Dimineaţa, august 1908 (Anul 5, nr. 1600-1630)
1908-08-01 / nr. 1600
Tineri 1 August ^ % ASTAZI: 31 Iulie (11 Aug.) 1908 Răsăritul soarelui 5.19 a. iin.—Apusul soarelui 7.23 p.m. CALENDAR ortodox : Drept: Endochim. — Catolic: Ipolit. Ripujasil R Autorități.— Toate autoritățile sunt deschise. — Judiciare.— llBluijilHl Toate tribunalele sunt deschise. , „ , T 1 M , la țară ! Mercurî, s'O lulîe.— In cursul zilei de erî cerul a fost senin în toată țara; către seară s'a acoperit în partea de sus a Moldovei și a început a ploua. Peste noapte ploaia s’a întins ,în toată Moldova și în cîteva localități din regiunea muntoasă a Munteniei. Cantitățile de apă au fost variabile. In nordul extrem al Moldovei termometrul nu a atins încursul zilei, de cit plus 23 gr. și plus 24 gr. Cele mai ridicate temperaturi au fost pus 30 gr. la Galați, Brăila, Călărași și R.Sărat, plus 31 gr. la Constanța și Armășești (Ialomița) și plus 33 gr. la Babadag. Noaptea termometrul s'a coborît mai pretutindeni intre jilus 15 gr. și plus 18 gr., iar cea mai coborîtă temperatură a fost plus 12 gr., care s'a înregistrat la Sinaia, Cimpulung, Govora și Baia de Aramă. In partea de sus a Moldovei, astăzi dimineață cerul era acoperit și pe alocuri încă plouă, iar in restul țărei mai mult neuros. Austrul sultă potrivit mai pretutindeni. Barometrul s'a coborît în ultimele 24 de ore cu 2 la 3 mm. Presiunea atmosferică este în mijlociu către 752 mm. in nordul Moldovei, iar in restul țarei către 754 mm. A plouat la: Solești 11 mm. Dumbrăveni 3, Cotnari 50, Herța 15, Găiceana 5, Măstăcani 25, Podul Noamî 10, Mihăileni 24, Hiria 18, Drajma 7, Vălenii de Munte 37, Mînzați 3, Poeni 11 și Sarichioî 4 mm. La Dumitrești ploae abondentă (75 milimetri) și grindină. Comisnnta Grădina-Terasă a Berăriei și Restaurantului „Ga Car. OUSL la LBb. P.ț*“.—In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele dela 5—7 da concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurant á la carte și preț fix 160, 4 feluri. Specialitatea casei: berea la Pilsen din fabrica Czell — Parcul © tetelișărn. Trupa Lirică romînă sub conducerea domnului C. Grigoriu joacă, viața Pariziană“, Vodevil în patru acte. — Grădina Teatrului Partié * téres (Bulevardul Elisabeta vis-a-vis de café Boulevard). Reprezentațiuni cinematografice in fiecare seară.—Grădina Rașca. Trupa de artiști ai Teatrului Național joacă: „Leacul d-rului Festele!“, comedie in 3 acte cu cîntece, localizată de d. Emil D. Fagure. __________ PUL tasul Mulai Leu Bli BiSleral de inllîB — Grozescu și Panaitescu înaintea tribunalului — . E vorba de furtul de 16 500 lei, siu monede de nichel, pe care funcționarul Florian Grozescu l-a săvîrșit în bolta statului de la ministerul de finanțe, unde se aflau depuse lăzile cu monede de nichel, destinate a fi expediate administrațiilor financiare din țară. ■ Se știe că Grozescu se introducea în această boltă,, unde spărgea lăzile cu monede, furînd pe rînd cei 16.500 lei, pe care i-a cheltuit în tovărășia prietenului său ,Panaitescu, cu care făcea adevărate orgii în localurile de petrecere ale Capitalei. . Grozescu și Panaitescu fiind dați judecatei, afacerea s’a judecat în primă instanță de către j judecătoria ocolului VI, care a condamnat pe Florian Grozescu si la patru ani închisoare, achitînd,pe Panaitescu. In contra hotărîrei de achitare :®, judecătoriei, a făcut apel priimiul procuror, apel care a venit ieri înaintea secției de’ vacanță a tribunalului Ilfov; a mai făcut lapel și Grozescu. j In ședința de erî situația lui Panaitescu s’a agravat în urma mărturisirilor complecte făcute de Grozescu, mărturisiri din cari au reeșit deplina complicitate a lui Panaitescu, care, la rândul său, a încercat bine înțeles să se desvinovățească, aruncînd întreaga răspundere asupra fostului funcționar de la ministerul de finanțe. Panaitescu a recunoscut, însă, că făcea chefuri cu Florian Grozescu, că adeseori se ducea cu el la minister și că a schimbat acestuia monede de nichel în argint sau bilete de bancă. . Apelul parchetului a fost susțiinut de d. procuror Hlotu, iar ai cel al lui Florian Grozescu de către d. Economu. . Panaitescu a fost apărat de d. l Pașcanu și ministerul de finanțțe era reprezentat în instanță prin i d. avocat Constantinul. Tribunalul a respins apelul parichetului și ,admițînd pe acel a 1 fiul Florian Grozescu, i-a redus pedeapsa de la patru ani la un 1 an și șase luni. CURȚI ȘI TRIBUNALE Omorul din pădurea Săgîrcea. — O telegramă a parchetului de Teleorman anunță că o crimă a fost săvîrșită în pădurea Săgîrcea, de către un servitor turc. Ani Isdrael, acesta e numele u Cîgașului, în noaptea de 29 Iulie a. c., a împușcat pe I. Mireanu, logofătul pădure! Săgîrcea, proprietatea d-lui Florea Palea. După săvîrșirea crimei, omorîtorul a dispărut. Descoperirea unei crime uitată.Cu ocazia instruirea unei crime din comuna Militari, d. judecător de instrucție Negrea a reușit să descopere pe autorii unei crime săvîrșită de mult în comuna [Costeștii din Deal, județul