Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)
1908-10-26 / nr. 1687
Anul V—iSo. Iob s PUBLICITATEA* CONCEDETA EXCLUSIV] Agenției tip Public Kat» CAROL SCHULDER & Ca, BUCREȘTI *ti, Karasear^evrcl IS—Teleseu SH Birouri!© ziarului: "■ “ Str. Sărindar No. 11 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTE TELEGRAME Hersul tratativelor teo-bulgare — Dela corespondenții noștri speciali — Versiunea turcă versiunea Moră — Din strai sauiate Sofia, 24 Octombrie. — Situația nu s’a limpezit de loc nici azi asupra mersului negocierilor turcobulgare. E greu să se formeze o idee sinutră aisuprra acestui farpl, cu atît mai mult cu cit miniștrii refuză a da orice informațiune presei și continuă mereu ședințele de consiliu. Totuși am putut afla că în consiliul de miniștrii de azi s'a primit ca un semn îmbucurător faptul că marele vizir a promis— în urma demersurilor puterilor — că va desconcentra pe rezerviști. (Despre acest fapt ne-a comunicat și corespondentul nostru din Constantinopol. N. N.J. Obiectul tratativelor O telegramă din Constantinopol primită de „Vecerna Poște“, comunică următoarele cu privire la mersul tratativelor: Aseară d. Liapschev a avut o nouă întrevedere cu Kiamil-Pașa și cu împuterniciții direcției căilor ferate orientale, d-nii Gros și Muller. La această întrevedere reprezentanții direcției căilor ferate au formulat, pentru prima dată, în mod oficial pretențiunile lor, cari însă au fost găsite dar prea exagerate. Despre tratativele cari s’au urmat pînă acum, corespondentul ziarului de mai sus spune că ele au avut un caracter preparatoriu «î au avut de obiect numai două chestiuni principale: independența Bulgariei și răscumpărarea liniei orientale. D. Liapschev a declarat că nici guvernul bulgar n’a ridicat la Constantinopol vre o altă chestie afară de cele două chestiuni principale de mai sus, și că nu mai avut a trata nici despre intitularea exarhatului și nici despre joncțiunea liniei la Kiustendil-Cumanova. Telegrama adaugă că tratativele nu vor fi întrerupte și vor dura mult timp încă. Un comunicat al guvernului . Ziarul „Vreme“, organul guvernului, publică azi un comunicat prin care face observation! presei locale asupra știrilor necontrolate pe cari se publică cu privire la rezultatul misiune d-lui Liapschev. Tratativele, spune comunicatul, nu au fost întrerupte; d. Liapschev nu se va reîntoarce la Sofia fără un rezultat favorabil. E drept că tratativele merg greu, dar asta rezidă în natura lor. Deocamdată nu există nici un motiv pentru care să se poată afirma că negocierile nu vor reuși și că vor trebui întrerupte. Convorbire între Malinov ,i reprezentantul Turciei Reprezentantul Turciei, Trefik- Bey, a avut azi o convorbire cu primul ministru d. Malinoff, în Chestia tratativelor. Diplomatul turc a declarat că Poarta este dispusă a ajunge la> bună înțelegere cu Bulgaria. D. Malinoff a întrebat atunci: 1— Dacă Poarta este astfel distrusă, de ce ne face mereu dificultăți? Diplomatul turc a răspuns cu un cunoscut proverb turcesc: „ Dar chestia aceasta nu este un butoiu cu vopsea. Bulgaria vrea să tranșeze deodată și în pripă o serie de chestiuni atît de importante, ca și cum ar fi un butoiu cu vopsea în care se aruncă deodată mai multe stofe și toate să se vopsească la un moment.Se afirmă aci că turcilor nu le place delegatul Liapschev, care e de origină macedoneană, și că din această cauză tărăgănează tratativele. Ostilitatea tinerilor turci Cu privire la dificultățile întîmpinate de delagatul Liapsehev, se comunică din sursă diplomatică bulgară, următoarele amănunte: D. Litapschev a vrut, înainte de toate, să intervină pe lîngă Poartă și pe lîngă comitetul tinerilor turci, ca să se pue capăt boicotului mărfurilor și vapoarelor bulgare. Capii comitetului tinerilor turci au dat răspunsul următor: — Noi suntem indignați contra Bulgariei, căreia nu-î vom erta niciodată și care va simți în