Dimineaţa, martie 1908 (Anul 5, nr. 1451-1481)

1908-03-01 / nr. 1451

Sîmbătă 1 Martie 19­08 ; Corpul de armată se compune Bân: Un comandament al corpului­­ de armată. Două sau trei divizii de ar­m­ată. i. Una, sau două brigade de cava­­lerie. fi Un batalion de pionieri­­ri :t Una companie de telegrafie- I Trupe și servicii auxiliare. Divizia de cavalerie (eventual),­­ Brigadele de roșiori, nereparti­­izate corpurilor de armată pot fi întrunite într’o divizie de cavale­rie care va cuprinde: j­^Un comandament al diviziei. • Trei­’brigade a cîte două regi­călă­gjente de roșiori. I* Un divizion de artilerie călă­­ireață. ; /î trupe și servicii auxiliare. Compunerea marilor unități pe picior de război ș­ este determina­ntă prin regulamentul de mobili­zare al armatei. •Al Art. 29.— Trupele armatei teri­toriale, cu deosebire în compune­rea garnizoanelor cetăților, se pot grupa, la nevoe, în unități ,m­ari, după aceleași norme ca și­­ armata activă, făcînd parte din­­ comandamentul cetății, împreună c­u trupele de cetate ale acestui­­ Comandament. .?i Compunerea unităților mari 1 V'Art. 30.— Teritoriul Regatului Romîniei se împarte, din punc­­­tul de vedere al organizațiunii și a comandamentului armatei, în re­ i­­siuni de corp de armată, iar a­­­cestea în regiuni de divizii. : „"Art­ 31.— Fiecare regiune de­­ divizie se împarte în patru cor­­puri de recrutare. ! Art. 32.— împărțirea regiune­­i diviziei în cercuri de recrutare I este bazată pe cifra populațiu­­noei. Ea se stabilește și se modifi­că prin înalt decret.­­ "Art. 33.— De regulă, trupele sînt distribuite in garnizoanele din regiunile corpurilor de ar­­imată și diviziilor căror aparțin,­­ de asemenea recrutarea lor se face­­ din aceleași regiuni. [ Trupele cari nu intră în com­­­­punerea unităților mari, precum își parte din acelea din Dobrogea, se pot recruta din mai multe re­­igiuni ale regatului. .gj*­ împărțirea teritoriula­ ț/Art. 34.— Imbpărțirea teritoriu­­l­ui în regiuni de comandamente m­odificarea ei, precum și repar­tiția și dislocarea trupelor, se f­ace.­­j prin înalt decret. Comandamentul a t.­­Art. 35— Regele este capul pu­­l­terei armatei. Art. 36.— Comandanții de cor­puri de armată și de divizii au­ub ordinile lor toate trupele,­­ serviciile și stabilimentele mili­tare­­ din regiune, chiar dacă nu­­ fac parte din compunerea organi­­­că a acelui comandament, afară ‘Be ‘comandamentele cetăților. I A­rt. 37.— Din punctul de vedere­­ administrativ, stabilimentele­­ des­tinate serviciilor generale ale ar­­­m­atei, precum­ și cetățile, depind j.ț­rv.t. de ministerul de războiu­.­i — In fiecare cerc de recru­­­tare, ‘ comandantul regimentului isaac al batalionului de rezervă, este și comandantul cercului de recr­­p­­tare, avnd autoritate asupra tutu­ I­ror oamenilor din cerc, înscriși în­­ controalele armatei și fiind sub or­­­­ginile comandantului brigadei de­­ infanterie respectivă.­­ Pentru operațiunile de recrutare,­­­mobilizare și controt al oamenilor ! yda vetrele lor, comandantul regi­­­­mentului, sau al batalionului de re­­z­­ervă, este ajutat de un șef al biu­­­­roului de recrutare și mobilizare.­­ In cercurile de recrutare cari cu­­­­prind două districte, vor fi două bi­­­­rouri de recrutare și mobilizare, cî­­­­­te unul de fiecare district. Art. 39.—La trecerea armatei pe 1 picior de război și comandanții de­­ mari unități sînt înlocuiți de co­­­­­mandanții destinați din timp de pa­­r­te prin lucrările pregătitoare de mobilizare . Șeful bi­roului de recrutare și i mobilizare înlocuește pe coman­­­­dantul cercului de recrutare. far Mobilizare I F Art.­­40.—Trecerea armatei pe pu­­iilor de război­ se face prin Inall Secret și ea este pregătită din tim­­­­pul de pace prin dispozițiunile re­­­­gulamentului de mobilizare al ar­ i­ma­tei.­­ Direcțiunile căilor ferate, servicii­­­­lor de navigațiune, telegrafelor ș­­i poștelor, vor pune la dispozițiunes­­ "comandamentului personalul și ma­­i serialul necesar armatei, atît pt­­n timpul mobilizărei, cît și al opera­­­țiunilor. Lucrările pregătitoare di­n mobilizare, in legătură cu acest­e­­ servicii, vor fi comunicate din tm) I direcțiunilor respective. I Dispozițiuni generale și tranzitor­i Art. 41.—Înainte de începere­­a serviciului militar, toți tinerii car­e au 19 ani împliniți sunt înscriși în­­ tofrtroalele regiunei de recrutare îi tare­ și au domiciliul. Până la 21 ani împliniți, aceșt tineri sînt la dispozițiunea ministe­rului de razboiu, duminicile din lu­n­a Aprilie, pînă în luna Noembrie Spre a primi o instrucție militar pregătitoare și a trage la țintă in a­numite centre pentru adulți. Art. 42.—Cazărmile necesare ar­matei sunt construite de administra­ția războiului prin serviciul specia­­l cazarmărei. Pentru cazarmele infanteriei­­ ale călărașilor, județele sunt datoar­e a contribui cu cel puțin 50 la sut din costul cazarmelor, după devi­­zul întocmit de serviciul respecti din ministerul de razboiu. Art. 43.—La 1 Octombrie 190 actualele contingente, active, rezer­­­va, miliții și gloate se vor repartiz­a Intre elementele puterei armate, po­­­trivit legei de față.­­ Art. 44.—Legea asupra organiza­­­rei puterei armatei din 1868, lege­a comandamentelor armatei din 188 f cu modificările lor, precum și toat dispozitiunile din alte legi actua­l­mente în vigoare, contrarii legel­i față, sînt și rămîn desființate. Art. 45.