Dimineaţa, iulie 1909 (Anul 6, nr. 1924-1954)

1909-07-22 / nr. 1945

Stercuri 22 iulie 1909% ASTAZI, 21 Iulie (3 August) 1909 Ortodox: Simeon și Ioan, ifi!].! Catolic: Eliazar. •* MEMENTO Autorități —! Toate autoritățile­­ deschise. Judiciare, — Toate tribunalele deschise. .­­ . A ! SPECTACOLE Grădina Ambasadori.— Trupa sub­­­ qhducerea d-lor Const. I. Nottara , Niculescu-Buzău. Se vor juca­ Zepelinul lui Țepeluș Nasturele lui „Spritz, comedii., Parcul Otetelișanu. — Compania înică romina de sub conducerea. d-lui Const. Grigoriu. Se va cînta, Vînt de primăvară, operetă în 3 acte. Grădina Rașca, — Cinem­atograf Fréres. Parcul Princiar (B-d, Elisabeta •olt cu str. Brezoianu), In toate ce­­lțe. cinematograf și muzica militară. Teatrul de varietăți imperial. str.­­impineanu 16.—In toate serile re­­prezentațiuni pentru famstil. Pro­gram artistic din nou aranjat pen­tru stagiunea de vară. Debutează S. Bernardo, primul și cunoscur­­­ul cap­­telist comic român. M­lle Po­n­­­cette, étolle de Paris. Vocarea co­mic german și alți artiști nou- an­gajați. Duminicile și sărbătorile matineu cu intrarea liberă. Grădina "Lieblich."Primul debut a­l artistului I. Kessler. Se va juca: Hamlet, tragedie în 6­ acte de Sha­kespeare.­­­­­­ Circul Sidoli. — Teatru de va­rietăți. Sala Volta (str. Doamnei No. 7).— Zilnic reprezentați­uni de cinemato­graf. Grădina „Moara Roșie“.—In toate serile teatru de varietăți. Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kise­­lef). Deschis Duminica și sărbăto­rile, de la 10 dim.—4 d. a., și joi de la 11 dim­.—3 d. a. — Muzeul de geologie și pa­leontologie. (Universitate). — Pina­coteca Ctatului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis in fie­care zi 9—12 dim. 2—4 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de anti­­chități, (Universitate). Deschis Du­minica și Joia de la 11 dimineața pi­nă la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie, în toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șo­seaua Kiselef). Deschis Joi și In zi­lele de sărbătoare dela orele 10 dim, pînă la 5 d. a. Gurtend Băilor slanic-prahou­a Concert.—In serara de 1­8 Iulie ar­tistul Corfescu, secondat de Fandry Demetrescu, tanar, lirici a dat un inimos concert în sala­­ pavilionului. Programul a fo­s­t ales și variat. Concertul fiind urmat și de dans, tot ce are Slănicul mai­ distins a ti­pul să ia parte. Cele două bucăți din program „Doina, Ciobanului“­­și „Mugur Mu­gurel“ au stîrnit rol plate de aplauze. După concert orchestra lui Dini­­cu­ Ciolac (fiul) cu­ cl­teva elemente din­ muzica societate! „Lira“ începe ,valsul „Impresiuni frumoase“. Din numeroasa asistență notez pe, doamnele: dr. N.­­Theodor, Stan­­ciu Stănescu, Mitti Andreescu, Fuchs, (Steaua Rom­înă), Aslan Min­cu, Tanker Coven) Ionescu, Ba­­lașiu Aurel, Davidesiesi, Bottingher, Moldovean... Dumitrescu, Iosepho­­vici, Nicolau, Miticescu, (Giurgiu), Pais, Christescu, etc. . D-nii Marcel Gavrilovici, Tissa, ziarist, sublocot. Miiâces­cu, sublocot. Condeescu, sublocot, 1 Crăciunescu, Sillescu, Balașiu, procuror Victor Zagotitz, Fuchs, Starr( hulescu te­rőétil), G. Mîrzea, ziari­st și alți». ■ D-șoarele: Ecaterina, Dragomires­­cu, Aslan, Caliopi, Georgescu, Pa­­pandonatos, Vintilescui, Georgescu,­­Aurelia, Rădulescu, Loty Elias) (R.­­Sărat, Pfeifer, Agat, Demetrescu,, Lily Axente, Grigorescu, Cavalerii: Reșină Jean, farmaci­st, Siliescu, George Mihăileanu, Poipo­­­vici-Georgel, Petrică Constantinesicu, (Liza), Theodorescu, a­vocat, Vânti­­lescu, Leon Eschenazy, Theodarescu Aurică și multi alti al căror­, nume Îmi scapă, D. Ionașcu Th­eodarescu, a con­dus un cadril-co­tilian, iar la orele 12 orchestra intonă „marșul lui Ste­fan cel Mare“* ‘ GOVORA ! Loncest.—In seara de 18 iulie ce a avut loc în sala statului concer­tul­­ artiștilor Vlasiliu (tenor) și Victoria Niculescu-Huși. Succesul acestui concert, atît din punct de vedere moral, cit și material, a fost neîntrecut. D-ra Niculescu a cîntat admirabil:" voce "mică, dar fotarte dulce și simpatică: „De-ar ști masca ce știrtezi“ și, „Vin’o co­dru“, duet) au fost bi­zare. și ar­tiștii rechemați la rampă. Cunoscutul tenor, d. Vasiliu, a fost, sublim, o voce sobnoră, o in­tensitate care nu se aude la ori­care tenor; dulcelața și arta cu care a cînd­at au­ stîrnit­ furtunoase aplauze. , Cîntecul ,,Vino bade“ și aria din „Tosea“­­au fost repetate de 3 ori. : Siala arhiplină. Am remarcat pe: d-nii și d-nele general Rașcu, ge­neral Ge­orghiu, gene­ral Benges­­cu, d-na Morțun, d-nil. și d-nele :Diamandescu,­­Cerchez* Țăranul, Anghelovici, Moscu, Anghelescu,­­ Anghel, prefect, dr. Popovici, căp. Urlățeanu, Goilav, colonel Bun­as­­cu, d-na Băbeanu, lt. Băbeanu cu d-na, dr. Rosenthial, d. C. Axion, d. Maican, Stăncescu, maior Necul­­cea, lt. Ghica, maior Ioneiscu, di­n marină, Cră­snarul, insp. adminis­trativ, Slăvescu, prefect de Vîlcea, etc. Toată lumea a fost satisfăcută de vocea artiștilor.