curînd puterea Turciei. Populațiia turcească va persecuta fără cruțare tot ce este bulgăresc, pentru a se răzbuna. Dacă pînă acum populația s’a abținut de la agresiuni, aceasta se datorește numai influenței comitetului nostru. Ne este însă cu neputință să dăm concurs delegatului bulgar." Acest răspuns aspru caracterizează starea spiritelor din Turciei contra bulgarilor și, face să slăbească încrederea în reușita lui Liapschev. Dobrogeana ■5Ș . E locul să arătăm nci că o telegramă a „Agenției Române“ confirmă știrea noastră că tratativele merg greu. Iată acea telegra mlă: Sofia, 24 Octombrie. — Primii e știri din Constantinopole spun că negocierile turco-bulgare tărăgănesc prea mult și promit puțin succes. (A. B). Constantinopol, 24 Octombrie. — TOATE VERSIUNILE DIN SOFIA ASUPRA TĂRĂGĂNĂREI TRATATIVELOR ȘI ASUPRA RUPEREA NEGOCIERILOR SUNT FALSE. TRATATIVELE STAU AȘA CUM V’AM TELEGRAFIT ERI, ȘI SÎNT SPERANȚE CĂ ELE VOR DA REZULTATE BUNE.—Gays. O noua întrevedere Constantinopole, 24 Octombrie.— Azi a sosit răspunsul din Viena cu privire la tratativele pentru răscumpărarea liniei ferate orientale. Marele vizir a convocat pentru astă seară, la locuința sa, pe delegații bulgari pentru a continua tratativele. Guys -arată alte telegrame pe cari leam mai primit privitor la aceiași chestie: tratativele vor fi întrerupte Sofia, 24 Oct.—Ultimele știri privitoare la tratativele dintre Turcia și Bulgaria nu sînt de loc îmbucurătoare. Se zice că e posibil ca tratativele, cari lîncezesc, să fie întrerupte cu desăvîrșire. Din această pricină, cercurile guvernamentale sunt cuprinse de o mare descurajare. In cercurile funcționărești se afirmă că Turcia fiind aceea care încetinește tratativele, guvernul bulgar e hotărît a face tot posibilul pentru a le grăbi. gările puteri vor să interviul Constantinopole, 24 Octombrie. Se afirmă că unele puteri și-au manifestat dorința de a interveni în tratativele turco-bulgare, deoarece tratările în privința chestiunilor bănești n’au nici un succes. Cabinetul Malinow se va retrage Viena. 24 Octombrie. — „Corespondența politică“ află din Sofia că cercurile politice locale privesc cu scepticism tratativele ce se urmează. Se crede că d. Malinow nu se mai bucură la Constantinopole, da încrederea necesară pentru ducerea la bun sfîrșit a tratativelor.In cazul cînd nu va reuși să obțină un rezultat favorabil, cabinelui Malion se va retrage. Deocamdată însă, situațiunea guvernului nu e încă zdruncinată. Buelow și interpelările Berlin, 28 Octombrie. — După cum am anunțat s’au depus în parlament mai multe interpelări împotriva cancelarului, în chestia publicării declarațiilor împăratului. La aceste interpelări Buelow nu va răspunde decit în cursul săptămînei viitoare. Luni sau Marti. întrevederea Wilhelm-Franz Josef Viena, 24 Octombrie. Reporterul ziarului „Fremdenblatt“ află din Ekart sau că vizita împăratului Wilhelm era hotărîtă :a început numai ca o excursiune de vînătoare; mai pe urmă, arhiducele Franz-Ferdinand invită și pe împăratul Franz-Iosef să vie la vînătoare la Ekartsau, în timpul de cîteva zile ideia unei întrevederi între cei doi împărați a fost discutată, dar fu in curînd părăsită din cauza șederea împăratului Franz-Iosef la Budapesta. Scurta vizită a lui Wilhelm care provine din propria inițiativă a împăratului Geomaniei va avea fără îndoială o importamță politică, și este considerată în cercurile politice de aci ca o nouă confirmare a relațiunilor excelente ale ambelor împărății vecine. (A. R.) Din marina Rusiei Petersburg, 24 Octombrie. — In urma unui decret imperial, treisprezece amirali ruși, printre care Starck, Virenius, Selenoi și Riedermueller au fost puși în retragere de oficiu, dar au primit fiecare promovarea la un grad superior. Ciuma Londra, 24 Octombrie.