Dimineaţa, august 1909 (Anul 6, nr. 1955-1984)
1909-08-01 / nr. 1955
Anul Vi.—îîo. 1S5 Î> mjBUCITATEA. eOUCESATA EZCU*SS» Agenția do PnMi citai» CAROL SCHULDER & Cflfc BUCtUtEȘTI StjriSirageoi^GTici (3—Tetetem St# Cu un CUPON GRAT0i$ APARE ZIENICUCU! CELEI DIN URMA 1* ȘTIRI AEE RUINELE DIN.» BARCELONA «mioros «noi case devastate de răsculați Amănuntele cari sosesc din Spania arată că Barcelona fa fost prefăcută în mare parte în ruine, cu ocazia tulburăriilor cari au avut loc acolo. Casele cari au scăpat nedevastate de revoluționari, au fost apoi ruinate cu ocazia bombardării orașului de către artilerie. Dăm mai sus după o fotografie, vederea unei asemenea case. TELEGRAME Situația in Persia Chestia Cretană «la OFIȚERI RUȘI IN ARMATA PERSANA i Petersburg, 31 Iulie. —„Nevoie Vremea“ publică un comunicat oficios anunțînd hotărîrea luată de guvern de a trimite mai mulți ofițeri ruși ca instructori în armata persană. Tot în mod oficial se anunță că plecarea din Teheran ,a fostului șah Ali Mahomet, s’a fixat pentru ziua de 17 August. » In Teheran e actualmente liniște desăvîrșită; din provincie,însă sosesc știri neliniștitoare. ? NOUI TURBURAȘI IN PERSIA Teheran, 30 iulie.—Din diferite puncte ale erei se semnalează începerea unor nouă agitațiuni revoluționare. Mai multe populațiuni nomade s’au răsculat împotriva noului șah și a actualului guvern. Ele au pornit spre Teheran.Un frunte al fostului șah, anume Salai xd Danieli, care acum doi ani luase armele împotriva regimului și apoi se refugiase în Rusia, s-a înapoiat în Persia. El caută să se pună în contact cu toți cei nemulțumiți de actualul regim pentru a provoca o răscoală. Salam ed Dauleh are intenția de a se proclama pe sine ca șah. Tînărul șah este foarte necăjit de opoziția pe care i-o fac rudele sale cele mai de aproape. Sunt temeri că faptul acesta îl TURCII CER SATISFACȚIE COM- i. PLECTA Constantinopole, 30 Iulie.—Informațiuni din izvor competinte spun ca un consiliu de miniștri extraordinar va redacta noua notă către Grecia prin care Poarta găsește suficientă partea din nota grecească privitoare la Creta, obiectează insă în contra ridicărea drapajului elen în Creta de ofițerii greci de jandarmerie și invită Grecia să desavneze pe ofițerii greci deghizați cari fau agitat in Macedonia, Janina, insulele Arhipelagului și Creta, Poarta avind dovezi de culpabilitatea lor. Numai pe această bază restabilirea bunelor relații vagi cu putință. (A.R.) O SOLUȚIE FAVORABILA TUR* : CISI -i Salonic, 30 Iulie.—In urma intervenției Puterilor agitația populațîunei contra Greciei a mai scăzut. Comitetul de Unire și progres își dă toate silințele să potolească pe macedoneni. "■ In mod oficial populația a fost anunțată că chestiunea cretană va primi o soluțiune pașnică, favorabilă Turciei. . Prin aceasta pericolul războiului a fost definitiv înlăturat. DECLARAȚIILE LUI RHALLYS I Constantinopol, 30 iulie— După o comunicare din partea Portei, ■primul ministru grec. Ithallys ar fi declarat reprezentantului turc din Afena că in Turcia, nu există nici un ofițer din armata greaca asa încit nu poate fi vorba da amestecul ofițerilor greci In agitațiunile din provincie. In ceea ce privește pe ofițerii din Creta, Hallys s'a mulțumit să dea vechile lămuriri. PAREREA MARELUI VIZIR m 1 