Dimineaţa, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 1693-1722)
1908-11-26 / nr. 1718
Anul V— No. 1718 «V ’ PUBLICITATEA» CCHCEDISTA EXCLUȘI? Agenție? de publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI ■tv. Karageorgevici II—Tileion SA Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI C CCXC»KSC*XCCKCÎ^^ Telegrame Rusia contra Austriei INTERVIEW CU ISWOLSKI Berlin, 1 Noembrie.— „Lokal- Anzeiger“ află din Petersburg, că Iswolsky, ministrul de externe rus, a primit in audientă pe un cunoscut personagiu politic căruia i-a făcut interesante declarațiuni asupra politicei in Balcani. „Pin’acum Rusia, nu a intervenit in chestia anexării Bosniei. In numele Rusiei eu pin'acum d’am aprobat anexarea bosniei și Herzegovinei, și nu vom recunoaște-o nici de acum înainte. Rusia rămine de părerea că chestiunea Bosniei și Herzegovinei nu se va rezolvi decit prin înțelegerea puterilor semnatare ale tratatului din Berlin, și in această privință ea are sprijinul Angliei, Franței și Italiei. Dacă Ia conferința internațională se va recunoaște anexarea, atunci Rusia va propune compensații pentru toate statele balcanice. Pentru menținerea păcii Rusia este gata a împiedica Serbia și Muntenegru de la o acțiune primejdioasă. Mișcarea din Serbia fiu este numai o mișcare a poporului ci ea interesează de aproape dinastia chiar. Dacă Serbia ar provoca Austria, puterile europene ar fi nevoite să intervie in sprijinul Serbiei. Anglia pin'acum, nu a comunicat răspunsul ei formal, dar peste câteva zile alianța ei cu Rusia, Franța și Italia va fi îndeplinită“. APROPIATA RETRAGERE A LUI AEHRENTHAL Viena, și Noembrie. — In cercurile politice nu se vorbește decit de apropiata cădere a baronului Aehrenthal. Aceste cercuri arată că politica lui Aehrenthal a provocat neîncrederea Italiei și apropiata dizolvare a triplicei. Ca urmași ai lui Aehrenthal sunt desemnați ambasadorul austro-ungar din Londra și ministrul de interne al Ungariei, contele Andrassy. ZGOMOTOASA ÎNTRUNIRE A SU FRAGETELOR DIN LONDRA Londra, 24 Noembrie. — Duminicii s’a tinut la Albertshall o mare Întrunire a sufragetelor, la care a vorbit și secretarul de stat Lloyd George. întrunirea s’a tinut In mijlocul unui scandal imens. Sufragetele vroiau sa Impedice cu orice preț pe ministru de a vorbi. S’a dat citire unei moțiuni pentru acordarea dreptului de vot femeilor. După citirea moțiunei, sir Lloyd George a voit sa vorbească. Femeile l’au întrerupt și au trebuit sa fie duse una dite una afară din sală. Unele se legau cu frînghii de bănci, altele imaltratau pe polițiști și pa servitori. Văzînd toate acestea ministrul zise că e de prisos să te lupți cu prostia și cu histeria. In cele din urmă se făcu liniște și ministrul declară că noua lege electorală conține dispozițiuni privitoare la dreptul de vot al femeilor In cazul cînd Parlamentul nu le va vota, liberalii vor pune în programul lor,acordarea drepturilor politice femeilor. EXPOZEUL LUI MALINOV Sofia, 24 Noembrie. — Peste două trei zile primul ministru Malinov va face în Cameră un expozed al situației turco-bulgare și se speră că în urma acestuia lucrurile se vor mai clarifica. . D. AUSTRIA TRIMITE UN ULTIMATUM TURCIEI Paris, 24 Noembrie. — „Le Matin“ află din Viena că în cercurile diplomatice de acolo se afirmă că Austria a trimis un ultimatum Turciei, ultimatum care ar fi fost inminatori. BULGARIA ȘI DISCURSUL LUI TITTONI Sofia, 24 Noembrie. — Cercurile oficiale de aci sînt plăcut impresionate de declarațiile ministrului Tittoni în Camera italiană, mai ales în ce privește declarația că s’a ajuns la o înțelegere între Italia și Rusia. Austria rămîne prin aceasta izolată, șansele întrunirea unei conferințe scad, șansele unei înțelegeri reale turco-bulgare sporesc. D. PULBERĂRIE ARUNCATA IN AER Londra, 24 Noembrie. — Din Calcuta se anunță că pulberăria din apropierea acestui oraș a fost aruncată in aer. Sunt numeroși morți ai rănit! SERBIA DA BA.NI MUNTENEGRENILOR Belgrad. 