Dimineaţa, august 1908 (Anul 5, nr. 1600-1630)

1908-08-01 / nr. 1600

Tineri 1 August ^ % ASTAZI: 31 Iulie (11 Aug.) 1908 Răsăritul soarelui 5.19 a. iin.—Apusul soarelui 7.23 p.m. CALENDAR ortodox : Drept: End­ochim. — Catolic: Ipolit. Ripu­jasil­ R Autorități.— Toate autoritățile sunt deschise. — Judiciare.— llBluijilHl Toate tribunalele sunt deschise. , „ , T 1 M , la țară ! Mercurî, s'O lulîe.— In cursul zilei de erî cerul a fost senin în toată țara; către seară s'a acope­rit în partea de sus a­ Moldovei și a început a ploua. Peste noap­te ploaia s’a­ întins ,în toată­ Mol­dova și în cîteva localități din re­giunea muntoasă a Munteniei. Cantitățile de apă au fost varia­bile. In nordul extrem al Moldo­vei termometrul nu a­ atins în­­cursul zilei, de cit plus 23 gr. și plus 24 gr. Cele mai ridicate tem­peraturi au fost pus 30 gr. la Ga­lați, Brăila, Călărași și R.­Sărat, plus 31 gr. la Constanța și Armă­­șești (Ialomița­) și plus 33 gr. la Babadag. Noaptea termometrul s'a coborît mai pretutindeni in­tre jilus 15 gr. și plus 18 gr., iar cea mai coborîtă temperatură a fost plus 12 gr., care s'a înregis­trat la Sinaia, Cimpulung, Govo­ra și Baia de Aramă. In partea de sus a Moldovei, astăzi dimi­neață cerul era acoperit și pe alocuri încă plouă, iar in restul țărei mai mult neuros. Austrul sultă potrivit mai pretutindeni. Barometrul s'a­ coborît în ulti­mele 24 de ore cu 2 la 3 mm. Pre­siunea atmosferică este în mij­lociu către 752 mm. in nordul Moldovei, iar in restul țarei că­tre 754 mm. A plouat la: Solești 11 mm.­ Dumbrăveni 3, Cotnari 50, Herța 15, Găiceana 5, Măstăcani 25, Po­­dul­ N­oamî 10, Mihăileni 24, Hir­­ia 18, Drajma 7, Vălenii de Mun­te 37, Mînzați 3, Poeni 11 și Sa­­richioî 4 mm. La Dumitrești ploae abondentă (75 milimetri) și grin­dină. Com­isnnta Grădina-Terasă a Berăriei și Restaurantului „Ga Car. OUSL la LBb­. P.ț*“.—In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele dela 5—7 d­a concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurant á la carte și preț fix 1­60, 4 feluri. Specialitatea casei: bere­a la Pilsen din fabrica Czell — Parcul © tetelișărn. Trupa Lirică romînă sub conducerea domnului C. Grigoriu joacă, viața Pariziană“, Vodevil în patru acte. — Grădina Teatrului Partié * téres (Bule­vardul Elisabeta vis-a-vis de café Boulevard). Reprezentațiuni cinematogra­fice in fie­care seară.—Grădina Rașca. Trupa de artiști ai Teatrului Na­țional joacă: „Leacul d-rului Festele!“, comedie in 3 acte cu cîntece, locali­zată de d. Emil D. Fagure. __________ PUL tasul Mulai Leu Bli BiSleral de in­llîB — Grozescu și Panaitescu îna­intea tribunalului — . E vorba de furtul de 16 500 lei, siu monede de nichel, pe care funcționarul Florian Grozescu l-a săvîrșit în bolta statului de la ministerul de finanțe, unde se a­­­fl­au depuse lăzile cu monede de nichel, destinate a fi expediate administrațiilor financiare din­­ țară. ■ Se știe că Grozescu se introdu­cea în această­ boltă,, unde spăr­gea lăzile cu­ monede, furînd pe­­ rînd cei 16.500 lei, pe care i-a chel­­­tuit în tovărășia prietenului său ,Panaitescu, cu care făcea adevă­rate orgii în localurile de petre­cere ale Capitalei. . Grozescu și Panaitescu fiind­­ dați judecatei, afacerea s’a jude­cat în primă instanță de către j judecătoria ocolului VI, care a c­ondamnat pe Florian Grozescu si la patru ani închisoare, achitînd­­,pe Panaitescu.­­ In contra hotărîrei de achitare :®, judecătoriei, a făcut apel pri­­imiul procuror, apel care a venit ieri înaintea secției de’ vacanță a t­ribunalului Ilfov; a mai făcut lapel și Grozescu. j In ședința de erî situația lui­­ Panaitescu s’a agravat în urma­­ mărturisirilor complecte făcute de­­ Grozescu, mărturisiri din cari a­u reeșit deplina complicitate a lui­­ Panaitescu, care, la rândul său, a încercat bine înțeles să se des­­vinovățească, aruncînd întreaga răspundere asupra fostului func­ționar de la ministerul de finan­­­­­țe.­­ Panaitescu a recunoscut, însă,­­ că făcea chefuri cu Florian Gro­zescu, că adeseori se ducea cu el la minister și că a­­ schimbat a­­cestuia monede de nichel în ar­gint sau bilete de bancă. . Apelul parchetului a fost susți­­­inut de d. procuror Hlotu, iar a­­i cel al lui Florian Grozescu de­­ către d. Economu. . Panaitescu a fost apărat de d. l Pașcanu și ministerul de finan­­ț­țe era reprezentat în instanță prin i d. avocat Constantinul.­­ Tribunalul a respins apelul par­­i­­chetului și ,admițînd pe acel a­ 1 fiul Florian­ Grozescu, i-a redus­­ pedeapsa de la patru ani la un 1 an și șase luni. CURȚI ȘI TRIBUNALE Omorul din pădurea Săgîr­­­cea. — O telegramă a parchetu­lui de Teleorman anunță că o crimă a fost săvîrșită în pădu­rea Săgîrcea, de către un servi­­­­tor turc. Ani Isdrael, acesta e numele u­ Cîgașului, în noaptea de 29 Iu­lie a. c., a împușcat pe I. Mirea­­nu, logofătul pădure! Săgîrcea, proprietatea d-lui Florea Palea. După săvîrșirea crimei, omorî­­torul a dispărut. Descoperirea unei crime uita­tă.