« SLANICUL-MOLDOVA Distracțiile sînt aci multiple și variate. "Mai în fie­care seară se dau re­prezentații teatrale de către trupa de comedii de sub conducerea valo­roșilor artiști ai Teatrului Național din Iași, C. Ionescu și M. Pella cu concursul maestrului C. Notara. Vineri s’a jucat „Manasse” iar Sîm­­bătă s’a reprezentat celebra piesă a lui Schiller „Hoții” în beneficiul maestrului Notara. Sala arhiplină de tot ce Slănicul are mai select. Rolurile bine dis­tribuite și interpretate au făcut ca atît maestrul cit și ceilalți artiști să fie frenetic aplaudați. Săptămâna aceasta s’a anunțat sosirea trupei lirice române de ope­­lia Margareta Dan, sub­ conduce­rea d-lui Alexandru Dan, cu artiști lirici bine apreciați în București și aiurea­ Un repertoriu bogat în operetele cele mai­ cunoscute a fost monțat de pe acum. * La cascadă se dau se­bări in fie­­care Duminică cu uUaie de flori și serpentine. . I Î Căișorii, sala de muzică și biliar­­dul sînt foarte animate seara. . Muzica reg. 13 infanteriei cîntă de trei ori pe zi în parc. Timpul e frumos. Ziua călduros, iar seara și dimineața o răcoare , plăcută te face să uiți căldura nă­­bușitoare din București. N’a pleat de-o lună. Vizitatori.— In mulțimea vizita­torilor recunosc pe d-nii : N. Gane, primarul Iașului, cu familia , I. Dimancea , deputat, Focșani , Pe­­trovici, G. Plastaru, Sprinceană FI, avocat, T.­Măgurele ; St. Eflimescu profesor, București ; Al. Dumitrescu profesor, Pitești ; Trifonescu, sena­tor, Pitești ; Miti Negrișeanu, avo­cat, București ; I. Dumitrescu, a­­vocat, București ; Dr. Marcu Brîn­­ză, profesor, București ; familia Ră­­dulescu, comisar, București , D-na și d-nul I. Ionescu, G. Borcea, avo­cat, București, și alții ale cărora mi­re#, îmi scapă. TECHIRGHIOL Bal.—De mult în Techirghiol nu a avut un bal o reușită mai frumoa­să și un succes mai desăvîrșit de­cît cel dat pentru facerea unei infir­merii rurale pentru izolarea bolna­vilor de vreo boală molipsitoare. Inițiativa a fost luată de către medicul plășii, tînărul dr. Petre Stoenescu, care a format un comi­tet compus din subprefectul plăgii D. Dumitrescu, P. Dumitrievici, N. Mihăiescu, P. Mihail, farmacist, P. Sicara doctorand, înaintea balului s’a ținut o fru­­moasă conferință despre viața și poezia poetului V. Alexandri, de către N. Mihăiescu, profesor. Urmă apoi balul care a ținut pînă la 4 dimineața. D. dr. P. Stoenescu a arătat în cîteva cuvinte rolul și importanța u­­nei infirmerii de izolare intr’o sta­țiune balneară ca Techirghiol. Dintre vizitatorii balului am no­tat pe d-rele Marieta și Elena Cer­nat, Marindra Stănescu, Alexandri­na Simion, Constanța Leibovici, Ploești, Clara Zend­er, Iași, Lioara, Stoiah­ovici-Liuba, etc. și din tine­ret .vie d. locot. Bărbulescu, I. Io­­nest cu Berlinezu, P. Dumi­trie viei, P. Sicara, dr. Stoenescu, Dumitres­cu C. Mihail, Persiceanu, Caldarini, Simionescu V. chc. etc. Lucrări triste.—Cînd cu bagajul împachetat în cuiere, cu legăturile și cu totul în trăsură sau tramcar, ești mulțumit că te vezi odată ple­cat de aici, tocmai atunci la margi­nea satului te vezi oprit de un domn supraveghetor de la exploatarea nă­molului, ajutat de autorități, care îți desface cuferiie și geamantanele mai rau ca la cea mai strictă vamă, spre a vedea de nu cumva am luat vreo cană cu nomol din lac. Aceste procedeurî fac o rea im­presie asu­pra străinilor cari vin aici. Nu face ca pentru un kilogram de nomol ce l’ar lua cite unul din bol­navi, să fie atîția oameni supărați, răsculîndu-li-se bagajele, făcindu’i chiar să’șî piardă trenul. Pentru d. primar.—Toți, mai ales femeile, cari fac băi reci, au a su­feri multe neajunsuri. Arsuri. în locul unde se fac cele mai multe băi repi neexistînd nici cel mai ru­dimentar adăpost, bolnavele ungin­­du-șî corpul cu nomol, au nevoie de a sta­­ expuse la­­ soare spre a se usca. Nu este de ajuns că se expun vân­turilor și curentelor, dar se expun și privirilor trecătorilor, cari sunt destul de numeroși pe marginea la­cului. Afară de aceasta, sunt unii oa­meni li­psiți de creștere, cari vin de se dezbracă și își fac baie în mij­locul femeilor, și de­că vreuna mai euragioasă îți permite a-i face atent de necuviința ce face, sînt expuse a fi insultate și amenințate cu bă­taia. In­­ urma­­ plîngerilor mai mul­tor doamne venite aici cu copiii lor,­ am rugat verbal pe d. primar de: a post.a „u­n om care să oprească ac­­­ce­sul bărbaților la locul unde fac femeile băi. Văd însă că pînă în prezent nu a făcut încă acest mare (!) sacrificiu. Vizitatori. — Din vizitatorii so­siți pînă la 15 c., remarc: La sanatoriul „Speranța“ al d-ru­­lui Tolica: maior Anghelescu, Bu­­zan; d-na Florica baron Vasilcu,; Cernăuți; d. Theodorescu, Tecuci, Fani Edelstein, Odobești și Fam. El­­bin; d. și d-na locot. Voinescu, Foc­șani; fam. Râpeanu, d-ra Constan­ța Leibovici, Ploești; fiicele d-lor funcționari superiori de la minis­terul de finanțe din București: d-re­le Elena Nicolau, Zoe Zachiopol, Ce­cilia Vioreanu,­­Virginia Constan­­tinescu, Gheorgheta O-tinescu, Ana Giurcovici, Margareta Ionescu și Victoria Ghiță. Apoi fiii d-lor Gheor­­ghiu, Ionescu, Vasilescu, Ponicea­­nu, Oprișinescu, Grigorescu, Popes­­­cu, Mihăilescu, Bănescu și Zamfi­­rescu. Vila veteran Ionescu; preot, Ră­­jenaru, Pitești, Ecaterina Anghe­­lescu, Alexandria, Ana Dumitrescu, T.