—Dispozitiunile prezenți legi vor fi complectate printr’un re­gulament de administrație militar a teritoriului și printr’un regula­ment de mobilizare al armatei. , "y •'■Ministru de razboiu, ' *•» . \ffGeneraI Áverésen teșea de înaintare în armata —Modificările propuse de d. general Averescu — In legea pentru înaintarea în­ ar­mată, decretată sub No. 1014 din 2 Martie 1906, se introduc următoare­le modificări: „Art. 3.­—Nimeni nu poate fi nu­mit caporal sau brigadier de nu a servit sub arme ca soldat, cel puțin patru luni și nu a trecut c­u succes un examen practic și teoretic după un regulament stabilit“. „Art. 4.—Nimeni nu poate fi sub­ofițer de nu a servit sub arme, în gradul de caporal sau brigadier, cel puțin patru luni și nu a trecut cu succes un examen practic și teore­tic după un regulament stabilit". La finele articolului 5 se adaugă urm­ătorul aliniat: ,,e) Tinerii cu termenul redus de serviciu sub arme, admiși a trece e­­xamenul de ofițeri în rezervă, pot, dacă reușesc la examen, să fie nu­miți sublocotenent­ în armata acti­vă, în condițiunile ce se vor stabili prin regulamentul legei de față“. I . „Art. 7.—Nimeni nu poate fi îna­intat căpitan de nu a avut trei ani în gradul de locotenent, din cari cel puțin două ani în serviciul efectiv la trupă". „Art. 8.— Nimeni nu poate fi îna­­­­intat maior de nu a servit cel puțin cinci ani în gradul de căpitan. Din­­ acești cinci ani, trebue să aibă cel puțin două ani, ca comandant efec­­­­tiv la companie, baterie sau esca­­d­dron. Căpitanii , absolvenții ai școalei I superioare de războiu din țară, sau a uneia din străinătate, cari înde­plinesc condițiunile de aptitudine și­­ stagia la trupă, prevăzute de legea­­ asupra serviciului de stat-major,­­ spre a fi înaintați în acest serviciu,­­ trebuesc să aibă cel puțin un an ca comandant de companie, baterie I sau escadron. „ Doi din serviciul sanitar, medicii și veterinarii, trebuesc să aibă cel puțin două ani la trupă, iar farma­ciștii cel puțin un an intr'un labo­rator de chimie al armatei“. în „Art. 9.—Nimeni nu poate fi îna­intat locotenent-colonel de nu a­ a­­vut cel puțin doi ani în gradul de maior și acest timp în serviciul e­­fectiv la trupă. Pentru ofițerii de stat-major și adjutanții regali, este de rigoare nu­mai condițiunea de vechime". „Art. 10.—Nimeni nu poate fi Înaintat colonel de nu a avut cel puțin două ani în gradul de locote­nent- colonel și un serviciu efectiv de trei ani la trupă, ca ofițer supe­rior. Ofițerii de stat-major, precum și adjutanții regali, pentru înaintarea la gradul de colonel, trebuesc să aibă un stagiu de două ani la trupă, ca ofițer superior“. „Art. 11.—Nimeni nu poate fi înaintat general de brigadă de nu a avut cel puțin patru ani în gradul de colonel, din cari două ani ca co­mandant sau însărcinat cu conduce­rea unu­i regiment, dacă nu a co­mandat sau condus deja regiment în gradul de locotenent-colone­l. Pe­ângă condițiunile de mai sus, un colonel, spre a fi înain­tat gene­ral de brigadă, trebue să­ pdjteadă aptitudini și capacitate pentru­ con­ducerea celor trei arme combinate. Aceste calități se vor constata cu ocazia concentrărilor anuale și ma­nevre, vor fi obligatorii pentru îna­intare și vor face obiectul unui ra­port special al comandantului cor­pului de armată, care va fi supus comitetului inspectorilor generali“. „Art. 18.—Căpitanii, pe lingă con­­dițiunile prescrise prin art. 8 pre­cedent, pentru ca să poată înainta la gradul de maior, trebuesc mai întîi să reușească și la un examen în condițiunile mai jos arătate. Autorizarea de a se prezenta la examen este dată de ministrul de războiu, în urma cererei pe calea­e­­rarhică și pe baza recomandațiunei favorabile a tuturor șefilor erarhici. Căpitanii de­ infanterie și de ca­valerie vor trece un examen practic pe teren și în teren variat, înaintea unei c omisiuni compusă din toți comandanții erarhici titulari, ai can­didatului. Examenul va contista din rezolvarea unei teme tactice și din o relațiiune scrisă asupra mo­dului cum a fost rezolvată cu obser­vation­ critice. . Căpitanii din armele și serviciile speciale vor trece un examen teore­tic și practic înaintea unei comi­­siuni compusă din inspectorul ar­mei sau serviciului,­ ca președinte, și doi ofițeri superiori din specia­litatea candidatului, ca membri numiți de minister. Regulamentul lege­ de fața va hotărî amănuntele acestor exame-Reușita la examen nu dă căpita­nilor decît dreptul de a putea fi pro­puși la înaintare la vechime sau a­­leg­ere dacă­ sînt apreciați și sub toate celelalte raporturi, de șefii în dr­ept că merită această disticțiune. Gradul de maior se va da în pro­porției .de două la alegere și unul la vechime”. „Art. 22.