24 Noemb.— Guvernul sîrbesc a acordat celui muntenegrean un împrumut de 300.000 dinari. Acum, două săptămîni, Serbia împrumutase statului muntenegrean un milion de dinari. Ambele împrumuturi servesc la acoperirea primelor cheltueli necesitate de înarmări. DEMISIA ȘEFULUI STATULUI MAJOR Belgrad, 24 Noembrie.— Ziarele de azi anunță că generalul Putnic, șeful statului major sîrb, ar fi demisionat pe motiv de sănătate. .Se afirmă că el ar avea intenția de a părăsi țara. Relațiile ia aiste. PLECAREA MARCHIZULUI PALLAVICINI Constantinople, 24 Noemb.—Plecarea marchizului Pallavicini este iminentă. Marchizul s'a convins că orice intervenții diplomatice în chestia boicotului nu vor avea nici un efect. Cu toată intervenția guvernului turc s'au înscris încă 5200 arme in comitelui de boicot. ANGLIA NU ?. CONTRA ANExarei Londra, S1 Noembrie. — „Valiig Express" publică citeva declarațiuni cari s'au făcut corespondentului sau din Viena. La ministerul de externe s’a făcut ziaristului englez declarațiunea că toate marile puteri, fără excepție, fac sforțări pentru menținerea păcii europene. „Succesul acestor sforțări comune ale puterilor nu poate fi pus la îndoială, cu atît mai mult cu cit nu e de admis că vre-o mare putere ar fi în stare să-șî ia răspunderea unui räzboiu din cauza Bosniei. Printre chestiunile internaționale nu e nici una a cărei soluție ar intimpina piedici de neînlăturat. In principiu, toate puterile europene aprobă anexarea Bosniei. Dar acțiunea aceasta necesită încă ținerea unei conferințe, pe care și Austria o dorește. Prin urmare este sigur că conferința aceasta se va întruni. E adevărat că tonul unei părți din presa engleză și al unor politiciani englezi cari călătoresc prin Orient, nu e menit să continue la menținerea păcii. Trebue să nu pierdem din vederea că tonul acestor ziare și al oamenilor politici englezi, este în complectă contrazicere cu intențiunile guvernului englez, care dorește în chipul cel mai sincer, o înțelegere între Turcia și Austria, așa că e admmis că guvernul englez va contribui la înlăturarea greutăților momentane“. GARANTAREA INTEGRITATEI SERBIEI Viena, n Noembrie. — Cercurile diplomtce din jurul guvernului sîrb au ridicat chestiunea ca conferința europeană să garanteze integritatea teritorială a Serbiei. La Viena ideia aceasta a fost primită cu satisfacție deoarece se admite că Serbia consideră ca rezolvată chestiunea Bosniei. ROLUTIȘTII ȘI SIRBII Berlin, 24 Noembrie. — „Kleines Jemnal“ află din Belgrad că Pașici a declarat unui prieten că posedă documente scrise din care reiese că ministrul de comerț al Ungariei, Kossut, a asigurat pe șefii sîrbilor din Ungaria că parlamentul ungar nu va recunoaște nici o dată anexarea Bosniei Pașici a mai declarat că în caz de nevoie va da publicitătea documentul in chestiune. SITUAȚIA GUVERNULUI SÎRB Belgrad, 24 Noembrie. — In cazul cînd guvernul sîrb va demisiona —ceea ce pare foarte probabil— d Tittoni va lua postul de ambasador la Berlin. ÎNȚELEGEREA dintre Rusia și ITALIA Paris, 24 Noembrie.— ,"Le Temps" află din Roma că Intre Rusia și Italia nu s’a legat o alianță în sensul strict al cuvîntului, însă miniștrii de externe ai ambelor state în întrevederea lor s’au înțeles verbal ca să urmărească o politică comună în Balcani. HOTARIREA SOCIALIȘTILOR UNGURI Budapesta, 24 Noembrie.