­Severin; Const. Andreescu, Iași; Alex. G. Lert­er și d-na Spiralu, București; d-na Fratoștițeanu, Fi­­liași; d-na Timbucu, Constanța; I. T. Ch­ristu, Medgidia. — Alexandra. De la băile Sărata-Monteoru­ — Note și impresii — In urma concertului dat de tînă­­rul bariton Aurel Costescu, au ur­mat­ un bal de copii și balul dat în folosul muzicei militare care cîn­tă aci. Au fost animate și balurile și concertul, și în special acesta, des­pre care, — deși tîrziu,­­— vom spune cîteva vorbe în treacăt. Bucățile cin tate <je Clostescu au­ fost un nou prilej ca să dea nota­­ talentatului bariton, mai cu seamă pentru acei cari l’au mai auzit. Costescu, este artistul căruia vii­torul iî rezervă un loc ,se cinste printre cîntăreții țârei. In antracte, — tînărul Kanner a zis cu mult umor monoloagc cari au fost bisate. * De la 15 curent, locuințele din sat sînt aproape ticsite de numarul mare al vizitatorilor cari auj, sosit și sosesc zilnic încă, din toate un­ghiurile țârei, atrași de farmecul viejei care domină aci și m­ai cu seamă de eficacitatea apelor d­e la Sărata-Mon­teoru. Și cu fiecare zi ce trece, antre­nul devine tot mai mare... Viața ră­­mîne totuși eftină, fie pentru cei cari iasă masa la marele Casino, cu poziția sa splendidă și condus cu dibăcie de restauratorul Apostoles­­cu, fie pentru cei cari mănîncă bine și din belșug la resturantul „Po­mul Verde“ al simpaticului Mișu Georgescu. Cu toată căldura mare care dom­nește la orașe, Sărata-Monteoru a­­re un climat dulce și temperat. Ceasuri întregi, mulțime de vizi­tatori organizați în grupuri și înso­țiți de tarafuri de lăutari, fac zilnic escursiuni în pădurile seculare cari împrejmuesc frumoasa localitate. „Păducelul” în special este locul favo­it al escursioniștilor, și asta, pe iarba verde și la umbra secula­rilor fagi și mesteacăn­, ceasurile se scurg în farmec... Sărata-Monteoru cu viața sa pa­triarhală, cu aerul său care dă să­nătate și reîntremează forțele celor surmenați de muncă și­­ bucium, cu izvoarele No. 2 și No. 6 în spe­cial. — cel dinții cu a­pă iodată de băut, și celalt conținînd bicar­bonat de sodiu, și captați în chip special și sistematic, și la cari la, orice oră din zi este un adevărat pelerinagiu, — această stațiune zice — se ridică tot mai mult la rangul stațiunelor simi­lare streine. Intre orele 5—7 seara parcurile din jurul celor două mari hote­luri devin locurile de refugiu al plimbărilor și al mulțimei copila­șilor. Este o splendoare să admiri de pe veranda grandiosului hotel Monteoru nesfîrșitul număr de copilași veseli și sburdalnici ju­­cînd­ Diavolo. Și jocul acesta devine tot mai interesant pentru ochii spectato­rului, urmărind entuziasmul mi­cilor jucători cari învîrtesc, arun­că și prind de la înălțime colo­sală câte o dată pe Diavolo. Este o întrecere la joc între mi­cii și pasionații jucători și mulți dintre ei, prin agilitatea ce au, și-au­ făcut o reputație în acest sport... * Să notăm dintre vizitatorii so­siți în ultimele zile ale acestei săptămni: d-na Capri Buc­, fa­milia N. N. An­toniu Odobești, d-na Dușescu Mizil, d-ra Danie­­lopol Buc , d-na Ernestine Val­ter Buzaü, familia Stănculescu Caracal, d-na M. Vaschian Bâr­­ lad, familia Stoianof Cahul (Ba­sarabia), d-na și d-ra M. Aron Buzaü, d-na Constanța Braun Buc., d-na E. Abeles Buc., d. L. Baron Focșani, d-na M. Zamfi­­rescu R.­Sărat, d-n­a Iuliana Tal Buc., d-na și d. Olteanu Pitești, d-na M. I. Constantinescu Brăila, d. C. I. Corbu Buc., d. I. Panai­­tescu prefect Focșani, familia in­giner Reutz Buc., familia N. Berlimblum Buzău, d-na și d. Io­sif Bernstein Buzau, d. Tenor avocat Galați, d. Ștefănescu Sla­tina, d-na Elena Popescu Cucuzi (Vlaișca), d-na V. Vratislav Buc., d. A. Sturdza institutor Buc., d. Bursan comisar Buc., d. Sc. Car­caleți Ploești, d-na Br.ne­a Galați, familia Gîdei Galați, d-na col. Ni­­colau, d-na Constantinescu Brăi­la,­­d-na A. Wein­berg Moiijești, A. Sanda V7 Iulie Sărata Mont. Sinuciderea de pe linia București-Constan­ța Brî s’a descoperit pe linia Bucu­­­­rești-Constanța cadavrul intrat în­­ putrefacție al unui tînăr. Din cercetările făcute de autori­tățile comunei Roșu­­­»• pe teritori­ul căreia a fost găsit cadavrul­­ și de către parchet, pare a reeși că e la mijloc o sinucidere. IMPRESIILE tliiiii PfjQiiML VARA IN CAPITALA Grozav Imi place să stau vara în București! Nu că fac ca vulpea din poveste ci chiar îmi place fiindcă sunt un om su­cit și plin de noroace. Așa de pildă fac un plan de plim­bare într’o zi de sărbătoare, mă scol cu noaptea în cap, fac pregătiri dar hop, o ploae cade cu furie alungîn­­du-mi orice nădejde de ducă. Eu mă consolez cu ideea că și cei duși la munte pățesc aidoma. Dacă întî­rzie și eu ca omul noap­tea și v­reau să dorm mai tîrziu, se iau la ceartă cu noaptea în cap, slu­gile vecinului, pas de mai -dormi, parol ca la hotelurile­­ din stațiunile balneare! Deosebirea e numai că slugile nu vorbesc franțuzește ca oaspeții cari în zori pleacă în ex­cursii. Dacă mi se urăște cu bucatele de acasă plec la șosea unde