— După o comunicație oficială un caz de ciumă s-ar fi intîmplat la Liverpool în ziua de 20 Octombrie st. n. Victima, care a murit în ziua de 23 Octombrie st. n. lucra pa un vas încărcat cu cărbuni. Cincizeci de eleve intoxicate Londra, 24 Octombrie. — In orașul Limeric (Irlanda) s’au îmbolnăvit într’un institut de orfane 50 de eleve, din cauza cărnei proaste care li s’a servit. Zece dintre eleve au murit. Criza ministerială austriacă Viena, 24 Octombrie.— După hotărîrea de ori a partidului creștinsocial, primul-ministru baronul Beck va refuza misiunea de reconstituire a cabinetului. După plecarea împăratului Wilhelm, întregul minister va demisiona. Urmașul lui Beck va fi, probabil, ministrul de interne Bienerth, admițînd, firește, că va reuși să cîștige toate partidele politice în favoarea sa. Accidentul unui artist berlinez Berlin, 24 Octombrie. Din Halle se comunică că artistul Ernst Grotte a căzut după o scară rănindu-se grav. uHiT.1 IteZWEIPl. 1NHO SE Azi s’a pus în vînzare LETOPISIȚI de CONST. MILLE öorp îin Eléri le 1 MUTS. Conflictul franco-german paris, 24 Octombrie.— Pare că s'a găsit o formulă pentru aplanarea conflictului iscat între Germania și Franța, spre mulțumirea ambelor puteri. Formula sună astfel:„Atît Franța cit și Germania regretă incidentul care a dat naștere conflictului regretabil de la Casablanca. Ambele state doresc să mențină bunele relațiuni; ele au hotărît să supuie chestia arbitragiului comisiunea de la Haga". Nu s’a stabilit încă în mod definitiv această înțelegere deoarece Germania vrea să supuie comisiunei de la Haga numai partea juridică a chestiunei. Ce va face Germania , Viena, 24 Octombrie.— Corespondentul din Paris al ziarului „Zeit“ , află că convorbirea dintre d-nii Piichon și Radolin are șanse de a avea urmări bune. , In cercuri bine informate se asigură că ambasadorul Gambon a trimis o telegramă prin care promite o soluțiune amicală și demnă a conflictului. Germania va renunța, pentru moment, la scuzele Franței, așteptînd ca să le primească după ce consiliul arbitral își va da hotărîrea. Londra, 24 Octombrie. — Toate ziarele se ocupă cu incidentul de la Casablanca și consideră conflictul ca definitiv aplanat pe ziua de azi, și se poate afirma acum că din acest punct de vedere pacea nu mai este amenințată. Tot conflictul, zice „Daily Mail“ se dattoreșze Germaniei, cetre a încercat din nou, să facă gălăgie. Declarațiile lui Wilhelm destăinuirile lui Harden Berlin, 24 Octombrie.— Harden publică în ultimul număr din revista sa „Zukunft“, amănunte asupra modului cum s’au dat la tipar declarațiile împăratului Wilhelm cu privire la Anglia. Funcționarul de la externe, căruia îi se trimisese manuscrisul, este Kernet. Acesta a înaintat cancelarului Buelow, care se afla la Norderney, manuscrisul spunînd că n’are nimic de obiectat contra publicărei acelui manuscris. Funcționarul în chestie este de 15 ani la oficiul de externe și a reprezindat Germania la conferința de la Algesiras. Solidaritatea germanaaustriacă Londra, 24 Octombrie. — Toată presa se ocupă de vizita împăratului Wilhelm la Schoenbrun, și arată că este o semnificație a solidaritatei dintre Germania și Austro-Ungaria. Conflictul germano-francez Muenchen, 24 Octombrie. — Din cauza conflictului germano-francez, comisiunea pentru externe a consiliului federal care e sub prezidenția Bavariei, a fost convocată aseară la Berlin. Mișcare în culoarele Camerei franceze Paris, 24 Octombrie. — In culoarele Camerei,pretențiunile Germaniei au fost viu discutate. S’a observat o vie agitație, mai cu seamă că circulau numeroasee zvonuri alarmante. Mai tirziu, lumea s’a mai liniștit, sub impresia telegramelor oficiale și a șanselor împăciuitoare cari veneau din Berlin. Apropiere germano- fraceză ? Berlin,, 24 Octombrie. — Ziarul Malin din Paris afirmase acum cîteva zile că actualul ambasador german Radolin, venind să ocupe postul său, ar fi făcut lui Delcassé, care era ministru de externe pe atunci, oarecari declarațiuni oficiale cu privire la îndrumarea unei apropieri franco-germane. La aceasta,, d. Delcassé ar fi întrebat cum cum s’ar putea imagina apropierea, dar nu ai căpătat nici un răspuns. Le Matin e greși informat. E drept că la venirea sa la Paris, prințul Radolin a exprimat obișnuitele dorințe pentru stabilirea unor legături bune între cele două târi, dar el n’avea împuternicirea de a zece propuneri formale, așa că nici d. Delcassé n’a putut pungi întrebările de cari vorbește Le Matin. Presa franceză și conflictul Paris, 24 Octombrie.