Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)

1909-01-01 / nr. 1751

Yanuarie 1909 De la ministerul de război ș­ Ofițerii de rezervă generali, su­periori și inferiori precum și asimi­lații lor mai jos notat! depășind limita de vârstă au fost trecute în poziție de retragere. D. general de divizie C. Budiș­­teanu de la comandamentul corpu­lui 4 de armată. D. lt.-colonel D, Dancovici din reg. Argeș No. 4. Maiorul I. Vlădescu din reg. Răs­­boeni No. 15. Maiorul M. Isvorani din reg. 3 Roșiori. Căpitanii M. Vrîncescu din reg. 1 roșiori și D. Cristian din reg. 9 roșiori; guardul de artilerie cl. I N. Bolintineanu de la comandamen­tul corp. II de armată. Guardul de geniu cl. I­­. Ștefă­­nescu dela comandamentul corp 4 de armată. Guardul de geniu cl. I. D. Bli­­descu dela corp. corp 4 de ar­mată. Locotenenții: Gr. Malaxa, T. Bo­­neanu, T. Nicolau, Gh. Panaitescu, P. Mihăilescu, N. Paulian, N. Viși­­neanu, M. Policrat și T. Burghele. Sublocotenenții: I. Marinescu Gh., Irimia I. Leca, V. Apostolo­­leanu, Gh. Spinu­, Gh. Gavriliu, N. G. Popovici, N. Mihaescu, N. Știr­bei și administratorul cl. III A. Flo­rea. . . ^* - sg ■ ’ li r'-ma- Măsura în care trebue s’o protejăm în ce măsură trebue să prote­jăm industria națională? Iată o întrebare pe care și-o fac de a­­proape un pătrar de veac nu nu­mai oamenii noștri de stat, ci toți cei ce se ocupă mai îndeaproape cu cestiunile economice. La 1886 s’au făcut primele de­­mersuri mai serioase pentru cre­­ați­mea unei industrii naționale. In scopul acesta s’a votat și pus în aplicare un tarif vamal pro­tector. Un an mai tírziu, în 1897, s’a­­ găsit însă că mijlocul acesta nu oferea o protecțiune îndestu­lătoare. S’a hotărît atunci să­­ se mai acorde industriei naționale și supliment de avantagii; scu­tiri de impozite și da plata taxelor vamale pentru materiile prime ce nu se găsesc în țară; terenuri în mod gratuit pentru nevoile sta­bilimentelor industriale; o redu­cere de 45 la sută pentru transpor­turile pe căile ferate. Toate aceste avantagii, cari se ridică anual la cîteva milioane de lei, se acordă necontenit de 20 de ani încoace, în conformitate cu legea pentru încurajarea industriei naționale. In anii 1891 și 1893, socotindu­­se că taxele vamale din trecut fu­seseră prea ridicate, ele au fost reduse .S’a micșorăU leu chipul acesta și măsura protecțiunei in­dustriei naționale. Această modi­ficare a provocat bine înțeles pro­testări puternice din partea celor interesați. Cu toate acestea tari­fele vamale din 1891 și 1893 au servit de protecțiune industriei naționale pînă în anul 1906, cînd s’a pus în aplicare tariful vamal aflat în vigoare și astă­zi. . După unii, protecțiunea ce se acordă industriei naționale prin acest tarif vamal este așa de ma­­­­re în­cît suplimentul de avanta­gii din legea pentru încurajarea acestei industrii, despre care am vorbit mai sus, nu mai are nici o rațiune de a se acorda. După al­ții, din contra, aceste avantagii nu numai că nu pot fi de prisos,­­dar ele ar mai trebui să fie încă mărite.­­ Nedumerire pe toată linia, as­­­tăzi ca și în trecut.­­ Problema măsurei în care tre­ime protejată o industrie la înce­putul ei spre a putea lupa în con­tra concurentei industriilor străi­ne, vechi și perfecționate sub ra­portul teh­nic, preocupă de mai multă vreme spiritele și in alte stări. " După o experiență îndelungată ișî după studii amănunțite în a­­ceastă privință, s’a convenit în a se recunoaște că pentru ca pro­tecțiunea vamală a unei industrii [să fie eficace din toate punctele­­ de vedere trebue să aibă la baza ['diferența dintre costul de produc­v djn­aia, apoi, mai mare de­cit cn­­[ferenta dintre cele două costuri, j constitue o protectiune excesivă, fel într’un caz și într’altul rezul­tatele sînt păgubitoare. .. Cînd măsura protecțiunei este m­ai mică, industria națională nu poate rezista, căicî concurența­­ străină o nimicește. Cînd pe de ialtă parte, protecțiunea este exce­­ssivă se ajunge la alte neajunsuri: [artificializarea industriilor națio­­nale, încărcarea pe nedrept a con­­­sumatorilor cu dări prea ridicate [pentru a se asigura industriașilor [profituri extraordinare. 