— " Pentru ca un ofițer superior, sau general sa poată primi un comandament, inclusiv de la cel de regiment în sus, trebue să fie a­­nume recomandat de către șefii e­­rarhici și admis de comitetul inspec­torilor generali. Vor putea opinia asupra admite­re­, numai inspectorii mai mari sau m­ai vechi în grad decît ofițerul propus. Condițiunile de admitere se vor hotărî prin regulamentul legei de față. . . Ofițerii admiși pentru a primi un comandament superior pot fi săriți sau eliminați, în limitele dispoziți­­unilor din plin. 2 de sub art. 26 următor: „Art. 23 — Pentru ca un ofițer să poată înainta, fie la alegere, fie la vechime, trebue să figureze pe ta­bloul de înaintare, în baza propune­rilor șefilor erarhici. Tablourile de înaintare se vor sta­bili de ministrul de război și, după ce va fi consultat recomandațiunile din memoriile ofițerilor și va fi luat avizul inspectorilor generali, adu­nați sub preșidenția sa. Ofițerii vor fi înscriși în aceste tablouri după rîndul ce an în anuarul armatei, a­­fară de căpitani, pentru cari se va observa și rîndul seriei de examen” „ vArt. 24,— .Ofițerii de stat-major Admiterea în școalele superioare de război CJMMM Ministerul de războiu a luat dis­­pozițiuni pentru admiterea în școa­la superioară de războiu: 1) Ofițerii de infanterie, artilerie și geniu vor fi admiși a urma cursu­rile școalei, dacă îndeplinesc urmă­toarele condițiuni: a) să aibă gradul de locotenent sau căpitan;­­ b) doi ani de serviciu efectiv la trupă; c) Să nu fie mai în vîrstă de 35 de ani; d) Să fie bine notat­ în memoriü; e) Să aibă cunoștințe militare și generale suficiente pentru a urma cursurile școalei; f) Să fie de constituie solidă și sănătate perfectă; ASTAZI: 29 (13) Februarie 1908 Răsăritul soarelui 7.12 p. m.—Apusul soarelui 5.48 p.m. CABENBAK ortodox.* Ob­r. Cassian.—­Catolic: Euphrasia. "■ 111 —— * * ----‘--------------------—Ml—HIIMIIIM rp1 » jf FJJ TI Jn­ urma­ descreșterei însemnate a presiunei atmosfe­­i I­­ Vil 1 J 1 . Ilce din zilele din urmă, de ori­cerul s'a posomorit. A­i­ci Barometrul tot coborit a fost aproape staționar. Autorități.—Toate autoritățile sunt deschise.—Judiciare.— Toate tribunalele sunt deschise. — Expoziții.—In palatul Ate­ntului, expoziția de pictură a d-nor Eug. Voinescu și i­. Gropeanu. — In rotonda Ateneului expoziția pictorului Ludovic Basarab. PARLAMEN­TARE : Camera și Senatul țin ședință publică. CONFERINȚE: La Ateneu la 9 seara, d. I. L Floru vorbește despre: „Napoleon al III-lea și Princi­patele Române“. concură la înaintare cu ofițerii din arma lor. Ei vor înainta și la locurile va­cante din serviciile de stat-major cari le sînt exclusiv rezervate, ori­care le-ar fi rîndul de înaintare pe tabloul armei lor, dacă sînt propuși de șeful statului-major general al armatei pe un tablou special, pe ca­re vor fi înscriși la rîndul vechime). Acest tablou special va fi supus co­mitetului inspectorilor generali”. „Art. 25.— Tablourile de înainta­re, după ce sînt supuse aprobărei M. S. Regelui, devin obligatorii pen­­tru înaintare pînă la întocmirea al­tor tablouri. Ele vor fi întocmite de aceea nu­mai pentru numărul de vacanțe pro­babile în cursul unui an. Acest nu­măr va fi comunicat comitetului inspectorilor generali, la întrunirea lor”. La finele art. 26 se adaugă urmă­torul aliniat: Ofițerul eliminat în trei ani con­secutivi, este trecut din oficiu în po­ziție de retragere prin decret regal, bazat pe raportul ministrului de răz­boiu, în urma avizului comitetului inspectorilor generali ai armatei”. „Art. 27.—Toate gradele de ofi­țeri sînt date de M. S.Regele, în ur­ma unui raport al ministerului de războiu. Vechimea de înaintare se va de­termina prin numărul decretului și prin ordinea înscrierea ofițerilor în decret. Vechimea pentru gradele de capo­ral sau brigadier și subofițer da­­­rtează din ziua ordinului de zi de înaintare. Vechimea soldaților datează din ziua sosire­­lor sub drapel". „Art. 33.—In timp de pace, nu se poate da un grad peste complectul bugetar, nici nu se acordă grade onorifice. Nu se poate de asemenea da un grad superior celui corespunzător funcțiune!”. „Art. 39.­Ofițerul de pioneri con­cură la înaintare cu ofițerii de in­fanterie. Ofițerii de pionieri și din geniu pot depune examenul pentru gradul de maior, alit in infanterie, cît și în geniu. După înaintare însă la acest grad, eî rămîn în arma pentru care ați depus examenul”. Wilhelmina Wolfing (Adamovicî) S'a vorbit îndeajuns da dra­gostea arhiducelui Leopold Wöl­fling cu Wilhelmina Adam­­ovici. Se știe că in timpul din urmă, din cauza apucăturilor ciudate ale Wi­helminei Wölfling, a trebuit ca soțul ei să ceară divorț. Ultimele telegrame anunță că el a înebunit și a fost internată într’o casă de alienați­ în sine. De alta parte a sînt ele­mente de dezordine, cari negăsind prin propriile lor puteri mijloace de existență, caută, să trăiască din mizeria altora, să pescuiască­ în apă turbure. Guvernul supraveghiază cu cea mai mare atenție tot ce ar putea deveni focar de dezordine. Toate măsurile preventive s’au luat, chiar cu exagerare, ca să nu fim sur­prinși și expuși a lua măsuri și mai violente. „ Jic­ J parlamentul și fac apel la întreaga opinie publică din țară, in special la proprietari, la ele­mentele culte de la țară, la presă cer concursul patriotic și înțe­lept al tuturor ca incidentelor a­­cestora să nu li se dea o gravitate pe care nu o merită. Inzist din nou, nimic nu este acum de înregistrat­­ care să poată fi considerat ca indicarea unei primejdii, deoarece agitația sem­nalată este normală. fair . Trecîndu-se la ordinea zilei, se votează următoarele proecte de lege: 1) Proectul de lege,­­votat de Senat, pentru modificarea unor ar­ticole din legea învățămîntului primar și nformal primar din 19 August 1901. 2) Proectul de lege, votat de Se­nat, pentru dotarea școalelor pri­mare rurale cu pămînt de cultură pentru învățămîntul practic agri­col.3) Proectul de lege prin care se recunoaște calitatea de persoană morală a societate­ de patronagiu din București. 