măneînd prost dar plătesc mult, astfel am iluzia că sunt dus prin străinătăți. Mi se pare locuința prea comodă? Invit cîteva rude din provincie cari vin cu căței și copil, lăsă-mî casa transformată într'o villă unde ar trebui să plătesc (la Predeal de pil­dă) măcar 400 lei pe sezon. Veți zice poate că în Capitală nu e aer curat? Vă înșelați, aerul e cu­rat numai acolo unde omul trăește fără griji, dovadă că sînt mii și sute de muncitori nci cari nu mai pleacă vara și totuși muncesc fără preget, mulțumind lui. D-zeu că au unde munci! Po­pescu și-a pus amanet juvaeru­­rile nevestei ca să plece la Cons­tanța. La chirie e dator, servitoarea 3, co­ncediat-o, cînd se va întoarce nu va avea cine să-î scutu­re baga­jele, proprietăreasa o să-l inhațe pentru chirie, nevasta o să plîngă că nu găsește cine să-î facă bucate, iar birtașul n’o să-î­­ dea pe datorie. De așa viligiatură să vă firească D-zeu'! Mai bine rămîn în căsuța mea, cumpăr foaie mai­eflin și mă plimb seara ca un bec fără griji. Vorba e că nu sunt la modă! Vă înșelați! Am astupat ferestre­le din stradă cu hîrtie albastră, cel cari trec mă învidează. Ah, și ăștia ați plecat! Pare că eu sunt prost sau am bani de prisos ca să plec după madam Popescu! Hîrtia­ albastră nu e scumpă, decî bureți ti și d-v. la modă dragii mei cititori cari trăiți tihniți în căsuța voastră, fără datorii și fără griji. (Vorba vine). Și apoi noi am merita chiar o recompensă din partea co­munei, păci dacă am pleca toți ar fi un adevărat dezastru: poliția, bir­turile, judecătorii și.... etc,... ar fi desființați, ma parol! Stan Bolovan liem­îrostito In calitate si constructiun­e s’au dovedit cele mai moderna PLUSURI cu Aburi Originale „FOWLER” de 10 pină la 24 cai putere naraisjal „Foviler“, furnizate după cerere fără sait cu instalațiune patentată de supraîncălzire (Hsissdam­pf), fă­ră nici o diferență de preț, cu cable de otel de 550 metri lungime, construite pe baza experiențe­lor noastre practice făcute în timp, de mai mult de 30 de ani în toate țările­­ din lume și introduse de 20 de ani, cu cel mai mare succes, și in România, unde lu­crează astăzi peste 60 de pluguri cu aburi ORIGINALE „FOWLER funcționând prin ardere de paie sau ori­ce alt combustibil, P Prin funcționarea lor sigură și ire­­proșabilă ele garantează o arătură rațională, pro­­ Su­cind cea mai m­are cantitate de arătură zilnică. Toa­te aceste pluguri au fost puse în înncțiune personal de I>»1 JuMIJ§ Inginer specialist și representant­ general al D-lor JOHN FOWLESS A Comp București. — Strada ADfiASUMT, No. 8 NB.—. Aproape întreagă elită a marilor proprietari romîni au­ cu­mpărat numai pluguri cu aburi „Originale­ Fowler“ adresândune scrisori elogioase și de deplină mulțumire pentru per­fecta lor funcționare neîntreruptă. ■ Meri préisSo] din deal­l Spirei Criminalul a mărturisit fapta. — Iden­titatea victimei stabilită Era noapte, pe la orele trei, jude­cătorul de­ instrucție Popovici, îm­preună cu comisarul șef Sinescu, au reușit să obțină mărturisiri com­plecte­­ din partea lui Gheorgh­e San­du, autorul crimei din Dealul Spirei. S-a stabilit și identitatea viteti­­mei, care este un băiat de 19 ani a­­nume Grigore Tudor, fiul agricul­torului Al. Tudor din comuna Dom­nești, județul Ilfov. Asasinul Sandu a declarat că a ucis pe Tudor pentru a-i fura suma de 51 lei pe care o avea acesta. Astăzi la ora 10, Sandu a fost dus la locul crimei unde, în prezenta reprezentanților autorităților, s’a procedat la reconstituirea crimei.­ Sandu pare a nu fi mișcat. El are o atitudine cinică. Astăzi dimineața, s’a făcut autop­sia cadavrului victimei. S’a dovedit că nenorocitul Grigore Tudor a mu­rit din cauza zugrumării. Parchetul continuă cercetările și în altă direcțiune.. S’au reluat an­chetele începute cu privire la cite­­va crime comise la Cotroceni și în Dealul Spirei și al căror autor a ră­mas nedescoperit pînă acum. Sunt motive de a se crede că Gheorghne Sandu este autorul acestor crime. Cum a fost găsit crimi­nalul Asupra faptului cum s'a stabilit identitatea Victimei avem următoa­rele interesante amănunte: Din capul locului, comisarul-șef Sinescu de la circumscripția­­ în raio­nul căreia s'a comis crima, a fost de părere că victima trebue să fie vre­un lucrător de la vre­ o fabrică din Filaret ori din Dealul­­ Spirei, și că crima trebue să fi fost comisă de un prieten sau tovarăș. Bazat pe această prezumpție, co­misarul Sinescu a început să cer­ceteze cu de amănuntul toate cîrciu­­mile din partea locului. Sub-comi­­sarii și agenții de siguranță um­blate din circiumă în circiumă, in­­teresîndu-se dacă, în noaptea de Sîmbătă, nu a petrecut pe acolo vre-un tînăr cu semnalimentele ce­lui ucis. Cercetările mergeau greu, din cau­za marelui număr de cîrciumi de prin partea locului, și din prici­na faptului că crima a fost comisă Sîmbătă seara, cînd cîrciumile sunt pline de mușterii. La un moment dat, comisarul Sinescu află de la cîrciumarul Christache Popescu din calea Raho­­vei 244, că în noaptea de Sîmbătă un individ suspect, ca de vre-o 26 pină la 28 de ani, a făcut chef în localul lui și a