1 Pretutindeni protecțiunea indu­strială a avut un caracter tranzi­toriu., Ea s’a acordat atîta timp [cît i-a trebuit industriei naționa­le să se perfecționeze din punct de vedere al technicei în așa fel în­cît să poată produce cam în a­­celeași condițiune ca industriile străine. S’a întrebuințat Insă pen­tru aceasta o protectiune rațio­nală. Sub regimul unei protec­tioni excesive perfecționarea in­dustriilor începătoare nu se poate face de­cît cu mult mai încet, căci le lipsește orice stimulent pentru aceasta și din afară și din năun­­­tru.­­ In contra concurenței din­ afară, care ar putea rezulta dintr’­o per­fecționare și m­ai mare a indu­striilor străine, producătorii na­ționali sînt apărați prin acea pro­­tecțiune excesivă, iar în contra concurenței interioare se apără singuri prin înjghebarea de car­teluri.­­ Și astfel tariful vamal cu bene­ficiile lui este scopul pentru care i se înființează industriile națio­­­nale, iar nu mijlocul care să le ușureze exstența și­ perfecționarea lor. Se ajunge cu alte cuvinte la o stare anormală de lucruri. Intorcîndu-ne acum la industria noastră tre­bue să constatăm cu regret că nu s’a avut nici o normă serioasă în protectiunea ce i­­ s’a acordat încă de la început. Nu­mai așa se explică de altfel toata acele neînțelegeri ce n’au iscat în privința măsurei acestei pro­tecțiuni. Dar o asemenea stare de lucruri nu poate să mai dăinău­­iască, căci produce o adevărată perturbațiune în toată viața noa­stră economică. Că, trebuie să ajutăm industria nationistă în desvoltarea-I neînce­tată, sîntem și noi cu totul da a­­ceastă părere. Nu o puem însă mai bine ajuta de­cît acordîndu-i o protecțiune rațională. Și măsura acestei pro­­tecțiuni este, precum am văzut și mai sus diferența între cositul mijlociu de producțiune din inte­rior și costul cel mai scăzut din afară. Ca să putem stabili această mă­sură e nevoe de cercetări serioase cari nu se pot face fără pricepere și o muncă încordată. Așa numai se explică de ce aiurea, înainte de a se schimba un regim vamal, se fac tot felul de anchete cari de cari mai amănunțite. Și fiindcă acum este vorba de a se modifica la noi legea pentru încurajarea industriei nationale, ar fi de dorit să Se dea cea mai mare atențiune măsure­ în ere trebue ajutată această industrie. Numai cu chipul acesta s’ar pu­tea face operă utilă. ________ G. Christ .Ct lUOt HCbUl • -­t-ra caz de 1 s­ It. V. Opreau . , p. 21. -* * 1 Hm* * Sublocol. în rezervă Șt. Cilin­­țu din reg. 4 artilerie a fost tre­cut în opoziție de retragere pentru infirmități. D-ni. C. S. Sturdza și dl. N. E­­lian. deputați au fost numiți mem­bri în comisiunea superioară a Ca­sei dotației castel. *­Următorii ofițeri au obținut­­ con­cedii! D. general I. Istrati, comandan­tul brigăzei 5 de infanterie 2 luni. D. general D. Văleanu, coman­dantul brigăzei 2 de cavalerie o lună. D. colonel I. Săulescu, coman­dantul R­egimentului 1 Călărași, 2 luni. D. căpitan Efil. Pîrîianu din reg. Gorj No. 18 patru luni. D. căpitan I. Dimboviceanu din reg. 1 călărași, patru luni, D. căpitan P. Penescu din reg. 10 roșiori, trei luni. * Au fost îna­intațț­ la gradul de sublocotenent în rezervă următorii sergenți plutonieri: Infanterie: D. Gănescu din reg. Rovine No. 26 în același; Gh. Tu­­lescu din reg. 7 Racova în același; N. Nestorescu din reg. 4 Ilfov No. 21 în reg Constanța No. 34; Gh. Tătărescu din reg. Ștefan cel Mare No. 13 în același; Alex. Sturza din reg. Bacov No 27 în reg. Războeni No. 15; N. Mogoș din bat, 4 in 9 vînători; I. Botez din bat, 4 în 9 vînătorî și Alex. Paciumb din reg. 14 roșiori în același. Cavalerie: N. Costinescu din 2 roșiori în 3 călărași; N. Cristescu din 3 călărași în același; Gh. Să­­nătescu din 1 în 12 călărași; Gh. Proicea din 1 în 4 călărași; Gh. Orman din 1 în 2 călărași;­ C. Gh. 11 felul eseu din 2 în 3 roșiori; N. Misir din 2 în 3 roșiori; I.