—Le Temps are și astăzi un articol plin de ernergie. Ziarul susține că noua întorsătură a conflictului a fost provocată de proectele nouilor impozite din Germania. Față cu această nouă manevră a politicei germane, situațiunea Franței e favorabilă. ..Poporul german știe că Franța nu s’a gîndit niciodată să atingă onoarea Germaniei. Din punctul de vedere diplomatic, Germania nu are mîinile libere. „Ar fi o mare imprudență din partea lui Buelow să riște acuma o ceartă, în vreme ce Austria e ocupată pînă în gît cu Orientul, cină Rusia caută o revanșă inațională, cină Franței e gata să se apere cu demnitate militărește și moralicește, cînd Anglia e invincibilă pe apă și cînd Italia, e din ce în ce mai puțin dispusă să apere pe străini. ..Buelow e un jn'ca inteligent f bărbat de Stat pentru a comite o ademenea imprudență. Guvernul francez, care va publica toate documentele oficiale în această chestiune, ieste sprijinit de opinia publică“. Journal des Débats amintește hotărârea tribunalului arbitrar în incidentul de la Hull și spune că atunci, înainte de pronunțarea sentinței, nu s’a eficat și nici nu s’au făcut scuze. Aplanarea CONFLICTUL FRANCO-GERMAN Radolin Ambasadorul Germaniei la Paris Wilhelm II împăratul Germaniei Cambon Ambasadorul Franței la Berlin în siflă să fessorate rmpers DEMERSUL ANGLIEI ȘI FRANȚEI ConstanTinopol, 24 Octombrie. — SE ȘTIE CA, PRINTR’UN DEMERS COLECTIV, CÎTEVA PUTERI AU CERUT TURCIEI ȘI BULGARIEI SĂ FACĂ DECLARAȚÎUNI CATEGORICE ASUPRA INTENȚÎUNILOR LOR DE A NU TURBURA LAGEA, ȘI SĂ DEA GARANȚII ÎN ACEST SENS. AMBELE STATE S-AU EXECUTAT. GU5I ÎNSĂ, CU TOATE ACESTEA, TURCIA CONTINUĂ SĂ CONCENTREZE TRUPE ȘI SĂ LE TRIMITĂ SPRE GRANIȚA BULGARĂ. AMBASADORUL FRANCEZ ȘI ENGLEZ AU ATRAS ATENȚIA PORȚEI CERÎNDU-I SĂ SE CONFORMEZE ATITUDINEA BULGARIEI, CARE A CONCEDIAT PE REZERVIȘTI. MARELE VIZIR, PE LÎNGĂ CARE S’A FĂCUT ACEST DEMERS AL CELOR DOUĂ PUTERI, A RĂSPUNS CĂ TERMENUL PÎNĂ CÎND AU FOST CONCENTRAȚI REZERVIȘTII EXPIRĂ PESTE 7 ZILE. ȘI LA ÎMPLINIREA ACESTUI TERMEN EI VOR FI LICENȚIAȚI.—Pera. Cu ce se va ocupa parlamentul turc Viena, 23 Octombrie.— „Corespondența politică“ află din cercurile tinerilor turci că știrea că <’> s*nu s- ar plănui un atac la adresa sultanului, nu e adevărată.* La începutul seziunei, Parlamentul turc se va ocupa cu discutarea următoarele proecte de lege: pentru administrarea provinciilor, proectul de lege asupra polițiilor și asupra societăților. Chiar dacă pleacă Buslow, sistații rămîne Berlin, 24 Oct.—Aceia cari vor o soluție a crizei prin demisia lui Buslow sînt amenințați că urmașul cancelarului va infrîna și mai puțin regimul personal, anume li se spune că împăratul își va căuta un cancelar care să se lase a fi condus de dinsul. In cercurile guvernamentale se inzistă asupra faptului că în mijlocul încurcăturilor internaționale și înainte de reforma finanțelor este peste putință ca să se poată efectua o schimbare de cancelar. Părerile sunt încă foarte contradictorii. Poate că în cursul zilelor acestora, se va lămuri situațiunea. Conferința se -a stîns Londra, 24 Octombrie.