Dimineaţa, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 1723-1750)
1908-12-01 / nr. 1723
l final 1 T^ROPmbrie Silfiiiî Mâl;': și perfecționate I pentru Benzină ?« Gaz Sărac I cu construcțiunea simplă, foarte economice I fSSO?** Fuuncționînd atosomi sigur *^10 * din Fabrica: I Scharrer si Gross Nürnberg — GES5I4NS1 - I Motoarele Benzină de S ®„ 8i și 4 © ssi puters Se găsesc gata în: deposit las !Biehard Graepel, Mm j I Farnieă și depozit de mașini agricole și industriale CELE «w 30HE panica AUTOMOBILE și BICICLETE Continents Caputchouc- Repräsentant pentru Romînia " Ciuta Ferda Co. ST. S3. SítPaT8ü0 Hartmij"! Bucurrști, Str. ^nitrolen, 5 , cs Osîi UviiI (Casa Țăranul Telefon 5 |99 S Șoșoni sí Gálost 11 j 9 9 ‘ fl % _ de SI. Petersburg _ VER8TABJL1 nyáiaí cu Recunoscuți ca cel mas bum 1 din toata lumea Grand Prix la expoziția din Paris 1908r I Motoare CRESSLEU1 j pentru Silfi si bat ® usurile, furnizează prompt din depozit stt. STAADERKER - BUCUREȘTI — PROSPECTE LA CERERE S8BB5K888^BO^B^9B îS8BSM^ CARBILSBA.B I. Leon Lebouici — MEDIC ROMÂN — dela Facultatea din Viena Exercită tot anul (și iarna) CăRbIBAO. ..Ufeisser »ai” Becherplats „COMETA” Pima Fabrică La România pentru Pila uscate (Element ijsratii pentaicopuri Telegrafice,Te eforice, sonerii alarme și Electromedicinale. Fabricațiunea pilelor noastre utscate este lu. i L .P. B.p. 19S.375 și neîntrecute în durabilitatea lui de viață. Cereți probe și vă veți convinge Mai fabrică Elemente Nitroin pentru lumina Electrica ceva nemai auzit pînă acum și în curind se va putea vedea o asemenea instalație de lumină în Fabrica noastră. Se caută reprezentanți în toată țara COME SA.— Brăila St. Ștefan Cel Mare, 231 De închiriat dela 23 Aprilie 1908 — O Prăvălie Slare «i © 15 m. pe 18 m. , și trai birouri de 6 m. pe 4 m. — Strada Sf Vineri no. 12. —■ A se adresa la : Locotenentul Fopessis — Sfiss5ăt<da Sfis^d Ho* 69 —* — St2ssa<da Sfia^IS M ©«. 69 — iii mi București, 5, str. B&r&tiel Telefon 2192 — ® ISC € 5«M ColOSUl ultimele nouturi pentru piano Min sens d'amour, vals mi.sq cl* l. Paschill mossil si Merele, vals I,ei 1.2s la cilii ca alifa Un, Lei 1.nomanța de I. Pasch 11 — Expediție în provincie — Conu'a mandat sau ramburs ISÎRZI: 30 Noembrie (13 Decembrie) 1908 Răsăritul soarelui 7.45 a. n.—Apusul soarelui 4.35 p. m. CALENDAR ORTODOX: Apost. Andreiü. CATOLIC: Lucia. MEMENTO Autoritate: Toate autoritățile sunt închise. Judiciare: Toate tribunalele sunt Închise TEATRUL NAȚIONAL în matried: Doctorul fără voe și Bolnavul închipuit, seara Haidelbergul de altă dată. SPECTACOLE a*.- ‘ .■***■ GRADINA TERASA a berăriei și restaurantului „La Garpati“. In toate serile dela 7—12 ți jum. seara 1i Duminicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurante la carte si preț fix 1.604 feluri. Specialitatea casei: berea la Pilsen, din fabrica CocI.—TEATRUL BOULEVARD: In fiecare seară cinematografieatra Deser. — CIRCUL SIDOLI : In fiecare seară reprezentații cinematografice „Pathé Frères“. — TEATRUL DE VARIETĂȚI „IMPERIAL": (strada Cimpineanu No. 10). In toate serile reprezentații pentru familii. Program mare și variat. Debutează pentru prima oară Los Diotz, duet francez, Emil Dumitrescu, cupletist comic român u concursul unui admirabil duet Tyroloz ți a celorlalți artiști angajați. Intrarea generală 1 IeS pentru I dietă. Duminicile ți sărbători Matroft cu intrarea liberă. TEATRUL EDISON: Cinematograf Pathé Fréres, "cu program nou. Simpaticii comici Amy-Poini The 4 Otinos, comici excentrici. MUZEE BLu.m.:„ MUZEUL ZOOLOGIC, (șoseaua Kisseieîi). Deschis Joia, Duminică r,i sărbătorile, dela 10—12 a. m. 3—S scara!*MUZEUL DE GEOLOGIE ȘI PALEONTOLOGIE, (Universitate). — PINACOTECA STATULUI, (Palatul Ateneului, intrarea prin strada N. Golescu). — ATENEUL ROMÂN, (vizitarea localului și colecțiilor sale). Deschis in fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 hani, MUZEUL DE ANTICHITĂȚI, (Universitate). Deschis Duminica de la 11 dimineața —1 d. a. —MUZEUL ETNOGRAFIC ȘI DE ARTA NAȚIONALA (Monetăria statului, șoseaua Kisseref). Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoirea direcțiunei. EXPOZIȚII: In palatul Ateneului Român expozițiile pictorilor Luchian, O. Mihăilescu și E. Sperlich și Const. P. Constantin. ian uu Al patrulea interogatoriu Acest interogatoriu, după cum am anunțat, s'a ocupat cu pretinsul furt, al bijuteriilor d-nei Steiheil. Pentru cunoașterea adevărului chestiunea aceasta prezintă un mare interes. JudecătorUl (pune Întrebări precise, la cari d-na Steinbeil răspunde fără ele entuziazm. — Am dus la Bellevue numai vreo cîteva bijuterii, spune ea. — Cari? Precizează, stăruește d. André. — Bijuterii, fără de mare valoare, căci restul era pus la Muntele de pietate. — Care nost? — Cea mai mare parte. Asupra acestui cuvânt urmează o serie de explicații confuze, date de văduva, care nu poate sau nu vrea să precizeze numărul acestei „mai mari părți“ a bijuteriilor. Judecătorul întreabă dacă după «rimă d-na Steinheil n’a avut iarăși în posesiunea ei toate bijuteriile. •— Da, răspunde ea. Grație unui prieten devotat le-am putut scoate de la Muri,tale de pietate. — Aceste bijuterii le-au dat d-lui Somley să le modifice. — Da, aceste bijutierii, recunoaște văduva. 1 Se știe că d. Somley e bijutierul care a scos, după cererea d-nei Steinheil, perla aceia pe care văduva a introdus-o în portmoneul lui Remy Couillard. Interogatoriul acesta s’a terminat, fara sa lămurească Inca vreo cîteva puncte importante. Scarlatina la Tulcea — Consiliul de higienă — Tulcea. M Noembrie — Scarlatina făcînd progrese atît în oraș cît și în județ, a fost convocat un consiliu de higienă pentru a se discuta mijloacele de combatere la cari trebue avizat. Consiliul aceștia s’a ținut sub preșidențiiă prefectului de județ, la palatul administrativ. Au luat cuvîntul d-nil I. Atanasiu, medicii primari ai orașului și județului precum și alte persoane. S’au votat în urmă patru panlete principale cerute de președintele consiliului și s’a botezit ca să se lupte cu energie ca să fie stîrpită cît mai cu„... epidemia. Amor-propiiü Judecătorrul urmează: — Cerce al declarat la începuți ,că ti’au furat toate bijuteririle? D-na Eteinheil răspunde: — Cu prilejul primelor constatări, la 31 Marti, cînd am fost întrebată ce s’au făcut bijuteriile, n’am îndrăznit să spun adevărul. Nu m’amm putut hotărî să mărturisesc că cele mai multe din inelele, colanele, breșele mele sînt la Muntele de pietate. Asta ar fi însemnat să fac publică o situație penibilă, pe care țineam s’o ascund. — Mi-am declarat, întrerupe judecătorul, că n’ai dus niciodată lipsă de bani. M’am assigurat că „mătușa Lily“ s’a arătat întotdeauna generoasă. — Așa am spus, recunoaște d-na Steinheil, căci vream cu orice preț să-mi păstrez secretul. M’am găisit un moment în mari Încurcături bănești.. Țineam să nu se știe deta.... Am fost victima mândriei mele. „Apoi, apucasem să, spun că mi s’au furat bijuteriile. Mi-a foist rușine să mărturisesc în urmă că am mințit și acuma spun adevărul numai pentru a mă spăla definitiv de o acuzare îngrozitoare. „Cînd mi-am putut scoala bijuteriile de la Muntele de pietate, temîndu-mă mereu să nu mi se descopere minciuna, nu m’tvm gîndit decit la un lucru: să le modifice, să le fac de nerecunoscuți și în acest scop le-am încredințtați d-lui Souley. Judecătorul vine ,la perla găsită în sportmoneul lui Couillard. — Ai recunoscut că ai pute d-ta însăți perla în portmonieul lui Couillard ; nu tăgaduești ? întreabă d. André. — Imi reînoesc mărturisirea, spune d-na Steinheil. — A fost un procedeu odios, urmează judecătorul. Cu ce scop am plănuit aceasta? — Intrasem în bănueli grave... Credeam în complicitatea lui Remy Couillard. Am avut ideia să-l supun unei încercări, gîndindumă că dacă e vinovat, dacă știe ceva, o să vorbeastel. — Perla pe care tai pus-o In portmtonett făcea