- V. Las­car din 2 în 3 roșiori; Gr. Den­­­drino din 2 roșiori în același și V. Cantacuzino din 7 roșiori in ace­lași. Artilerie: Nicolae Lăzărescu din reg. 2 cetate în același. * Sublocotenent I. Vasiescu a fost mutat din reg. 7 in 6 roșiori iar sublocotenent Gh. Pascu din ti in 7 roșiori.* Următorii funcționari civili au fost confirmați în funcțiile ce o­­cupă la Casa dolan­ei pastel.: I. Erban șef de birou cl. I. P. Patru sub-șef de birou cl. III și Eus­tați­u Mănd­rescu sub-șef de bi­rou cl. II.* D-nii căpitan Traian Pascal și It. I. Pîrcălăbescu au fost trimiși la fabrica din Blum pentru recepțio­­narea unei cantități de 40000 ki­lograme de fulm b­uton. ________■ C. P. Doi oameni degerați BUZĂU, 29 Decembrie.­­ Gerul din ultimele zile a făcut do­uă victime omenești și în județul Buzau, ca și aiurea în multe părți. Astfel, la marginea cătunului Punga, pendinte de comuna Tres­tia, niște săteni au­ găsit in dimi­neața zilei de 26 cor. cadavrul ui­nui țăran care a fost recunoscut a fi Gheorghe Valache din Trestia.­­ La început s’a bănuit că la mij­loc ar fi crimă, curînd însă s’a stabilit adevărata cauză a morței. Apucat pe drum de un ger straș­nic pe cînd­­ venea dintr'o­ co­mună vecină, Valache a degerat. La marginea satului Boldești, în ziua de 25 cor., niște călători au găsit un alt cadavru în zăpadă. Cercetările ulterioare au stabilit că el este al locuitorului Petre Radu, un nenorocit care atins de demență rătăcea în neștire zile de-a rîndul, fie prin Armășești sa­tul sau natal, fie prin împreju­rimi. Cu ocaziunea Anului Nou­, adresăm tuturor clienților și amicilor noștri cele mai sin­cere felicitări, unindu-le un an bun și fericit. Frații Ezell­asi ai Fabricii de Bere Luther Colecta națională a „Adevărului“ Pentru ajutorarea luptei Ro­­mînilor de peste munți XXIX Nicu Algiu, președinte de tri­bunal (București). ... 20 lei T. Frățilă (București)... 5 „ Colecta d-lui Ion B. Ionescu, funcționar din Cîmpina și anume: Dimitrie G Țintea, șef de atelier 5 lei; Victor Po­pa Radu, funcționar 2 lei; loan B. Ionescu, funcționar 3 lei; Nae Georgescu, maestru-me­canic lei; Aron Manoiu, 1­a­cătuș-mecanic 4 lei; loan N. Florescu, maestru­ mecanic 2 lei; Chiril Popescu, cazangiu 2 lei; loan Mavrodin, strungar 3 lei; Petre Dumitrescu, ca­zangiu 2 lei;Radu Comănescu, lăcătuș-mecanic 2 lei; Vasile Teodo­rescu, strungar 2 lei; Ion Neagu, lăcătuș-mecanic 1 leu și 50 l.; Vasile­ Constantinescu, lăcătuș-mecanic 1 leu și 50 l.; loan Chris, funcționar 1 leu; Onofre Cavadia, funcționar 1 leu; loan C. Ionescu, funcțio­nar 1 leu; Nicu I. Cosmescu, comerciant 1 leu; Ștefan Fagi­­oli, lăcătuș-mecanic 1 leu­; Go­­gu Constantinescu,lăcătuș-me­canic 1 leu; Costel Bărbulescu, strungar 1 leu; Costică Ilies­cu, strungar 1 leu; Haralam­­bie N. Florescu, cazangiu 1 leu; Ion N. Stoicescu, cazan­giu 1 leu; Ghiță Bălan, lăcă­­tuș-mecanic 1 leu; Ion Anghe­­lescu,­­ lăcătuș mecanic 50 b.; Gh. Niculescu, lăcătuș-meca­­nic 50 b. și Costică Rainovici, ucenic-lăcătuș 50 b. Total: . 461.30 b. , . . . , 71­1.50 b. Listele precedente 10.4­31.20 b. Total 10.554T70T Numiri în învățămînt Ministerul instrucțiunei publice a rezervat următoarele posturi din învățămlntul d-lor: Sava Băr­­bătescu, catedra din corn. Plopi- Călăreți, jud. Mehedinți; Mihail G. Ciortan la Ploștina, tot jud. Mehedinți I. Iosef Popescu la Bă­­trîna, jud Prahova; I. J. Sîrbu la Reșca, Rom­an­ați; L. A. Petro­vici la Turlaua, jud. Dorohoiu­ ,Tă­­nase I­. Stelian la Pîrscovu-Lun­­ca Frumoasă, Buzau; Bănică Do­­bica la Mărtologi-Ciobanul, jud. Argeș; Nicolae G. Teodorescu la Aliceni-Zilișteanca, jud. Buzau; Neagu M. Ion, corn. Dinuleasca, jud. Buzau; Vasile Oancea la Cio­­rarica-Limpezișul, jud. Buzau. .Citiți: NEA GHIȚA No. 9 Pedeapsa cu moarte in Franța Execuțiile au Început din nou Se știe din amănuntele noastre telegrafice că în Franța, în urma votului parlamentului pentru men­­ținerea­ pedepsei cu moartea, ghi­lotina, și-a­ reînceput funcția ca sin­­geroasă. Primii decapitați, după un lung interval de odihnă, au fost șefii unei bande fioroase de asasini. Ilustrația noastră ne arată ghi­lotina, gata să-și primească victi­mele și pe călăul Parisului, We­i­­bler sau „Monsieur“ Deibler, cum i se zice în Franța Ghilotina.