Constantinopol, s6 iulie. — in consiliul de miniștri care a avut loc era, marele vizir vorbind de răspunsul Greciei la nota turcească și-a exprimat părerea că" deși guvernul grec caută, să scape prin tangentă de unele chestiuni, totuși in linii generale răspunsul acesta e satisfăcător. Aceasta numai în ceea ce privește Creta, marele vizir, și-a menținut însă părerea că tot ceea ce privește agitațiunile din Macedonia, "cea mai mare parte a vinei cade în sarcina uneltirilor agenților greci k ‘ # ' ® ! Cum Turcia nu e satisfăcută pe deplin de răspunsul Greciei, guvernul turc va redacta o notă de răspuns pe care o va trimite atît la A*tena cit și marilor puteri. TEMERI DE AGITAȚII REACȚIONI, NARE 1 1 Paris, 30 Iulie. — Corespondenți din Pera al ziarului Matin își menține știrea că guvernul turc e nemulțumit de răspunsul Greciei. Guvernul este în posesiunea unor documenlte și fapte cari dovedesc în mod neîndoios că reacțiunea, departe de a se fi potolit, se agită acum mai mult ca oricînd. Sînt temeri »i dacă chestiunea cretană nu va primi o soluțiune de natură a satisface patriotismul mahometaniloor, agitațiile reacționarilor vor izbucni pe față. CRETANII NU SE SUPUN CEREREI PUTERILOR Atena. 30 Iulie.— In adunarea de Uzi a comitetului Cretan, președintele a ținut o lungă cuvîntare asupra târgurilor din Creta și a declarat că metanii se vor supune cererei puterilor. UNELTIRILE GRECIEI " ' ' londra, 30 iulie. — După cum i se anunță din Constantinopol, guvernul turc ar fi în posesiunea unor dovezi certe, cum că Grecia a încercat să atragă pe Serbia și Bulgaria într-o acțiune comună contra Turciei. NOUL MINISTRU DE RAZBOI GERMAN Berlin, 30 Iulie.Generalul Herringen, comandantul corpului al doilea de armată, a fost apsiluțț SUcistru de iarie>I. ............ AERONAUTICE BAPTAMINÄ AVIAȚIUNEI LA REIMS Paris, 30 Iulie. — Pentru concursul de aeroplane care va avea loc în cursul „săptămănei aviațiunei“, la Reims, s’au primit pînă acum, în mod oficial, 38 de înscrieri. Se anunță de asemeni și alte persoane cari vor participa la concursul Gordon Benett. * New York, 30 iulie. — Orville Wright a plecat, împreună cu, aeroplanul său, spre Europa. El se va duce direct la Berlin, unde va face mai multe zboruri. Wright a declarat, înainte de plecare, că a adus aeroplanului sau diverse modificări, mulțumită cărora crede că va putea realiza într’o singură zi un zbor de o mie de mile (1609 kilometri). ÎNTREVEDERILE D-LUI I. BRATIANU Karlsbad, 30 Iulie. — Primul ministru român, d. Ionel I Brătianu, a avut azi o lungă convorbire cu fostul prim ministru francez George Clemenceau. D. Brătianu pleacă mîine din Karlsbad pentru a se duce la Salzburg, de unde are intenția să întreprindă cu automobilul o călătorie prin tot Tirolul. Ministrul de externe al Serbiei, Milovanovici, a avut de asemeni o convorbire cu d. Clemenceau. CONSTRUIREA UNEI LINII FERATE Paris, 30 iulie. — După ziarul Matin generalul Marina a luat măsuri ca să se construiască în grabă linia ferată de la Melilla la Apales. IN CHESTIA ABDICAREI ȘAHULUI Viena, 10 Iulie. — In privința știrei apărute în ziare cum că tînărul șah al Persiei, voește să abdice, dezgustat de faptul că pînă și rudele lui cele mai apropiate urmăresc să-l detroneze, la legațiunea persană de aci nu se știe