­Cu ocazia instruirea unei cri­me din comuna Militari, d. jude­cător de instrucție Negrea a reu­șit să descopere pe autorii unei crime săvîrșită de mult în co­muna [Costeștii din Deal, județul Dîmbovița, crimă care fusese ui­tată. Autorii crimei sunt niște ți­gani, al căror șef, un oarecare Ion Gîndac, a fost arestat alal­­tăeri în apropiere de Văcărești. După informațiunile culese pînă acum, țiganii aceștia erau constituiț­ în bandă și au ope­rat o serie de furturi și omoruri în diferite județe ale țării. Expulzat condamnat. — Tribu­nalul Ilfov a avut de judecat era procesul unui expulzat care, con­travenind la legea expulzării, s’a reîntors în țară. E vorba de cunoscutul Cristu Sim­ionov, care a fost expulzat cu ocazia descoperirea complotului bulgăresc în contra regelui Carol. Tribunalul a condamnat erî pe Sim­ionov la 15 zile închisoare buințeze în aceste scrieri o lim­bă romînească curată și ferită de vorbe străine fără rost. Stilul să fie atrăgător și cît se poate de deosebit de cel didactic, precis, dar obositor. 4) Publicarea se va face pe cheltuiala Casei școalelor, iar au­torii­ vor primi, odată pentru tot­deauna 30 lei pentru o coală de tipar format 16. O carte va avea cel mult zece coase. Casa școalelor va îngriji de clișee bune și bine alese, care să ilustreze cuprinsul și să-î în­lesnească înțelegerea. 5) Scrierile pot fi înaintate ad­­ministrațiunei Casei școalelor, pî­­nâ la 31 Decembrie 1908. O comisiune alcătuită anume în acest scop va cerceta toate scrie­rile înaintate și va hotărî care din ele trebuesc premiate și va îngriji tipărirea lor, împreună cu autorii. Știri militare Au obținut concedii următorii ofițeri: Administratorul de cl. I Vasile Vasilescu din Constanța 34, pa­tru luni; Căpitanul M. Nedelcu din 6 roșiori trei luni; căpitanul I. Răș­­canu din 8 artilerie două luni; locotenentul A. Pastia din 2 ro­șiori, două luni. D-nii căpitani P. Orleanu din 7 Prahova, R. Dumitriu din 8 ar­tilerie, G. Zăgănescu din 2 Romă­­nați 19 și d-nii locotenenți S. Geor­­gescu din 11 Siret și C. Tzăinescu din 33 Tulcea fiind numiți admi­nistratori de plasă au fost trecuți în cadrele reservei.­­ D. locotenent S. Antoniu din 4 artilerie a fost transferat în cor­pul jandarmeriei rurale în inte­res de serviciu. D. S. T. V. Antonescu din jan­darmerie a fost mutat în batalio­nul 1 vânători după cerere. * D. căpitan în disponibilitate G. Lipan a fost pus în retragere pen­tru caz de boală. # D. sub-locot. în rezervă C. Va­­silescu din­­ Vlașca­­ a fost pus în retragere pentru caz de boală. . 2 in$iMe»t68618fagra Bib­listesi științil­Ee li MHByian — Hinisterul intmoțitmei des­chide concurs pentru cele mai bune lucrări în această ramură — Administrația Casei școalelor 1 dorește să înființteze o bibliotecă științifică de popularizare, care­­ să servească la răspîndirea ade­vărurilor științifice și a aplica­­ț­­iunilor lor, la formarea caracte­rului, educarea voinței, iubirea m­uncei și la dezvoltarea dragos­tei pentru natură, în general, ■ pentru țara noastră în special. Pentru aceasta se publică con­­curs în următoarele condițiuni: 1) Se pot prezenta la concurs, lucrări originale, traduceri, sau prelucrări din scrieri străine și culegeri din scrieri romînești cu Cuprins științific. 2) Cărțile cuvenite trebuesc fă­­­cute pentru vîrstele: a) pînă la 12 anî; b) pînă la 16 anî și c) ț pînă la 20 anî.­­ 3) Autorii sînt rugați la între­leziuni pe corp și la antebrațul drept. O ambulantă a șoc. de salvare sosind imediat a dat îngrijirile cu­venite rănitei, care apoi a fost lă­sată la domiciliu, starea ei nefiind gravă. Gtrăvirea din calea Griviței D-șoara Ecaterina Barișeanu, în vîrstă de 17 ani, din calea Gri­viței 20, a încercat aseară să se sinu­cidă luînd 250 gr. spirt denaturat. Cuprinsă de puternice durere­ de stomac disperata domnișoară a în­ceput să țipe cerînd ajutor. Societatea de salvare fiind avi­zată, un d. doctorand dădu îngriji­ri bolnavei în urma cărora starea ei e în afară de orice pericol. Se crede că un amor nenorocit a împins pe d-șoara Barișeanu la a­­cest act disperat. Accidentul de la fabrica Bragadiru Am vorbit erî­t. ,pre accidentul întîmplat lucrătorului Gheorghe­ Petrache, care a căzut de pe o schelă de la o înălțime de 5 metri, în curtea fabricei Bragadiru. Ambulanța societătei de salvare ducîndu-se în grabă, din cauză că rănitul nu acuza dureri, l-a transportat la domiciliul sau din str. Măgurele­­ No. 69. Azi dimineață societatea de salvare a fost din nou anunțată că individul In chestiune se află in stare gravă. Internul de gardă ducîndu-se la domiciliul lucrătorului și exami­­nîndu-i amănunțit a găsit o fractură la mîna dreaptă. Pacientul a fost transportat la spitalul Colțea. Alte două accidente . Lucrătorul Ion Constantin, în­tate de 20 ani, pe cînd se afla pe o­­ schelă de la binaua ce se con­­struește în strada Cătunului No. 6, i-a căzut în cap mai multe că­rămizi, făcîndu-i mai multe răni. — D-na Iulia Negreanu, domici­liată in splaiul general Magheru, de meserie cărturăreasă, pe cînd cobora o scară a căzut jos ră­­nindu-se în mai multe locuri pe corp și cap. Ambii răniți au fost pansată de internul de serviciu al socie­tăței de salvare. EC­O­NO­MI­CE Piața pescăriei BRAILA, 30 Iulie.