— „Times“ află din Petersburg că în cercurile guvernului rus se crede că pentru moment se va lăsa la o parte ideea conferinței, și că la urma urmei, Austria va fi nevoită să fie mai conciliantă. Corespondentul acelui ziar spune că a avut o convorbire cu primulministru al Muntenegrului, care i-a spus că în tot cazul, cererea minimă va fi autonomia Bosniei. Cine era colaboratorul împăratului Berlin, 2‘4 Oct. — Contele Kuno Moltke, fostul comandant al cetății Berlin, fusese acela care elaborase împreună cu împăratul Wilhelm planul de luptă al englezilor în războiul acestora cu burii. Demisia a smî deputat antisemit Berlin, 24 Octombrie. — Fostul predicator al Curței, Stoecker, fondatorul mișcărei antisemite din Germania, și-a depus mandatul din cauză de boală. Situația în Persia — Regisul constituțional va fi suspendat . Londra, 24 Octombrie.— „Times“ află din Teheran că șahul va fixa, de formă numai, nouile alegeri pentru parlament. Camarila va protesta în acest timp în contra parlamentului, reacționarii vor face demonstrații turbulente și atunci șahul va suspenda regimul Constituțional. armata austro-ungară Judecată în junglia Londra, 24 Octombrie. — „Daily Telegraph“ primește de la corespondentul sau militar un articol asupra armatei austro-ungare. In general articolul este favorabil armatei austriace, dar face și unile observațiuni critice. Astfel arată că ofițerii austriaci sînt în majoritate prea în vîrstă pentru a putea susține greutățile unui războiu, trupele de trenări greoae așa că n’ar putea învinge greutățile drumurilor de prin Bosnia, tunurile sînt vechi și nu pot corespunde pretensiunilor moderne. Apropiata retragre a unui diplomat rus Viena, 24 Octombrie. Ambasadorul rus Urusov, care e vecinic bolnav, a cerut să fie pus în disponibilitate. Diplomatul rus, care a funcționat timp de 40 de ani, dorește să se stabilească la Riviera, " Nu‘se știe încă precis cine va fi succesorul säu. Miniștrii germani Fostul secretar de stat al afacerilor străine din Germania, în urma declarațiilor împăratului Wilhelm, publicate în Dailly Telegraph, a fost nevoit să demisioneze. Dail ßo Echoen In jurul arestărei țiganului Rigo New York, 24 Octombrie. Arestarea șefului de orchestră Rigo, produce mare senzație în cercurile cele mai înalte ale societătei. Rigo e învinuit ca complice la uciderea d-nei Shibley. Avocatul Shibley tăiase gîtul soției sale și se predase apoi singur poliției. Pe masă se găsise o scrisoare prin care avocatul declarase ca își iubise soția mai mult ca orice în lume. „Acum mă simt fericit,deoarece nici o încercare nu va mai putea atinge credința soției mele“... Rigo și a doua sa soție erau prieteni cu Shibley. Alegerea Prezidențială din Statele Unite Candidatul democrat căzut,. Bryan, cu familia Ini InterYlewil cu » priniitorije Trimisul nostru special, d. Rodion, fiind încunoștiințat de dezmințirea d-lui Panaitescu, ne telefonează următoarele: „Dezmințirea poliției nu are nici un sens. Mențin în totul convorbirea pe care am avut’o cu prințul moștenitor al Serbiei, și pe care v’am transmis’o la timp. „Este ridicolă afirmația că n’am convorbit cu prințul George decit un singur minut. Iată cum s’au petrecut lucrurile: „Prințul a sosit în Unghenii ruși la 11.49, s’a dat jos din vagon și a stat cîteva minute în gară, unde însă n’a luat ceaia, cum arată nota poliției. Reîntorcîndu-se în vagon, am fost prezentat prințului cu care am vorbit apoi mai mult timp, fiind față de colonel Marincovici. Deși fusese vorba ca prințul Serbiei să înopteze la Ungheni, totuși el și-a exprimat dorința de a pleca imediat, și trenul a pornit după puțin timp spre Unghenii romîni. „La Unghenii romînî m’am întîlnit cu d. Panaitescu, căruia î-am arătat că nu mai am nevoe de concursul d-sale, deoarece mulțumită d-lui Bislici, care primise o cerere telegrafică de la directorul nostru, d. Const. Mille, am fost prezintat moștenitorului Serbiei și am fost admis a călători în trenul princiar. Am continuat apoi călătoria spre Iași, împreună cu d. Panaitescu, care se afla în vagonul alăturat cuplului princiar și care nici un singur moment nu s’a apropiat de prințul George.Rodion. Publicăm aceste toate pentru ca cititorii să-și dea seama de bunacredința „confraților“ noștri, cari după ce s’au grăbit să ne șterpelească interviewul, se grăbesc acum să înregistreze și ridiculă dezmințire a politiei. Mișcarea de la serviciul sanitar S-a făcut următoarea mișcare la serviciul sanitar: Gh. Jianu a fost numit subchirurg dezinfector la echipa de dezinfectare a orașului Ploești în locul drium Georgescu rămas în disponibilitate. Ion Dobrinescu a fost numit intendent al spitalului R.Vîlcea în locul d-lui Lazăr Nicolae transferat. D. Lazăr N lae intendent al spitalului R.