parte din bijuteriile duse de d-ta la Bellevue? D-na Sipiinhrdl dă răspunsurî indoelnice. Se pare că se teme să apuce pe calea asta primejdioasă. Spune că nu-și aduce aminte; știe însă că a oprit inelul cu perla în chestiune. âeziunea Cartei cu jurați din jud. Argeș In ziua de 1 Decembrie se va deschide seziunea Curței cu jurați de iarnă sub preșidenția d-lui V. Antinescu, membru la Curtea de apel din București, asistat de d. Brezeanu, membru de ședință la tribunalul local și de d. Andrei Rădulescu supleant. Fotoliul ministerului public va fi ocupat de către d. procuror I. Vasilescu, avînd de grefier pe d. G. Nicolescu. In această viziune se vor judeca următoarele procese: 1 Decambre: Procesul lui Gheorghe Nae Lache din comuna Băiculești, județul Arges rot’zi! _ tril faptul de omucidere cu voință, crimă sâvîrșită, iar tietzouliu.. 2 Decembrie: Procesul lui Pandelică Nică Vladuț Baciu, soldat în regimentul 4 Argeș, acuzat pentru aptul de tentativă de omor. 3 Decembrie: Se va judeca procesul lui Marin Dumitru Dinu Nistor, e acuzat pentru faptul de loviri cari au cauzat moartea. 4 Decembrie: Procesul lui Marin Dinu Radu Rădoi, acuzat pentru faptul de loviri cari au cauzat moartea. 5 Decembrie: Procesul lui Constantin Matei Enache, acuzat pentru faptul de loviri cari au cauzat moartea. 8 Decembrie: Procesul lui loan Marin Stancu, acuzat pentru faptul de asasinat. ^ Iată numele domnilor jurați cari au căzut în această seziune: Anghelescu Mihail, proprietar, Țițești, Argeș; Bîrcă T. Alexandru, proprietar, Băseni-Argeș; Bobancu N. Nicolae, farmacist, Pitești-Argeș ; Batist Alex., profesor, Pitești; Dumitriu N., medic, Pitești; Florescu Petre, medic, Pitești; Constantinescu Anton, profesor, Pitești; Lă Itărescu Dumitru, pensionar, Pitești; Luca Dimitrie, avocat, Pitești; Lerescu T. Gheorghe, proprietar, Bascov; Marenco Frideric, proprietar, Pitești; Nicolau Fagi Marcu, proprietar, Costești-Argeș; Popescu I. Mircea, proprietar, Humele; Pamfile, profesor, Pitești; Bozescu I. Ton, proprietar, Cicănești; Savopol Theodor,, căpitan rezervă, Pitești; Leltea B. Petre, proprietar, Argii-Argeș; lt.colonel Vlădescu C., pensionar, Pitești; lt.colonel Chicoș Gheorghe, pensionar, Pitești; colonel Ghiță§C. Matei, pensionar, Pitești; Martinescu T. loan, profesor, Pitești; Marinescu P. Constantin, medic Pitești; Lahovari G. Ion, proprietar Budești; Vestemean Victor, profesor, Piteșt; Zănescu M. loan, proprietar, Pitești; Nicolau I. Nae, comerciant Curteade Argeș; Șerbănescu, proprietar, Broșteni; Penciu Iorga, funcționar Banfa Populară, Pitești; căpitan G. Zamfirescu, pensionar, Pitești; colonel Popovici C-tin, pensionar, Pitești; căpitan Pirvulescu D., pensionar, Pitești; Garabet G Ștefan, proprietar, Pitești; Ghica Vasiliu, proprietar, Pitești; Teohari Emil, profesor, Pitești; Schiel Ernest, farmacist, Pitești; Stoenescu Gheorghe farmacist, Pitești; Suplimentari: Corsin Ion, medic, Pitești; Gheorghiu Alexandru, proprietar, Pitești; Bumbuianu N. Stan, proprietar, Pitești; Ionescu N. Constantin, proprietar, Pitești. ‘tiijcu ^uuu.ui .uotlcsie in care a inutil laixocaiui uh, Cantilli, fost senator. Știri pentrua Alegerea pentru cele trei scaune de deputat la colegiul II de Ilfov sa va face in Capitală în ziua de 21 Decambrie a. c. Se știe că acesta locuri au fost declarate vacante in masa numirei în functiuni salariie de stat a d-lor Pompiliu Eliade și îî. Goemnescu; iar cel de al treilea loc in arma încetare din viață a d-nnSui Ion Radovici. Decretul pentru convocarea colegiului electoral a apărut în „Monitorul Oficial“ de erî. Tot astăzi a apărut și decretul prin care se fixMna la 21 Decembrie a. R. algerea pentru scaunul de deputat la colegiul III de Cameră din Romanați, scaun devenit vacant prin acetarea din viață a d-lui G. Poroineanu. La Romanați se crede că vor candida d-nii Șoiculescu guvernamental, V. Oroveanu conservator democrat, și N. Chintescu