­­ Au sosit 14.000 kgr. pește și s’au vîndut cu următoarele prețuri: Ciorto­crap 100; Ciortan 83—95; ȘalăO­ mare 80—155; Lin 41;Știu­­că mare 32; Știucă mică 21—65; Babușcă 18; Iaplac 170; Șomotei 89; Biban 60; Mreană 35—108 ;Ni­­setru 165—180; Plătică 40—55; Păstrugă 130—200; Cegă 105—240; Văduviță 10—14; Ciortănică 46— 74; Cuvizî 6—44; Husari 9—16. Mi Bifai) din Fintaia — Koni amănunt. — Dezastrul dealurilor. — începerea lucrului.—Impresia pe dealuri. Strugurii distruși.—Reparațiile în oraș.—Jalea celor săraci.—Un a­­pel.—Alte pagube. PLOEȘTI, 30 Iulie.—Imediat după ravagiile cauzate de marele uragan de Sîmbătă seara, am căutat de­­ a mă pune în contac­t cu administra­torii de plăși, învățătorii și prima­rii din județ, pentru a putea reda cititorilor noștri fapte precise și ur­gente. Dezastrul cel mai mare, după cum specificam în celelalte coresponden­te, a fost cauzat de acest uragan, la viile de pe dealurile noastre. Era toată ziua, a fost un adevărat pele­rinaj la vii, ducîndu-se fiecare vi­ticultor să vadă paguba suferită. _ De asemenea, sutele de curioși, îngrozite de cele petrecute în oraș, s’au dus pe dealuri, să vadă și aci, consecințele acelui mare eveniment ceresc. Vitele fiind călcate la pămînt sau dezrădăcinate,­­ viticultorii au început lucrul pentru ridicarea pe­ araci sau îngroparea lor. Ducîndu-te azi pe dealurile unde sunt plantate viile, îți face impresia că te afli la începutul primăverei, cînd se desfă­șoară acea activitate, pentru dezgro­parea și legarea viilor. Lucrătorii se afla în mijlocul vii­lor și lucrează pe capete pentru res­tabilirea urgentă a relelor cauzate de vijelie. împrejmuirile viilor au fost a­­runcate de vijelie la distanțe mari. Acum viticultorii au pus din nou să se construiască aceste împrejmu­iri avînd de întîmpinat cheltuelî mari. Casele viilor, de asemenea nece­sită mari reparații, în urma rava­giilor cauzate de vijelie. E o jale să intri în vii și să vezi cum strugurii sînt îngrămădiți pe jos și terciuiți. In oraș, cei cari dispun de bani și cari­­ au îndurat pagube, pe urma uraganului, au început să repare ca­sele, magaziile, curțile etc. Cei ne­voiași și femeile văduve, plîng pe toate cărările, despre nenorocirile­ ce li s’au cauzat pe­ neașteptate. Ei, neavînd mijloace pentru refacerea la loc a caselor, rămîn să fie ploațî și înzăpeziți pentru multă vreme. Ar fi o faptă dintre cele mai lău­dabile, ca cei puternici, să vină în sprijinul acestor victime, contribu­ind cu toții prin liste de subscrip­ții. V . Pagube mari, din cauza uraganu­lui, a suferit și fabrica de birlic Scăeni, care a fost dezvelit, ma­terialul udat și curtea distrusă. # PLOEȘTI, 30 iulie. — Se sem­nalează, între altele că in urma ravagiilor uraganului, surpîn­­du-se Vadu s'a înecat fata Au­rica Gheorghe Băne­scu, de U ani. Apa aduce cadavrele cu nu­meroase vite înecate. Șosele și podelele sunt împot­molite. Stavăi Din Giurgiu Plecarea d ln­ Ion T. Ghica Se știe că d. prefect Ion T. Ghica a fost numit inspector ge­neral administrativ. Astăzi d-sa s-a prezentat la po­liție la ora 4 p. m. și și-a luat rămas bun de la toți ofițerii poli­țienești. Apoi cu trenul de 6,51 a plecat la București. La gară fost cond­us de numeroșii săi amici politici. Azi d. Scarlat Stănescu, di­rectorul prefecturei a primit au­­t­orizațiunea de a gira afacerile prefecturei 10 zile, pînă la ve­nirea noului prefect. ■ 1. Bătae grava Bucur Tusol, servitor la tipo­grafia Pandelescu cu domiciliul în Bulevardul Căii Ferate române fiind beat s’a luat la bătae cu fe­meia Rebeca Badea care domi­ciliază tot pe acea stradă. Femeia fiind grav rănită la mîini a fost transportată la spi­tal. Sub­ comisarul Octavian R. Io­­nescu anchetează: Căzută în pat­ iseară la ora 7 și jumătate ți­ganca Stoiana Păun Vasile în etate de 14 ani pe cînd voia să ia apă de la un puț, a căzut înă­untru. A fost scoasă moartă de către să­teni. Parchetul a autorizat înmor­mântarea. . Calcat cu bicicleta Aseară la ora 8 agentul de per­cepție Costică Pascal din comuna Mihălești a călcat cu bicicleta pe copilul Gheorghe Tănase Șerban în etate de 4 ani. Copilul a fost grav rănit la cap. Anchetă Mîrio sosește procurorul ge­neral care va merge în anchetă la Arsache. A apărut No. 32 Idem, din romanul de aventuri. Cei trei Mușchetari 62 $lex. Duaas-tatăl — 5 băni exemplarul — „ Adeverul“ de ași va pu­blica interesante destăi­nuiri pe cari le face d. Barbu Păltineanu asu­pra unei întrevederi pe care a avut-o cu d. N. N­i­­lipescu. Ni se comunică știrea, că Iohan Kluch, unul dintre muncitorii expulzați anul trecut de guver­nul liberal, se află greu bolnav la Brașov. După expulzarea sa, Kluch a lucrat mai multă­ vreme la Vie­­na unde a răcit astă-toamnă și nefiind bine căutat, a dat în tu­berculoză. Se anunță din Salonic, că d. Bavaria, inspector al școalelor române din vilaetul Salonicului, își va pune candidatura pentru un loc de deputat în parlamen­tul Turciei, în cartel cu junii turci. In districtul Ca­vase­ria, candida­tul român va fi d. Toți Hagi-Go­­ga, a cărui alegere pene sigură, căci toți delegații români susțin candidatura d-sale. Hagi-Goga a fost mult persecutat