Dîmbovița, crimă care fusese uitată. Autorii crimei sunt niște țigani, al căror șef, un oarecare Ion Gîndac, a fost arestat alaltăeri în apropiere de Văcărești. După informațiunile culese pînă acum, țiganii aceștia erau constituiț în bandă și au operat o serie de furturi și omoruri în diferite județe ale țării. Expulzat condamnat. — Tribunalul Ilfov a avut de judecat era procesul unui expulzat care, contravenind la legea expulzării, s’a reîntors în țară. E vorba de cunoscutul Cristu Simionov, care a fost expulzat cu ocazia descoperirea complotului bulgăresc în contra regelui Carol. Tribunalul a condamnat erî pe Simionov la 15 zile închisoare buințeze în aceste scrieri o limbă romînească curată și ferită de vorbe străine fără rost. Stilul să fie atrăgător și cît se poate de deosebit de cel didactic, precis, dar obositor. 4) Publicarea se va face pe cheltuiala Casei școalelor, iar autorii vor primi, odată pentru totdeauna 30 lei pentru o coală de tipar format 16. O carte va avea cel mult zece coase. Casa școalelor va îngriji de clișee bune și bine alese, care să ilustreze cuprinsul și să-î înlesnească înțelegerea. 5) Scrierile pot fi înaintate administrațiunei Casei școalelor, pînâ la 31 Decembrie 1908. O comisiune alcătuită anume în acest scop va cerceta toate scrierile înaintate și va hotărî care din ele trebuesc premiate și va îngriji tipărirea lor, împreună cu autorii. Știri militare Au obținut concedii următorii ofițeri: Administratorul de cl. I Vasile Vasilescu din Constanța 34, patru luni; Căpitanul M. Nedelcu din 6 roșiori trei luni; căpitanul I. Rășcanu din 8 artilerie două luni; locotenentul A. Pastia din 2 roșiori, două luni. D-nii căpitani P. Orleanu din 7 Prahova, R. Dumitriu din 8 artilerie, G. Zăgănescu din 2 Romănați 19 și d-nii locotenenți S. Georgescu din 11 Siret și C. Tzăinescu din 33 Tulcea fiind numiți administratori de plasă au fost trecuți în cadrele reservei. D. locotenent S. Antoniu din 4 artilerie a fost transferat în corpul jandarmeriei rurale în interes de serviciu. D. S. T. V. Antonescu din jandarmerie a fost mutat în batalionul 1 vânători după cerere. * D. căpitan în disponibilitate G. Lipan a fost pus în retragere pentru caz de boală. # D. sub-locot. în rezervă C. Vasilescu din Vlașca a fost pus în retragere pentru caz de boală. . 2 in$iMe»t68618fagra Biblistesi științilEe li MHByian — Hinisterul intmoțitmei deschide concurs pentru cele mai bune lucrări în această ramură — Administrația Casei școalelor 1 dorește să înființteze o bibliotecă științifică de popularizare, care să servească la răspîndirea adevărurilor științifice și a aplicațiunilor lor, la formarea caracterului, educarea voinței, iubirea muncei și la dezvoltarea dragostei pentru natură, în general, ■ pentru țara noastră în special. Pentru aceasta se publică concurs în următoarele condițiuni: 1) Se pot prezenta la concurs, lucrări originale, traduceri, sau prelucrări din scrieri străine și culegeri din scrieri romînești cu Cuprins științific. 2) Cărțile cuvenite trebuesc făcute pentru vîrstele: a) pînă la 12 anî; b) pînă la 16 anî și c) ț pînă la 20 anî. 3) Autorii sînt rugați la întreleziuni pe corp și la antebrațul drept. O ambulantă a șoc. de salvare sosind imediat a dat îngrijirile cuvenite rănitei, care apoi a fost lăsată la domiciliu, starea ei nefiind gravă. Gtrăvirea din calea Griviței D-șoara Ecaterina Barișeanu, în vîrstă de 17 ani, din calea Griviței 20, a încercat aseară să se sinucidă luînd 250 gr. spirt denaturat. Cuprinsă de puternice durere de stomac disperata domnișoară a început să țipe cerînd ajutor. Societatea de salvare fiind avizată, un d. doctorand dădu îngrijiri bolnavei în urma cărora starea ei e în afară de orice pericol. Se crede că un amor nenorocit a împins pe d-șoara Barișeanu la acest act disperat. Accidentul de la fabrica Bragadiru Am vorbit erît. ,pre accidentul întîmplat lucrătorului Gheorghe Petrache, care a căzut de pe o schelă de la o înălțime de 5 metri, în curtea fabricei Bragadiru. Ambulanța societătei de salvare ducîndu-se în grabă, din cauză că rănitul nu acuza dureri, l-a transportat la domiciliul sau din str. Măgurele No. 69. Azi dimineață societatea de salvare a fost din nou anunțată că individul In chestiune se află in stare gravă. Internul de gardă ducîndu-se la domiciliul lucrătorului și examinîndu-i amănunțit a găsit o fractură la mîna dreaptă. Pacientul a fost transportat la spitalul Colțea. Alte două accidente . Lucrătorul Ion Constantin, întate de 20 ani, pe cînd se afla pe o schelă de la binaua ce se construește în strada Cătunului No. 6, i-a căzut în cap mai multe cărămizi, făcîndu-i mai multe răni. — D-na Iulia Negreanu, domiciliată in splaiul general Magheru, de meserie cărturăreasă, pe cînd cobora o scară a căzut jos rănindu-se în mai multe locuri pe corp și cap. Ambii răniți au fost pansată de internul de serviciu al societăței de salvare. ECONOMICE Piața pescăriei BRAILA, 30 Iulie. Au sosit 14.000 kgr. pește și s’au vîndut cu următoarele prețuri: Ciortocrap 100; Ciortan 83—95; ȘalăO mare 80—155; Lin 41;Știucă mare 32; Știucă mică 21—65; Babușcă 18; Iaplac 170; Șomotei 89; Biban 60; Mreană 35—108 ;Nisetru 165—180; Plătică 40—55; Păstrugă 130—200; Cegă 105—240; Văduviță 10—14; Ciortănică 46— 74; Cuvizî 6—44; Husari 9—16. Mi Bifai) din Fintaia — Koni amănunt. — Dezastrul dealurilor. — începerea lucrului.