conservatorcarpist. * IAȘI, 29 Noembrie. — Mîine se întrunește la Piatra-Neamțu comitetul executiv conservator-democrat. Va asista la această ședință, și d. Alexandru Bädäran, fruntașul conservator - democrat. Dan. •" Din Iași nu sa mai comunică zvonul ce s'a răspândit că s’ar fi Încheiat un cartel între carpiști și d. Ionel Brătianu cu privire la alegerea de acolo. D. Ionel Brătianu ar fi consimțit sa se declare vacant locul d-îuî Panu, să renunțe la o candidatură liberală și sa fie susținut, atît de liberali cit și de carpiști, d. Matei Cantacuzino, președintele clubului carpist din localitate. In cercurile oficiale dela centru însă, se dezminte categoric această știre și ori deputații liberali s c vă dezmințiți de asemenea In culuoarele Camerei. # Membrii clubului conservatordemocrat din București sunt convocați pentru Mărfi, 2 Decembrie la orele o seara, întrunirea va avea loc in saloanele clubului, calea Victoriei No. 66. D. Take Ionescu, șeful partidului conservator-democrat, va lua parte la această ședință. D. Take Ionescu, șeful partidului, conservator-democrat, pleac azi la Ploaști, unde va prezida o întrunire a comitetului execuți al partidului local. Săptăminat artistică La teatrul Național se va juica astă seară Alf Heidelberg. Mîine seară Luni se va da „Scrisoarea pierdută“ iar Marți „Căsătoria silită“ și „Bolnavul tochhipuit“. Doicamidată programul nu s’a stabilit de toti pînă Marți seara. Concerte. La palatul Ateneului va avea loc Vineri 5 Decembrie a. c. un prea frumos concert dat de d-ra M. Zaborosky absolventă a clasei d-nei Seria, cu concurdul d-1 al George N. Leca violonist și I. Paschil pianist. •x A,stă seară la orele 19 violonistul Jean I. Barbu, absolvent al conservatorului va da un mare concert in palatul Ateneului cu concursul d-lui Theodor Fuos pianist. ANCHETELE NOASTRE Școala de educație iRIPc?rsia a fetelor Enne gospodine.—Bune mp.mo cu șorțuri albe curate dinainte, fiecare cu cîte un lucra în mină elevele Căminului de educație și cultura integrală, se silesc și ascultă la învățăturile profesoare care multe și de folos le explică. Directoarea școalei, d-na Elena Cordoneanu, o personalitate bine cunoscută în învățămînt, ființă cu suflet plin de altruism și ideal, și-a consacrat o viață întreagă de devotament copilelor și vecinie a fost muncită de viitorul lor așa de greu de realizat în bine. Cu sacrificii enorme, neîncurajată materialicește de nimeni d-na Cordoneanu își luă concediu, plăți suplinitoare la postul de institutoare ce ocupă și se consacră institutului său de educațiune din strada Traian. Un măreț scop o conduce: formarea sufletelor, caracterelor, precum și formarea din niște nepricepurte copile, de menajere bune și viitoare mame model. FRIUBEIE BEI*i BTODÜJFI B«Ma8baria BOTOȘANI, 28 Noembrie.— După cum , v’afi telegrafiat Dumitru Negruzzi, dirigintele poștei din Burdujeni, acuzat de fraude și delapidări în sumă de peste 19.000 lei, a fost adus la Botoșani și depus in arestul preventiv. Nostim e că la cercetările procurorului V. Tufescu, D. Niruli, a susținut că a fost furat de alții — și anume doi evrei în unire cu o servitoare a sa, asta pentru ca evreii să se răzbune contra lui fiindcă cu ocazia devastărilor, știute de toată lumea că el a fost în capul devastărilor. Procurorul făcînd însă cercetări minuțioase a găsit că de la magazia de tutun— de unde pretinde că ar fi fost furat cu suma de peste 19.000 lei—era o imposibilitate de a putea cineva fura din acea magazie, deoarece magazia de tutun e chiar in corpul caselor unde locuește Negruți cu familia, că ferestrele sunt prevăzute cu gratii de fier duble, că în surșit ușa magaziei dă direct la camera de locuință a lui Negruți, așa că hoții nu puteau pătrunde fără a fi auziți. Apoi în afară de aceasta, chiar după însăși declarațiile lui Negruzzi, la inspecția de fiecare dimineață făcută de el în magazie, n’a găsit nici ușa nici ferestrele forțate. Ga s’a furat