de Hilmi- Pașa; în urma instigațiilor gre­cești, el a fost exilat la Serres. Alte candidaturi românești n'au fost încă desemnate. Conservatorii democrați din Ca­pitală vor oferi alegătorilor din Bu­curești o serie de agape intime, care vor avea loc în fiecare săp­­tămînă în diversele cartiere ale Capitalei. D. Barbu Păltineanu, șeful Capi­talei, va prezida aceste agape. Examinînd budgetul statului pe anul financiar 1908—1909 timp de 14 luni, adică dela 1 Aprilie 1907 pînă la­ 31 Mai 1908, găsim că ci­fra încasărilor a fost de 313.856058 lei, iar a cheltuelilor de 259615167 lei, așa că excedentul bănesc era de 54 milioane 240.891 lei. Comisiunea care lucrează la eva­luarea indemnităților ce urmează a se acorda proprietarilor cari au suferit pagube în timpul răscoale­lor, și-a terminat lucrările în cele mai multe județe. Au rămas a se mai face evaluările pentru județele Olt, Mehedinți, Dolj și Vlașca. E probabil deci ca în luna Sep­tembrie lucrările acestei comisiuni să fie definitiv terminate. II. „Frankfurter Zeitung“ sosit azi în Capitală, citim că la admi­nistrația acelui ziar s’a depus de diferiți subscriitori suma de 26.033 mărci, în folosul lui Zeppelin, pent­ru reconstruirea balonului a­­cestuia.. D. Dinu Popescu, actual șef can­tonier clasa I, în serviciul de po­duri și șosele, din județul Con­stanța, este înaintat în postul vacant de pichor clasa III, la a­­celaș serviciu. D. G. Predescu, directorul comp­­tabilității ministerului de inter­ne, a obținut un concediu de 30 zile. D-sa se va stabili cu familia la Sinaia. Moașa Elisabeta Pelescu, de la cercul Carpen, județul Dolj, se la­să în disponibilitate. Regele a semnat decretul pentru numirea d-lui I. T. Ghica, pre­fectul de Vlașca, in postul de ins­pector general administrativ, în locul d-lui I. C. Atanasiu­ numit prefect de Tulcea, D. Chiriac Mușetescu, actual subchirurg al spitalului rural Băilești, din jud. Dolj, și d. I. Chirițescu, actual subchirurg ,la spitalul rural Voinești, jud. Dîm­bovița, se transferă unul în lo­cul altuia. S’a­­ acordat medalia „Răsplata Muncei“ cl. I d-lui Marin Nico­­laescu, primarul orașului Cora­bia și mare proprietar în­ loca­litate, pentru că a construit un local de școală, în valoare de 6.000 lei, în com. Comoșteni, din jud. Dolj, e o șarjă a lui Belcoi, plină de humor și vervă. Tînărul artist prin masca atît de fericită, prin jocu­l fin și reușit, precum și prin felul de a cînta cupletele are o parte frumoasă la succesul strălu­cit al comediei Leacul d­rului Feștelei, care exercită asupra publicului o atracție mereu­ cres­­cîndă. Ministerul instrucției a trimis revizorilor școlari o circulară prin care le aduce la cunoștință să pue în vedere ajutoarelor de învățători ca, aceștia să înainteze neîntîrziat actele medicale prin care să dovedească că sînt sănă­toși, precum și numele comune­lor unde ar voi să fie numiți. D. Al. Șișman, actual impiegat definitiv, clasa II, la secțiunea Creditului agricol și viticol din județul Ilfov, se transferă în ace­eași calitate și grad, în direcțiu­nea creditului agricol și viticol. Sunt admiși ca elevi regulați în anul I al secțiunii inginerilor de pe lângă școala națională de poduri și șosele, următorii e­­levi, și anume: Teodoru Henri G. A., Iliescu Ni­­colae I., Prager Emil, Stoica Du­mitru V., Popa Ilie G., Ioanovici Aurel, Nedelcu N. D., Beleș Ioan A., Cotîrță loan I., Haret Enache I., Ciobanu Vasile, Buruiană Ion, Panteli Ioan, Tipcheș Emanoil, Teodorescu Virgiliu, Gheorghiu Mircea A., Gabi Ștefan P., Dumi­­trescu Dumitru A., Vernescu Du­mitru G., Borcea Ștefan Eduard A., Mănescu Gh., Motoi Alexan­dru și Mărculescu Ioan G. In cursul lunei Septembrie se vor ține la școala superioară de silvicultură din Brănești, jud. Il­fov, lîngă București, următoarele concursuri de admitere: La 1 Septembrie pentru admi­terea în secția brigadierilor sil­vici a 25 elevi, dintre cari 15­ bur­sieri și 10 solvenți, și la 15 Sep­tembrie pentru admiterea în sec­ția agenților, a 13 elevi dintre cari 10 bursieri și 3 solvenți. D. C. Pogonatu, care a urmat cursurile școalei navale din Li­vorno, a fost înaintat la gradul de sublocot. în marina militară și repartizat în divizia de Du­năre. In același timp, d-sa a obținut autorizația să­ urmeze cursurile școalei din­­ Italia. Ministerul de razboiü aduce la cunoștința părinților și tinerilor cari au depus petiții la acest de­partament, cu­ privire la intrarea tinerilor într’una din școlile mi­litare, că toate aceste petiții s’au trimes școalelor respective spre a fi supuse comisiunilor de exa­minare, cari se vor pronunța. Orice asemenea petiții vor tre­bui adresate pe viitor direct școa­­lei, unde candidații voesc a tre­ce examenul. Aniversarea nașterei împăratu­lui Francisc Iosef al Austro-Un­­gariei va fi anul acesta sărbă­torită în chip deosebit de toți su­pușii austro-ungari aflați în țară. Serbarea se va da Luna 4 Au­gust în sala și grădina coloseu­­lui Oppler. Vor lua parte toate societățile austriace și ungare din Ca­pitală cu muzicile și drapelele respective. I­ntrarea­­ la serbare va fi li­beră. In azilul „Elena Doamna“ sunt primite