— Partidul creștin-social a ținut ora o întrunire în care s’a hotărît să se protesteze împotriva grevei politice. hotărîrea congresului socialist, de a combate reforma electorală, a produs o vie agitație și o mișcare puternică, îndreptată mai ales împotriva guvernului. IN CHESTIA DECLARAȚIILOR LUI MILOVANOVICI Belgrad, 24 Noembrie. — Corespondentul lui „Novoje Vremja" a făcut următoarele declarațiuni unui redactor al ziarului „Politica": „Am cotat exact tot ceea ce mi-a spus d. Milovanovici. Nu e nevoe să inzist asupra faptului că am cerut ministrului de externe ca să-mi dea acest interview în scris sau să autorize pe Secretarul său de a-i reda părerile în scris. Ministrul a zis că lucrul acesta n’ar fi oportun. Am reprodus exact declarațiunile d-lui Milovanovicî și protestez împotriva acuzațianei ce mi se aduce că însemnările mele nu sunt exacte. Unul dintre noi doi nu spune drept. Viitorul va arăta care e acela", PAȘIGI LA REGELE PETRU Belgrad, 24 Noembrie. — Regele Petru a primit în audiență pe d. Pașicî. Scupștina ține astăzi o a doua ședință secretă. DIN CAMERA UNGARA Budapesta, 24 Noembrie. — la discuția de astăzi a bugetului ministerului de justiție, deputatul Pop a declarat că nu va vota acest buget deoarece nu admite punctul de vedere al guvernului, ca tribunalele să fie ușurate de surplusul de lucru prin trecerea unor chestiuni cari erau de resortul lor la alte instants. Săptămâna aceasta : Amintiri dela Junimea din last (ca un indice alfabetic al numelor proprii) de G. PrtNQ Un splengiu volumele 400 patimi. — 3 lei MMlipii Budapesta, 21 Noembrie. — Partidul socialist a ținut pe ziua de orî un congres extraordinar. S'a decis ca la momentul oportun să se declare greva generală pentru a se împedica astfel reforma electorală a lui Andrassy. Pe ziua de cri a fost confiscat de poliție ziarul „Népszava“ organul partidului social-democrat. Ziarul publicase un articol semnat de Eugen Lendler, care îndeamnă pe funcționarii căilor ferate să nu se supue ordinelor guvernului și să continue a se asocia la mișcările partidului socialist. PLECAREA PERECHEI REGALE SUEDEZE DIN VIENA Viena, 24 Noembrie. — Perechea regală suedeză a părăsit astăzi Viena. Despărțirea de împăratul Franz Josef a fost foarte cordială. MILOVANOVICI MINISTRU LA BERLIN Belgrad, 24 Noembrie.— Milovanovici și-a rezzervat, în cazul cînd se va retrage din postul său, funcțiunea de ministru al Serbiei la Berlin. PRESA "USTRIACA ATACA ITALIA Viena, ?4 Noembrie.—Ziarele de astăzi încep să se obișnuiască cu ideia că Italia se va desface de tripla alianță. Ziarele sunt de părere că Austria are astăzi cel mai mare interes în a se înțelege cu Turcia. „Sonn-und Montagszeitung“ care voește să arate că e primul ziar care se pune pe acest teren, publică un articol foarte curios. Articolul începe printr’o serie de insulte la adresa Italiei, și continuă astfel: „In aceste momente, rolul cel mai important al Austriei este de a împedica formarea unui mare imperiu sîrb. In această operă, Austria are aliați pretioși în Romînia, Bulgaria și Grecia cari au și recunoscut că un mare imperiu sîrb ar însemna pierderea independenței lor. (?!). Și Turcia va recunoaște lucrul acesta. Datoria monarhiei este de a face ca ideia aceasta să prindă teren în sus zisele state și mai cu seamă, în sinul popoarelor sus uimite". Armata chineză Reorganizatorul armatei chineze după modelul armatelor europene Yuan-Shih-Kai MOARTEA UNUI FINANCIAR AUSTRIAC Triest, 24 Noembrie.— Președintele „Lloydului“ austriac, d. Becker, care suferea de multă vreme de o boală de inimă, a încetat astăzi din viață. Defunctul era în vîrstă de 67 de ani. CONSILIU DE MINIȘTRI UNGURI Budapesta, 11 Noembrie. — Astăzi după amiazi are loc un consiliu de miniștri care se va ocupa cu chestiunile politice la ordinea zilei. ÎNTOARCEREA lui vucotici la CETTINGEy Ueskiab, 24 Noembrie.— Generalul Vucotici, trimisul muntenegrean a sosit aci și va pleca prin Scutari la Cettinge. Consulii rus și sîrb pregătesc un banchet în onoarea lui. Vorbind cu corespondentul lui „Novoje Vremja“, Vucotici a declarat că numai după dorința Rusiei și a altor state prietene, prințul Nicolae vrea să astîmpere dorința de războiu a poporului muntenegrean. Dacă însă conferința europeană nu va mulțumi poporul, atunci războboiul este inevitabil: „Mai bine moartea decît sclavii Austriei !" Generalul Vucotici a declarat că e mulțumit cu rezultatul călătoriei sale la Constantinopole. Turcia pricepe că dînsa și Muntenegrul au un dușman comun. ÎNȚELEGERE comerciala turCO-ITALIANA Roma, 24 Noembrie.