risipit banii fără nici un rost. Așa de pildă, unui bă­­trîn negustor ambulant, care-i ofe­rea un ghem de sfoară, străinul i-a plătit un leu. Lucrul acesta i-a părut suspect cîrciumarului Po­­pescu care, ca fost polițist, n'a în­­tîrziat să-l comunice d-lui Sinescu. De la cîrciumar d. Sinescu a a­­flat și numele individului și, chiar Duminică, după amiaza, Gheorghe Sandu era adus în Capitală de către un agent de siguranță. La prefectura poliției, asasinul a păstrat de la început, o atitudine plină de cinism. Pus în fața cada­vrului victimei sale, Sandu n’a fost impresionat cu­uși de puțin. El a con­tinuat toată ziua de Duminică să-și păstreze sîngele rece. E drept că ju­decătorul de instrucție n’avea încă nici o dovadă împotriva celui a­­restat. Sandu încerca chiar să-și dovedească alibiul și numai grație împrejurărea că părinții celui ucis au venit să-și vadă­ fiul, crimina­lul a putut fi dat de gol. CUM S’A STABILIT IDENTITATEA VICTIMEI Am arătat că victima Grigore Tu­dor, un băiat de 19 ani, dar bine legat, era lucrător la o fabrică de tuburi din 11 Iunie. Părinții săi lo­­cuesc la Domnești, în aceeași co­mună cu criminalul. Duminică dimineață, Al. Tudor, tatăl victimei, văzînd că băiatul său nu vine la Domnești, cum fusese vorba, — căci fiind două sărbători, ei îl așteptau acasă,­­— au presim­țit că îi s'a întîmplat o nenorocire. In vremea aceasta au început a se întoarce în sat femeile și sătenii cari fuseseră la tîrg, la București și cari povesteau­ că în via Velicu fusese găsit cadavrul unui băiat. C­ei doui bâ­trîni părinți ai lui Tudor, au pornit atunci, pe două drumuri diferite, spre București, tot nădăjduind că își vor intilni bă­iatul în drum. Ajungând în Bucu­rești, nefericiții s’au­ dus la­­ cir­cumscripție și de acolo la morgă unde au aflat tristul adevăr. Identitatea victimei fiind stabi­lită, sarcina autorităților a devenit mai ușoară. Comisarul Sinescu s’a dus la lo­cuința victimei, în strada Lăzurea­­nu 34, un­de a putut afla cum și-a petrecut victima timpul de la eși­­rea din fabrică pînă la ora 11, cind s’a comis crima. Grigore Tudor, după ce și-a pri­mit leafa, 30 de franci, a plecat de la fabrică împreună cu gazda sa, ca­re e și dinsa lucrător. S’au despărțit pe la opt. Proprietarul s’a dus a­­casă să mănînce și l’a așteptat cu masa pe Tudor pînă la orele 9 și ceva. Pe la ora aceea, Tudor intră în casă și zise gazdei sale : — Puteți mînca. Eu sunt cu un prieten și o să mă ’ntorc peste o jumătate de ceas... Să-mi puneți mîncarea de o parte. „Prietenul” cu care venise nefe­ricitul Tudor și care-l aștepta afară la poartă, nu era altul de­cît însuși criminalul. Tudor a plecat cu­ dînsul și nu s’a mai întors, acasă. MĂRTURISIRILE CRIMINALULUI. CUM A COMIS CRIMA In posesiunea unor dovezi destul de puternice, judecătorul de instruc­ție s’a dus, la miezul nopței, la po­­liție, unde a supus la un nou intero­­gatoriu pe asasin. Strîn­s cu ușa, Gheorghe Sandu a mărturisit totul : — Dacă nu mă batem, vă spun drept, a zis dînsul. Eu l-am omorît pe Tudor ! Apoi, fără sa mai aștepte între­bările magistratului, asasinul a continuat astfel : — Știam că are 51 de franci. Lu­ase 30 de lei de la fabrică și din săptămîna trecută Îi mai rămăseseră 21. Am fost cu dînsul la o circiumă din 13 Septembrie, după aia am fost la niște femei din calea Raho­­vei. Pe la unsprezece i-am spus să venim în 13 Septembrie și ca să tăem drumul, am trecut prin via Velicu. Eu mergeam în urma lui. Câ­nd am ajuns la o cotitură a dru­mului, i-am aruncat repede șnu­rul după gît, l’am string puternic și F am trîntit jos. N’a mai strigat de loc. Am legat bine șnurul și du­pă aceia i-am luat cei 51 de lei, flaneaua, ghetele, haina și pălăria. Toate lucrurile ,astea le-am vîndut pe opt lei. Criminalul a fost dus din nou, pe la orele două din noapte, în fa­ța cadavrului victimei sale. El și-a păstrat sîngele rece, ba ridea și glu­mea într’una. RECONSTITUIREA CRIMEI Era dimineață, pe la orele 9, Gheorghe Sandu a fost adus la via Velicu și pus ,să reconstitue împre­jurările în cari a comis crima. Locuitorii din Dealul Spirei, a­­flînd că criminalul a fost prins și că e adus ca să „reconstitue crima, au dat năvală să-l vadă. Intr’un sfert de o­ră, o lume imensă s'a adunat, la via Velicu. Toți cei de­­ față, în special femeile,, vocif erau și mani­festați intenția de a-și face singuri dreptate. Cu mare greutate asasinul a putut­ fi păzit de sergenți. După reconstituirea crimei, Gheorghe Sandu a fost readus­ la palatul justiției, unde dn judecător de instrucție continuă ancheta cri­melor ai căror­­ autori n’au fost în­că descoperiți, de­oarece sunt mo­tive temeinice care îndeamnă pe re­prezentanții autorităților să creadă că Gheorghe Sandu nu e străin de aceste crime.: Reporter. Incendiul din Iași IAȘI, 20 iulie.­­ La orele 4 di­mineața un incendiu puternic a izbucnit în strada Cucu No. 97, proprietatea Stanciulache. Focul a luat naștere de la locu­ința lui David Goldstein și cu greu a putut fi localizat. Pagubele sunt însemnate. Casa era asigurată la­ societatea „Dacia Romînia“. David Goldstein a fost arestat, fiind bănueli că focul a fost pus. Ancheta continuă.