-Vîlcea a fost transferat ca agent sanitar la cercul Govora în locul d-lui I. Iorgulescu rămas în disponibilitate. D-ra Constanța Baldovici a fost numită farmacistă ajutoare la depozitul farmaceutic din Capitală. D. Victor Carnabat a fost numit secretar al consiliului de higiena și al medicului primar al județului Vlașca în locul decedatului H. Zissu. . D-na Eufrosina Moldovanu a fost numită moașe a orașului Mizil. M.Logojanu a fost transferat sub chirurg la spitalul din Florești Tutova. I. Șoimescu intendent la spitalul Florești (Tutova) a fost transferat la Balș. UNITM șITAIE — Cursul de drept comercial, anul IlI-lea, va începe Luni 3 Noembrie, ora 94 a. m. — D. Al. Cerban va începe cursul de drept civil asupra privilegiilor și hipotecilor, cu studenții anului IlI-lea, Marți, 4 Noembrie, orele 8 a. m. — D. profesor S. G. Longinescu va începe cursul de drept roman cu studenții anului II-lea Luni 27 Octombrie, orele 9 a. m., continuiînd în fiece Luni, Marți, Miercuri și Vineri, la aceiași oră. — Candidații înscriși la examenul I de doctorat în drept, sînt următorii: D-nnî căp. Angelescu George, Bercaru G. Vasile, Crivăț Bonifaciu, Iliescu Nicolae, Ioanițescu Dumitru, Ionescu Ilie, Ionescu Ion, Isbășescu P. G., Mototolescu G. D., Pauker Alfred, Popescu A. C., Stanovici Stavre, Vlădoianu I. I. și domnișoara Seișanu A. ---------------------------------------------------------- numiri în învățământ D-ra Elena Paraschivescu a fost numită maestră de desen și caligrafie la școala profesională din Bucurrești. D-ra Maria Stoica a fost numită maestră de desen și caligrafie la școala profesională din Tîrgur Jiu. Preotul Răileanu a fost numit profesor de religie la divizia III din Ibănești, (Dorohoi). B-șoara Ecaterina Atanasiu a fost numită minestră de croitorie la școala profesională din Iași. Duminică 26 Octombrie IKOS DIRECTOR CONST HINE Abonamente cu premii. O» .........................................Lâî se 6 lant ........ ■ u I lent ........ » É TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 14110 Provincie și Străinătate No. 1240 NOVELELE „DIMINEȚE11 REÎNTORS De VICTOR EFTIMIU Venise primăvara. Poorocul desghețase și alerga vesel la poalele brazilor, sărea peste Stînca ca un copil zburdalnic și se săruta cu soarele. Pietrișul din fundul apei strălucea ca o comoară de pietre scumpe, risipite între dealurile Lescata și Galinatai; în, munți, șuvoaie de ape tulburi se rostogoleau în adîncuri. Zăpada se topise. Numai l’m vîrfurî,hăt departe, strălucea în petice, ca niște scuturi de argint. Aburi calzi eșeau din sinul pămîntului, un miros de tinerețe abia din vîrful Țurțurilor, pînă în cealaltă parte a cîmpiei, în Ohrida. In umbra spinilor, răsăreau micșunelele și gîngăniile neastîmparate, iar mugurii cornilor incepeau să pocnească. Răsuna iar, în diminețile senine, behăitul caprelor, clinchetul tărăncilor și seara, mugetele prelungi ale turmelor de vaci. ...