4) Proectul de lege, votat de Se­nat, pentru modificarea legei Ca­sei de economie, credit și ajutor a corpului didactic. Camera se descomplectează și de președinte își exprimă regretul câ este silit să facă un nou apel no­minal. Ședința se ridică la orele 4 d­­ar anunțîndu-se că mîine, înainte de deschiderea ședinței, adunarea va lucra în secțiuni. SENATUL — Ședința dela 28 Februarie —■ Ședința se deschide la orele 3 și 35 minute sub președinția d-lui P­ S. Aurelian. Răspund la apel 81 d-in sena­tori. Pe banca ministerială se află domnul Anton Carp. Se declară vacant colegiul I de Senat din Vaslui­ D. președinte al Senatului co­munică încetarea din viață a d-lui Al. Nicolaid, aduce omagii memoriei defunctului și propune ca în semn de doliu să se ridice ședința. Ședința se ridică la orele 3 și 45 minute.­­Stații ■ g) Să aibă situație materială sufi­cientă. l­) Să fi trecut cu succes un exa­men preliminar la corpul de armată respectiv; II Admiterea în școală se face după cerere și din oficiu. III. Examenul preliminar la cor­pul de armată și un examen defini­tiv la școală. Examenul preliminar se compune din o temă tactică, o lucrare scrisă combinată din 2 cursuri de istorie militară, geografie, fortificație, ar­tilerie și arme portative și o compo­ziție în limba franceză sau ger­mană. Examenul definitiv se va face asupra cursurilor de istorie gene­rală, reglementele celor 3 arme, or­ganizarea și legislația militară, ce­tirea hărților, rezolvarea unei teme tactice pe teren, o ridicare de recu­noaștere și o probă de călărie. Candidații reușiți la examenul preliminar se vor prezenta la exa­menul definitiv Examenul preliminar va avea loc la 15 Mai, iar cel definitiv la 15 Iunie. Candidații admiși se vor prezen­ta la școală la 24 Septembrie. IN­TREACAT Mărțișoare H'D'țwr’" „Mărțișoarele, uite­ mărțișoarele!" țipa veseli copiii mahalalei încon­­jurînd pe negustorul ambulant care poartă atîrnate de un băț nenumă­rate tinichele lucitoare. Pungulițe, inimioare, pantofiori, strugurași, ce par de aur și pietre scumpe dar cari nu costă decît două­zeci, trei­zeci de bani bucata. Belmontul stradelor are de toate și pentru toate gusturile. El e furnizorul ordonanțelor, al calfelor de cizmărie, al bărbierilor de mîna șaptea cari cu cite o o­­chiadă cuceritoare întind vr’m­e! Cati sau Martțe firicelul roșu și alb al mărțișorului purtător de no­roc. La vitrinile luxoase, cu firme cu­noscute, străluce d’asemeni micuțe­le podoabe. Copiii și femeile, acești răzgâiați din toate timpurile, au o ocazie mai mult d’a primi cadouri. — ’Mî-eî un mărțișor dragă? se alintă dulce soția iubită a bogăta­șului X, vezi, am văzut la Resch un „pendentif“ splendid. Și a doua zi d-nul ’șî oprește cupeul sau automobilul la marele bijutier și dă o avere pe trei pie­tricele prinse pe un cîmp de aur verde.... 1 — Un rien mon cher, mais du style!... Copila răsfățată, unică la părinți cu cu­ drag nu așteptam și eu zi de intim­ Martie în timpurile ne­­păsăstoare cînd habar n’aveam ce-i suferința. „Să-ți fie viața aurită ca acest ban de aur și obrajii rumeni ca firul cu care-a legat, ’mi zicea bă­­trînul meu tată atîrnîndu-mi cu un suspin pe piept, tradiționalul napoleon. Parcă mă văd cum număram zi­lele cît trebuia să-l port și cu ce religiozitate, cu ce încredere agă­­țam pe urmă firul de un alb mă­­cieș, spre a fi albă și cu ca peta­lele de răsură. Dar vremurile au trecut bătrînul meu tată a pierit fără a vedea că în ciuda mărțișorului aducător de fericire viața ma a fost departe de a fi auzită după cum și obrajii mei păliți în luptă nu seamănă de fel cu firul ■ cel rumen și alb. Cu toate astea ’mi place încă să văd mărțișoarele și să le atîrn cu speranțe tăinuite de gîtul copilelor ce­ mî sînt dragi. Farmen spune oratorul, va fi sărbătoarea noastră căci vom sărbători unirea comercianților într’un cerc al lor. Va fi o sărbătoare pe care comer­­cințiî nu au avut ocazia să o sărbă­­torească. Programul zilei de 14 Martie D. I. Mihalcea Vrînceanu dă apoi citire următorului program al zilei de 14 Martie. Dimineața la orele 9, serviciu di­vin la biserica Sf. Spiridon pentru inaugurarea tuturor cercurilor din țară și sfințirea drapelului secțiu­nei centrale din București, la care vor fi invitate toate societățile cu caracter economic și social. La ora 1 p. m­., consfătuirea inti­­mă între membrii din București cu delegațiunile din țară, relativ­ la or­dinea­ ce trebue păstrată la întru­nire și despre cuvintările ce se vor ține.La ora 2 și jumătate p. m., în­trunirea generală a membrilor, in­vitaților și delegațiunilor din țară. Seara la orele 9 va avea loc o mare masă frățească între membri și invitați prăznuind înființarea cer­curilor din țară. Programul este primit cu entu­ziasm. D. Mihalcea comunică apoi că na­șii drapelului cercului comercianți­lor de băuturi spirtoase vor fi d-nii C. Iarca, Rușavețeanu, Victor Pilo­u­ și Manole Caloglu. Termimnd oratorul aduce viile mulțumiri ale cercului d-lui Ale­xandru Bagdat, mare producător, pentru că a binevoit să doneze a­­tunci cînd s’a convins că cercul nu urmărește nici scopuri politice, nici agitații suma de 100 lei. D. Bucur Arbuleanu vorbește des­pre legea licențelor și spune că gu­vernul ar trebui să pună mai puține dări pe comercianți. Terminînd face apel la solidaritatea comerciaților de băuturi. In același sens vorbește și d. Di­­mitrie Moșoianu. Ședința se ridică la orele 4. In­ ieriții Din diferite părți ale țărei ni se anunță că numărul de ieri al „D­i­­m­i­n­e­ț­e­i“ a fost oprit de a fi tri­mes la țară și s’a interzis vînzarea lui chiar în unele orașe. Noi