—Impresia pe dealuri. Strugurii distruși.—Reparațiile în oraș.—Jalea celor săraci.—Un apel.—Alte pagube. PLOEȘTI, 30 Iulie.—Imediat după ravagiile cauzate de marele uragan de Sîmbătă seara, am căutat de a mă pune în contact cu administratorii de plăși, învățătorii și primarii din județ, pentru a putea reda cititorilor noștri fapte precise și urgente. Dezastrul cel mai mare, după cum specificam în celelalte corespondente, a fost cauzat de acest uragan, la viile de pe dealurile noastre. Era toată ziua, a fost un adevărat pelerinaj la vii, ducîndu-se fiecare viticultor să vadă paguba suferită. _ De asemenea, sutele de curioși, îngrozite de cele petrecute în oraș, s’au dus pe dealuri, să vadă și aci, consecințele acelui mare eveniment ceresc. Vitele fiind călcate la pămînt sau dezrădăcinate, viticultorii au început lucrul pentru ridicarea pe araci sau îngroparea lor. Ducîndu-te azi pe dealurile unde sunt plantate viile, îți face impresia că te afli la începutul primăverei, cînd se desfășoară acea activitate, pentru dezgroparea și legarea viilor. Lucrătorii se afla în mijlocul viilor și lucrează pe capete pentru restabilirea urgentă a relelor cauzate de vijelie. împrejmuirile viilor au fost aruncate de vijelie la distanțe mari. Acum viticultorii au pus din nou să se construiască aceste împrejmuiri avînd de întîmpinat cheltuelî mari. Casele viilor, de asemenea necesită mari reparații, în urma ravagiilor cauzate de vijelie. E o jale să intri în vii și să vezi cum strugurii sînt îngrămădiți pe jos și terciuiți. In oraș, cei cari dispun de bani și cari au îndurat pagube, pe urma uraganului, au început să repare casele, magaziile, curțile etc. Cei nevoiași și femeile văduve, plîng pe toate cărările, despre nenorocirile ce li s’au cauzat pe neașteptate. Ei, neavînd mijloace pentru refacerea la loc a caselor, rămîn să fie ploațî și înzăpeziți pentru multă vreme. Ar fi o faptă dintre cele mai lăudabile, ca cei puternici, să vină în sprijinul acestor victime, contribuind cu toții prin liste de subscripții. V . Pagube mari, din cauza uraganului, a suferit și fabrica de birlic Scăeni, care a fost dezvelit, materialul udat și curtea distrusă. # PLOEȘTI, 30 iulie. — Se semnalează, între altele că in urma ravagiilor uraganului, surpîndu-se Vadu s'a înecat fata Aurica Gheorghe Bănescu, de U ani. Apa aduce cadavrele cu numeroase vite înecate. Șosele și podelele sunt împotmolite. Stavăi Din Giurgiu Plecarea d ln Ion T. Ghica Se știe că d. prefect Ion T. Ghica a fost numit inspector general administrativ. Astăzi d-sa s-a prezentat la poliție la ora 4 p. m. și și-a luat rămas bun de la toți ofițerii polițienești. Apoi cu trenul de 6,51 a plecat la București. La gară fost condus de numeroșii săi amici politici. Azi d. Scarlat Stănescu, directorul prefecturei a primit autorizațiunea de a gira afacerile prefecturei 10 zile, pînă la venirea noului prefect. ■ 1. Bătae grava Bucur Tusol, servitor la tipografia Pandelescu cu domiciliul în Bulevardul Căii Ferate române fiind beat s’a luat la bătae cu femeia Rebeca Badea care domiciliază tot pe acea stradă. Femeia fiind grav rănită la mîini a fost transportată la spital. Sub comisarul Octavian R. Ionescu anchetează: Căzută în pat iseară la ora 7 și jumătate țiganca Stoiana Păun Vasile în etate de 14 ani pe cînd voia să ia apă de la un puț, a căzut înăuntru. A fost scoasă moartă de către săteni. Parchetul a autorizat înmormântarea. . Calcat cu bicicleta Aseară la ora 8 agentul de percepție Costică Pascal din comuna Mihălești a călcat cu bicicleta pe copilul Gheorghe Tănase Șerban în etate de 4 ani. Copilul a fost grav rănit la cap. Anchetă Mîrio sosește procurorul general care va merge în anchetă la Arsache. A apărut No. 32 Idem, din romanul de aventuri. Cei trei Mușchetari 62 $lex. Duaas-tatăl — 5 băni exemplarul — „ Adeverul“ de ași va publica interesante destăinuiri pe cari le face d. Barbu Păltineanu asupra unei întrevederi pe care a avut-o cu d. N. Nilipescu. Ni se comunică știrea, că Iohan Kluch, unul dintre muncitorii expulzați anul trecut de guvernul liberal, se află greu bolnav la Brașov. După expulzarea sa, Kluch a lucrat mai multă vreme la Viena unde a răcit astă-toamnă și nefiind bine căutat, a dat în tuberculoză. Se anunță din Salonic, că d. Bavaria, inspector al școalelor române din vilaetul Salonicului, își va pune candidatura pentru un loc de deputat în parlamentul Turciei, în cartel cu junii turci. In districtul Cavaseria, candidatul român va fi d. Toți Hagi-Goga, a cărui alegere pene sigură, căci toți delegații români susțin candidatura d-sale. Hagi-Goga a fost mult persecutat de Hilmi- Pașa; în urma instigațiilor