— Deputații Luzzatti și Venosta împreună cu Ahmed Riza și alți membri ai comitetului tinerilor turci, au semnat o înțelegere în baza căreia se vor organiza în diferite orașe ale Italiei și ale Turciei expozițiuni de produse ale ambelor țări. BOICOTAREA CONTINUA Constantinopole, 24 Noembrie.— La protestările dragomanului austriac împotriva boicotului, marele vizir a răspuns că va lua măsuri ca el să înceteze. Boicotarea continuă insă cu același putere ca mai înainte. UN ZIAR ENGLEZ ȘI ITALIA Londra, S1 Noembrie. — Vorbind despre dezbaterea din Camera italiana „Daily Graphic” zice că ea a fost de la început pînă la sfîrșit o demonstratiune contra Austriei și o pledoarie în sensul ca Italia să iasă din tripla alianță. Austria nu a fost apărată de nimeni. Declarațiunea lui Fortis că Austria este singurul dușman al Italiei, a fost aplaudată de toată lumea. ANCHETELE NOASTRE, Mizeria în Capitala Primisem de cîteva zile un sfîșietor apel, o plîngere a unei nenorocite femei uitată de gol dar nu și de nevoi. Era atîta jale,în rîndurile scrise ale văduvei în cita zi dimineață, avînd alături, în trăsura mea pe patronul atelierului fotografic „Julieta“, totdeauna gata a servi gazeta noastră, mă îndreptai spre „Cîmpul Cocoanei“. Eram decisă a fotografia casa unde atîtea necazuri trăesef precum și pe femeia care plină de încredere în sprijinul nostru, îmi scrisese. O scară, ce se clatină Clinii cu duiumul, răi la culme ne întîmpina cu strașnic lătrat, după gardul casei cu n-rul 9, din strada Pomu-Verde. — Ioana Iosifescu,? întrebea pe o femee legată la cap ce tot sinopolea într’o circiumă mică, murdară de spaimă. — In fund, pe scara aceia. Scara ! o întreagă poemă de tripte rupte, putrede, fără de susținător ce duce la odaită sau mai binar, cușca bătrînie în Bolnavă da o mină, pe care de abia o mișcă, pînă mai era paralizată de picioare, desfigurată de o teribilă maladie a pielei, de cite îngrijiri nu ar avea nevoe sârmana ce zace pa un rirundhi golos și subțire. Rămasă văduvă cu două fetițe mici, foastă soție de cojocar, bătrînil se luptă din răsputeri pînă își văzu copilele vrari, carte nu putu să le dea, dar din fabrică nu fabrică sărmanele alergară cătînd a cîștiga cel cițîva gologani pentru infirma lor mamă, precum și pentru un nepoțel orfan ,pe lume. — De ași fi fost măcar îngrijită de un doctor, de ași putea avea o mîncare mai de D-zep, aftă bătrîna... Dar cine să vie tocmai aci, cine să’șî rupă gâtul pe scara ce duce la mine Nimeni ? mă întreb, eu pe gîndurî, cum ? nimeni din cel ce vor afla, din cel ce vor ști că în casa arătată aci, e o nevoe grea de ajutat, o bătrînă ce zace singură toată ziua bolnavă și slabă, nu se va îndura s'o ajute, să caute a-i face loc în vr’un spital, a-I trimite o pline sau haine . Nu cred, de aceia plină de încredere scriu aceste rînduri pentru toți cei ce vor să ajute pe acei ce cu adevărat merită, pentru societățile noastre de binefacere, cari adesea mult bine fac și cari desigur nu vor uita, adresa bătrînei Ioana. Faimen Odăița bătrinei losifescu împreună cu scara ei cea dărăpănată. Elen rostîBî estirisi. Ei plinpefii Brașov. 2A Noembrie. — Se anunță din Elisabetopol că din gimnaziul de acolo au fost eliminați cinci elevi romîni, și anume : Aurel Basila, loan Corbu, Vasiliă Emil, Mihail Mitrea și loan Muntiu. Eliminarea s’a făcut din cauză că într’o seară ei petrecînd laolaltă ar fi scos strigăte contra ungurilor. Li s’a intentat proces de scandal, sub motiv că ar fi atacat o femeie, au fost ținuți trei zile arestați și apoi dați afară din școală. Excluderea lor a fost aprobată de minister. BULGARIA OFERĂ 83 MILIOANE Viena, 24 Noembrie. Generalul Papricoff a declarat unui ziarist că guvernul bulgar a trimis reprezentanților săi diplomatici din Europa o expunere a situațiunei financiare a țării, prin care se arată că Bulgaria oferă astăzi Turciei suma de 83 milioane. REGELE EDUARD ESTE BOLNAV Londra, 24 Noembrie. Călătoria regelui Eduard a fost amînată sine die din cauza boalei sale. Regele face băi și masagii electrice UN ÎMPRUMUT ITALIAN DE UN MILIARD Roma, 24 Noembrie.