numai orfanele de la a­­sistența publică, orfanele de tată și de mamă, lipsite de mijloace, precum și orfanele numai de tată, în caz cînd sînt cu desăvîr­­șire lipsite de mijloace. Ministerul instrucției a comu­nicat direcțiunelor școalelor nor­male ca să admită bursieri chiar candidații cari au certificate cît de vechi. D. Ion Gărzescu a fost numit copist la serviciul contabilitate­ din ministerul instrucției pu­blice. D. profesor Motaș, șeful servi­ciului veterinar civil, s’a înapoiat din inspecțiunea făcută abatoriu­­lui de vite din orașul Drăgășani. D-sa a constatat că abatorul lo­cal e situat î­n centrul orașului și e de o construcțiune primiti­vă, sub cerul liber și fără acope­­rămînt, așa că tăerea vitelor se face sub ochii trecătorilor, ceea ce dă o înfățișare sălbatică acestui abator. D. profesor Motaș a cerut să se schimbe locul abatorului pentru a nu turbura pe trecători. Primarul orașului Drăgășani a arătat că se va construi un nou abatoriu în acel oraș, pentru ca­re abator au și fost întocmite cu­venitele planuri, cari vor fi supu­se examinărei consiliului teh­­nic superior. D. Demetrian, subșeful servi­ciului veterinar, se va înapoia din concediu la sfîrșitul acestei luni, cînd va pleca­, in concediu de o lună, d. prof. Motaș, șeful servi­ciului veterinar civil. In serviciul veterinar medical nu se va mai face nici o mișca­re, afară de cele 4 numiri și mutări, publicate de ziare la timp. Unele ziare au vorbit despre modificarea regulamentului Con­servatoarelor. Cercetînd la ministerul instruc­­țiunei publice, am fost informați că nici o modificare nu va fi a­dusă regulamentului pus în vi­goare anul trecut, cu singura exceptiune că elevii preparați In partidu­lor nu vor mai fi admiși în viitor. Elevii vechi, insă, vor fi admiși pină la terminare. Congresul internațional al dru­murilor se va ține in cursul lu­nei Octombrie a. c., la Paris. Din partea guvernului român, va lua parte la acest congres d. N. N. Herjeu, secretar general al ministerului de lucrări publice. Ședința consiliului teh­nic su­perior, care a fost amînată în săptămina trecută, se va ține Vi­neri, orele 3 d. a., în localul mi­nisterului de lucrări publice. Casa școalelor studiază chestiu­nea introducere­, pe o scară mai întinsă, a lanternelor magice la școlile rurale. Scopul acestei mă­suri este reprezentarea dinaintea copiilor și a sătenilor a diferite­lor tablouri cu subiecte religioa­se, moralizatoare, istorice și de industrie casnică. D. G. Niculescu, revizor școlar de R.­Sărat, a fost însărcinat cu studierea acestei chestiuni. Toți membrii societăței esperan­­tiste române sunt rugați a nu lipsi de la ședința de astă seară Joi în am­fiteatrul liceului Mateiu Basarab. Pe lingă altele d. Marinescu va dec­lama pentru întîia oară monologul original în esperanto „Pipamanto" de Pujula Valtes. Sunt admise și persoane străine. Absolvenții școalelor de comerț, din toate seriile se vor întruni Vineri 1-14 crt. orele 9 seara în iocalul Uniunilor (calici Victo­riei No. 65) cînd se va stabili lis­ta celor ce voesc a lua parte la escursia proectată pentru Dumi­nică 3-15 crt. la Azuga și Bușteni­i plecarea cu trenul de plăcere din București orele 6 dimineața). In vederea organizărei mesei la Bușteni, absolvenții doritori de a lua parte la excursie cari nu vor putea veni Vineri la acea întrunire trebue să-și trimită din vreme­adesiunea lor scrisă d-lui președinte al uniune­­i. St. Ra­­sidescu strada Doamnei No. 16. „Societatea de Salvare“ aduce cele mai vii mulțumiri urmă­torilor comercianți de lemne din gara de Nord, cari își au luat angajamentul de a colecta pen­tru Societate, cîte 10 bani de fie­care vagon de lemne vîndut. Fapta d-lor vorbește de la sine și direcția le mulțumește în nu­mele nenorociților, cărora acești buni neguțători le vine în mod indirect în ajutor; D. N. Dobrescu; St. Eleftere­­scu;Tache Radulescu; V. Mihai­ Ifidi; Chirițescu; Florică Mano­­lescu; Sotir Gheorghiu ; Leon Sil­­berman ; Rubin Leibovici; Alexe Demetriade; N. Cotescu; Theo­­dorie Lucescu; Paraschiv Vasile­­scu; Solomon Iacobsohn; Marin Petrescu; I. Gruescu. O grandioasă serbare populară are loc în astă seară în grădina :,Ambasadori* (strada A­­cade­mi­­ci, Ungă ministerul de interne), în beneficiul societăței veterani­lor ,,Coroana de otel“. Cunoscutul duetist d. P. D'Ar­­gent împreună cu u­ na va ap­are in opereta ,,Talisman­ul“ și în duo comice. Celebrul transformist Iassy se va produce în citeva numere iîquî. . Acestei serbări ii mai dă con­cursul d-ra Smigrai, primadonă; d. Sigalla apreciatul flautist, etc. Vor mai avea loc: salve de tunuri și rachete, lupte internationale, tombolă bogată, alergări in saci. ..Acc­ordul presei“”, precum și alte surprize ,cari nu se scriu, ci se vor vedea. Apropriata greva a lucră­torilor brutari din Iași (Telegr. dela coresp. nostru) Iași, 30 iulie. —Printre lucrăto­rii brutari din localitate se obser­­vă decit­va timp o mișcare în sensul de a se proclama greva. Plînf ceriîfe lucrătorilor |Se îm­dreptează împotriva unor brutari cari au înlocuit pe lucrători prin femei. Se așteaptă ca mline seară, lu­crătorii