la poșta din Burdujeni acesta e fapt cert. Iar cine a furat, justiția va descoperi. Deocamdată o clasă întreagă de locuitori din Burdujeni jubilează de pățania acestui strașnic naționalist și cap de devastator, căreia ii venea foarte ușor să facă naționalism cu... banii statului. Tribunalul a confirmat Vineri mandatul de arestare a lui Negruți. Kr\ DIMINEAȚA Pepinierele k li Midie r • .1. ’ Principelui B. Știrbey Drăgășanî rîeducînd numărul vițelor altoite și plantindu-le într’un teren nou, a obținut cele mai frumoase Vițe viguroase, fțe sănătoase, lire selecționate atît ca port altoi din Pepinierele Buftea cît și altoaie din Viile Stirbey Drăgașani Comaridele se primesc prin corespondență la: Direcțiuunea Pepinierelor Știrbey, Drăgașani iar in BuCUI BSÎÎ la: Produsele stirbey, și la W. Standscher Calea Victoriei, 3.21 str. Smârdan, 20 xi na U«na or«ioitieanu Directoarea institutului de etaf acel‘lu i» Ajutată de «ceva profesoare, d-na Cardoneanu nu lipsește a lua parte la nici anul din emisurile elevelor sale în număr de 49 din cari 33 sunt absolut gratuite.. Ce invacă elevele Elevele t...mimului i,altural se recrutează, de la cele din vîrsta cea mai fragedă (grădina de copil) pină la absolventele a patru clase primare. Ele învață menajul, curățitul camerilor, bucătăria în deosebi, clipitul rufelor, croitoria în ultimul an de perfecționare, cursurile la această școală umilind trei ani, cfntxil cu d. Cordoneanu un din,stins maestru de muzică, comptabilitattea, manierat, germana, conversația în limba străină, pediagopia.* edurciția ocolon mjci, în fine tot ce va trebui unei femei ca să știe, spre, a fi un element folk..sitar, în societate iar nu o notă frivolă cum se întîmplă adasea. Am vizitat cu deamănuntul Căminul Cultural, de la clase pînă la sufragerii unde în schimbul minimei sume de 10 lei lumiar, multe din eleve iau masa de 12 și am rămas înaintata de curățenia ce domnea pretutindeni și aerul de pace al copilelor. Ar fi de dorit ca primăria și ministernul dă încurajeze inițiativa așa da altruistă, așa de lipsită de orce interes a d-nei Cordoneamu care prin enorme sacrificii a înființat această t școală utilă.—Falaion Am publicat într'un număr trecut un scurt rezumat din articolul scris de directorul nostru d. Const. Miile, în ziarul Adevărul, cu ocazia deschiderei colectei nationale pentru ajutorarea românilor de peste munți, articol care a avut mare răsunet in opinia publică. Rugați de mai multi cititori ai Dimineței publicăm și noi azi în întregime acel articol Iată l: Am rugat pe d. Rusu Abrudeanu ca sa meargă peste munți și să cerceteze de visu starea lucrurilor de acolo și ceea ce gîndesc și simt romîtrii transilvăneni. D. Huissu Abrudeanu la întoarcere mi-a făcut o jalnică descriere . Situatiunea. Mi-a adus salutul disiperat al unui popor care se pregătește să moară luptînd, părăsit de toată lumea și în deosebi de așa zișii sai frați din Romînia liberă... Ungurii nubunăîțiL de patima oarbă și meitiind în stare să-și vadă chiar propriul lor interes, ungurii se pregătesc să dea cauzei rontine lovitura de moarte. Austria — perfida Austrie, și de astădată, pentru interesele ei, trădează cauza banilor, credincioșilor și prea lealilor ei supuși, iar noi, despre noi un gest semnificativ al deputatului romîn Vaida Voivod a «pus mai mult decît multe vorbe și multe rîndurî scrise. Noi, Mizerabilii ce simtem, am bătut moneda politica din suferințele celor, de un sînge și da o pubă cu noi. Am agitat altădată împreună cu Dim. Sturdza steagul cauzei lor, cînd rîvnea puterea, iar după ce a căpătat-o, a făcut scuzele dela Iași și a împins pe regele Rominiei — și oace s’ar zice — regele românilor, ca să meargă la Budapesta și sa consfințească cu aceasta vizita, dreptul Ungariei de a face să dispară rontîtiizmul... Noi? Am manifestat zgomotos estrada,am agitat steagul unei >acii viitoare, am dat ungurilor un argument mai mult împotriva •ininilor, falsul argument al tra lățiel de patrie, dar nici măcar -Titlul nu te-aim procurat atu inind din cauza noastră ziarele de este munți copleșite de amenzi, izbuiau sa dispară,iînd sute și ,nu de inși, pentru a nu fi putut plăți amenzile, zăceau în pușcă- I, ori trebuiau să se expatrieze .i sa devie inutili pentru cauza lor națională... Noi ? Dar de ice am mai vorbit de ticăloșia noastră. Bar’ca nu ne cunoaștem, par’.că nu știm ce am făcut și ce nu am făcut, mai ales — pentru aceia cari s’au zbătut și se zbat în lanțurrile de moarte ale oligarhiei ungurești?... * ...Așa cum stat lucrurile este firesc că fruntașii românilor de peste munți, să se gîndească cel puțin la o moarte eroică, sa-și zică că ceea ce le rămune este măcar să-și plătească scump peirea lor, dacă nu le este dat să trăiască ca popor cu o aparte individualitate, daca sunt Părăsiți de toată luimea și dacă cel din rigaiul Rominiei, îl lasă sa piară, fără a se deștepta din amorțeala și adormirea lor. Astfel cel puțin s-a găsit colegul nostru de redacție d. Ion Vurriu Abruudeanu, însuși el de origină de peste munți, din legendara țară a Moților, de unde s’au ncobortt în vale, spre a-și dezrobi pe frați, Horia, Cloșca și Crișan și Avram Iancu. Mă întreb îmsă, așa trebue să fie? Dacă Romînia oficială, — cele citevin sute, ori mii de politician!, cari trăesc în jurul palatului nu mai sînt în stare să cugete și să simtă, decît așa cum vede, cum simte și ghimdește regele Carol I, nădejdea îmi este în cele șase ori șapte milioane de romîni. în cari, nu cred, nu e posibil să cred, nu voesc să cred, că orice simț nobil și patriotic a dispărut. Ei bine, către aceștia îndrept privirile și lor le vorbește glasul meut, care deși de multe ori a predicat în pustiu, nu a disparut, nu a încetat să trâmbițeze cauzele cela drepte și sfinte... Dacă nu putem să zicem că să luăm spada și arma și să intervenim în favoarea celor asupriți. Dacă nu suntem în stare să silim mina guvernului și a Coroanei ca să intervină pentru cei de o limbă și de un singe, cum a intervenit în Macedonia și să facă aceasta cu autoritate, in chip hotăritor . Dacă aceasta nu sperăm să putem face, suntem în stare să îndeplinim un singur Lucru și unul mare, acela de a da fraților de peste munți mijloace bănești de luptă... Acolo amenzile curg ca și lunile de închisoare, ziarele naționaliste române răsuflă greu sub povara zecilor de mii coroane de amenzi, acolo pentru a lupta uneleue fonduri, căci oameni de jertfă sunt. Țăranii români, cari cu o putere de sacrificiu fără pereidie, s’au pus înainte în lupta pentru cauza neamului, sînt copleșiți de procese de contravenție și amenzi. Să-I lăsăm pradă răzbunărei maghiare? Soldaților viteji cari merg la moarte nu le trebuie numai cuiraj, dar și arme și gloanțe și muniții și haine și merinde. Ei bine, acestea cel puțin să le dăim noi și aceasta, trebue să o facem sub pedeapsă de a ne numi singuri mișeii mișeilor, ticăloși pe cari îl așteaptă moartea, gudurați ca și epuri î In gaura lașității și ignominiei lor. * Iată pentru ce Adevărul se crede dator să ia inițiativa unei colecte naționale pentru ajutorarea luptelor românilor de peste munți. El face apel la toate clasele sociale și la bogați și la săraci și la mici ca și la mari și le cere orin miile ori sutele de lei din prisosul lor, ori gologanul de cinci ruipi din buicata depline a celor lipsiți de toate... Colecta aceasta națională, menite să ajute o luptă sfîntă și care este și lupta noastră, mai are și ținta de a aarăta oligarhiei ungurești, că mișcarea din Romînia liberă, nu este o simplă înscenare și că pe lingă vorbă vine și fapta să demonstreze că suntem cu trup și cu suflet frați victimelor sălbăticiei lor. Adevărul face apel la toate bunăvoințele și în special nu crede că poate să fie uitată și ocolită această colectă de cei veniți de peste munți cari, aici, au făcut atare și cari totuși nu au uitat să simtă ruminește... E