­­ Dan. Crima din cătunul Broaște (Prahova) CAMPINA, 20 iulie. — O cri­mă care, a impresionat adine pe oaspeții aflați la o nuntă din că­tunul Broaște s’a săvîrșit erî­pe la orele 6 și jumătate în urmă­toarele împrejurări: Săteanul Nicolae Crăciun, zis Ciocîrdel, fiind și el unul din oaspeți la nunta nepotului său­ din sus numitul cătun, întîmpla­­rea­ nenorocită a făcut ca aci să se întîlnească cu bulgarul mace­donean Stoian Naum, care trăise mai mult timp în concubinaj cu sora numitului și apoi o abando­nase. Din cauza aceasta, o ceartă vio­lentă se i­vi între dînșii. Mulțumită însă intervenției nuntașilor,­pentru moment ce ar­ta luă sfîrșit, urmînd după aceea obișnuitul chef la nunțile țără­nești. Săteanul Ciocîrdel, turmentat peste măsură, din cauza alcoolu­lui, înfuriat Urmărește pe bulga­rul Naum, pînă ce-l găsește în balconul caselor vecine. Aci, re­­pezindu-se ca o fiară, sălbatică, îl azvîrlă de la o înălțime de mai bine de 4 metri. Victima, căzind în cap, rămîne în nesimțire. După 20 minute de agonie, a sucombat, înconjurat de oaspeții aflați Tă nuntă. Șefii poliției locale din Cîmpi­­na, fiind avizat de această crimă s-a transportat imediat la fața lo­cului. Împreună cu d-rul Weiss­­rrian, și au găsit, pe victimă într’un sac de singe. Criminalul a fost arestat, iar cadavrul victimei a rămas pe loc pînă la sosirea ordinului parche­tului.— Cocon . TRAGEREA premiilor pe ziua de 20 a. c. Următoarele n­umere au cîștigat importantele premii acordate gra­­tuit cititorilor „DÎMINEȚEI“ 1 serviciu de cafea a fost cîștigat cu No. 19064 1 ceas bărbătesc, a fost cîștigat cu No. 6498 și perechi de butoni, au fost câș­tigate cu No. 1504 6375 10893 16366 16899 28941 3 portofele, au fost cîștigate cu No. 2147 5329 25721 6 perechi mănuși de damă, au fost cîștigate cu No. 1544 7800 13896 19722 20043 32747 8 cutii de săpun, au fost cîștigate cu No. 4560 6536 6655 18904 23448 29722 3 cravate, au fost cîștigate cu No. 5708 35849 36841 .Cîștiga­toril premiilor „Dimineței“ — Urmare — Au mai cîștigat următoarele per­soane: 1. brățară aurită, a fost cîștigată de d-na Janeta Ursei, București. Cîte o pereche mănuși d-na To­­mița Bercovici, Focșani; d-na Na­talia G. Grigoriu, Botoșani. Cîte o cutia de săl­tan, d-naî. D. Wasserman, Călărași; I. T. Ichi­­mescu, Focșani; loan Rădulescu, Sudițîi d-na Maria Ciocnea, Bucu­rești.; Fany Steiermann, București; d. Margulies, Roman, Cîte un flacon cu apă de Colo­nia; d. Marin Ionescu, Băilești, Cite o geantă, d-na Maria Caha­­ne, Huși, Cîte o bautistă, d-na Virginia; R. Stoicescu, Călărași; d. loan P. Tur­­ceanu, Băilești.. Cîte o pereche de ciorapi, d. S. Gartenberi­, Tg.­Ocna. Cîte o pereche de butoni, d-na Atina A. Teodorescu, Călărași. Cîte un volum, d-nii V. Petcules­­cu, Slatina; Dr. Bolintineanu, Fe­tești; C. Teodora, Băile Călimănești; I. C. Ionescu, Botoșani; Tomița Bercovici, Focșani; Ioan Rădulescu, Sudiți; Căpitan Gh. Andrei, Boto­șani;­ F. Teodorescu, Băile Câlim­ă­­nești. _____ Sivacidor sa ,pe linia Bsrmt­-Mali Pe linia Bucureti—Constanta la apropriere de comuna Roșu, s’a descoperit erî dimineață, cada­vrul unui tînăr, în etate de vre-o 20—25 de anî. Cadavrul se afla lingă linia fe­rată, într’o stare complectă i de putrefacție, iar multe din organe erau mincate de viermi. Imediat ce s’a aflat de aceasta, împreună cu autoritățile respec­tive, s’au dus la fața locului și un număr foarte mare de locui­tori din­ comunele apropiate. Nimenea însă nu a putut da vre­ o deslușire pentru stabilirea identitate­. Făcîndu-se percheziția cadavru­lui, s’a­ găsit asupra lui o scri­soare prin care arată că ceea ce l-a îndemnat să-și pună capăt zi­lelor, este aceea că fiind chelner trebuia să ia parte la toate pun­gășiile săvlrșite,­­atît de patron cît și de tovarășii lui și el a pre­ferat mai bine să se sinucidă de­cît să continue a lua parte mai departe la toate pungășiile lor. Din această scrisoare se vede clar că nenorocitul chelner s’a si­nucis, cu atît mai mult că în apropiere de cadavru s’a găsit și un revolver cu care și-a pus ca­păt zilelor. Autoritățile din comuna Roșu au continuat cu cercetarea pen­tru stabilirea identităței. Pînă acum însă nu s’a aflat ni­mic precis. Din ordinul parchetului, cada­vrul a fost transportat la morgă. Ce e Zepelinul ? și cine e Șpriț ? Iată două enigme cari vor fi re­­zolvite astă-seară la grădina „Am­basadori“. Zapelinul lui Țepeluș e o invenție ■ care­ bate toate Zepelinurile din lu­me și pe care o vor adopta de­sigur toți bărbații geloși și toate cucoa­nele cari se îndoiesc de virtutea so­ților lor. Țepeluș, inventatorul, e..„ Nicu­­lescu-Buzău. Cu­ Nasturele lui Șpriț chestia e complicată.”Ceea ce putem spune de­ocamdată, e că Șpriț, e ordonanța lui don căpitan Papuc și Niculescu- Buzau e Șpriț. Așa­dar, la „Ambasadori” vom a­­vea cu începere de azi, pe aceste călduri :Zepelin­ul lui Țepeluș, spre a face o călătorie de plăcere­­ prin aer, iar ca supliment.... cîte un Șpriț! Cei mai pretențioși nu puteau să ceară mai mult! Buletinul Sindicatelor Astă­zi Marți 21 Iulie orele 8 juni. seara va avea loc o întrunire a sindicatului lucrătorilor tîm­­pl­ari la sediul din sala sindica­telor, calea Victoriei 91. Vor lua cuvântul d-niî Gh. O­­prescu despre: „împuținarea orelor de lucru“; Gh. Cristescu: „Propa­ganda în organizație“; I. C. Pri­mii: „Foloasele organizației“; Pe­tre I. Dumitrescu: ,,Lucrul cu bu­cata“. Toți lucrătorii tîmplari sunt ru­gați a lua parte la această impor­tantă întrunire. Tapițer.