socotim că guvernul nu tre­buia să recurgă la această măsură anticonstituțională, dacă unele din informațiunile ziarului nostru cu privire la starea spiritelor de la ța­ră, i s’au părut exagerate sau chiar neîntemeiate. Actualul ministru de interne știe că, printr’un procedeu mai civilizat, a doua zi după venirea d-sale la guvern, a obținut concursul nostru patriotic pentru potolirea răscoale­lor. Procedînd acum altfel, guvernul va suferi la timp consecințele gre­șelilor sale și a călcărilor de legi la cari se dedă in mod arbitrar. D. ministru de razboiu a făcut să ni se comunice că nu e exactă ști’ rea că s’er fi mobilizat trupe în vreo parte a țărei. Orice mișcare s’ar întimpla în ța­ră nu se vor lua măsuri de mobili­zare a trupelor, armata permanentă fiind suficientă pentru menținerea ordinei. D. ministru al domeniilor, Anton Carp, a numit o comisiune com­pusă din d nil Gr. Antipa, secre­tar general, V. Antonescu avocat al statului și Ioan St. Murat, di­rectorul măsurilor și greutăților, care să decidă asupra furnizării instrumentelor de măsură pentru comunele rurale, conform legei în­­vociilor agricole. Ziarele oficioase anunță că li­niștea domnește în toată țara și că, cu­ toate acestea se continuă a se­­ lua măsurile preventive pe cari le-am anunțat. Comitetul executiv al conserva­torilor carpiști se va întruni inline la orele 5 d. a. Se va discuta asupra alegerea de la Iași și se vor lua hotărîri în vederea întrunirei ce se va tine în capitala Moldovei înainte de acea alegere. E­l s'a declarat vacant locul de senator de­­ la colegiul 1 de Vas­lui, în urma numirei d-lui maior G. Văleanu ca inspector agricol. Alegerea se va face în cursul lunei Aprilie. D. inginer I. Barbareu, șeful serviciului de marcare din mi­nisterul de finanțe, se află la Huși pentru înfințarea unui post de marcare a obiectelor prețioa­se, în acel oraș; de acolo va tre­ce la Iași pentru ca să aleagă din noul local al antrepozitelor vamale, camerele necesare pen­tru instalarea mai confortabilă a serviciului de marcare. Noul local al vămei Constanța va fi iluminat cu electricitate, după planurile alcătuite de d. arhitect I. Pompilian. Comisiunea disciplinară a mi­nisterului de finanțe, va judeca la 15 Martie, ipe d- G. Ropală, controlor la serviciul de marcare. Direcțiunea învățămîntului pri­mar a trimis o circulară revizo­rilor școlari, prin care le face cunoscut să aducă la cunoștiința învățătorilor, să deslușească pe săteni asupra nouei legi pentru învoelile agricole, precum și a­­supra menirea Casei rurale. Ministerul de domenii a acor­dat în ultimul timp un număr de peste 100 de nouă brevete pen­tru invențiunî. în învățămîntul profesional se va face zilele acestea o mișcare în corpul profesoral. Direcțiunea învățămîntului pro­fesional a trimis o circulară școa­­lelor elementare de agricultură, prin care le pune în vedere ca să se facă plantații de pomi rodi­tori. Conferința de la Ateneu a d-lui I. I. Floru, despre „Napoleon III și principatele romane“, care urma să fie ținută aseară, a fost amî­­nată pentru Duminică 2 Martie. . Se dezminte categoric știrea dată erl că vre­ o agitație ar domni printre sătenii din comuna Onești, județul Iași. Liniște perfectă domnește a­­colo. D-nele Sabina Cantacuzino și Ta­tiana Niculescu-Dorobanțu, soția prefectului de Ilfov, însoțite fiind de d-na dr. Zoe Rîmniceanu, preșe­dinta societate­ „Țesătoarea“, au vizitat erl Joi atelierul acestei so­cietăți, de sub înaltul patronagii al reginei, din str. Popa-Lazăr. Vizitatoarele au rămas pe deplin mulțumite de­­­ felul cum e­ condus atelierul de către directoarea Maria Stâncescu și d-na maestră Adella Gaiman, abreolventă a școalei de se­ricicultură. Senatul va continua azi discuția pe articole asupra legei pentru re­organizarea comunelor rurale. Vechea societate generală a funcționarilor comerciali, secția centr­al­ă, strada Isvor 14, con­voacă pe membrii săi in adunare geren­ la ordinară anuală Dumi­­n­ică 2 Martie 1908 intre orele­­ 4 p. m­. In vederea regularei drepturilor la pensie a funcționarilor de orice categorie civili și militari, profe­sori, învățători, medici, etc. se a­­duce la cunoștința tuturor să se adreseze „Biuroului de informații administrative a ziarului , „Ade­­verul" din București pus sub di­recțiunea d-lui L. Vornea, licențiat în drept, pentru­ îndeplinirea tu­turor formalităților legale, scoate­rea de acte de anti serviți, conce­diile avute, a certificatelor de la înalta Curte de casație ș. a. Scriți sau adresați-vă în persoa­nă d-lui L. Voinea, licențiat în drept, București str. Sărindar No. 11, directorul biroului, care vă va fixa prețul cu care vă poate servi în regularea legală a drepturilor dv. la pensie sau cu ce onorar vă poate procura actele și certificate­le cerute de lege. Duminecă 2 Martie se va ține la societatea Creditului funciar rural, în localul societate­, adunarea gene­rală spre a alege 4 membri în con­siliu, conform legel._­­ IV" D. C. Rom­ea a fost numit a­­gent de control provizoriu, pe lingă tfsb.ieele supuse controlului minist­erului de finanțe în locul d-lui G. V. Brînzei lăsat in dis­ponibilitate. In urma cererilor nume­roase primite prelungim ter­menul pentru trimiterea so­­luțiunilor la „1r­iun­a Pre­miată“ No. 4, cu 2 zile, ast­fel că termenul expiră Du­minică 2 Martie inclu­siv, în loc de 29 Februarie. Rezultatul se va publica tot la data fixată adică în „Dimineața­" cu data de Joi 6 