— Călăul Deibler e Sărbători, nu uitați Colecta Națională a „Adevărului“ -STRIA NAȚIONALA Vin alb și negru Pompilian litru —.80 bani Vin vechiu Vericeanu litru 1.— .. Bordeaux Stoicescu 1900 litru 1.80 lei Vin Pacineste 1901 litru 1.90 * la GdPTUAR NAțIONA Calea Victoriei, 36 -------- 1 Ianuarie 1900 MARE FESTIVAL de GALĂ cu concursul lui ERMETE novelli — Muzica sub îngrijirea d-lui B Dinicu ‚ FÂNTÂNA BLANDUZIEI Actul al Ill-lea LE BESTEMMIE, de Cadillac CU ATENTAT CONTRA FAMILIEI ȚA­RULUI PETERSBURG, 30 DECEMBRIE. IN LEGĂTURĂ CU EXPLOZIA DE BOMBE CARE S’A SEMNALAT LA ÎZARSKOIE­ SELO, SE VORBEȘTE DE UN ATENTAT ÎMPOTRIVA FA­­MILIEI ȚARULUI. PERECHEA IMPERIALA A PRI­MIT ZILELE TRECUTE UN MARE NUMĂR DE SCRISORI DE AME­NINȚARE. IN TIMPUL NOPȚEI DE EAI S’AU FĂCUT NUMEROASE ARES­TĂRI LA PETERSBURG ȘI TEAR SKOJE-SELO. BURSA DIN BUDAPESTA BUdapEsTa, 30 DecemBRie. — La deschiderea bursei s’au cotat: ac­țiuni­le de credit austriace 623, ac­țiunile de credit unjcurești 722, tix.10 Aprilie 12­81, grtü Octombrie 10­88. Tendința spre urcare. O STATISTICA A VICTIMELOR DIN ITALIA După constatările făcute pînă a­­cu­m, iată care ar fi numărul vic­timelor catastrofei din Ralia: Messina 108 000, Reggio di Cala­bria 31.000, Palmi 4500, Miletto 2300, Bagnsta 800, Villa San Gio­­vani 3700, Pesaro 3300, Scilla 2800. în total 156.400 victime. La acestea mai trebue de adău­­gat morții din micile localități, pre­cum și 3000 de morți din San Eu­­femia, ceea­ ce urcă numărul victi­melor la 160.000. Nu trebue de uitat, pe lîngă asta, numărul răniților care de asemenea trebue să fie mare. 0 CĂLĂTORIE IN PUSTIETĂȚILE ASTEI Audiența unui­ explorator la țarul Rusiei Berlin, 30 Decembrie. — Cores­pondentul din Petersburg al zia­rului „Lokal-Anzeiger“ a avut o convorbire cu Sven Hedin, ime­diat după audiența pe care acesta a avut-o la țarul Nicole. Cunoscutul explorator se arată încîntat de persoana țarului și de interesul pe care acesta îl poartă problemelor științifice. Țarul e singurul om căruia exploratorul i-a expus efecele călătoriei sale în Asia, și cari abia cu mult mai târziu vo­r fi aduse la cunoștința publicului, deoarece conform an­gajamentelor luate exploratorul e ținut să păstreze secreul încă asu­pra rezultatelor în­ cari a ajuns. In cabinetul țarului se aflau mai multe hărți topografice ale descoperirilor făcute pînă acum de predecesorii lui Sven-Hedin. A­­cesta din urmă a umblat însă nu­mai pe căi neumblate. FI a parcurs peste tot 400 mile engleze. Cind se zvonise în Europa că el ar fi pierit, Sven-Hedin se află în inima Tibetului, de unde însă nu avea cum să transmită știri­­ în Europa. Convorbirea cu țarul a durat mai bine de o oră. RELAȚIILE AUSTRO-GERMANE Un discurs al împăratului Wilhelm Berlin, 30 Decembrie. — Ca o­­caziunea jubileului regimentului de grenaduri, al căru­i proprietar este împăratul Franz-Josef, împăratul Wilhelm a jlans un discurs, spunând între altele, că în aceste timpuri grele o complicație nu e imposibilă. „Să ne ferească Dumnezeu de a­­ceasta“, zisa împăratul Wilhelm, „dar cu atît mai prețios e în aalte împrejurări un aliat fidel ca îm­păratul Franz-Joseph. Fidelitatea sa și simpatiile sale pentru acest re­giment sunt mai presus de orice laudă.“ împăratul Wilhelm și-a terminat discursul, strigînd de trei ori ura. PREGĂTIRI MILITARE LA GRA­­NIȚA BULGARA COLONIA. 