maimie mitul ca el să-și manifesteze acest sentiment și să facă act efectiv de solidaritate națională... Adevărul face apel la democrația romînă și Îi amintește că, intre altele, cauza națională romînă, este azi identică cu acea a democrației, deoarece, ea se Întemeiază pe mișcarea liberatoare a votului universal. * Știm că luînd această inițiativă, nu vom fi cruțați chiar și acum de bîrfeli și acuzări. Acesta nu ne va opri de a ne face datoria, cum ne-am făcut totdeauna și după cum ne vom face-o cîtă vreme vom putea vorbi și făptui Și facem această încercare, fiindcă, cu tot persimizmul nostru atît de trist docutmenitat, totuși, noi nu desnădăjduim de soarta acestei țări și a acestui popor, pe care-1 socotim numai adormit și ne facem nouă o vină că pînă acum nu am putut deștepta din somnul lui de moarte. Este acum cel mai nimerit prilej. Se va ști dacă mai este ceva de sperat, se va ști dacă mai cugetăm și dacă mai simțim, se va face dovada definitivă dacă nu sîntem pentru totdeauna osîndiți pietrel. E cel mai bun plebiscit, e cel mai nimerit referendum, acesta pe care îl facem noi... plebiscitul vitalităței noastre naționale. Pentru a face noi începutul, Adevărul se înscrie în capul listei de colecta națională, cu sucma de 1000 de lei. CONST. MILLE O cu lista naționalâ — Deschidem o listă de subscripție pentru a veni in ajutorul luptei de peste munți — FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA Povestea celui de al doilea calic f și al douilea calic continuă. Am privit-o și îndată m’am înclinat in fata creatorului care o făcuse atît de perfectă și atît de frumoasă. Atunci ea mă privi și-mî zise: „Ești o ființă omenească sau un zmeu?“ Eu i-am răspuns: „O ființă omenească“. Și ea îmi spuse: „Dar atatfa ce cine te-a putut conduce în acest loc unde de 20 de ani n’am văzut nici o ființă omenească? La aceste cuvinte, pline de dulceață și blîndețe i-am zis: „O stăpînă, Alah m'a condus spre locuința ta, pentru ca uitate să fie toate mâhnirile și durerile mele“. Și i-am povestit tot ceea ce mi s'a întîmpliat, de la început pînă la sfîrșit. Și asta a întristat-o în adevăr foarte mult, căci mi-a spus: „Și eu o să-ți povestesc istoria mea“. „Află chiar că eu sînt fiica regelui Aknamus, cel din urmă rege al Indiei, stăpînul insulei. Ebene. El mă măritase cu fiul unchiului meu. Dar chiar în noaptea nuntei, Înainte să-mi fi pierdut fecioria, m'a răpit un zmeu, anume Georgicus, fiul lui Rasmus, fiul lui Eblis însuși ! El mă luă cu dîn-sul și zbură, și mă depuse în acest loc, în care a adus tot ce puteam dori, ca dulcețuri și prăjituri, rochii, stofe prețioase, movide, mâncăruri și băuturi. De atunci vine să mă vadă la fiecare zece zile, se culcă o noapte aici, și pleacă a doua zi dimineață. M'a înștiințat că ‘dacă ași avea nevoe de dînsul în timpul celor zece zile pe cari le petrece departe de mine, n’am decis să ating cu mina cele două linii cari sînt scrise acolo, sub bolta acestei săli. Și în adevăr, de cîte ori ating acele liniii, îl văd apărînd. De data aceasta sînt patru zii de cînd a venit și-i mai rămînemncă șase zile pînă să vie. Astfel poți să mai rămîî la mine cinci zile, spre a pleca în ziua a șasea, amintea sosirei sale.Și i-am răspuns: „Da, pot“. Atunci ea se bucură foarte mult. Se ridică ln picioare, mă luă de mină, mă conduse printr’o ușă foltită, spre o bae plăcută, intr’o atmosferă foarte dulce. Atunci am făcut o bae bună, iar ea s’a așezat îngă mine și mi-a oferit fel de fel de siropuri bune și diferite prăjituri delicioase. Apoi am continuat să vorbim și să măncăm din toate bunătățile ce fuseseră aduse acolo de zmeu. Apoi ea îmi zise: „Acuma să te culci și să dormi bine, ca să fii pe urmă bine dispus! Iar eu, o stăpînă, am dormit foarte bine, după ce i-am mulțumit foarte frumos. Și în adevăr, mi-am uitat toate grijile. Cînd m’am deșteptat,am găsit-o șezînd lingă mine. Atunci am invocat numele lui Alah, rugîndu-l să o binecuvînteze. Am mai vorbit ca vreun ceas, spunîndu-ne lucruri foarte plăcute. Ea îmu zise: „Pe Alah, mai înainte eram cu totul singură, în acest palat mare, eram tristă căci n’aveam pe nimeni cu care să schimb o vorbă și aștș. timp de 20 de ani! Dar, lăudat fie Alah, care ți-a condus pașii aici! Văzînd-o, am iubit-o mult, și toate grijile și mihnirile mele le-am uitat. Apoi am început să bem împreună din aceeași cupă și am petrecut noaptea în fericire. Dimineața, i-am zis: „Vrei tu să te scot afară, la lumină, și Să te scap astfel de zmeu?