—Sindicatul lucrători­lor tapițeri ține astă­zi la orele 8 jum. ședință publică Săptîmăna­­lă in sala sindicatelor. Știri din Slatina înecat.—Copilul Marin Ion fagar, în etate de 12 ani, din acest oraș, mergînd la’Olt cu alți copii de sea­ma lui spre a se scălda, s’a înecat. Cadavrul a fost găsit după o oră. Examen.—La prefectura județului s’a ținut examenul pentru noiU’­ri, ‘O’rtü prezentat 7 candidați. Timpul înarmează a fi foarte ■călduros, din care cauză este o se­cetă mare. Porumbul este în cea mai mare parte periclitat, daci­­u TOMINKAT A. PRMIILE ZILNICE ALE JIMETEI Asta­zi Marți 21 Iulie Toți cititorii și abonații noștr­i participă gratuit la următoarele valoroase presiu­n­i :o serviete porțelan fin pestire lavear 2 vase de flori. 1 ceasornic „Roscop” pentru bărbați. 6 per­­ciorapi fini, ajutați pentru damă. 6 bucăți broderie fină, de olandă. 3 evantae de fus pictat, foarte elegante. 6 cutii săpun de toaletă. Toate aceste obiecte sunt expuse în vitrina magazinului de galanterie, lingerie și încălțăminte „Victoria“ din Bulev. Elisabeta colț cu Calea Victoriei. In „DIMINEAȚA“ de mîine vom publica numorile câști­gătoare, precum și lista nouălor premii. „ " Pentru ca șansele cititorilor și abonaților noștri să fie cît mai mari, am luat hotărîrea ca, la bogatele premii de mare va­loare, ce acordăm în fie­care Duminică, în afară de premiile zilnice, să participe și toate bonurile puse în circulație în cursul săptămînei și ne eșite la nici una din cele 6 trageri. Păstrați deci bonurile ne eșite la sorți în cursul săptămînei. @ Abonații noștri din Capitala, primesc prin împărțitorii noștri speciali, odată cu ziarul, și cuponul gratuit de participare la tragerea premiilor, abonații din provincie vor găsi imprimat pe bandă nu­mărul cuponului. m m­u­m­ificii La Brăila și Galați s’au­ negociat în prima­­ijumătatie aluneMunie a. c., 255% vagoane cu griu, a­­vînd o capacitate de 32.614 hl., cu un preț global de 6 milioane de lei, ceea ce revine la lei 18.6S hl., sau lei 23.83 suta de kgr. In a doua jumătate a aceleiași luni s’au negociat 269 jum. vag. cu o capacitate de 34.915 hl., re­venind suta de kgr. la lei 24,12. Azi la orele 10 dimineața se vor întruni în localul primăriei, membrii consiliului de higienă al Capitalei, sub preșidenția d-lui dr Orleanu. Consiliul de higienă­­ al județu­lui Ilfov se va întruni din nou, mîine la orele 5 după amiază, su­b președinția d-lui Niculescu-Doro­­banțu, spure a se continua discuțiui­­nile asupra chestiunei udării zar­zavaturilor de pe la gradinele din margine­a orașului, cu apă din Dîmbovița. In cursul săptămînei trecute, In urma analizelor făcute d­e labora­torul chimic comunal, s’a consta­tat că peste 40 de comercianți au pus în consumație­­ alimente necon­­forme cu condițiunile din regula­mentul sanitar. D. Alexandrescu, medicul veteri­nar al județului Ilfov, a plecat în inspecție la Periș, fiind bănuiala că vitele din aceia comună ar fi bolnave de antrax. ■Societatea Cultura a lucrători­lor­ zugravi și vopsitori din Ro­mînia, cu sediul în strada Sft. Gheorghe Nou No. 6. va înființa cu începere de Duminică 21 Iulie un birou de plasare pentru toate specialitățile breslei, precum: zugravi, pictori de biserici, deco­ratori, imitatori în lemn și mar­moră, poleitori și vopsitori. Duminică 19 Iulie pe la ore­le 4.30 p. m. pe linia Constanța, în­tre stațiunile Borcea-Fetești, era să se întîmple o gravă nenorocire. Mașinei No. 1465—și e de re­marcat că această mașină face parte din cele nouî—condusă de meca­nicul Țintă, i s’a rupt osia de la tender. A trebuit prezența de spirit a mecanicului pentru ca­ să evite deraierea mașinei și cu consecința un dezastru. ___ ....... .. . Pescarul Ștefan G. Racopol din Constanța, a fost dat judecatei, pentru că a pus în vînzare 23 kgf. pește stricat, care a fost con­fiscat și denaturat de medicul ve­terinar a­l orașulu­i. In comuna Zirideni din județul Vîlcea s’a închis — pe ziua de 19 iulie — infirmeria locală de scarlatină. In comuna Luțești din județul Tutova s’a închis de asemenea infirmeria locală de scarlatină. In comuna Pașcani din județul Suceava s’a declarat epidemia de febră­ tifoidă. S’au luat masurile necesare. Pe ziua de 5 August s’a scos pentru a doua oară în licitație construcția unui canton pe șosea­ua națională R.­Vîlcea.