nimic. GREVA DIN SUEDIA . '•Stockholm, 30 Iulie. — Nici o schimbare nu a intervenit pînă acum în mersul grevei. Extinderea ei face ca afacerile să fie într'o stagnare complectă. Cele mai multe fabrici și-au pierdut clienții din străinătate cari și-au adresat comenzile ,aiurea, ceea ce face ca, după încetarea grevei, fabricele, să nu aibă ce lucra. Se prevede din acecată illmn & stfjtft mssMk.. Vandäariu! de la spitalul Mozăceni (Argeș) PITEȘTI, 30 Iulie. — Astă seară mi s'a comunicat telefonic că săteanul Ion Vintilă din Mozăceni, însoțit de zece derbedei din sat, înarmați cu topoare, revolvere și ciomege, au devastat spitalul din comuna Mozăceni, spărgînd ușile, geamurile și bătând pe infirmieri, intendent și apoi terorizînd pe bolnavi și servitori. După aceasta muniții au ridicat din spital pe fiica lui Ion ’Vintilă, care era internată acolo fiind bolnavă de febră tifoidă. Cu această ocazie, devastatorii au furat mai multe instrumente chirurgicale, precum și diferite obiecte de ale spitalului. Motivul acestor vandalizme e că medicul acelui spital nu încuviințase eșirea din spital a fiicei numitului sătean, deoarece — după cum am spus — bolnava suferea de febră, tifoidă. Parchetul a fost sezizat telegrafic. D. procuror Vasilescu a plecat îndată la fața locului spre a ancheta cazul și a stabili responsabilitățile. —* Pur. Mișcare în Invățămlntul secundar In învățămîntul secundar și profesional s-a făcut următoarea mișcare: D. Paul Coculescu, actual profesor cu titlu provizor la două catedre de Matematici de la liceul Matei Basarab din București, se numește cu titlul definitiv. D. C. Cerniceanu, actual maistru cu titlu provizor la gimnaziul ,,Alecu Donici“ din Fălticeni, se numește cu titlu definitiv pentru specialitatea „Muzica vocală“. D-na Constanța Simionescu, actuală maistră cu titlu provizor la școala de fete gradul II internat din Craiova, se numește cu titlu definitiv pentru specialitatea ,Muzica“. D-na Maria Pavelescu, actuală maistră cu titlu provizor la școala secundară de fete gradul I din Ploești, se numește cu titlu definitiv pentru specialitatea „Gimnastică“, Uscarea de la serviciu sanitar D-ra Victoria Nicolescu, farmacistă ajutoare la depozitul Iași, a fost înaintată farmacistă la depozitul regional Craiova. D. N. Tufescu,este numit farmacist ajutor în locul d-lui G. Marinescu, demisionat. D. Const. Păun este numit farmacist ajutor la depozitul regional Iași. D-ni. G. Popescu, subchirurg la Spitalul Roman (Neamț) și G. Dumbravă la Spitalul rural din Săveni (Dorohoi) au fost transferați unul in locul celuilalt. Pablo Iglesias, șeful Socialiștilor . În revoluția îndreptată contra războiului, care a avut loc zilele din urmă în Spania, socialiștii, au jucat un mare rol. In special ei au izbutit să ridice poporul contra exploatării călugărești și bisericești, sub dominația căreia zăcea de secole. Cazul d-lui larga PLOEȘTI, 30 Iulie.