grecești, el a fost exilat la Serres. Alte candidaturi românești n'au fost încă desemnate. Conservatorii democrați din Capitală vor oferi alegătorilor din București o serie de agape intime, care vor avea loc în fiecare săptămînă în diversele cartiere ale Capitalei. D. Barbu Păltineanu, șeful Capitalei, va prezida aceste agape. Examinînd budgetul statului pe anul financiar 1908—1909 timp de 14 luni, adică dela 1 Aprilie 1907 pînă la 31 Mai 1908, găsim că cifra încasărilor a fost de 313.856058 lei, iar a cheltuelilor de 259615167 lei, așa că excedentul bănesc era de 54 milioane 240.891 lei. Comisiunea care lucrează la evaluarea indemnităților ce urmează a se acorda proprietarilor cari au suferit pagube în timpul răscoalelor, și-a terminat lucrările în cele mai multe județe. Au rămas a se mai face evaluările pentru județele Olt, Mehedinți, Dolj și Vlașca. E probabil deci ca în luna Septembrie lucrările acestei comisiuni să fie definitiv terminate. II. „Frankfurter Zeitung“ sosit azi în Capitală, citim că la administrația acelui ziar s’a depus de diferiți subscriitori suma de 26.033 mărci, în folosul lui Zeppelin, pentru reconstruirea balonului acestuia.. D. Dinu Popescu, actual șef cantonier clasa I, în serviciul de poduri și șosele, din județul Constanța, este înaintat în postul vacant de pichor clasa III, la acelaș serviciu. D. G. Predescu, directorul comptabilității ministerului de interne, a obținut un concediu de 30 zile. D-sa se va stabili cu familia la Sinaia. Moașa Elisabeta Pelescu, de la cercul Carpen, județul Dolj, se lasă în disponibilitate. Regele a semnat decretul pentru numirea d-lui I. T. Ghica, prefectul de Vlașca, in postul de inspector general administrativ, în locul d-lui I. C. Atanasiu numit prefect de Tulcea, D. Chiriac Mușetescu, actual subchirurg al spitalului rural Băilești, din jud. Dolj, și d. I. Chirițescu, actual subchirurg ,la spitalul rural Voinești, jud. Dîmbovița, se transferă unul în locul altuia. S’a acordat medalia „Răsplata Muncei“ cl. I d-lui Marin Nicolaescu, primarul orașului Corabia și mare proprietar în localitate, pentru că a construit un local de școală, în valoare de 6.000 lei, în com. Comoșteni, din jud. Dolj, e o șarjă a lui Belcoi, plină de humor și vervă. Tînărul artist prin masca atît de fericită, prin jocul fin și reușit, precum și prin felul de a cînta cupletele are o parte frumoasă la succesul strălucit al comediei Leacul drului Feștelei, care exercită asupra publicului o atracție mereu crescîndă. Ministerul instrucției a trimis revizorilor școlari o circulară prin care le aduce la cunoștință să pue în vedere ajutoarelor de învățători ca, aceștia să înainteze neîntîrziat actele medicale prin care să dovedească că sînt sănătoși, precum și numele comunelor unde ar voi să fie numiți. D. Al. Șișman, actual impiegat definitiv, clasa II, la secțiunea Creditului agricol și viticol din județul Ilfov, se transferă în aceeași calitate și grad, în direcțiunea creditului agricol și viticol. Sunt admiși ca elevi regulați în anul I al secțiunii inginerilor de pe lângă școala națională de poduri și șosele, următorii elevi, și anume: Teodoru Henri G. A., Iliescu Nicolae I., Prager Emil, Stoica Dumitru V., Popa Ilie G., Ioanovici Aurel, Nedelcu N. D., Beleș Ioan A., Cotîrță loan I., Haret Enache I., Ciobanu Vasile, Buruiană Ion, Panteli Ioan, Tipcheș Emanoil, Teodorescu Virgiliu, Gheorghiu Mircea A., Gabi Ștefan P., Dumitrescu Dumitru A., Vernescu Dumitru G., Borcea Ștefan Eduard A., Mănescu Gh., Motoi Alexandru și Mărculescu Ioan G. In cursul lunei Septembrie se vor ține la școala superioară de silvicultură din Brănești, jud. Ilfov, lîngă București, următoarele concursuri de admitere: La 1 Septembrie pentru admiterea în secția brigadierilor silvici a 25 elevi, dintre cari 15 bursieri și 10 solvenți, și la 15 Septembrie pentru admiterea în secția agenților, a 13 elevi dintre cari 10 bursieri și 3 solvenți. D. C. Pogonatu, care a urmat cursurile școalei navale din Livorno, a fost înaintat la gradul de sublocot. în marina militară și repartizat în divizia de Dunăre. In același timp, d-sa a obținut autorizația să urmeze cursurile școalei din Italia. Ministerul de razboiü aduce la cunoștința părinților și tinerilor cari au depus petiții la acest departament, cu privire la intrarea tinerilor într’una din școlile militare, că toate aceste petiții s’au trimes școalelor respective spre a fi supuse comisiunilor de examinare, cari se vor pronunța. Orice asemenea petiții vor trebui adresate pe viitor direct școalei, unde candidații voesc a trece examenul. Aniversarea nașterei împăratului Francisc Iosef al Austro-Ungariei va fi anul acesta sărbătorită în chip deosebit de toți supușii austro-ungari aflați în țară. Serbarea se va da Luna 4 August în sala și grădina coloseului Oppler. Vor lua parte toate societățile austriace și ungare din Capitală cu muzicile și drapelele respective. Intrarea la serbare va fi liberă. In azilul „Elena Doamna“ sunt primite numai orfanele de la asistența