Și bătrina Num,a sta în prag, cu fusul încremenit în mină, cu lacrimile încremenite în ochistă și se uita dealungul drumui lui. Caii treceau poticnindu-se, băeții indemnați chiuind, alții se intorceau dinspre Bitolia, dar Risto al ei nu mai venea. Pe unde era el oare? De ce plecase? De ce îi trimisese vorbă că vine și tot nu , mai venea? Un an aproape trecuse, din seara cînd i-a umplut traista cu merinde și l-a văzut strecurîndu-se Printre case, pierzîndu-și urmele dealungul drumului. Ce seară grozavă! Presimțiri triste îi umpleau sufletul atunci. Abia plecase băiatul și un om coborî din pădure să-i spue că meșterul a fost zdrobit de un brad... A căzut jos, pare c’ar fi lovit-o cineva în cap, și cînd s’a trezit, și-a pironit ochii, pe ’ trupul schilodit al soțului ei, întins pe o rogojină. A plîns ca o nebună. Nici nu știa cum i’a îngropat. O lună după aceia, Risto i-a trimis vorbă că e sănătos, că vine, i-a trimis și parale atunci... I le-a adus Nași a lui Toti Casapul și s’a bucurat, își petrecea, zilele pe gîndurî, plîngîndui-șî soțul mort, gîndurî negre amestecate afar cu o rază de bucurie, ce-ar fi să-și vadă feciorul ivindu-se pe după case? Dar, altă năpaste s’a abătut în casa ei; fata cea mare voia să facă nuntă cu orice chip. Numa s'a ’mpotrivit... Nici nu trecuse două luni de cînd plecase băiatul, cîntecele de mort îi răsunau încă în urechi, și erau să mai asculte cîntece de veselie? Dar Nisi s’a ținut de capul fetei și au fugit împreună, în coliba din pădure. Acum, toate ferăstraele lui Timco erau ale lui. Bătrina ar fi vrut să nu-l mai vadă ,’n ocM, dar rămîneau pe drumuri și ea, și falsai cea mai mică... Au plîns amîndouă, fata cu daspul în boala mamei, au așteptat săptăminî și luni întregi. Zilele trecea,ü. — zile de toamnă cu ploi și vînturi ce urlau în ogradă. Amîndouă femeile umblau tăcute, prin casa pustiită, micșorafi lumina candelei de la icoane, aprindeau focul în vatră, luau fusul, — și iar așteptam iarna astupase drumurile și ele tot mai credeau că or să-l vadă venind,ca un voevod din bazine, calare pe armăsarul voinic. Crivățul se zbuciuma pe afară, vuia în hornuri, zdrobea poveri de zăpadă în pereții nevăruiți, — și prin volbura lui, ele tot se mai câzneau să deslușească chipul lui Risto. In zilele fără vînt, Numa-și punea mina strașina la ochii și cerceta cîmpia. De bună seamă, călărețul cel mîndru care venea dinspre Corcea, era el. Dar călărețul trecu pe drumul Ianinei, în loc să s’abată pe la Creste,tipat, spre Boboștița. Cine știe cine va fi fost... Și ninsoarea cădea mereu, învăluind toate’n pîmza ei curată. Numai corbii ce jeleau în curtea, bisericea ramineau negri, fără, nici o pată albă pe fulgi...’ Spre primăvară, niște ciobani fîrșeroțî i-au adus veste de la băiați. Il întîlniseră pe drumul Thesaliei... Spunea ü lucruri marî de el. Era o minune de fläcon, viteaz și cinstit, cu urechea, aplecată la oftatul celor apăsați. Unul mai bătrîn, scuturîndur și zeghea pe umărul sting și gătindu-se de plecare, a sfîrșit: — Bun băiat, bătrino ! Să-l trăiască!... Și s’au dus, lăsîndu-i multe speranțe ’n suflet. Mai încolo, spre Martie cînd se desfundaseră bine drumurile, călători skipetarî, cu sacul plin de povești din largul lumeî ,aveau cîte-o vorbă și pentru feciorul văduvei. Lămurit nu știau nici el, dar știau atîta că Risto, într’o zi a omorît la Stena un bulgar ,care voise să-l prade, iar altă dată, ,a dat foc unei colibe de cărbunari din Elimba, în care se adaposteau o ceată de antarit. Alții, spuneau că el a omorît pe beiul cel crunt din Bitolia. Il omorîise pe drumul Ianinei, se împrietenise cu turcii , cei tineri și cutreiera acum pădurile Ohridei, să caută pe Ali-Ismaili,,, căpitanul de bandiți. Unii ziceau: " — Brava, bine face băiatul d-tale, bătrina! Alții însă, negustori bătrîni cari , se duceau acasă să-și lecuiască rezumatismele, clatinau capul. — De ce nu-și vede de treabă? Să muncească și el cinstit, ca noi, ca toți. Azi, inșine te pomenești că pică în mina dușmanilor și ți-i omoară bătrina, frați iacei ! Ea nu știa ce să zică. N părea bine că vorbește lumea de băiatul ei, dar mai mult ar fi vrut să-l vadă acasă, la lucrul cîmpului, sau la ferestrele din pădure. Intr’o zi, Tașcu, văcarul satului,—un omuleț sbărcit și spin, cu un fes cu o cădelniță în vîrful capului—s’a înfipt în prag și a strigat de colo: — Ce zici, Nume, beau