— „Bolletino delle finance“ anunță că guvernul are intențiunea de a contracta un împrumut de un miliard sau de un miliard și jumătate pentru acoperirea cheltuelilor extraordinare necesitate de armată și de construcțiunea de căi ferate. Mttftll .,EOilfläfltiîi" __El» M Un număr de studenți de la „Solidaritatea“ simțindu-se atinși de unele afirmări dintr’un articol publicat în „Adeverul“, sub rubrica „Scrisori din Iași“ au început să se agite. Ei au publicat într’o foaie locală o somațiune cu autorul articolului, în chestie, d dr. Steuermann-Rodion, să-și dovedească afirmațiunile. In acelaș timp însă o delegație foarte numeroasă de studenți de la „Solidaritatea“ a găsit cu cale să se prezinte la locuința d-lui dr. Steuermann, la orele 10... seara, probabil pentru a-i cere acelaș lucru pe care îl ceruseră și prin somațiunea de care vorbim mai sus Pentru eri seară studentai de la „Solidaritatea“ au convocat o întrunire de protestare, după care e vorba să se organizeze o demonstrație contra „Adevărului“. Cum unii studenți merg pînă acolo în eit să amenințe pe d. dr. Steuermann, d-sa a anunțat parchetul cerindu-i să ia măsuri că atît d-sa cit și familia d-sale să nu aibă de suferit , de pe urma apucăturilor puțin civilizate de cari dau dovadă unii studenți din Iași. CIOCNIRE INTRE POLIȚIȘTI ȘI REVOLUȚIONARI RUȘI Petersburg. 24 Noembrie. — Pe cînd perchiziționau un cuib de revoluționari, mai mulți polițiști au fost atacați cu revolverele. Un polițist a fost ucis. Revoluționarii au trebuit să cedeze forțe! S’au găsit numeroase scrieri și broșuri revoluționare. NU EXISTA O ALIANȚA BUSÓITALIANA Paris, 21 Noembrie. — Corespondentul din Roma al lui „Temps“ crede a ști că între Italia și Rusia nu există un tratat scris. Intre persoanele diriguitoare a urmat o serie de convorbiri, cari au produs înțelegerea. PARLAMENTUL TURC Sultanul a luat in sfirșit o hotărire în privința deschiderei Parlamentului, care este așteptată cu mare nerăbdare. Ședințele se vor ține în marele local Dolma Bagdsdie a cărui fotografie o dăm mai sus. Qe la congresul socialiștilor unguri Budapesta, 11 Noembrie. La congresul extraordinar al socialiștilor unguri au luat parte 343 delegați ai tuturor organizațiunilor socialiste din țară și din Budapesta. Erau reprezentate și organizațiunUe naționaliste și femeile Deputatul dr. Ellenbogen a arătat că împăratul a rămas de părerea că votul universal însemnează un progres al tării, dar împrejurarea că el a trebuit să dea aprobarea sa proedului lui Andrassy se datorește situatiunii externe. Mai lămurit, cauza reformei electorale in forma lui Andrassy, este anexarea Bosniei. Din acest motiv deplîngem anexarea. Anexarea nu va însemna o binecuvintare pentru tară. De asemenea ea nu va contribui la menținerea parii. in Europa. Relatiunile noastre in statele balcanice sunt zguduite, in urma știrilor alarmante lansate în cercurile industriale, mii de lucrători sunt concediați de către acel care le dedeau de lucru. Excesele din Praga se datoresc elementelor feudale și agrare. La urmă s'a pus la ordinea zilei o moțiune prin care se protestează cu indignare împotriva acelei politici externe inconștiente și cventuroase care a provocat pericolul unui räzboiu european printr-o anexare ilegală a unor prorin eH. PRESA RUSA ȘI DISCURSUL LUI TITTONI Petersburg, 24 Noiembrie. — „Novoie. Vremea“ este entuziasmată de discursul lui Tittoni și susține că Italia vrea să meargă mină în mînă cu Rusia și nu cu Austria. „Rretsch“ declară că cuvîntarea nu