să ia o hotărîre defini­tivă. fapte din cepitală Nenorocirea de la școala de meserii Muncitorul Ion Stăncălie de 36 ani, lucrînd era pe acoperișul unei case din curtea școalei de arte și meserii din strada Polizu, din ne­băgare de seamă , alunecă și, căzu de la o înălțime de 6 metri frac­­turîndu-șî mîna și piciorul sting. Cu o ambulanță a soc. de salvare rănitul a fost transportat la spita­lul Filantropia. Altă nenorocire Salammra Constantina Măgurel, de 18 ani, dormind era pe o schelă a construcției din strada Po­ftul­ Ver­­de 50, a alunecat și rostogolindu-se jos,­­a căzut pe caldarîm. Salammra s’a ales cu mai multe Belsei în „teafa­ ü­riilui Fedelei" Dan Futil ya npail garnisi g Cola Hoții iau drumul Americei Intre cei cari compun persona­lul magazinului Cohen­t Carniol din strada Bărăției No. 4 se aflau și băeții Pinkas Kimel și Ruse Braun. Acesta din urmă, spirit aventu­rier, voia cu orice preț să plece la America, însă, cum nu avea banii necesari pentru drum și cum nici nu avea putința să pu­nă mîna de la stăpînul sau pe o sum­ă de bani, s-a împrietenit cu Pinkas Kimel care de multe ori era trimis de patron să facă plăți în oraș și i-a expus planul îndemnîndu-l și­­ pe acesta să ple­ce în America. Pinkas Kimel aderă la tot ce-i spuse Braun și acum vreo două zile, Kimel primind de la stăpî­nul ,sau suma de 2000 lei să a­­chite niște compturî, plecară îm­preună. Ajungînd la Brăila, Kimel re­gretă fapta comisă și scrise stă­pânului sau o scrisoare în care îi arăta tot ce a făcut și cum a fost îndemnat de Braun. Patronii magazinului, primind scrisoarea au făcut cazul cunos­cut siguranței. Pinkas Kimel a fost adus azi dimineața în Capitală, iar tova­rășul sau a dispărut luînd și o parte din banii aflați la Kimel. Siguranța a trimis telegrame la toate punctele de frontieră prin care cere urmărirea lui Ruse Braun. — Tis. Tot felul de miîmplări Bănuit de furi. — Gavril Golani, din strada Lacului 5, a fost anche­tat era la circumscripția 4, fiind bă­nuit că ar fi furat mai multe o­­biecte de argint pe cari voia să le vînză pe calea Văcărești. Arestare.— Nicolae Ago­eti, din strada Batiște 5, avînd un mandat de arestare a fost arestat la circ. Tr. Furt.— Soldatul bacalaureat Va­lerian din strada Sf. Vineri 15, a reclamat circ. 17 că i s’a furat de acasă un costum denșil­ism din31 acasă în timpul cînd era la cazar­mă. un costum de haine. Circ. a deschis o anchetă. Bătăuș arestat.—Tom­a Petrescu, vînzător de gazete, luîndu-se la ceartă cu un oarecare Arie Monto­­reanu, din strada Negru-Vodă 32, l-a bătut cumplit pe acesta din ur­mă.Bătăușul a fost arestat la circ. I. Accident. — Manda Gheorghe, de 35 de ani, spălătoreasă din șoseaua Pantelimon, efizînd de pe scară în curtea casei din calea Victoriei și-a fracturat mîna dreaptă. Femea a fost pansată la salvare. 1 j­U K­L­ER [JIT-BAILOR Pucioasa PUCIOASA, 28 Iulie. — Anul a­­cesta , ca și în alți ani, au sosit mulți vizitatori, unii chiar și din Bulgaria. In privința distracțiunei, oas­peții noiștri n’au ce să se plîngă. Parcul comunal oferă vitegia­ tu­­riștilor un tainic loc de odihnă. Muzica reg. de infanterie No. 21 din Capitală, sub conducerea tî­­nărului Buiuc, cîntă de două ori pe zi în parc.­­ Artiștî cu truple răzlețe dafi din cînd în cînd reprezentații în pavilion. Cupletistul, Emil Dumitrescu, a da­t aci o reprezentație la care a luat parte toată Pucioasa. In fiecare Joi și Duminică sea­ra, au loc în pavilionul parcului serate dansante. Timpul a fost cîteva zile foarte favorabil. De Sîmbătă plouă a­­proape mereu. Vizitatori. —.Dintre distinsele persoanele ce au vizitat Pucioasa putem cita: fostul mitropolit Ghe­­nadie Petrescu, colonel Polizu, col. Lupașcu, căp. Alexandrescu, căp. Șt. Christescu, preotul Iordă­­chescu (Ilfov), Ion Ghiață, fost revizor școlar, Radu Dragomires­­cu, Fior Constantines­cu, profesor, etc., etc. Serată dansantă. — [Cu ocazia celui de­ al doilea dintre cele 3 bîlciuri de peste an de aci, au sosit azi mulți vizitatori din îm­prejurimi, cari seara au luat parte la serată. Am putut distinge pe: familiile Dimopol, locot. To­­me­scu, dr. Teodorescu, Măinescu, și altele al căror nume, cer scuze, îmi scapă. In farmecul dansului am putut distinge pe: d-na Zamfirescu, Floarea Georgescu, d-rele: fer­mecătoarea Natalia Diaconescu, gentila Filica Georgescu, Măi­nescu, Rizescu, Milea, Ursachi, Ionescu, Gherbăcescu, Gologan, Stela D­obrescu, Moisescu, Marioa­­ra Co­nstantinescu, Lucia Geor­gescu, Jeni Schwartz, Jeni Gold­stein, Gheorghiu, etc., etc. și pe neîntrecuții cavaleri: Aurelius Mitrescu-Carpați, profesor N. Ba­­ciu, Polizu Filip, jude, Const. Io­nescu, jude, Luculescu, jude, Ro­mulus Ionescu, Antonescu Emil, Marian Dumitru, Anghelescu, advocat Tolea, un tînăr prea simpatic, căpitan Niculescu, căp. Rădulescu, locot. Tomescu, sub. locot. Victor Popescu,, Th. Petres­cu, junii: Em. Negreanu, George Ștefănescu, C. Nicolau, Afil Gri­­gorescu, Arsenescu, Brătescu, Mircea Irescu, G. Zamfirescu, Luca avocat, Mihail ing., R. N. Georgescu, L. Ghinsberg, Lică Gheorghiu, Titi Dobrescu. ’ Emil dimineața DIN LUMEA MUNCITOARE Jon Si­lsi­ îe Dela minister D. ministru al comerțului se ocupă de aproape cu modificarea legei meseriilor. Camera de meserii D. M. P. Dimitriu, secretar in­spector,­ urma să instaleze era comitetul provizor la corporația cofetarilor. In urma unui ordin de la mi­nister, instalarea membrilor co­mitetului a fost suspendată. Bursa mancei Cereri și oferte de lucru.