— Fără nici o părtinire, am relatat acum cîtva timp un scandal petrecut in grădina Anastasescu din Văleni de Munte, între d. Radu Văleanu, antreprenorul restaurantului din acea gară și depozitar de ziare din Ploești, și amicii d-lui N. Iorga, cari erau în număr de vreo patruzeci. D. Radu Văleanu, a reclamat pe d. N. Iorga, atît prefecture cit și judecătoriei de ocol, din Văleni, prin care se plînge contra celui dinții că a fost bătut de oamenii săi, cărora d. Iorga, le comanda să-l lovească. Noi n’am făcut altceva,decit să reproducem cele reclamate de reclamantul d. R. Văleanu. Judecătoria din Văleni de Munte, a fixat termenul de judecată pentru ziua de 12 August. In acest scop, d. Radu Văleanu, a primit citația cu No. 9169, din luna Iulie. Stavăr. Piața pescăriei GALAȚI, 30 iulie. — Au sosit 9499 kgr. pește proaspăt și 1780 kgr. pește sărat și s’a vîndut cu următoarele prețuri: Pește proaspăt: Crap 122; ciortan 11O—77; ciobănică 82; șalău mare 319—73; cîrjancă 35—16; lin 45—20; caracudă 31—10;babușcă 18—11; somn pană 98; larma 132—124; iaplac 108—69; șomotez 80—26; sarcană 110; nisetra 75—64; icre de nisetru 23—25—10; știucă 67—27; habija 34; morun 73; păstrugă 60—52; biban 24—3; albitură 28—14. Pește sărat: Ciortan 79—92; ciortănică 72; run 19 și—21—75; știucă 11—£ 3; feifej® 5i-rgij alfejjjgfä fenfiG* ‘-- SPRE JIR FU L GD DOR“ r* Din carnetul unui turist — O panoramă splendidă. — Hotelul turiștilor! —Ce vezi din „Vîrful cu Hor“. — Stîna și tîrlele lui Moise Lungu.—. La 15 Iulie surprinșii de ninsoare. — Isvorul Dorului și cascadele. Drumul continuă spre vîrful cu dor, excelent de bun. Noi avîn în această zi a face o etapă lungă, grăbim cu pași repezi, cînd pe drum, insă mai mult tăind drumul prin locuri mai scurte, dar mai grele. Aerul este admirabil, rece și curat, iar vederile sînt splendide. In jos spre stingă avem in tot timpul urcușului șoseaua Sinaia-Moroeni- Petroșița, cu numeroasele sale zigzaguri albe ca laptele, părînd ca un șearpe uriaș încolăcit într’un mod cu totul extraordinar. In spatele nostru avem Valea Prahovei și drăguța Sinaia cu vitele sale, ale căror turnuri și turnulețe lucesc la razele soarelui, ce se înalță majestos pe orizont. In dreapta se ridică mîndrul și frumosul munte Furnica, cu numeroasele sale creste sâncoase, înconjurate de pajiști verzi și pline de flori, prin cari pasc numeroase turme de oi și vacile de lapte ale locuitorilor din Sinaia. In acest munte se găsesc instalate 3—4 tîrle de oi, aparținînd toate bătriliului Moise Lungu și fiilor săi, arendași ai Eforiei. Pe lingă drum în stînga sa sînt adesea ori prăpăstii așa de adinci, încît de abia le vezi fundul. Partea Furnicei, mai cu seamă aceea din dreapta drumului, deși foarte puțin prăpăstioasă, mi e lipsită de frumusețe, dar natural, că caracterul fiecărui munte variază și că fiecare își are farmecul sau, astfel culmea Furnică prezintă o vedere din cele mai frumoase posibile, urmînd această culme în drum către muntele Piatra-Arsă. Intr’una din crestele sale, se află clădită o casă, încă din timpul, cînd era ministru al, domeniilor d. P. P. Carp; însă din cauza neglijenței această casă este cu totul ruinată. Ea este compusă din patru camere, numai cu pereți și fără acoperiș, iar interiorul lor este sălașul oilor și vacilor în timpurile ploioase. Acum oricine iși poate închipui curățenia ce se găsește înăuntrul acestei case. Auzisem că societatea Turiștilor Romîni din București plănuise de a o construi din nou și a face din ea un fel de otel pentru excursioniști, avind avantajul, că se află în apropiere de Sinaia, distanță de 2—2 % ore, astfel că s’ar putea ușor aproviziona zilnic cu cele