conține nici o frază din care ar reeși că Italia vrea să părăsească tripla alianță. REoRGANIZAREA ARMATEI ITALIENE Roma, 24 Noembrie. — Consiliul de miniștri se va ocupa în curînd cu chestiunea reorganizării armate! E vorba de reforma artileriei, de construirea fortificațiilor, de organizarea jandarmeriei de ocuparea punctelor de la granița de nord și la răsărit. Artileria va fi mărită. Bugetul ministerului de marină va fi de asemenea mărit. Președinția in Cuba José ASginel «ornez Noul președinte din Cuba DESFACEREA LOGODNEI DUCELUI ABRUZZILOR Roma, 24 Noembrie. Ducele Abruzzilor a rupt logodna cu miss Elkins. Contele de Turin fratele său mai mare se va logodi cu prințesa de Connaught, ceia ce are o insemntate politică. Din America vine însă știrea că miss Elkins este acela care a rupt logodna, deoarece ea iubește de un ofițer de marină, cu care ,vrea să se căsătorească. BUGETUL MINISTERULUI DE JUSTIȚIE DIN UNGARIA Budapesta, 24 Noembrie. —In cuvântarea pe care a rostit-o la discuția bugetului justiției, deputatul roman Pop a declarat că împărțirea dreptatei în regiunile locuite de diversele naționalități este iluzorie deoarece judecătorii nu cunosc limba părților. La introducerea instituțiunei juraților, s’a hotărît că numai aceia cari cunosc limba ungară pot fi jurați și așa se înt’mplă că în județele naționalităților, jurații nu sînt înțeleși. Procesele de presă nu au fost niciodată așa de numeroase. Asupra relacțiunilor ziarelor naționalităților, pare a se fi proclamat starea de asediu. Ziariștii sînt chemați la răspundere pe motivele cele mai neînsemnate Judecătorii ar trebui să fie făcuți cu desăvîrșire independenți de guvern“. Oratorul a arătat apoi ce trebue să se facă pentru Îndreptarea relelor semnalate și a declarat că nu va vota decit paragraful prin care se acordă o subvențiune de 50.000 coroane societăței de patronagiu. BOICOTUL CONTINUA Petersburg, 24 Noembrie. Se anunță din Constantinopol că Kra ■mil-Pașa, marele vizir, a declarat unul ziarist că boicotarea mărfurilor austriace nu va înceta decât după ce Austria va primi pretențiile Turciei în chestia anexărea Bosniei și Herzegovinei fl CHESTIA ÎNARMĂRILOR DIN AUSTRIA Budapesta. 24 Noembrie. In urma alărmării publicului din cauza întreruperea circulației trenurilor și vapoarelor de marfă, pentru a se putea transporta trupele în Bosnia, direcția Cailor ferate publică azi un comunicat prin care anunța că cu începere de rutine toate trenurile vor circula din nou în mod regulat. Miercuri 26 Noembrii NUVELELE „DIM INEJE |“ M arin Sîmba In scobitura adîncă a unui ogaș mai diin vale de pădure, pe o întindere de vre-o zece pogoane, se coboară pe spinarea repede a văiei, via lui Mihalache Armurieru din Strefiaia. Acum cîți va ani, cînd Mihalache își sădise via, găsi prin părțile acelea culcușuri de lupi, așa e de neumblat codrul din apropiere. O cramă mică, albă, cu ferestrele zăbrelite e furișează, înfricoșată, după o leasă în care se împletesc sînganul și lemnul cîinelui. Paza viei e încredințată lui Marin Sîmba, în care stăpînul are o încredere oarbă. Știa el că mai ales în timpul strugurilor, nimeni n’ar fi îndrăznit să se apropie de via lui și lăsa pe mină pînă și cheile pivniței în care îmbătrîneau butoaele de vin și rachiu... Marin era un om pipernicit, spin, puțin cocoșat, cu capul înghemuit între umerii ciolănoși și atît de ascuțiți că dädeau să iasă afară prin țoala care îl acoperea. Vorbea ca o muere și după fața care pare că fusese opărită și acum vindecată, n’ar fi putut ști ce vîrstă are. Ar fi crezut că e bătrîn dacă părul din cap și cele cîteva fire din vîrful bărbiei n’ar fi fost negre... Marin Sîmba n’avea nicium prieten... întotdeauna trăia singur. La horă nu se arăta de frica flăcăilor cari îl necăjea fl. Ca nici de fete nu se apropia. Și nici de mu, ier!.... Acestea îl arătau cu degetul cînd îl vedeau trecînd pa linie... înainte