30 DECEMBRIE. — „KÖLNISCHE ZEITUNG“ AFLA DIN SALONIC CA DUPĂ ȘTIRILE O­­FICIALE SOSITE LA SALONIC, O MIȘCARE FEBRILA DE TRUPE SE OBSERVA LA GRANIȚA BUL­GARIEI. Numărul viitor al „Dimineței“ va apară Vineri la orele obicinuite. Regele a semnat decretul prin care se adoptă pentru ofițerii de grăniceri în timpul ernei, căciula și mantaua îmblănită cu guler de blană. Această îmbrăcăminte nu se va putea purta decit în timpul ins­pecțiilor. Serviciul divin ce se oficiază cu ocazia zilei de anul nou la­­ polle, va avea loc la orele jumătate dimineața. Ținuta va fi de ceremonie t coralii. Doctorul A. Reish­stadt ș­ ținut cu succes teza de doct medicină și chirurgie trata pre: „Valoarea diagnostic; herculinizatifl neî părcutai lui Moro“« Societatea „Cultura“ ne anunțăm ca reprezentați lă ce are loc în seara nului în sala Edison,­­ orele 9 precis, de­oare­c­eul nopței se va serba . Casa centrală a băi­­lu­i.3 a dat lămuriri po­nulare din întreaga to­talitățile necesare pe­­m­iterea creanțelor creditulu a­­­g­ricol asupra băncilor populare sunt următoarele: 1. O încheere a consiliului de administrație, prin care să se a­­rate această dorință cum și co­muna din care voește să ia crean­țele. 2) Ultima situație sumară a băncii-Aceste acte se vor înainta, spre a se supune deliberarea consiliu­lui casei centrale, care va ho­tărî. Nu se poate cere însă decît Creanțele locuitorilor din comu­na de reședință a băncei sau cel mult din acele cu care banca face operațiuni conform statutului. In ziua de 2 Ianuarie va avea loc­ prima ședință a consiliului permanent de­­ instrucția , de pe lîngă ministerul cultelor și in­­strucțiunei publice. D. I. Livescu, societar al Tea­trului National, a început era în amfiteatrul liceului Lazăr, cursul de dicțiune cu profesorii secun­dari de limba și literatura romi­na, de filosof­ie și istorie. Subiectul conferinței d-lui Li­vescu a fost următorul: Conside­­ratîunei teoretice asupra artei dic­­țiunei. Numeroși profesori au ur­mărit cu atențiune cursul d-lui Livescu. D dr. Ștefănescu, medicul plă­­șel Cricov (Prahova) a comunicat prefecture! județului că în comu­na Podeniî-Nouă s’a ivit din nou scarlatina. Pentru a stăvili întin­derea epidemiei, Hîjdi<ul a pro­pus întreruperea comunicației cu cătunele Prissaca și Valea Bou­lui, dendinte de comuna Cornetu- Cricov. D. dr. Aurel Ritter von On­ciul, deputat austriac și P. Beroff, de­putat bulgar au sosit în Capitală. D. Dobrovici, directorul general al închisorilor continuă actual­mente ancheta relativă la nere­gulile descoperite la această ad­ministra­ He in urma sinuciderei fostului comptabil Baraslam. Di­rectorul general este asistat, de un inspector financiar. Independența Romînă, crezuse de­­ cuviință acum, două luni cînd anunțasem zisele nereguli să ne desmintă. Azi vedem pe oficiosul liberal obligat să se desmintă sin­gur și să afirme cea ce noi am spus la timp, că grave delapidări au fost constatate. D. George Damian a fost numit chimist la laboratorul chimic co­munal in locul rămas vacant prin avansarea d-rei Nicolau. In cnsiliul comunal de Vineri 1. prin ar va cere aprobarea con­­siliulu pentru a se veni în ajuto­rul victime­lor din sudul Italiei. Membrii societătei centrale a­­’s pentru victi­­?i Reggio suma­rul societate­­a imă doiul Beca­­­ istrul plenipo- i București, inunțat, comisi s­­tudierea actualel­or terminîndu-șî intai anteprocetul i lucrărilor pubîi­ii" . Zrf­c. : "• ■«j Aceste produse s’au îndreptat spre Belgia, Egipt, Franța, Engin­­­era, Olanda, Italia, Gibraltar și Portugalia. ■După datele sosite la ministerul de externe mișcarea bastimerieioi la­ Sulina pe timpul,de la 1 la 9 ia­nuarie st. n. a fost următoarea: a­ intrat vaporul Lumea de națio­nalitate grec cu un tonaj de 559 tone cu destinație F’ a' și ;?,a ie­șit vapoarele K1: naționa­litate engl porumb, vapor'­­­z, Incăr­c­­ea, grec, în­ 3 toate an pri­­­ M­ altar, Ila* ) .ustai • D. Nicolai siliulu! de 1 zat­a aprob. presidentuli­­știc, semnln emise, prec ce nu este­­nistru. Acționar,­­convocați pe an­­­arie 1909 ,pentru a­­­gerea unui director­ in Th. Ștefănescu și a unui ce. n locul d-lui C. Nacu, al căror inun­dat expiră la 31 Decembrie 1903-Acționarii vor trebui să-șî­­ de­pună titlurile cel mai târziu pina la 26 Ianuarie 1909. Vineri a doua zi după Anul Nou­ se va face în sala specială a mi­­nist­erului de finanțe am­estecrii și punerea în urnă a celor 60.000 bi­lete ale loteriei statului, iar Sîm­­­bătă ai orele 8 și jumătate­ va În­cepe tragerea