Martie. Alergările de cai de la Bă­neasa vor începe în ziua de 14 Aprilie. Dumini­c 2 Martie ora 4 p. m. societa­tea de cultură „Viitorul“ î­i v a deschida s ria conferințelor sale în localul liceului Lazăr. Părintele econom­n Ilie Teodo­­rescu, parohul bis. Amza va vorbi despre „Femeia în căsătorie“. Șe­dințele sunt publice și intrarea gratuită. Consiliul permanent judecind aseară procesul învățătorului A. Gafencu din Tg. Bucecea, jud. Botoșani, pentru învinovățirile ce i le-a adus d. Du­mitrescu-Bu­m­­bești, l’a achitat găsindu-l absolut invinovat și victimă mișcărei e­conomice ce a dus prin banca și cooperativa condusă de el. Direcția generală a serviciului sanitar a trimis în județul Argeș, doi agenți sanitari, pentru com­baterea epidemiei de scarlatină. D. ministru al lucrărilor publice a supus aprobărei consiliului de miniștrii, proectul pentru construc­ția școalei Tg-Ocna—Băile Slă­­nic, care va costa 155.000 lei. C. ministru al lucrărilor publice a supus aprobărei consiliului de miniștri, scutirea veteranilor de prestație. In cercurile diplomatice din străinătate se vorbește despre o întrevedere a regelui N­omînie, cu împărații Wilhelm și Frantz Joseph. Cuponul de dividendă No. 3 al acțiunilor Băncei Marmorosch, Blank & Co., societate anonimă, se plătește cu cite lei 50 fiecare, la ca­sieria acestei Bănci, în București, precum și la toate sucursalele și a­­gențiile ei din provincie. Reangajarea ,­>• gradelor inferioare — Proctul d-luî ministru da războiu — Iată tex­tul proectului depus de d. ministru de razboiu la Cameră, cu privire la modificarea unor articole din Ietea de reangajare a gradelor inferioare. Art. 1. — Subofițerii, caporalii sau brigadierii și soldații cari, după terminarea serviciului mili­tar obligatoriu sub arme, impus de legea recrutarii, vor fi găsiți folositori armatei, pot contracta reangajări de serviciu pe terme­nele și în condițiunile legei de față. Art. 2. — Reangajările se fac după expirarea termenului de ser­viciu, impus de legea recrutărea și numai pentru cei recrutați pentru întregul termen de serviciu sub arme. Reangajările se fac pe termen de doi ani cel puțin și cinci ani cel mult, și se pot preînoi pînă la vîrsta de 46 ani. Ele se pot primi atît la sfîrșitul celui din urmă an de serviciu sub arme, cît și în timpul concediului și rezervei. La reangajările pentru 2 ani cel Puțin sînt admiși subofițerii de front precum și subofițerii capo­ralii și soldații muzicanți, mese­riași sau lucrători de orice cate­gorie Aceste reangajări dau dreptul, peste, solda și hrana prevăzută în buget, la un supliment de soldă 15 lei pe lună. In a doua reangajare,­ dacă ea este ele cel puțin trei ani, suplimen­­tul de soldă va fi de 20 lei pe lu­nă, iar în a treia reangajare și în cele următoare, suplimentul de sol­dă va fi de 30 lei pe lună, dacă a doua reangajare a fost de 3 ani. Art. 3.—Subofițerii de adminis­trație și subofițerii guarzi de arti­lerie și geniu se pot reangaja pe ter­mene de cîte cel puțin 2 ani, insă fără drept la suplimentele de soldă prevăzute la art. 2 și 4.­­ l t Art. 4.— La reangajările pe S­anî sînt admiși numai subofițerii cu aptitudini pentru instructori cari se constată printr-un examen teoretic și practic, dacă reangaja­­­rea se face în alt corp decît acela în care a servit candidatul, sau dacă cererea de reangajare este fă­cută după o întrerupere a servi­ciului mai mare de 2 luni. Subofițerii reangajați în­­ aceste condițiuni se numesc „plutonieri" și au dreptul, peste solda și hrana prevăzută în buget pentru ei, la un supliment de soldă de: 50 lei pe lună, în prima reanga­jare ; 60 leî pe lună, în a doua reanga­jare; 70 lei pe lună, în a treia reanga« ,­jare și cele următoare. Aceste suplimente sînt supuse la rețineri de 5 la sută în profitul ca­sei dotațiunei pastei. La art. 5 se adaogă următorul a­­liniat: „Soldele acestor subofițeri vor fi supuse la aceeași reținere de 5 la sută ca și suplimentele de soldă ale plutonierilor, atît pe timpul serviciului militar obligatoriu cît și pe timpul reangajării­lor". Art. 11.—Plutonierii au dreptul a locui în cazarmă, deosebit de tru­pă. Plutonierii însurați mai au drep­tul la rația de pline în natură, pentru soție și copil, hotărîndu-se cantitatea de comandantul de corp. Cînd localul nu permite a se da locuință separată celor însurați, li se va aloca în natură combusti­bilul pentru fiertul hranei și pen­tru încălzit, precum și luminatul. Plutonierii însurați pot însă, și cînd se dispune de local în cazar­mă, a locui afară, bucurîndu-se de drepturile de mai sus. Celelalte art. din legea de la S1 Martie 1906 rămîn neschimbate. Sinuciderea dela Mini Briila . . . • v"­ Eri dimineață pe la orele 9, un chelner dela hotelul Grivița din ca­lea Griviței. No. 181, a auzit niște gemete ce­ veneau din camera No. 15 a acelui hotel. Chelnerul alergînd să vadă cele ce se petreceau acolo, a găsit zăcînd într’un sac de sînge pe un tînăr în etate cam de 25 ani, care avea o tăetură mare la gît. Tînărul ținea în mîna dreaptă un briciu cu care își tăiase gîtul, îngrozit de cele ce văzuse chelne­rul alergă în stradă și dădu de veste sergentului de stradă. In același timp chelnerul aviză prin telefon și societatea de salvare. Ajutoarele. — Sosirea autorităților D. comisar I. C. Negulescu, șeful circumscripției 13 sosi imediat la fața locului. Tot atunci sosi și ambulanța so­cietate­ de salvare împreună cu un intern care dădu ajutoarele necesa­re sinucigașului. D. comisar Negulescu începu să facă cercetări pentru stabilirea i­­dentităței sinucigașului. Pe tabla de pasageri a hotelului tînărul era tre­cut sub numele de Vasile Iosifescu comerciant din Cîmpina. Cu toate acestea din două cărți poștale cari s’au găsit în cameră, s'a dovedit că sinucigașul se numește Vartan Hov­­sepian, în etate de 25 ani, de fel din Bacäu și este fiul d-lui Kircov Hovsepian.. Cauzele sinucidere­.