si, intre vier, era rîndaș la grajdurile de la conacul boieresc, unde muncea din greu toată ziua, săcelînd caii și rănind urmele dobitoacelor... Noaptea, cînd cădea de oboseală, își găsea culcușul în paiele din podul grajdului... Intr’o bună dimineață, sătul de a mai răbda batjocurile celor l’alți argați, fugi de la stăpîn, și rămase pe drumuri, fără rost... Atunci îi luă Mituri ,de Armurieri! Singurătatea îi prindea. Pare că se mai înviorase în apropierea codrului, încrederea pe care i-o arăta stapinu-suu era pentru el o adevărată fală, mai ales cînd acesta i lăuda fatJlee oameni pentru agerimea și cinstea ,lui... „E așa de credincios — zicea Mihalacche — că în timpul strugurilor nici nu mai închide ochii, — ca tun cu domnule —. Toată noaptea stă de pază cu pușca în mînia și tresare la cea mai mică trosnire de vreasc... Și credeți că nu trage cu pușca în om? Trage, nene, numai să îndrăznească să se apropie cineva de gardul vie! Nici pe mierle nici pe sturzi nu-i lasă să intre în vie căci și păsările astea strică ciugulind strugurii ca și oamenii“. Și avea dreptate să-l laude așa. Marin împingea așa de departe credința către stăpîn, că nici el singur nu se atingea de un bob da strugure, fără voia lui Mihalache... Intr’o zi Marin zări lîngă pîrleaz, fluturarea unei fuste. — Măi, Marine, mă!... Ia vin’ pîn’aci!... Vierul alungă clinii și se apropia de pîrleaz, lîngă care recunoscu pe baba Sanda, pe pețitoarea din Breznița, din satul lui... — M’a trimis — îl întîmpină bătrina — Chița... știi fata lui Grangure... E curățică și mu’î leneșă... Ți-ar tine de mrît la vie... Marin o cunoștea pe Chița... își aminti chiar, cum, într’o seară îi dăduse un brînd pe întuneric, cînd o întîlnise singură pe hudița din dosul bisericei, și că ea îl spurcase: „Nu te-a scuipat nimeni, pocitură“!... Acum nu înțelegea cum putea Chita să-I trimeată vorbă prin Sanda. Rămase ca prostit, schimonosind un zîmbet care îl sluți și mai mult. Baba care îl înțelegea nedumerirea, adaugă: * —Ii dă totu-su și casa din deal... o ști!.. — Ii dă și casa?! — fie uimi spînul nemaîînțelegînd nimic... Ca să-l încredințeze și mai mult, Sanda Îi zise pare că în taină. — Vine și ea deseară... Vine cu mine și atunci vei vedea dacă baba Sanda minte...XDupă ce plecă bătrîna pețitoare, Marin se întoarse îngundurat spre cramă, urcînd cu ușurință suișul cărăre! Dintr’o tufă de struguri, țîșni o mierlă care zburînd peste cramă se așeză pe ramura uscată a unui ulm bătrin... Vierul e sudul cu supărare, și cînd se aplecă să caute un bulgăre, ochii îi se opriră mirați la mîna lui neagră ca pămîntul. Nici nu-șî mai amintea de cînd n’o spălase, și rușinat par’că de această neîngrijire se îndreptă spre izvorul care șopotea în vale, printre erburî și mărcini. Negurile sare începură să se ridice de pe fundul ogașuluî, din desiinele pădureî, înecînd împrejurimile în umbră și taină. Marin care se cocoțase în ulmul cel bătrîn din dosul cramei ca să pîndească de acolo orice mișcare, rămase fără gîndire cu ochii țintă la dunga de lumină ce încingea cerul peste creasta pădure! Prins pe neașteptate de un dor pustiit, începu a fluera un cîntec, fără înțeles și fără melodie care în văgăunele îndepărtate ale pădurei răsuna ca o văicăreală, ca strigătul cobitor al unei păsări de noapte. Deodată își înecă șueratul la gîtlej, și tresărind strînse cu nădejde patul puștei... Dar îl slăbi îndată zărind lingă pîrlea, fluturarea unei fuste de femeie. Cu agerimea unei veverițe, se de AL. CAZABAN coborî din ulm și văzămîndu-și pușca de zidul cramei, își lunecă la vale, pe cărare, corpul lui pipernicit... Și îl prinse în fior neînțeles, din cap pînă în călcîie, cînd zări lîngă Sanda pe Chita lui Grangure. Ca să se încredințeze că nu visează, cînd se apropia de cele două femei, îi dete fetei un brind ca și atunci cînd o iniinise,pe hudița, dimdq sub biserice! Dar Chița nu se supără. Numai