clasei 1 a loteriei a cincea. In urma avizului mai m­ultor bănci, consiliul de administrație al societătei de hîrtie Letea, a de­semnat pe d-ni. D. Protopopescu, D. Mazak și N. Zahariad-Damogu, ca avînd drepul să andozeze poli­țele și cambiile societăței ce se vor remite pe viitor. S’a conferit medalia „Răsplată Muncea“ cl. I d-lui I. Stănculescu, dirigintele școalei Comoșteni din județul Dolj, care a reușit prin ■ subscripție publică să construias­că un frumos local de școală in acea comună. Novelli și D-na Gianini Mogul lui Diopue și tenii ziss t Housl­i Prețurile locurilor: Loja rangul I, 206 lei; loja rangul II, 100 lei; loja ran­­gul al Ill-lea 60 lei; stal 1 si foto­­liu­­le or­chestră 25 lei; stal­ii, 15 lei; stal III 10 lei. INFOR _a*iNNî Telegrame . Pe litoriii» Mm Nonî cutremure. — Un om scos viu de sub dărâmături. — înfiorătoa­rea lui povestire. Messina, 30 Decembrie. — În fundul mărei se produc necurmat fenomene, cari se manifestă la su­prafața printr’o vie zbuciumare a apelor. Zi și noapte se simt mereu cu­tremure de pămînt, cari fac să se prăbușească ruinele fostului oraș ți împiedică operațiile de salvare a victimelor cari se mai află sub dă­râmături. Am asistat astăzi la un specta­col îngrozitor. De sub un morman de ruine­­ a fost scos un om, care era încă viu, dar a cărui stare te îniiora. Nu pă­rea a fi un om, ci un spectru. Cu ochii plini de spaimă, slab ca o închipuire, buzele supte, el a povestit cu o voce triată, caver­noasă ca surprins de cutremur îm­preună cu soția și cei trei copii ai lui. au fost îngropați sub dărâmă­­­turile casei lor, fără a fi însă zdrî­­giți, căci ca di­n minune ruinele au format în jurul lor ca un fel de boltă. Paisprezece zile au­ stat în ace­st mormînt, lipsiți de lumină, de aer îndestulătoare, chinniji de foame și de sete. Nenorocitul a văzut cum soția și copiii lui se sting de sfîrșeală, cum mor sub ochii lui, cum se zbat în spazmele agoniei. Această povestire a impresionat adine pe toate persoanele cari au fost față la desmormîntarea acestei victime a cutremurului. Poin­o tratativele­ turco-AUSTRIACE —­ Hotârirea consiliului de miniștri turc — Constantinopol, 20 Decembrie, — Majoritatea ziarelor de dimineață rectifică știrea dată e­l, zicînd că s’ar fi respins de consiliul de mini­ștri despăgubirea de 2 jum. milioane livre turcești, și declară că nu s’a luat pînă acum nici o hotărîre de consiliul de miniștri în această privință. Ziarul „Ikdam" zicea că marele­­vizir a comunicat numai consiliului de miniștri propunerea Austro-Un­­gariei. Mîine va da lămuriri Came­rei. Consiliul de miniștri c­e era fixat pe mîine, se va ține astăzi. (A. R.) PRETENȚIILE TURCIEI Frankfurt, 30 Decembrie. — „Frankfurter­ Zeitung" află din Con­­stantinopol să răspunzînd la propu­nerea Austriei, care a oferit 2 mi­lioane și 500.000 lire turcești, ma­­rele­ vizir va cere 3.000.000. CATASTROFA DIN ITALIA Restabilirea viaței comerciale Messina, 30 Decembrie.— Supra­viețuitorii se străduesc a restabili mișcarea comerciala în orașul lor. Toți cer ca serviciul de vapoare cu Messina să reînceapă a funcționa ca și în trecut. (A. R.) REPATRIAREA REFUGIAȚILOR Roma, 30 Decembrie.— Comitetul central de ajutorare a victimelor cutremurilor, a admis propunerea președintelui ei, ducele de Aosta, de a se repatria cît mai repede cu pu­tință refugiații calibrezi în tara lor. S-a destinat o sumă de­ 500.000 franci, pentru a se facilita plasarea lucrătorilor refugiați, un milion pentru a se grăbi construirea tara­­celor pe locurile devastate, și 200 de mii franci unei opere naționale pentru venirea în ajutorul orfani­lor. (A­R.) »TOELBEL CEHE GRAȚIERE Petersburg, 29 Decemb. — Ge­neralii Stoessel și Nebogatov au cerut țarului a fi grațiați cu oca­ziunea noului an. Se așteaptă ho­­tărîrea împăratului. ÎNTÂLNIREA FRAȚILOR WRIGHT Paris, 30 Decembrie. — Orvine Wright, cunoscutul aeronaut, a so­sit noaptea trecută, împreună cu­­ soră-sa venind din America. Ei au fost­­ așteptați la gară de către fratele lor Wilbur Wright și de un