­La spitalul Fi­lantropia Cele două cărți poștale cari s'au­ găsit în camera sinucigașului sînt adresate, una tatălui sau Kircov Hovsepian din Bacău, iar cealaltă d-lul Luca Manolescu din strada A­­griculturei Cîmpina. Din cele două scrisori reese că ne­fericitul tînăr s’a hotărît să moară­ din cauza boalei și a mizeriei. După ce i s-au dat ajutoarele me­dicale necesare, sinucigașul a fost transportat la spitalul Filantropia. Starea lui este foarte gravă, din cau­ză că a pierdut foarte mult sînge și nu se știe dacă va scăpa cu viață. ■­ Í- Iii Corpurile l­egiuitoare CAMERA Ședința dela 23 Februarie Ședința se deschide la orele 2 și jumătate, sub preșidenția d-lui M. Ferechide. Sînt prezent! 105 deputați. Pe banca ministerială se află d-nii: Emil Costinescu, Spiru Ha­­ret, Ionel Brătianu și general A­­verescu. D. M. Ferechide anunță Aduna­re! moartea lui Al. Nicolaid, vice­președinte al Senatului,­ exprimînd vii regrete cu ocaziunea acestei pierderi. Nicolaid a fost un mem­bru distins al partidului liberal și țara pierde în el un om de va­loare. D. Ionel Brătianu: Mă asociez și eu, în numele guvernului, la sentimentele exprimate de d. pre­ședinte al Camerei. Țara a pierdut în Al. Nicolaid pe un bărbat vred­nic, de înaltă autoritate morală și care era însuflețit de un pa­­triotizm luminat. D. președinte declară vacant co­legiul al IlI-lea de deputat­ din Dorohoi, prin numirea titularului, d. Romano, în postul de inspector agricol. D. B. Missir roagă pe d. minis­tru de interne să comunice ce este adevărat din știrile alarmante ce se răspîndește cu privire la agita­țiile țărănești. Se vorbește că în județul Dorohoiu, pe moșia Vorni­­ceni­, se petrec lucruri grave. Pe lîngă aceasta, ziarele înregistrează multe știri cari, în orice­ caz, con­­tribuesc la aflarea spiritelor. Ci­tesc în ziarul­­„Dimineața“ o ase­menea știre gravă, care spune că d. ministru de interne a luat dis­poziția ca arendașii străini să pă­răsească satele în caz dacă s’ar produce vreo agitație. In asemenea împrejurări cred că este în interesul liniștei generale ca guvernul să facă o declarație categorică asupra situației. Răspunsul d-lui Ionel Brătianu D. load Brătianu a declarat următoarele : „ Nu e nimic nou­ care să le­gitimeze știrile cari s’au răspîndit. Sînt incidente normale. In toți anii la începutul muncii se semnalează o asemenea agitație. In special ști­rea ziarului „Dimineața“, referi­toare la expulzarea arendașilor străini din sate, este falsă. Altceva e chestia trusturilor, altceva ar fi o măsură așa de extralegală. Si­tuația este astăzi aceasta. Cei buni și cei mulți caută să înlesnească aplicarea legei tocme­lilor agricole . Sînt însă și oameni inconștienți, alții cari din inconștiență ori din răutate caută să împedice aplicarea cinstită a legilor. Intre aceștia sînt și arendași, oameni răi cari vor să profite de momentul acesta ca să schimbe în rău ceea ce cu sa­ «# ­­I CRONICA JUDICIARA IN CAPITALA Inspecțiile primului-președinte.— Cele din­triü inspectiuni făcute de actualul prim-președinte al Tribu­nalului Ilfov de la diferite greve, au avut darul să dea la lumină o serie de tinregularități, a căror gravitate a dat loc chiar la desti­tuiri și depuneri de funcționari. Inspecțiile începute la tribunal, au continuat la grefele judecători­ilor de ocol din Capitală. Cu ocazia inspecțiilor făcute în ultimele zile s’au constatat la unele judecătorii neregularitățî,­ comise în mare parte de copiștii-arhivari n­umire cu , practicanții. In contra vinovaților se vor lua măsurile cele mai severe;—de alt­fel, nici nu s’ar putea proceda în alt mod. Un cuib de pungași.—O împre­jurare fără importanță, a făcut să se descopere un adevărat cuib de pungași, ale căror operațiuni vi­­zau în special locuitorii de la țară, veniți în oraș cu diferite afaceri Această bandă opera în plină Capitală, la un fel de han în a­­propierea Gărei de Nord. Țăranii descindeau de obiceiu la acest lo­cal, unde, în timpul noptea erau jefuiți de tot ce aveau asupra lor, iar dacă aveau cutezanța să o re­clame autorităților, erau bătute în chipul cel mai banditesc posibil. O procedare identică fiind ur­mată cu o femee de la țară, venită alaltă era în Capitală, aceasta a re­clamat poliției denunțînd ca șef al pungașilor pe un oarecare Sava Penculescu, denunț în urma că­ruia parchetul a ordonat arestarea numitului individ. Eî bine, le-a trebuit nu mai pu­țin de două zile agenților poliției ca să aresteze pe Benculescu, care azi, în sfîrșit, a fost adus la par­chet și înaintat cabinetului IV de instrucție Biserică jefuită.