“ Atunci ea începu să rîdă și-mi zise: „Tacî și mulțumește-te cu ceea ce ai! Bietul zmeu nu va avea decît o zi din zece, pe cînd cu time Iți făgăduesc, să fiu celelalte nouă zile“. Alunei eu, înflăcărat, i-am zis: „Nu vreau de loc. Am să dărîm această cupolă, împreună cu Inscripțiile fermecate, pentru ca zmeul să vie și să-l pot ucide ! In viața mea am ucis mulți zuier, de pe pămînt și de sub pămât!" Și în adevăr, am dat o puternică lovitură de picior în cupolă.... Im acest moment Șeherazada se opri, căci se făcuse ziuă. Și cînd sosia haisprezecea noape Ea zise: Am aflat, o preamărite rege, că al doilea calif a continuat astfel povestirea sa către stăpîna casei. Cînd, deci, am dat cupolei o puternică lovitură de picior, femeea îmi zise: „Uite zmeul! Sosește spre nou... Nu ți-am spus? Ohi pe Alah! Tu mă pierzi! Totuși gîndește-te și fugi tot prin locul pe unde am veniți Atunci m'am repezit pe scară. Dar din nefericire, din pricină că eram îngrozit foarte mult, mi-am uitat jos sandalele și securea. Astfel, pe cînd abea urcasem cîteva trepte, inteam întors privirea spre a vedea unde sînt sandalele și securea. Dar am văzut pămîntul îmtredeschizîndu-se, și un zmeu mare, îngrozitor de, arît la vedere eși și zise femeel: „De ce ai făcut să se cutremure bolta așa de tare Iacit m’ai speriat? Ce nenorocire s’a întimplat?“ Ea răspustse: „Nici o nenorocire, cu adevărat, dar adineauri mi s’a mîltoit tind singură și m’am sculat să beat o băutură răcoritoare, fiindcă m’am sculat prea repede, iar a alunecat și am căzut pe cupolă. Dar zmeul Îi zise: „O ticăloasă ce ești! Cum știi să minți!“ Apoi începu să privească prin palat, în dreapta și în stînga, și sfîrși prin a-mî găsi sandalele și securea. Atenei strigă: ..Eî! ce înseamnă uneltele astea? Spune-mi de unde vin obiectele acestea omenești?“ Ea răspunse: „Acuma le văd și eu pentru prima oară. Nu le-am văzut niciodată pînă acuma! Probabil că era agățate de spatele tău și tu singur le-am adus aci. Atunci zmeul, în culmea furiei, strigă: „Ce cuvinte murdare și mincinoase! Dar nu le voi crede, o, desfrînato!“ La aceste cuvinte o dezbrăcă cu totul..‘o răstigni lia pămînt, lestîndu-i mîinile și picioarele de patru stîlpi din pămînt și începu s’o întrebe asupra celor ce se întâmplaseră. Dnaett n’am mai putut suferi asta, nici să-i mai ascult prinsetele, și, sosiind în sfîrșit afară, am»«ezit capacul cum era, și l’am ascuns de priviri astupîndu-l cu pămînt. Și m'am căit amar de fapta mea. Am început să mă gîndesc la tute to iată, la frumusețea ei, și ia chinurile pe cari le suferea de la acel blestemat, cu care trăia acolo de 20 de ani. Și mai ales eram mîhnit la sîndul că o tortura din pricina mea. Și în clipa aceea am început să mă gîndesc și la tata, și la regatul lui, la situația ticăloasă de tăetor de lemne In care mă aflam, și, tot plingînd, recitam versuri triate. După aceasta am umblat pînă es am ajuns la prietenul meu croitorul. El mă așteptase cu nerăbdare, și mî zise: „Erî, văzînd că nu vis ca de obiceiu, m’am gîndit numai la tine... Mî-era teamă să nu va fi întîlnit vre-o fiară sălbatecă sau așa ceva. Dar Alah fie lăudat, văd că ești în viață!” Atunci eu l-am mulțumit pentru bunătatea sa, am intrat în prăvălie și m’am așezat într’un colț. Și am început să mă gîndesc la ceea ce mi s’a întîmplat, și să mă ceri însumi că am dat o lovitură de picior în capolă. (Va urma)