mare număr de persoane no­tabile' cari se interesează' de ae­ronautică. Orville este aproape restabilite­e rănile pe cari le-a căpătat în ur­ma accidentului de care s-a vor­bit la timp. El umblă totuși spri­jinit de baston deoarece mai are dureri la un picior. Peste două luni el va fi însă cu desăvîrșire restabilit. Ambii frați vor pleca în curând la Pau. Peste o lună Orville se va reîntoarce în America unde va continua, experiențele cu ae­roplanul său, pe care îl va vinde probabil guvernului Statelor­ U­­nite. NUMIRE Viena, 29 Dec. — Oficial. — Ba­ronul de Calt, șef de secție la ministerul de externe, a fost nu­mit ambaador la curtea japone­ză și­­ ministru pe lîngă curtea sia­meză. D. TORGA IN BUCOVINA Cimpulung, 30 Decembrie. —Pe ziua de azi se așteaptă aci sosi­rea d-lui N. Iorga. D-sa va ține o conferință asu­pra munților Bucovinei. Ziarele din Cernăuți atribue vi­zitei d-lui Iorga și scopuri poli­tice și spun că vor reveni asupra acestui fapt CRIZA CABINETULUI RUS Petersburg, 30 Decembrie. — Zia­rele de azi anunță că în curînd se va face o remaniere a cabinetului. Miniștrii de marină de războii­ și culte vor fi înlocuiți. Noul titulari vor fi: amiralul Voevodsky, gene­ralul Sukurlinov, șeful statului ma­jor, și prințul Kotzuby, șeful den­part­am­­entului apanagiilor. Sinuciderea tînărului 1 . Epureanu — Citim în „Le Bratia“ din Anvers —­„Un tînăr romín, Carol Epu­­reanu, în vîrstă de două­zeci de ani, student în drept la Nancy, locuind în strada Stanislas, 21, șî-a­­­ tras­erî un glonț de revolver în piept. „La­ zgomotul detună tureî, pro­prietarul sau, intrînd în camera lui, găsi pe tînăr numai pe jumă­tate îmbrăcat, întins la picioarele unei mese pe care se găsea foto­grafia unei tinere și frumoase no­minee în costum național. „Lîngă fotografie Se afla o scri­soare, pe care tînărul român o a­­dresa familiei lui ca s’o înștiin­țeze că neputînd trăi departe de femeea pe care o iubește, preferă să moară. „Starea lui e foarte gravă“. ZÂMBNEAȚA 16 FOSTA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Iflessalina din Paris MISTERUL AFACERE­ STEIN HEIL MARE ROMAN DE ACTUALITATE I­ CAP. 25 Fuga Rozaliei din peșteră Francesca se retrase crezînd că [ presupusa ei rivală se va deștep­­­ta...Cu pumnalul în mină, cu fața I schimonosită de ură aștepta a­­­­manta banditului momentul cînd [ să se repeadă asupra victimei­­ sale. ; Dar copila rămase nemișcată. ■ gemînd prin somn. Revăzîndu-și ».părintele albit de suferințe și ru­ I­șine.­­ Unda am mai văzut-o ;eu, drace ? întreba Francesca. E slabă ca o stafie, numai pă­rul e frumos, a turbat Carol de umbră după toate ciulucurile ce trec de la o vreme prin tîrgușor. Rozalia Durand se întoarse în somn cu fața în sus și de­odată Chipul Frănciscăî se roși. — Doamne să fie cu putință? murmură ea. Asta e fiica negus­torului angrosist, Durand din str. Poitiers. Ah, puicuța mea, așa­dar Carol ți-a fost drăguțul care te-a scăpat din închisoare? Vei muri, dar nu atît de lesne, vei gusta chinurile iadului o fru­moasă burgheză răsfățată. Ah, și cînd te gîndești că era să se mărite cu un ofițer !Ce stricate sunt fetele bogaților, se prefac că sînt sfinte și pe ascuns ne fură amanții. Vei merge cu mine mamzella, voitt lua mulți bani de la mama Diana care e în­totdeauna gata sa cumpere fete frumoase. Repede puse pumnalul în buzu­nar și eși din peșteră călcînd În­cet pentru a nu o trezi pe nenoro­cita cărei Îi pregătea cea mai a­­mară soartă ce poate avea o fe­roce. După o jumăaăte de oră aman­ta lui Carol reveni însoțită de un individ înalt cu fața stricată de vărsat. Era noul ei prieten care o înso­țise în pădure fără a ști însă că ea nu venise acolo de­cit pentru a-l căuta pe Carol. — Privește porumbița, șopti ea, vezi că ce-țî spuneam eu­ nu erau vorbe în vînt. Putem găsi cîte ceva în vizuina noastră. — Drace, dar cum a ajuns fata aci îșopti banditul. Mă mir— e o străină. — Haide, beatr-o re­pede, trebui să o ducem astă noapte la mama Diana, o cunoști, are cel mai fru­mos buchet de fete în casa ei. Banditul nu răspunse, ci apro­­piindu-se repede de pat, o acope­ri pe Rozalia cu pătura cu care era învelită. Un țipăt înăbușit răsună, nefe­ricita trezită din somn se sbătea în m­îinile banditului care o lega ca pe un pachet și o ridică pe u­­meri plecînd spre eși­­ . —La va înăbuși, zise Francesca o bagă de seamă, nu vreau să moară.