­ Biserica din comuna Dridu a fost jefuită acum cîteva zile, de către niște spărgă­tori, cari s’au introdus în sfîntul locaș în timpul noptei și au furat cutia cu bani care se afla la icoa­na Maicei Domnului. Cercetările pentru descoperirea autorilor furtului, cercetări cari durează de o săptămînă, au luat sfîrșit­uri. prin descoperirea hoți­lor în persoana indivizilor Nae S. Pavelescu si Pavel G. David, cari au si fost înaintate parchetu­lui. Nenorocirea de lingă antrepozite. E vorba de nenorocirea petrecută nu de mult pe linia ferată dintre Antrepozite si Giagoga, in urmă­toarele­­ împrejurări. Locuitorul Ionită Achim venea cu o căruță de la Glagova spre li­nia drumului de fier și cum nu e­­xistă barieră între șosea și linia căilor ferate. In momentul cînd traversa linia a trecut un tren și, nenorocitul locuitor s’a ales cu o mînă și un picior rupt. .­­ Chemînd în judecată direcția crvificii sa făcut pentru a se schimba­­ căilor serale tribunalul a acordat lui Ioniță Achim suma de 6000 lei despăgubiri. Apelul în contra acestei sentințe urma să se judece ori de secțiunea II-a a Curtei de apel;—ne­fiind complectă, Curtea a amînat jude­carea apelului pentru ziua de 4 Martie a. c. Falimente. — Instrucția în fali­mentul „Femina" din Lipscani e departe de a lua sfîrșit. In legătură cu aceasta, putem a­­nunța, pe de o parte, că secțiu­nea III-a a tribunalului a recon­firmat ori mandatul de arestare lansat contra lui Max Diamant, unul din complicii lui Rapaport, iar, pe de altă parte, ni se comu­nică că d. judecător de instrucție Popovici va lansa mandat de ares­tare contra, unui comerciant din Capitală implicat în acest faliment. Tot din secția IlI-a a tribunalu­lui Ilfov a reconfirmat mandatul de arestare lansat contra­­ falitului M. Negreanu. Diferite știri. — Judecarea ac­țiunei penale deschisă in contra falitului fraudulos Artur Calmano­­vici, a fost amînată pentru ziua de 31 Martie.. — Primarul falit Gh. I. Capri, din comuna Poenarî-Ulmî, a fost pus pri­tin libertate. Adunarea generală a cercului comercianților de băuturi spirtoase dri la orele 3 la p. m., a avut loc în sala băilor Eforiei, adunarea ge­nerală a cercului comerciaților de băuturi spirtoase din județul Ilfov. Au luat parte peste 500 de mem­brii ai cercului. A prezidat d. Const. Cernățeanu, care a mulțumit membrilor că au venit în număr așa de mare. D. Gh. S. Lăzărescu, arată impor­tanța cercului și entuziasmul cu cari a fost primit cercul de către comer­cianții de băuturi spirtoase din toa­tă țara. Dă ca exemplu comercianții de băuturi din Buzau cari au venit la întrunirea de Duminica trecută în număr cît se poate de mare. D. Ion Mihalcea-Vrinceanu dă ci­tire procesului verbal al primei a­­dunări generale de constituire a cer­cului, care este aprobat în unani­mitate. Trecînd la scopul adunărei, d. Ion Mihalcea spune că a convocat adunarea extraordinară pentru ca membri să se chibzuiască asupra celor ce urmează să se facă. Orato­rul spune că acum cînd peste țara noastră a început să se ridice ia­răși nori negri comercianții de bău­turi nu vor să audă zicîndu-se că el­­ răscoală țara. Comercianții de băuturi din con­tră vor lupta pe cît va fi cu putință ca spiritele să fie liniștite pentru că și ei sînt români și încă mai pa­triot­ de­cît unii cari nu fac de­cît să agite. Vorbind despre meetingul dela 14 Martie, d. Mihalcea spune că în ju­rul acelei zile circulă o mulțime de versiuni alarmante, zvonuri lansate de rău­voitori. Ziua de 14 Martie DIMINEAȚA t • . , A Consfătuirea conservatorilor­demograți din oul­ de negru Conservatorii democrați din cu­loarea de negru au început seria de întruniri pe suburbii. Aseară a avut loc o consfătuire a cetățenilor din suburbia Delea-nouă, al cărei șef este d. căpitan I. Ionescu. Au luat parte un mare număr de cetățeni fruntași. D. Barbu Păltineanu, șeful Capi­talei, a ținut o frumoasă cuvîntare, arătînd aspirațiunile curate ale partidului de sub șefia d-lui Take Ionescu, care este partidul dreptăței și al cinstei politice. Au mai vorbit d-nii: N. Cosăce­­scu, căpitan Ionescu, colonel Cocea și Teodor Speranță. Consfătuirea care a avut loc în casele d-lui avocat Ioan V. Stoian din bulev. Pake No. 26, s’a terminat la orele 10 și jumătate seara.—Ț. întrunirea măcelarilor Un număr de 48 măcelari din Ca­pitală, au luat inițiativa unei coo­perări, în scopul de a cumpăra în comun vite cornute pentru tăiat, pu­­nînd bazele unei asociațiuni, iar actele constituite și recipisa pentru garanția de 5000 lei le-au depus eri la tribunalul de notariat, rămînînd a cere în urmă și autorizația Came­rei de comerț. In acest scop, Mercur­ la orele 5, p. m., s’au întrunit în sala Cămilă după cheiul Dîmboviței, redactînd un proces-verbal în care s’au stipu­lat punctele cele mai principale ce urmează să se prevadă în statu­tele asociației. Acele puncte sînt următoarele: Comercianții măcelari en gros, se vor constitui în 10 grupuri, formate fiecare din 5 pînă la 10 membri. Fiecare cap de grupă va depune 1000 lei garanție, din depunerile proporționate ale membrilor grupu­lui. .. .J Cei 10 capi de grupă vor face cumpărarea de vite, plătindu-le din depunerile proporționale egale în­tre membri, iar vitele cumpărate se vor împărți în 10 părți egale, atît ca cantitate cît și ca calitate. Perte și seul adunate în m­aga­­ziele grupelor, se vor vinde în bloc prin licitație publică, care se va ți­ne din 15 în 15 zile, fiecare grup primind prețul corespunzător can­­tității ce a depus. Licitațiile se vor publica în ziarele „Universul" și „Dimineața". Capii de grupuri vor depune, ca capital de rezistență, 5000 lei, iar ceilalți membri cîte 2000 lei. Beneficiile, în încheierea bilan­țului, se vor împărți în 10 părți e­­gale, iar fiecare cap de grup va îm­părți partea ce se cuvine grupului sau, în părți egale între membri, _ U

Next