­ Se caută: 1 vopsitor și un tapițer pentru trăsuri; trei lucrători ciz­mari ; trei maeștrii zidari, căro­ra să li se dea de lucru pe por­țiuni ; 4 maeștrii dulgheri; 5 ma­eștrii timp­lari. Plasarea se face în mod cu to­tul gratuit. A se adresa la cance­laria „Bursei Muncea“, b-dul Ca­rol I ,București. Cîntul meseriașilor — Astă seară la orele 8 jum., are loc in sala cea mare a clubu­lui întrunirea tuturor președin­ților corporațiilor și a comisari­lor guvernului, convocați, spre a discuta mai multe chestiuni pri­vitoare pe corporații și interesînd demnitatea meseriașilor. Corporațiile Barbieri-Coafori. — Comitetul a fost convocat din nou pentru astă seară la orele 8 și jum. Brutari. — La orele 10 dimi­neața se întrunește comitetul cor­porației spre a rezolvi lucrările curente. — Pentru ziua de 15 August, corporația a organizat o mare serbare cîmpenească. Cofetari. — Astă seară la orele 8, are loc la sediul corporației a­­dunarea generală, pentru alege­rea comitetului definitiv. Croitori. — In seara de 29 cor., comitetul a ținut ședință. S’a aprobat un concediu de 15 zile d-lui Al. Em. Gheorghiu, se­cretar controlor, cu începere dela 4 August. — D-nei Carolina Rosenthal­­ s’a eliberat brevet de maestră, în specialitatea: croitoria de da­me. Lăcătuși. — La 10 August are loc adunarea generală pentru da­rea de seamă pe gestiunea 1907— 1908. Tinichigii. —Dela comitet. S’au­ eliberat certificate, practicanților Zaharia Vogel și Marcu Zalman. Sindicatele Întruniri. „ La cercul socialist ..România Muncitoare” calea Vic­toriei 91, se întrunește in astă­seară muncitorii dela ,C. F. R., și delegații pe ateliere ai tîmplari­­lor. Ziar. — Cu începere dela 1 Au­gust a. c., „România Muncitoare“ va apare de două ori pe săptămâ­­nă; abonamentul va fi de 8 lei pe an, 4 lei pe 6 luni. De la cooperativa ,,Bazarul Mun­citorilor. — Lungile formalități cerute de codul comercial pentru cooperative sunt pe sfirșite. Astfel s’a autentificat la tribu­nalul Ilfov, secția notariat, actul constitutiv și statutele­ cooperati­­vei „Bazarul Muncitorilor“, s’a cerut la tribunalul comercial au­torizarea legală de funcționare a cooperativei. Tribunalul. în urma avizului favorabil cerut și obținut de la Camera de comerț, conform legei, a dat această autorizare. Rămâne acum să se facă cere­rea de afișare, transcriere și pu­blicare — pentru ca toate forma­litățile să fie îndeplinite și coo­perativa să poată funcționa. Zilele astea se dă la tipărit sta­­­tutele și acțiunile. Cu această ocazie se amintește că numărul acțiunilor cooperati­vei s’a ridicat dela 150 la 300 și că, cu începere din luna Mai, de cînd a rămas definitiva sentința tribunalului comercial, prin care s’a dat autorizarea legală de funcționare, tovarășii acționari trebue să plătească regulat mize­le lunare, adică 2 lei de acțiune. Gazul de la spitalul din Buzău Ancheta procurorului general — Istoricul cazului — BUZĂU, 29 iulie.— Cititorii cu­nosc cele apărute în ziarele noastre asupra cazului senzațional de la morga spitalului „Girlași“ din Bu­­zău.Date fiind întorsăturile ce aface­rea aceasta a luat, și gravitatea ei mai cu seamă, în ziua de 29 Iulie procurorul general, d. A. Ștefănes­­cu a sosit la Buzau­ pentru a an­cheta cazul. In cele ce urmează vom relata amănuntele luata azi cu ocaziunea anchetei procurorului general­­—pre­sa fiind invitată de a asista la anchetă care a început la ora 2 p. m. la tribunalul local, și a durat pînă la 4 ore. înainte de a relata fiecare depozi­ție, ținem să spunem că d. procuror general a făcut numai o sumară anchetă, rămînînd apoi ca numai comisiunea de medic­-expert, cum și medicul legist care va participa la dezgroparea și autopsia cadavrului să se pronunțe categoric asupra a­­ces­tui caz curios.­­•­­­• Cel dintiu care a fost ascultat a fost medicul spitalului „Gîrlași“, d. dr. Inotescu care a declarat în e­­sență următoarele: „In seara zilei de 13 Iulie, la ora 8 s’a prezentat la spital femea I­­linca Ilie Diaconu care era servi­toare la d. Teișanu. Femeia a fost internată, asistată fiind de moașă. Ea spunea că trebue să nască. A doua zi Luna, la ora 8 dim. am venit la spital și moașa îmî comunică că femeia de la Teișanu a venit la spital. Pr. gen.— Această femee a fost în serviciul d-tale? — Da, am avut-o șase ani doică la copil. Am examinat femeea, — conti­nuă d. dr. Inotescu, — și constat că este gravidă, că are doi copii și că sunt morți. Uterul avea pro­porții imense. Pi. gen.— Ea își da seama că copiii sunt morți. Doctor.