publică, orfanele de tată și de mamă, lipsite de mijloace, precum și orfanele numai de tată, în caz cînd sînt cu desăvîrșire lipsite de mijloace. Ministerul instrucției a comunicat direcțiunelor școalelor normale ca să admită bursieri chiar candidații cari au certificate cît de vechi. D. Ion Gărzescu a fost numit copist la serviciul contabilitate din ministerul instrucției publice. D. profesor Motaș, șeful serviciului veterinar civil, s’a înapoiat din inspecțiunea făcută abatoriului de vite din orașul Drăgășani. D-sa a constatat că abatorul local e situat în centrul orașului și e de o construcțiune primitivă, sub cerul liber și fără acoperămînt, așa că tăerea vitelor se face sub ochii trecătorilor, ceea ce dă o înfățișare sălbatică acestui abator. D. profesor Motaș a cerut să se schimbe locul abatorului pentru a nu turbura pe trecători. Primarul orașului Drăgășani a arătat că se va construi un nou abatoriu în acel oraș, pentru care abator au și fost întocmite cuvenitele planuri, cari vor fi supuse examinărei consiliului tehnic superior. D. Demetrian, subșeful serviciului veterinar, se va înapoia din concediu la sfîrșitul acestei luni, cînd va pleca, in concediu de o lună, d. prof. Motaș, șeful serviciului veterinar civil. In serviciul veterinar medical nu se va mai face nici o mișcare, afară de cele 4 numiri și mutări, publicate de ziare la timp. Unele ziare au vorbit despre modificarea regulamentului Conservatoarelor. Cercetînd la ministerul instrucțiunei publice, am fost informați că nici o modificare nu va fi adusă regulamentului pus în vigoare anul trecut, cu singura exceptiune că elevii preparați In partidulor nu vor mai fi admiși în viitor. Elevii vechi, insă, vor fi admiși pină la terminare. Congresul internațional al drumurilor se va ține in cursul lunei Octombrie a. c., la Paris. Din partea guvernului român, va lua parte la acest congres d. N. N. Herjeu, secretar general al ministerului de lucrări publice. Ședința consiliului tehnic superior, care a fost amînată în săptămina trecută, se va ține Vineri, orele 3 d. a., în localul ministerului de lucrări publice. Casa școalelor studiază chestiunea introducere, pe o scară mai întinsă, a lanternelor magice la școlile rurale. Scopul acestei măsuri este reprezentarea dinaintea copiilor și a sătenilor a diferitelor tablouri cu subiecte religioase, moralizatoare, istorice și de industrie casnică. D. G. Niculescu, revizor școlar de R.Sărat, a fost însărcinat cu studierea acestei chestiuni. Toți membrii societăței esperantiste române sunt rugați a nu lipsi de la ședința de astă seară Joi în amfiteatrul liceului Mateiu Basarab. Pe lingă altele d. Marinescu va declama pentru întîia oară monologul original în esperanto „Pipamanto" de Pujula Valtes. Sunt admise și persoane străine. Absolvenții școalelor de comerț, din toate seriile se vor întruni Vineri 1-14 crt. orele 9 seara în iocalul Uniunilor (calici Victoriei No. 65) cînd se va stabili lista celor ce voesc a lua parte la escursia proectată pentru Duminică 3-15 crt. la Azuga și Buștenii plecarea cu trenul de plăcere din București orele 6 dimineața). In vederea organizărei mesei la Bușteni, absolvenții doritori de a lua parte la excursie cari nu vor putea veni Vineri la acea întrunire trebue să-și trimită din vremeadesiunea lor scrisă d-lui președinte al uniunei. St. Rasidescu strada Doamnei No. 16. „Societatea de Salvare“ aduce cele mai vii mulțumiri următorilor comercianți de lemne din gara de Nord, cari își au luat angajamentul de a colecta pentru Societate, cîte 10 bani de fiecare vagon de lemne vîndut. Fapta d-lor vorbește de la sine și direcția le mulțumește în numele nenorociților, cărora acești buni neguțători le vine în mod indirect în ajutor; D. N. Dobrescu; St. Elefterescu;Tache Radulescu; V. Mihai Ifidi; Chirițescu; Florică Manolescu; Sotir Gheorghiu ; Leon Silberman ; Rubin Leibovici; Alexe Demetriade; N. Cotescu; Theodorie Lucescu; Paraschiv Vasilescu; Solomon Iacobsohn; Marin Petrescu; I. Gruescu. O grandioasă serbare populară are loc în astă seară în grădina :,Ambasadori* (strada Academici, Ungă ministerul de interne), în beneficiul societăței veteranilor ,,Coroana de otel“. Cunoscutul duetist d. P. D'Argent împreună cu u na va apare in opereta ,,Talismanul“ și în duo comice. Celebrul transformist Iassy se va produce în citeva numere iîquî. . Acestei serbări ii mai dă concursul d-ra Smigrai, primadonă; d. Sigalla apreciatul flautist, etc. Vor mai avea loc: salve de tunuri și rachete, lupte internationale, tombolă bogată, alergări in saci. ..Accordul presei“”, precum și alte surprize ,cari nu se scriu, ci se vor vedea. Apropriata greva a lucrătorilor brutari din Iași (Telegr. dela coresp. nostru) Iași, 30 iulie. —Printre lucrătorii brutari din localitate se observă decitva timp o mișcare în sensul de a se proclama greva. Plînf ceriîfe lucrătorilor |Se îmdreptează împotriva unor brutari cari au înlocuit pe lucrători prin femei. Se așteaptă ca mline seară, lucrătorii să ia o hotărîre