eu astăzi un rachiu ? Bătrina a ieșit din casă cu sticla și păhărelul de rachiu verde și i.a turnat trei, unul după altul. Tașcu șî-a șters gura cu mâneca zeghei, a zis „meșendăi“ și a clipit din ochi arătînd spre vîrful Țurțurilor. — E sus, cu băetia lui.... Și bătrina de bucurie, i-a mai turnat două pahare; el a mulțumit iar, dar n’a mai vrut să spuie nimic. O săptămîna ’n șir, a deșertat Tașcu cîte cinci păhărele de rachiu verde, pînă s’a hotărît să spuie că Risto e ’n pădure. — L’ai văzut ? — Văzut.... — Ai vorbit cu el ? — Vorbit !... Dar văcarul nu prea spunea hotărît, ci șî ținea ochii tot în pâmînt. Bătrînul dte rugat cu mîinile împreunate. — Tașcu îțî dau niște opinci noul și o pîine.ți -dau, daca,mi spui... Ce caută Biciolo.1? Cînd vine ? A treia zi, Tașcu a hotărît să-î spue: — E și Al Ismaili în pădure... Risto a venit după el. Aü să se bată ! Și iar a plîns bătrina. Dacă e așa de aproape, de ce nu vine acasă ? De ce-șî primejduește viața ?! , A doua zi, iar: — Tașcu, ce mai știi ? Pînă nu bea rachiul, el nu zicea nimic. Numai după ce ’și ștergea gura cu mîneca zeghei, rupea cile o vorbă două: — N’a zis să-ți spui nimic, da’ m’a întrebat de d.ta, zäü m’a’ntrebat !... Intr’o Sîmbătă spre seară, Tașcu a venit cam supărat. — Ce faci cu opincii ăia ? — Vine ? — Firește că vine ! Adu-mi opincii !... Numai,a adus opincii, o bucată mare de brînză și o pîine. — Ți-a spus el că vine ? Văcarul se cam îndoia, frâmînta pămîntul cu piciorul și într’un tirziu, răspunse: — S’au bătut în pădure. A fost grozav ! Eu eram dincolo de hi seț, dar am auzit împușcături. Credeam că se dărîmă munții... așa nnirati văile . Spre nseară, s’au potolit. Nu știu cine a răzbit. Da de băiatul d-tale știu că o să vină...da! da ! Să-l aștepți inline seară în grădină și Cînd o răsări luceafărul de seară pe muntele Sfîntului Niculae, are să vie... Da, In grădină să-l aștepți, auzi ? De ce vorbise Tașcu așa ? De ce plecase așa de repede ? parcă ar fi purtat povara unui păcat ? Numa și-a vestit fața. Au curățat bine casa, au tăiat niște pui de găină, au frămîntat toată noaptea, pîine proaspătă și au umplut odăile cu micșunele. Aștepta fi :se răbdătoare să treacă ziua. In tot satul, se vestise că o luptă grozavă cutremurase pădurea. După biserică, bărbații se adunaseră sub acoperișul din curte și se ’ntrebau cum va fi fost. Hotărîră să trimeată oameni la Corcea, după soldați. Femeile erau îngrijorate. Numai Numa și fata ei, îmbrăcate’n haine de sărbătoare, erau vesele. N’au spus nimănui că băiatul lor se bătuse în pădure cu tâlharul și-l alungase, că băiatul lor se va întoarce acasă, cînd va răsări luceafărul de seară pe vîrful muntelui. Era încă soarele pe cer, cînd au descuiat, tremurind, portița grădinei de subt deal. Inima le bătea la amindouă; bucuria, amestecată cu teama, le făcea pe amîndouă să tacă și să le pară clipele lungi cu nesfirșirea. Așteptați de un ceas și credeau că s’au pomenit acolo, în grădina de unde începeau viile în grădina plină de mărăcini. Umbrele serii se lasau încet, urzeau pînze negre printre ramuri și le înfioram De ce să-l aștepte în grădină ? Nu putea veni acasă ? Cercetări, prin ușa deschisă, drumul. Una rămânea in grădină, cealaltă era afară și se uită dacă vine cineva, dacă a răsărit luceafărul de seară. Intr’un rînd, Numa rămăsese singură și-a păru că aude In fund, lingă gard, un fășău ușor, apoi, ca o cădere de bolovan. La înfioră. Se apropie binișor de focul unde auzise zgomotul și cercetă cu ochii. Deodată rămasa de piatră. Apoi, mîinile încură să-I tremure, ochii i se holbară. Colo, pe iarbă, zăcea un cap însîngerat. Avea ochii căscați, gura strînsă, obrazul negru, și o barbă roșie, mică. Era al lui, capul lui Risto. Bătrina căzu mototul. Și nici nu simți o mină ce.I mișca umărul, nici n’auzi glasul fetei. — Mamă, a răsărit luceafărul!... VICTOR EFTEUIU Mîine * Victima frumoasei andaluze de VALII.E POP