necesare pentru călători; însă pînă acum nu s’a făcut nimic Și asupra acestei case, atragem binevoitoarea atenție a. d-lui Sîngeorzean; spre a stărui pe lingă Eforie a face din ea un fel de adăpost Cui nu i-ar plăcea să plece seara din Sinaia, să petreacă o noapte aci spre a vedea un splendid răsărit de soare și apoi a se reîntoarce îndărăt. In spatele casei, se ridică alte două creste ale Furnicei și cea din urmă este cel mai înalt vîrf al sau. De la casă, spre stîngă se lasă la vale o poteca, care merge spre muntele Piatra Arsă, pînă se unește cu drumul ce vine dinspre Piatra Arsă și continuă spre Jepilioari, Jepii mici, Caraimanele. In vale se află un șipot rece ca ghiața, însă și acesta din cauza neglijenței, este aproape să se piardă, ceea ce ar fi un rău ireparabil atît pentru turiști, cit și pentru călători, întrucît pe aci apa în timpul secetei nu se găsește nicăeri. Mai înainte de a fi făcută poteca prin Piatra Arsă, pe sub această casă era potecuța, ce conducea la toți munții mai depărtați. In apropiere de Vîrful Tu dor se găsesc două văi, unde călătorul însetat poate să-și potolească setea. - -»ÄLa 7 ore și 50 minute eram la muntele Vîrful cu Dor, (2006 m. înălțime, un drum, făcut în pas gimnastic, deoarece fiind grăbiți, am mers cam repede, adică în timp de o oră și 50 minute, în loc de 2 Vi ore, străbătînd o distanță de 10 km. de la Podul Principelui Carol pînă aci. Urcăm pe întrecute în vîrful lui, ceea ce se și făcu în 10—15 minute. A mai descri tabloul fermecător, ce se desfășură vederea noastre, ar fi de prisos,deoarece acest vîrf a fost descris de toți scriitorii și pe toate tonurile. Ceea ce putem arăta aci este că din vîrful său ,se zărește în depărtări, Gîmpina și cîte odată, cînd cerul este limpede cîteva turle de biserici din Ploeștî, iar în dreapta în vale, Petroșița, ba chiar ceva și din Tîrgoviște. Acest vîrf spre Valea Iivorului este prăpăstios, pe cînd din partea de unde venim e mult mai plan. La o mică distanță de el și despărțit printr’o mică vălcea, se înalță un alt vîrf, dept, aproape perpendicular, însă oricine se poate urca tipar, fiindcă de jos pînă sus sînt urme așa de întipărite, încît parcă ar fi săpate într’adins și cu ușurință; în cîteva minute te afli în vîrful său. Aci vederea este mult mai frumoasă decit în celalalt vîrf. După cîte am auzit acesta din urmă ar fi adevăratul și legendarul „Vîrful cu Dor al Ciobanului“, a cărui cruce de piatră și azi se află la poalele lui. În vâlceaua ce desparte aceste vîrfurî, se află niște blocuri colosale de piatră în formă de ciuperci. Pe poalele acestui vîrf, se află instalată strija lui Moise Lungu, iar pe coastele sale mai multe tîrle de mioare și cîrlane. Coborîndu-ne și de pe acest vîrf, cerul începe a se înnora și negura se ridică groaznic din vale și cu o repeziciune vertiginoasă dusă de un vînt puternic, ascunde totul vederei noastre.,Dar ce să facem, ne plac atît de mult munții, acești drăgălași munți, încît cu riscul de a lua în fiecare excursiune cîte o baie rece, care încea săt fie zis, aju prea p.p.< ’ i serv. compl. de porcelan pentru cafea cu lapte i serv. comp. de porcelan 1 stanielă cu ceasornic reprezentând unu frumos cap de cal ținut de o fată. 1 bucată și fon călit, super. 