definitivă. fapte din cepitală Nenorocirea de la școala de meserii Muncitorul Ion Stăncălie de 36 ani, lucrînd era pe acoperișul unei case din curtea școalei de arte și meserii din strada Polizu, din nebăgare de seamă , alunecă și, căzu de la o înălțime de 6 metri fracturîndu-șî mîna și piciorul sting. Cu o ambulanță a soc. de salvare rănitul a fost transportat la spitalul Filantropia. Altă nenorocire Salammra Constantina Măgurel, de 18 ani, dormind era pe o schelă a construcției din strada Poftul Verde 50, a alunecat și rostogolindu-se jos,a căzut pe caldarîm. Salammra s’a ales cu mai multe Belsei în „teafa üriilui Fedelei" Dan Futil ya npail garnisi g Cola Hoții iau drumul Americei Intre cei cari compun personalul magazinului Cohent Carniol din strada Bărăției No. 4 se aflau și băeții Pinkas Kimel și Ruse Braun. Acesta din urmă, spirit aventurier, voia cu orice preț să plece la America, însă, cum nu avea banii necesari pentru drum și cum nici nu avea putința să pună mîna de la stăpînul sau pe o sumă de bani, s-a împrietenit cu Pinkas Kimel care de multe ori era trimis de patron să facă plăți în oraș și i-a expus planul îndemnîndu-l și pe acesta să plece în America. Pinkas Kimel aderă la tot ce-i spuse Braun și acum vreo două zile, Kimel primind de la stăpînul ,sau suma de 2000 lei să achite niște compturî, plecară împreună. Ajungînd la Brăila, Kimel regretă fapta comisă și scrise stăpânului sau o scrisoare în care îi arăta tot ce a făcut și cum a fost îndemnat de Braun. Patronii magazinului, primind scrisoarea au făcut cazul cunoscut siguranței. Pinkas Kimel a fost adus azi dimineața în Capitală, iar tovarășul sau a dispărut luînd și o parte din banii aflați la Kimel. Siguranța a trimis telegrame la toate punctele de frontieră prin care cere urmărirea lui Ruse Braun. — Tis. Tot felul de miîmplări Bănuit de furi. — Gavril Golani, din strada Lacului 5, a fost anchetat era la circumscripția 4, fiind bănuit că ar fi furat mai multe obiecte de argint pe cari voia să le vînză pe calea Văcărești. Arestare.— Nicolae Agoeti, din strada Batiște 5, avînd un mandat de arestare a fost arestat la circ. Tr. Furt.— Soldatul bacalaureat Valerian din strada Sf. Vineri 15, a reclamat circ. 17 că i s’a furat de acasă un costum denșilism din31 acasă în timpul cînd era la cazarmă. un costum de haine. Circ. a deschis o anchetă. Bătăuș arestat.—Toma Petrescu, vînzător de gazete, luîndu-se la ceartă cu un oarecare Arie Montoreanu, din strada Negru-Vodă 32, l-a bătut cumplit pe acesta din urmă.Bătăușul a fost arestat la circ. I. Accident. — Manda Gheorghe, de 35 de ani, spălătoreasă din șoseaua Pantelimon, efizînd de pe scară în curtea casei din calea Victoriei și-a fracturat mîna dreaptă. Femea a fost pansată la salvare. 1 jU KLER [JIT-BAILOR Pucioasa PUCIOASA, 28 Iulie. — Anul acesta , ca și în alți ani, au sosit mulți vizitatori, unii chiar și din Bulgaria. In privința distracțiunei, oaspeții noiștri n’au ce să se plîngă. Parcul comunal oferă vitegia turiștilor un tainic loc de odihnă. Muzica reg. de infanterie No. 21 din Capitală, sub conducerea tînărului Buiuc, cîntă de două ori pe zi în parc. Artiștî cu truple răzlețe dafi din cînd în cînd reprezentații în pavilion. Cupletistul, Emil Dumitrescu, a dat aci o reprezentație la care a luat parte toată Pucioasa. In fiecare Joi și Duminică seara, au loc în pavilionul parcului serate dansante. Timpul a fost cîteva zile foarte favorabil. De Sîmbătă plouă aproape mereu. Vizitatori. —.Dintre distinsele persoanele ce au vizitat Pucioasa putem cita: fostul mitropolit Ghenadie Petrescu, colonel Polizu, col. Lupașcu, căp. Alexandrescu, căp. Șt. Christescu, preotul Iordăchescu (Ilfov), Ion Ghiață, fost revizor școlar, Radu Dragomirescu, Fior Constantinescu, profesor, etc., etc. Serată dansantă. — [Cu ocazia celui de al doilea dintre cele 3 bîlciuri de peste an de aci, au sosit azi mulți vizitatori din împrejurimi, cari seara au luat parte la serată. Am putut distinge pe: familiile Dimopol, locot. Tomescu, dr. Teodorescu, Măinescu, și altele al căror nume, cer scuze, îmi scapă. In farmecul dansului am putut distinge pe: d-na Zamfirescu, Floarea Georgescu, d-rele: fermecătoarea Natalia Diaconescu, gentila Filica Georgescu, Măinescu, Rizescu, Milea, Ursachi, Ionescu, Gherbăcescu, Gologan, Stela Dobrescu, Moisescu, Marioara Constantinescu, Lucia Georgescu, Jeni Schwartz, Jeni Goldstein, Gheorghiu, etc., etc. și pe neîntrecuții cavaleri: Aurelius Mitrescu-Carpați, profesor N. Baciu, Polizu Filip, jude, Const. Ionescu, jude, Luculescu, jude, Romulus Ionescu, Antonescu Emil, Marian Dumitru, Anghelescu, advocat Tolea, un tînăr prea simpatic, căpitan Niculescu, căp. Rădulescu, locot. Tomescu, sub. locot. Victor Popescu,, Th. Petrescu, junii: Em. Negreanu, George Ștefănescu, C. Nicolau, Afil Grigorescu, Arsenescu, Brătescu, Mircea Irescu, G. Zamfirescu, Luca avocat, Mihail ing., R. N. Georgescu, L. Ghinsberg, Lică Gheorghiu, Titi Dobrescu. ’ Emil dimineața DIN LUMEA MUNCITOARE Jon Silsi îe Dela