­ Cel care o purta pe Rozalia ple­că prin pădure fără a răspunde. Cînd gemetele încetară, el depuse corpul pe pămînt, o desvalț din pătură și-o legă gura cu o batistă . Așa, acum fiind leșinată, nu mai este primejdioasă. Veî stan­ei pînă ce mă voiu întoarce cu ci roabă dela hanul nostru, va tre­bui să cheltuim ceva cu trans­portul. — Nu te teme, Diana plătește, mi—e frică să nu moară. Banditul plecă în fugă prin pă­dure, iar Francesca se ghemuise lingă Rozalia pipăindu-i mîinile cu grijă. —­ Nu vreau să moară. După ce va sta o săptămînă în stabili­mentul­, Dian­ei voiü trimite poli­ția. Hahal­a, ce­­ îi va fi ! Fiica lui Curând în casa mamei Diana! Să mai poftească fetele bur­ghezilor să ne ia amanții. Dacă ași putea pe toate le-așî­­ aduce a­­colo ! Trlntorî și trîntorițe sînt toți bogații cu toate neamurile lor ! In sufleul ei de fată săracă și vicioasă clocotise de mult dorul de răzbunare contra celor cari se puteau împodobi cu ceea­ ce rîv­­nea în zadar. Nu trecu mult și ticălosul apaș reveni cu un cărucior în care o a­­șezară pe Rozalia. — La han vom­ pune surcele peste ea și cînd vom trece prin oraș, al dracului să fie sticletele care va bănui ce avem noi sub surcele. Drumul pînă la oraș fu­ greoi, se lumină de ziuă cînd sfîrșiră în curtea hanului de așezat așchiile de lemn peste nenorocita Rozalie care încă nu dădea semne de viață. — De acum ia­ o zu înainte, zi­se apașul către Francesca. Să mă a­­ștepțî la poartă Casa Dianei era cam la margi­­­nea orășelului ast­fel că ticălosul reuși a ajunga acolo fără a se în­­tîlni cu vre-un paznic de noapte. In casă era liniște și întuneric. Felinarul roșu din poartă sa stin­sese, dar la sunetul clopoțelului, apăru o femee întrebiînd cine era. — Deschide mamă Dia,no, sunt eu Francesca, deschidă repede, încet se des­­hise portița și ban­ditul trecu întîî cu căruciorul, a­­poi Francesca. — Haide, deepacheteaz-o, tare mi-e frică să nu fie moartă, ex­clamă Francesca aruncînd așchi­ile din cărucior cu amîndouă mîinile. Patroana stabilimentului tre­­m­urînd de frig îî privea nedu­­merită și cînd văzu femea din cărucior scoase o exclamație de spaimă. — Nemernicilor, îmi aduceți ani cadavru? Vreți să mă nenoro­ciți ? Afară ! — Taici femee, taci că aduni st­glețiî, o vie, e marfă pentru tine. Deschide ușa să o ducem în casă. Vei vedea ce păr de aur are. Potolită bătrîna se isupuse și banditul transportă pe Rozalia într’o cameră und­e Pe masă ar­dea o candelă de argint. — De unde a-ți cules’o? Oi să-mi faceți buclucul. — Taci și privește-o, «Exclamă Francesca luîînd candela de pe masă. —Da, e frumoasă și tînără, zi­se bătrîna proxenetă. De unde a­țî lut-o? — Nu se privește, e nobilă, din familia Curând. —— Fata lu­i Curând oare și-a u­­cis pruncul? — Da, ea este, murmură Fran­cesca. Sa-ți tii pliscul de nu vrei s’o pierzi. — Și cît cereți pentru ea? Cîte patru napoleoni de om. — Sînteți nebuni ! I aduceți beleaua vreți și­­ a puțți. Sînt femee săr­ă­cesc o fii, fată bună. — Fără bani nici par­ma nu-ți dă nimic, plă­­teneala noastră. — Dați cîte doi napi­­em. — Patru, nici o cenții, a țin. — Trei, sau de nu­i cu ea de aci­ ■ Francesca și tovarășul eî primi­ștî prețul. Bătrîna Diana trezi o servitoare bătrînă porun­cin­du-i să o ajute a transporta pe nenorocita Rozalie în altă cameră mai retrasă cu fe­reastra mică și zăbrelită ca de ce­lulă. Cîte­va zile Rozalia Durand fu între moarte și viață pentru a­ ș I continua suferințele. Din spusele femnei care venea de două ori pe zi în cămăruța și nu putu mai nimic înțelege, nici nu ghici că se afla în Beaucourt, aproape de tatăl ei. Diana Ișî făcuse alt plan în pri­vința ei. Întplegînd că a­­r tine prizonie­ SAV

Next