8 obiecte de artă, fin lucrate în porțelan 8 cutii sup. „Fein Cospéu 6 fiac. Eau de cologne spec. S flacoane parfum fin 8 buc. brod. fină de piandă 3 garnit. complecte de ace 2 ceasoarnice bărbătești „Roskspf“ patent perfac 2 bastoane bărb. „Solide“ i umbrelă de mătase fină, modernă și elegantă pentru damă, vine nici unuia dintre neîntre tot vom umbla și nu ne vom da bătuți! Atît de mult îî adorăm! De cîteva ori am fost muiați pînă la piele, bătuți de piatră și chiar ninsoarea și viscolul ne-a surprins pe munți, totuși însă noi am continuat drumul nostru și niciodată nu am dat îndărăt. Îmi aduc aminte că acum cîțiva ani, în societate cu d-rele Ghica, fiicele defunctului colonel Ghica, în ziua de 15 Iulie, pe cînd urcam spre muntele Omul, în apropierea sa, ne-a apucat o ninsoare așa de groasă că pămîntul se acoperi cu , o pătură de cîțiva centimetri. Altădată cu Dodel Cerkez, fiul fostului director al poștelor, Georges Ghica, și cu călăuza Gheorghe al Sandei între munții Omul și Bucșoiul, fără nici un adăpost și în niște stinci colosale, ne-a surprins o grindină cu boabele cît oul de porumbiță, însoțită de niște tunete și trăsnete teribile. Ce să facem? Nu puteam nici a înainta, nici, a ne întoarce. Ne-am aruncat cu fețele la pămint și astfel am înfruntat și această tempestă repede și îndărăt tot nu ne-am întors. Sfătuim pe toți a merge înainte, căci la munți, timpul e variabil și nestatornic. Noi cunoscători de aceasta la orele 8 și un sfert pornim înainte, fiind udați de ploaie pînă la piele timp de aproape 2 ore. Lăsăm la dreapta drumul cel bun, care conduce spre Peștera Ialomițeî și apucăm la stînga pe o potecuță coborînd în vale la pârâiașul ce se vede de sus de la crucea Ciobanului. Drumul ținut pînă la „vîrful cu dor" și continuarea lui la dreapta, lăsat de noi, este drumul obișnuit la Peștera Ialomiței. Coborîșul este ușor, dar potecuța este rea, fiind mai mult mîncată de ape și pe alocurea sunt mușuroaie mici de pămînt acoperite cu iarbă și mușchi moale. In susul acestui pîrîiaș se află un șipot cu o apă minunată. Ținem a arăta și aceste mici detaliuri pentru ccea ce ar suferi de sete, căci pîrîiașele în timpul secetei seacă și tocmai jos, în vale se găsește apa șî nu tocmai așa bună, de băut.. In tot timpul cît coborim pe această potecuță, avem în stînga noastră cele două vîrfurî mari și frumoase ale Vîrfului cu Dor, care se inclină treptat, treptat pînă dă în valea Isvorul Dorului, udată de apa cu același nume, unde ajungem după un mers potrivit de 20 minute. Apa acestui pîrîu izvorăște aproape de muntele Caraiman, dintre Govora și Jepiî mici și cu cît înaintează mai mult spre vale, cu atît apele sale se măresc, formînd o mulțime de cascade și lacuri, unice, poate în felul lor, prin aceste locuri, și ajungînd între vînturișuri, formează două cascade, dintre cari cea din sârmă e colosală, atît ca înălțime, cît și ca coloană de apă și care se poate foarte bine vedea de la Podul de pe șoseaua Sinaia-Morcenî. Această vale cu apa ce o udă, cu cascadele și lacurile sale, prezintă o frumusețe admirabilă, însă foarte greu de parcurs, avînd către sfîrșit niște pante foarte înclinate. Ceea ce însă este o minune și merită a fi văzută este cascada cea mare, despre care poate voi reveni în o altă descriere amănunțită a acestei frumoase și încîntătoare văi