minister D. ministru al comerțului se ocupă de aproape cu modificarea legei meseriilor. Camera de meserii D. M. P. Dimitriu, secretar inspector, urma să instaleze era comitetul provizor la corporația cofetarilor. In urma unui ordin de la minister, instalarea membrilor comitetului a fost suspendată. Bursa mancei Cereri și oferte de lucru. Se caută: 1 vopsitor și un tapițer pentru trăsuri; trei lucrători cizmari ; trei maeștrii zidari, cărora să li se dea de lucru pe porțiuni ; 4 maeștrii dulgheri; 5 maeștrii timplari. Plasarea se face în mod cu totul gratuit. A se adresa la cancelaria „Bursei Muncea“, b-dul Carol I ,București. Cîntul meseriașilor — Astă seară la orele 8 jum., are loc in sala cea mare a clubului întrunirea tuturor președinților corporațiilor și a comisarilor guvernului, convocați, spre a discuta mai multe chestiuni privitoare pe corporații și interesînd demnitatea meseriașilor. Corporațiile Barbieri-Coafori. — Comitetul a fost convocat din nou pentru astă seară la orele 8 și jum. Brutari. — La orele 10 dimineața se întrunește comitetul corporației spre a rezolvi lucrările curente. — Pentru ziua de 15 August, corporația a organizat o mare serbare cîmpenească. Cofetari. — Astă seară la orele 8, are loc la sediul corporației adunarea generală, pentru alegerea comitetului definitiv. Croitori. — In seara de 29 cor., comitetul a ținut ședință. S’a aprobat un concediu de 15 zile d-lui Al. Em. Gheorghiu, secretar controlor, cu începere dela 4 August. — D-nei Carolina Rosenthal s’a eliberat brevet de maestră, în specialitatea: croitoria de dame. Lăcătuși. — La 10 August are loc adunarea generală pentru darea de seamă pe gestiunea 1907— 1908. Tinichigii. —Dela comitet. S’au eliberat certificate, practicanților Zaharia Vogel și Marcu Zalman. Sindicatele Întruniri. „ La cercul socialist ..România Muncitoare” calea Victoriei 91, se întrunește in astăseară muncitorii dela ,C. F. R., și delegații pe ateliere ai tîmplarilor. Ziar. — Cu începere dela 1 August a. c., „România Muncitoare“ va apare de două ori pe săptămână; abonamentul va fi de 8 lei pe an, 4 lei pe 6 luni. De la cooperativa ,,Bazarul Muncitorilor. — Lungile formalități cerute de codul comercial pentru cooperative sunt pe sfirșite. Astfel s’a autentificat la tribunalul Ilfov, secția notariat, actul constitutiv și statutele cooperativei „Bazarul Muncitorilor“, s’a cerut la tribunalul comercial autorizarea legală de funcționare a cooperativei. Tribunalul. în urma avizului favorabil cerut și obținut de la Camera de comerț, conform legei, a dat această autorizare. Rămâne acum să se facă cererea de afișare, transcriere și publicare — pentru ca toate formalitățile să fie îndeplinite și cooperativa să poată funcționa. Zilele astea se dă la tipărit statutele și acțiunile. Cu această ocazie se amintește că numărul acțiunilor cooperativei s’a ridicat dela 150 la 300 și că, cu începere din luna Mai, de cînd a rămas definitiva sentința tribunalului comercial, prin care s’a dat autorizarea legală de funcționare, tovarășii acționari trebue să plătească regulat mizele lunare, adică 2 lei de acțiune. Gazul de la spitalul din Buzău Ancheta procurorului general — Istoricul cazului — BUZĂU, 29 iulie.— Cititorii cunosc cele apărute în ziarele noastre asupra cazului senzațional de la morga spitalului „Girlași“ din Buzău.Date fiind întorsăturile ce afacerea aceasta a luat, și gravitatea ei mai cu seamă, în ziua de 29 Iulie procurorul general, d. A. Ștefănescu a sosit la Buzau pentru a ancheta cazul. In cele ce urmează vom relata amănuntele luata azi cu ocaziunea anchetei procurorului general—presa fiind invitată de a asista la anchetă care a început la ora 2 p. m. la tribunalul local, și a durat pînă la 4 ore. înainte de a relata fiecare depoziție, ținem să spunem că d. procuror general a făcut numai o sumară anchetă, rămînînd apoi ca numai comisiunea de medic-expert, cum și medicul legist care va participa la dezgroparea și autopsia cadavrului să se pronunțe categoric asupra acestui caz curios.•• Cel dintiu care a fost ascultat a fost medicul spitalului „Gîrlași“, d. dr. Inotescu care a declarat în esență următoarele: „In seara zilei de 13 Iulie, la ora 8 s’a prezentat la spital femea Ilinca Ilie Diaconu care era servitoare la d. Teișanu. Femeia a fost internată, asistată fiind de moașă. Ea spunea că trebue să nască. A doua zi Luna, la ora 8 dim. am venit la spital și moașa îmî comunică că femeia de la Teișanu a venit la spital. Pr. gen.— Această femee a fost în serviciul d-tale? — Da, am avut-o șase ani doică la copil. Am examinat femeea, — continuă d. dr. Inotescu, — și constat că este gravidă, că are doi copii și că sunt morți. Uterul avea proporții imense. Pi. gen.— Ea își da seama că copiii sunt morți. Doctor.