îi zise: „la șăzl binișor, bădiță.... Pentru, întîia dată , vorbea o femeie astfel. Inbărbatat de această primire, îl maî dete un brînd... Și așa, fără vorbă multă, între flacou și fată se încinse o hîrjoană pe poteca strîmptă de lîngă gardul viei. Bătrîna, făcînduzși o tigare, îî privea rîzînd cu mulțumire. După ce maî șuguiră așa cu ghionturile, și după ce bătrîna le vorbi de chipul cum s’ar putea lua, Chița, punînd deodată mîna pe umărul vierului, și uitîndu-se cu jind la butucii de vie cari viegreați dincolo de pîrleaz, îi zise rugător. — Să-mi dai și mie, Marine, un coș de struguri ca să-l duc acasă la noi.. Lui Sîmba îi pieri toată veselia... Incruntîndu-se rămase locului, cu mîinile în jos, maî lungi ca întotdeauna. In ochi avea privirea cîinelui, cărui un dușman al sf fipînului sau, i-ar arunca o bucată de pline ca să-l facă să nu mai latre. Fata stăruia înainte: — El vezi, Marine, că tot ești rau!.. Nu degeaba spun oamenii... Pare că mare lucru un cotș pentru așa. bișag de struguri!. — Bișag!.. bișag,—murmură Marin—da’s al stăpînului!.. Baba Îl șopti: — Dă-î mă pro,stope, că nu mai vine!.. Vierul își înfoia nările, suflînd din greu. Deodată își duse degetul la gură ca și cînd ar fi poruncit femeilor să nu mai miște, și smucindu-se din loicul sau, sări în vie făcindu-se nevăzut, în întuneric. Peste cîtva timp, se întoarse cu o coșniță încărcată de struguri și, dind’o femeilor, le făcu semn •să plece, cît mai repede... " De atunci, la două trei zile, cele două femei se opriau la pîrleazul viei lui Mihalache, și nu sa întorceau niciodată cu mîinile goale... Și cu cît s’apropia culesul viilor cu atît Chiția îl îndrăgea pe vier, dîndu-i toată nădejdea că se va cununa cu e! Trecu și culesul viilor... Descărcată de greutatea strugurilor, vița se deschise la loc, rămînînd dreaptă și ușoară. Un vînt de toamnă suflînd dinspre pădure, se strecura printrș, tufele de vie scuturîndu-le frunza îngălbenită. Un corb trecu croncănind a pustiu și se așeză nu departe, pe un pilop desfrunzit,... Marm sta de pază... Nu mai vindea însă aproprierea vreunui vrăjmaș... Dimpotrivă, ochii lui erau îndreptați spre cărarea care urca șerpuind pînă la pîrleaz, ne unde trebuia să vie Chița. Dar nici o fustă nu se vedea albind în vale... Aștepta de o săptămîna încheiată, tot nădejduind că se va arăta ibovnica.... într’o dimineață, își zări stăpînnul viind glonța pre via. După călcătură, îl simți că e supărat... Stăpînul sări pîrleazul, și nu-l maî chemă pe Marin de departe ia altă dată... Veni la el încruntat și fulgerîndu-l cu privirea, îî strigă amenințător: — M’ai furat, tîlharule!!. Fața gălbegită a vierului se învineți aproape. Deschizîndu-șî gura cu o strimbătură dureroasă, întrebă: — Cine a spus?... — Cine a spus?.. Tot satul te știe... Da cî n’a spus Chita lu! Grangure că îî dădeai coșuri pline de struguri ca să te lasa să te hîrjoneștî cu ea!.. Muiere, îțî lipsea, pocitura pămîntului!.. Să te duci de la mine... chiar acu... Nu vrîioîi să te mai văd în față... Și nici n’o să-ți mai plătesc ceva... M’am prădat destul cu toate muerile din sat... Marin nu maî zise nimic. Tși adună în grabă cele cîteva boarfe pe care le avea în cramă, și plecă cu capul în jos, mai înghemuit în umerii săi diolămoși și ascuțiți... După ce coborî rîpele celor două hîrtoape cari îî se punea în cale, ajunse la cîmp și luă drumul Brezniței... La jumătate de cale, se opri rămănînd nehotărît cu inima grea, cu vîrtejuri amețitoare în cap... Și ar îi stat acolo mult, înfipt în loc dacă trecătorii nu s’ar fi uitat lung la el... Deodată luînd parcă o hotărîre, se întoarse și lepădîndu-șî boarfele în șanțul șoselei, se îndreptă, printre mărăcini și tufe, spre pădurea din spatele viei... ■îî A doua zi cînd venî Mihalache la vie, îl găsi pe Marin Sîmba spînzurat de ulmul din dosul cramei... AL. CAZABAN Mîine Cîntecul fierarului de Radu D. Rosetti 9*3*