a favorului Dorului. Această apă se varsă în Prahova la cătunul favorului. Distanța de la Vîrful cu Dor pînă în această vale este de 1500 metri. De obicei în acest loc, se ia o mică gustare și se face un mic repaos prezentînd toate condițiunile de odihnă, adăpost, și apă. ■ ■ 1 PREMIILE JIPITUITE „DIMINEAȚA“ Duminică 2 August 1909 Toți cititorii și abonații noștri participă gratuit la următoarele țfalercass premie: 1 serviciu comp, de porțelan pentru masă compus din 2é> bucăți frfiS li’filîi UDHSISsifl SS OlSsa iPHifai OlfsH 1 nu esta sorți, pentru a participa cu e!@ si ia trs* 1 gereatie Dumincă 2 August a. c. pentru lave ar B. și M. ale ziarului j Febra tifoidă în Iași IAȘI, 30 Iulie. — Un nou caz mortal de febră tifoidă am avut de înregistrat pe ziua de azi« î . După cum se constată, pe zi ce merge epidemia crește: , Tg. 'W •'■ 'W , . La spitalul militar se află actualmente 27 bolnavi de febră tifoidă, tot. Incidentul de la Predeal CE A STABILIT COMISIUNEA DE ANCHETA Cu privire la incidentul provocat de funcționarii unguri la Predeal în momentul când principesa Maria, urma să plece în străinătate împreună cu micii principi, suntem în măsură să publicăm azi textul procesului verbal încheiat de comisiunea de anchetă,. Se știe că ungurii au refuzat să alipească vagonul regal la trenul lor sub cuvint că acel vagon ar fi deteriorat. Iată ce a stabilit comisiunea de anchetă: PROCES-VERBAL încheiat în Sinaia, la 7 August (st. n.) 1908, de față fiind cei 163 semnați, OBIECTUL Cercetarea făcută de comisiune cu privire la o presupusă roată defectuoasă a vagonului-salon regal No. 1 al c. f. r. (căile ferate române),— atașat la trenul No. 601,—care, la 3 ale bineî, fiind găsit de organele ținînd de M. A. V. (căile ferate ,ungare) la Predeal ca primejdios la întrebuințare, n’a fost primit. CONSTATAREA . După o examinare amănunțită a roții în chestiune s'a constatat că la lovirile cu ciocanul, sunetul produs e mai năbușit decit la celelalte roți, care împrejurare a indus tn eroare pe M. A. V., organele căilor ferate ungare. Spre a se convinge în mod irefutabil dacă s’ar produce o deplasare a roții, s’a făcut o călătorie de încercare de la Predeal la Sinaia cu vagonul frînat. La sfîrșitul călătoriei semnele aplicate față în față pe bandaj și roată nu se deplasaseră. CONCLUZIA Deoarece roata nu s'a deplasat în intervalul călătoriei de încercare, s’a găsit că perechea de roție aptă la întrebuințare și, după regulament, ar fi trebuit admisă. Data de mai sus. Din partea direcției c. f. r. Inspector general Cosmovici, locțiitor de director al atelierelor și serviciului biuroului de misture; Vasilescu, inginer cl. I, șef al atelierelor din București; Al. Cristea, inginer cl. I, locțiitor de șef al atelierelor din București; A. G. Perșinaru, locțiitor de inspector al serviciului de mișcare. Din partea direcției M. A. V.: Ioseps iudic, inginer cl. I, din. partea serviciului de mișcare din Coloșvar, div. IV; Ladislaus Farmos, inginer cl. I, șef al atelierelor din Brașov; Moritz Gáspár, șef fochist în Brașov, - » Artiștii romîni în strüșnatt Ziarele străine vorbesc cu elogii de tenorul Jose Arați (I. Arat), care a avut cîteva debuturi strălucite pe scenele europene. Arați e originar din România. El a absolvit Conservatorul din București și a plecat apoi la Paris unde și-a desăvîrșit studiile și s-a impus în urmă în lumea artistică prin aptitudinele sale vocale. A jucat în opera ,,Ruggero et Alice", în ,Zumea”, iar acum pleacă în turneu,, cu o companie de artiști de frunte. . __ HBITWai M ITT MW« 'jf * Tenorul Jósé Arați La Doftaua e liniște PLOEȘTI, 30 Iulie.