— Da, pentru că zicea că de 3 zile nu­ î mai simte. Mai con­stat atunci că colul uterului era re­dus la o membrană. Și pentru că se plîngea de junghiuri și călduri, m’am preocupat atunci de starea ei generală. N­ s’a luat cu sonda urina care a fost analizată de moașă, și a fost găsită încărcată cu albumină. Ii­ nea Diaconu­ a declarat că de 2 săptămînî avea călduri și de cîte­­va orî îî venea ferbinteală se bă­ga în putină cu apă rece. Continua­ s-o examinez, și am găsit lichid la ambii plămîni. Dimineața, cînd am văzut-o, tem­peratura era 44 grade, și i-am făcu­t o injecție cu cafeină. Aceasta era starea eî Luna 14 Iu­lie. Dimineața la ora 8 am lăsat-o cu moașa și am făcut vizita bolna­vilor. întors de la vizită, am examinat-o din nou, și era în stare delirantă, pulsul nu se mai simțea. Frec­ geni— Nu v'ați gîndit să scoateți copiii pentru a o salva pe ea, dacă copiii erau mort! cum spu­neți? — Am reflectat, dar era inutil,— începuse agonia. I-am mai făcut o injecție cu cafeina. La orele 8 p. m. a murit. Am văzut-o din nou, era înțepeni­tă, cu pete cadaverice. Nefrita a­­cută adusese rigiditatea. La ora 4 p. m. a fost transporta­tă la­ morgă, cînd am dat ordin ca familia să fie anunțată telefonic la Păltineni. A­ doua zi Marți, am ordonat sub­­chirurgului să­ aranjeze pentru au­topsie, subchirurgul însă fiind bol­nav și neputînd suporta mirosul, am renunțat la autopsie.. A treia zi. Miercuri, infirmeria Marita anunță că prin fereasta de la morgă a observat că cearșaful cu care era învelit cadavrul, era cu singe și intrînd înăuntru, intre coapsele cadavrului erau doi feti. Pr. gsa. — Cînd vi s’a spus a­­ceasta nu vi s’a părut curios? — Nu, pentru că s'au mai văzut cazuri cînd gazele produse în abdo­men în timpul putrefacției — așa cum este cazul cu Ilinca — să ex­pulzeze fetii. Trebue să mai adaug că persona­lul a observat la morgă cum pîntece­­le cadavrului se umfla enorm vă­­zînd cu ochii. .., ~.......... v Proc. gen.— Cum ați trecut diafi­nosticul în tabelă? — Diagnosticul a fost nefrit: complicînd sarcina generală. Proc. gen.— De ce n’ați consem­nat în vreun act că a murit cu copii morți în ea? — N’am consemnat, dar afirm­ă cuvînt că pruncii erau mortî îi pîntece. ■sc Moașa Maria Cosilescu, care est moașa spitalului spune: Ilinca Dia­conu a venit Duminică seara, ploua am dus’o In sala de faceri pentr că se plîngea de dureri, am exami­nat-o și am văzut colul, încă lung i-am făcut apoi o clismă. Atunc seara i-am văzut temperatu­ra și­­­ra de 39 gr.; a doua zi ea s’a ridica la 44 gr. Și deși hotărîsem să-i ia o bac, am renunțat din cauza tem­­pera­turei. Proc. gen. — Am constatat c copiii erau morțî? — N’aveam siguranță, dar to­tu, mi se părea că sunt mort­ pentr că n’auzeam bătăile cordului; cin s’a întors doctorul de la vizita bol­navilor intrase în agonie; îî s’a ma făcut o injecție cu cafeină, dar za­darnic. La ora 2 p. m. ea a murit. Prof. gen.— Cînd a fost dusă 1 morgă ? — La ora 4, două ore după c murise. Proc gen. — In morgă a in­trat cineva atunci? — Seara portarul ca să vadă dacă vreuna din jupînese nu-I scosese o verighetă ce avea în deget. A găsit-o în aceeași poziție cun fusese adusă. Tocmai Miercuri o femee dintr jupînese mi-a comunicat că­ fe­meea din morgă trebue să fi prez­nit, căci a văzut singe pe cearșafa cu care era învelită. Proc. gen. — D-ta am intrat s’i vezi? — Da, și am văzut între picioa­rele eî doi feti cu placente. Pi­cioarele erau umflate, după cum în­tregul corp era colosal de. umflat ș exala un miros care făcea imposibi de a sta în morgă. ■­ • * Au mai fost ascultat­ de către 3 procuror general: infirmiera Mari­ta Orașca, portarul care este și gră­dinarul spitalului Ștefan Ungurea­nu și subchirurgul G. Somnea. ■& In decursul depozițiilor medici d. dr. Inotescu a comunicat că o femee din spital narează că, pe cîm cadavrul unei femei era dus la ci­mitir, oamenii ce o duceau au au­zit un zgomot, ingrozit sau lăsaț-i jos și atunci s’a constatat, că ex­pulzase doi feti. * Ancheta a fost teminată în orele ■ cînd procurorul general a comunica cu judecătorul de instrucție d. Că­tuneanu este sesizat că s’au lua măsuri ca un medic legist să soseas­că din Capitală pentru a asista la autopsie, întocmindu-se o comisiu­ne de expert­ care să se pronunți asupra mecanismului de expulzii feților pe timpul putrefacției, prin gazele produse in abdomen. ■SIț­ 1 BUZĂU, 30 Iulie. — .Anca eta cerută de d. dr. Indtescu a con­t­inu­at azi cînd s'a făcut dutop­sia cadavrului In Urezenta d-la dr. legist N. Minovici. Au asista la anchetă d-nil: substitut dl procuror Traian O­rleanu, locții­torul judelui de instrucție, Cutu­neanu, grefier delegat fiind d­Stroc .Constantinescu. Au ma fost de față numeroși medici pe­cum și reprezentanta presei. Cadavrul femeii Ilinca Diaconu a­ fost dezgropat la orele 1 și au­topsia a durat până la o­rele 4 urmărită fiind cu un deosebit interes de medici. Cercetările făcute au arătat e­xact diagnosticul făcut de d. dr Inotescu: pneumonii­e dreaptă precum și expul­zia velpiilor dato­rită puterei gazurilor din abdo­m­en, cari au aruncat afară, îm­preună cu copii și placentele la­ uterul cu anexele sale și o parte din intestine. Ancheta s'a terminat la or­ele 4 p. m. La orele 5,so­c. dr. Minovici a plecat la București. Am­ obținut un interesant inter­view cu d. d­ r. Minovici asupra acestui caz, M ' Sandu

Next