— Da, pentru că zicea că de 3 zile nu î mai simte. Mai constat atunci că colul uterului era redus la o membrană. Și pentru că se plîngea de junghiuri și călduri, m’am preocupat atunci de starea ei generală. N s’a luat cu sonda urina care a fost analizată de moașă, și a fost găsită încărcată cu albumină. Ii nea Diaconu a declarat că de 2 săptămînî avea călduri și de cîteva orî îî venea ferbinteală se băga în putină cu apă rece. Continua s-o examinez, și am găsit lichid la ambii plămîni. Dimineața, cînd am văzut-o, temperatura era 44 grade, și i-am făcut o injecție cu cafeină. Aceasta era starea eî Luna 14 Iulie. Dimineața la ora 8 am lăsat-o cu moașa și am făcut vizita bolnavilor. întors de la vizită, am examinat-o din nou, și era în stare delirantă, pulsul nu se mai simțea. Frec geni— Nu v'ați gîndit să scoateți copiii pentru a o salva pe ea, dacă copiii erau mort! cum spuneți? — Am reflectat, dar era inutil,— începuse agonia. I-am mai făcut o injecție cu cafeina. La orele 8 p. m. a murit. Am văzut-o din nou, era înțepenită, cu pete cadaverice. Nefrita acută adusese rigiditatea. La ora 4 p. m. a fost transportată la morgă, cînd am dat ordin ca familia să fie anunțată telefonic la Păltineni. A doua zi Marți, am ordonat subchirurgului să aranjeze pentru autopsie, subchirurgul însă fiind bolnav și neputînd suporta mirosul, am renunțat la autopsie.. A treia zi. Miercuri, infirmeria Marita anunță că prin fereasta de la morgă a observat că cearșaful cu care era învelit cadavrul, era cu singe și intrînd înăuntru, intre coapsele cadavrului erau doi feti. Pr. gsa. — Cînd vi s’a spus aceasta nu vi s’a părut curios? — Nu, pentru că s'au mai văzut cazuri cînd gazele produse în abdomen în timpul putrefacției — așa cum este cazul cu Ilinca — să expulzeze fetii. Trebue să mai adaug că personalul a observat la morgă cum pîntecele cadavrului se umfla enorm văzînd cu ochii. .., ~.......... v Proc. gen.— Cum ați trecut diafinosticul în tabelă? — Diagnosticul a fost nefrit: complicînd sarcina generală. Proc. gen.— De ce n’ați consemnat în vreun act că a murit cu copii morți în ea? — N’am consemnat, dar afirmă cuvînt că pruncii erau mortî îi pîntece. ■sc Moașa Maria Cosilescu, care est moașa spitalului spune: Ilinca Diaconu a venit Duminică seara, ploua am dus’o In sala de faceri pentr că se plîngea de dureri, am examinat-o și am văzut colul, încă lung i-am făcut apoi o clismă. Atunc seara i-am văzut temperatura șira de 39 gr.; a doua zi ea s’a ridica la 44 gr. Și deși hotărîsem să-i ia o bac, am renunțat din cauza temperaturei. Proc. gen. — Am constatat c copiii erau morțî? — N’aveam siguranță, dar totu, mi se părea că sunt mort pentr că n’auzeam bătăile cordului; cin s’a întors doctorul de la vizita bolnavilor intrase în agonie; îî s’a ma făcut o injecție cu cafeină, dar zadarnic. La ora 2 p. m. ea a murit. Prof. gen.— Cînd a fost dusă 1 morgă ? — La ora 4, două ore după c murise. Proc gen. — In morgă a intrat cineva atunci? — Seara portarul ca să vadă dacă vreuna din jupînese nu-I scosese o verighetă ce avea în deget. A găsit-o în aceeași poziție cun fusese adusă. Tocmai Miercuri o femee dintr jupînese mi-a comunicat că femeea din morgă trebue să fi preznit, căci a văzut singe pe cearșafa cu care era învelită. Proc. gen. — D-ta am intrat s’i vezi? — Da, și am văzut între picioarele eî doi feti cu placente. Picioarele erau umflate, după cum întregul corp era colosal de. umflat ș exala un miros care făcea imposibi de a sta în morgă. ■ • * Au mai fost ascultat de către 3 procuror general: infirmiera Marita Orașca, portarul care este și grădinarul spitalului Ștefan Ungureanu și subchirurgul G. Somnea. ■& In decursul depozițiilor medici d. dr. Inotescu a comunicat că o femee din spital narează că, pe cîm cadavrul unei femei era dus la cimitir, oamenii ce o duceau au auzit un zgomot, ingrozit sau lăsaț-i jos și atunci s’a constatat, că expulzase doi feti. * Ancheta a fost teminată în orele ■ cînd procurorul general a comunica cu judecătorul de instrucție d. Cătuneanu este sesizat că s’au lua măsuri ca un medic legist să sosească din Capitală pentru a asista la autopsie, întocmindu-se o comisiune de expert care să se pronunți asupra mecanismului de expulzii feților pe timpul putrefacției, prin gazele produse in abdomen. ■SIț 1 BUZĂU, 30 Iulie. — .Anca eta cerută de d. dr. Indtescu a continuat azi cînd s'a făcut dutopsia cadavrului In Urezenta d-la dr. legist N. Minovici. Au asista la anchetă d-nil: substitut dl procuror Traian Orleanu, locțiitorul judelui de instrucție, Cutuneanu, grefier delegat fiind dStroc .Constantinescu. Au ma fost de față numeroși medici pecum și reprezentanta presei. Cadavrul femeii Ilinca Diaconu a fost dezgropat la orele 1 și autopsia a durat până la orele 4 urmărită fiind cu un deosebit interes de medici. Cercetările făcute au arătat exact diagnosticul făcut de d. dr Inotescu: pneumoniie dreaptă precum și expulzia velpiilor datorită puterei gazurilor din abdomen, cari au aruncat afară, împreună cu copii și placentele la uterul cu anexele sale și o parte din intestine. Ancheta s'a terminat la orele 4 p. m. La orele 5,soc. dr. Minovici a plecat la București. Am obținut un interesant interview cu d. d r. Minovici asupra acestui caz, M ' Sandu