­­ Fron­tieră în anarginele sumei de lei 5.000. Atragem deosebita a­­tențiune cititorilor noștri asupra premiilor de mare valoare ce acordăm abo­naților ziarului „Dimi­neața“. Citiți amănunte com­plecte în pagina IV-a a numărului de față. Ministerul Marinei din Italia a făcut o nouă comandă de 4000 to­ne rezidiuie de petrol romînesc, ce v­a fi întrebuințat ca combus­tibil la navele de război italiene. Aceasta este a doua comandă ce se face pentru aprovizionarea cu petrol romînesc. D-nii: Ion Cezărescu și­ Al. O­­răscu, au fost numiți comisari ai guvernului , pe lângă loteria sta­tului, în locul d-lui N. Nenițes­­cu, demisionat și Nicu Lahovari. In comuna Slobozia din județul Vlașca s’a ivit epidemia de de­­zinterie. De pe la orele 1 p. m. se zăresc niște nouri ușori de­asupra Capi­­taeli. Așa ceva nu s’a mai văzut de mult la București. Numai de n’ar trece peste noi l așa cum au venit­, și s’ar îndura să ne­ mai stropiască străzile de existența cărora primăria pare a fi uitat. Pentru astăzi 20 iulie a fost fi­xată data de a se­­ prezenta concuren­ții­­ cari vor să candideze pentru lo­curile vacante de la școala militară din Iași și gimnaziul militar din Craiova. Conform regulamentului școalelor urma să se publice locurile vacante ce fie­care școală are pentru fie­care clasă în parte. Această deci­­ziune nu s’a publicat ,și pă­rinții cari veniseră împreună ,cu copii lor din­­ diferite ui­tat li s’au comunicat că nu sunt lo­curi vacante de­cît­ la cl. i a gimna­ziului militar din Craiova și cl. V și Villa Iași, așa că toți­ acei candi­dați pentru clasele intermediare, au cheltuit degeaba parale și timpul prin București. Ar trebui ca cu altă ocazie să se respecte dispozițiile regulamentului, pentru a scuti pe acești părinți,— în parte oameni nevoiași,—să facă cheltuieli zadarnice și să-și piearză timpul de geam*t. Erî s-a serbat Hramul bisericei Sf. Ilie Calendarul din Str. Doamnei din Capitală. Serviciul divin a fost oficiat de preoții bisericei, iar răs­punsurile la liturghie iau fost date de corul bisericei sub conducerea maestrului Popescu Paserea. La acest hram au asistat între alții și D. I. Calenderu adminis­tratorul domeniilor­­ Coroanei și nu­­meroase persoane din elita Capi­talei. De două zile comunicația tele­fonică cu Budapesta este între­ruptă. Din Mamornița (jud. Dorohoi) se anunță încetarea din viață a maiorului Ioan Lățescu. Defunctul era în vîrstă de 72 ani. El ținea în căsătorie pe o soră a fostului prim-ministru cl- D. A. Sturza. Duminică a avut loc la Cons­tanța adunarea generală a Băn­­cei de scont, D. Cezărescu din partea Băncei de scont din Bu­curești, a făcut o critică a bi­lanțului. A răspuns d. I. Roman. S’a citit o nouă listă de sub­scripții de acțiuni în sumă de 200.000 lei. După ce se votează sporirea capitalului social, se­ a­­lege următorul consiliu de admi­nistrație: Luca Oancea, Lascări­­cii și Gh. Popa; cenzori au fost numiți d-nii: Er. Bruteanu, Ilia Gabai și Gh. Tănăsescu, iar s­i. pleanți d-nii: Boeru, Caropol și V. Andronescu. Tîrnul Const. Melinescu­, fiul­­d-lui D. Dumitru Melinescu, far­macist din Tulcea, a obținut un strălucit succes la distribuirea premiilor la facultatea de drept din Paris, anume d-sa a obținut premiul fondatorului ,,Beaumont“ după cupa se vede în Le Journal. Numitul tînăr a mai fost pre­miat, acum doi ani, de aceiași facultate cu premiul orașului, Pa­ris. Fapte din Capitală Bătaie cu rănir. Un oarecare Andrei Ionescu, în etate de 26 ani, din str. Panteli­­mon No. 4, bătîndu-se cu un altul anume Americanu, a fost bătut de acesta și rănit grav la cap. Rănitul a fost p­­ansat la spitalul Colentina de internul Lazăr. Nenorocire Locuitorul Mihai Pola, din str. Dorobanților No. 191, pe cînd topea plumb spre a turna o greutate, plumbul a explodat și l’a ars la ochi. A fost trimis la spital spre a fi pansat. Călcat de trăsură Femeia Marița Ghencea din str. Clucerului No. 7, pe cînd trecea pe șoseaua Kiselef, a fost călcată de o trăsură condusă de vizitiul Gh. Mim­u. Femeia fiind rănită grav a fost transportată la spitalul Filantropia. Trăsura este p­ropietatea id-nei Zoe Banu din str. Romană 26, Furt Comerciantul I. Singher din calea Dudești, trecînd pe str. Udricanî, cu mai multe pachete cu inele, fata Ștefana Ion din str. Ursului 19 i-a furat unul din aceste pachete, în care se aflau 8 inele și un ceas de aur. Ceasornicul Fa vîndut cismarului Vasile Cristos. lloata a fost arestată și înaintată poliției. Călcat de căruță ** Căruțașul S. Georgescu din str. Labirint No. 79, tre­ cindi cu căruța pe șos. Mihai­ Bravu, a călcat pe copilul Marin Paraschivescu în e­­taje de 5 ani, rănindul la cap. Rănitul a fost transportat la spi­talul Ifilantropia. Lovit de automobil Automobilul No. 17,­trecînd pe știri Academiei și mergînd cu prea mare iuțeală nu a putut ocoli repede no copila Roza Niculae în etate de 12 anî, și a lovit’o trintind’o jos și rănind’o puțin la corp. Calcar de căruță ! Servitorul Constantin Bacu în etate de 20 ani, cu domiciliul in sti*. Brănduș No. 36, pe cînd un bla­cu căruța ,pe splaiul maior Giu­­rescu, căruța s'a răsturnat iar el a fost rănit grav la piciorul sting. A fost transportat la spitalul Brăncovineasa. Ars cu spirt Servitorul Gornea Tudor în­­ tata d­e 27 de ani, cu serviciu­ în str. Cometa No. 44, pe cînd umbla cu­ o mașină cu­­ spirt aprins, ma­șina s’a vărsat peste el­­ și Fa ars grav pe mină și față. Loc­ de salvare i-a făcut­­ pansa­mente.

Next