— D. Cavaroc, directorul penitenciarului Doftana,a comunicat azi parchetului că deținuții s’au potolit complect și că totul a luat un mers normal. Sîmbătă 1 August 1909 DIRECTOR CONST. MILLS,~sf ——— Abonamente cu premii: •lf Un an • • LoI 204 Iani . i ...... . „ 11 « Iani • Pentru străinătate prețul este îndoit N Q PI TELEFON 53 IRONIA ILUSTRATA ISTORIA SE REPETĂ — Dar ce-o să zică amantul tău de la București cînd o afla că-l înșeli cu mine ? — Ce să zică ! Parcă cu dînsul n’am înșelat pe un altul NUVELELE „DIMINEȚEI ** Dragoste tîrzie de LIA HARSU Bat îndu-i cu zgomot pintenii, Radu se opri în fața Măriei și-și duse cu grație mina la chipiu: „Spune Mio îți place?! Maria îl privi trist, dete din Cap și oftă ușor. ..Acur mă duc, Mio. E ceasul rece și trebue să înceapă balul. Vine și prințesa“. Ochii străluceau de o bucurie copilărească. La vîrsta lui totul e frumos, fermecător. Zîmbetul unei femei, un cuvînt de laudă al superiorului, o vorbă bună auzită de oriunde. ț Douăzeci și patru 1 de ani, ochii mari și negri, mustață neagră puțin ridicată la vîrf. Radu era întradevăr frumos și seducător. ■— ■ ’’ Maria îl iubea cu o dragoste nebună. Cu mulți ani mai mare decît el, se rușinase la început de simțimîntul ăsta nou pentru ea, venit totuși atit de tîrziu. ««w. »Nl iubea, f?i el o iubea, în felul lui, negreșit. Simțea pentru ea o dragoste de frate mai mic, doritor să-l alinți mereu ca pe un copil răsfățat. „Mie, eu mă duc“, zise Radu după ce-șî mai aruncă odată ochii în oglindă. ..Du-te Radule, dar vezi.... să nu vii prea tirziu“. Vorbele eșuaze cu anevoe de pe buzele Măriei , Radu nu răspunse, se înclină grațios și luînd mina Măriei, o duse la buze. Maria rămase în mijlocul odăei și privi lung și trist în urma lui. Se lăsă apoi cu greu într’mi fotoliu și rezemîndu-și capul în mîini, rămase multă vreme așa cu gîndurile pierdute. La el, numai la el erau gindurile și toată inima ei. El, un copil aproape, neștiutor de durerile vieței. Alintat de părinți, mai tîrziu iubit de camarazi, adorat de femei, ce putuse el cunoaște din viață decît binele ? Dar ea, crud se mai lovise de toate stîncile cari zdrobesc viața și nu lasă în urmă decît sfărîmături. Și tocmai acum, cînd renunțase la tot, acum îi eșise el în cale și cu glasul lui desmierdător, cu privrea ochilor lui frumoși, îi spusese că o iubește. Și poate că o și iubea. Pentru liniștea sufletului ei, pentru a gusta puțin dintr’o fericire tîrzie, ea îl credea. La vîrsta lui însă, nu-i putea cere să renunțe la bucuriile copilărești, potrivite vîrstei lui. . Balul de astă seară. " „Trebue să mă duc, Mie dragă“, îi spusese el alintînduse.',se duc mai toți camarazii și trebue, înțelegi tu Acel trebue. Maria nu-l înțelegea bine, dar îl vedea bucurîndu-se ca un copil de o jucărie frumoasă. , De ce să-i strice bucuria ? De câte ori se ducea Radu la o petrecere și se întorcea acasă amețit de plăcere și de ochii și parfumul femeilor, dintrun simțiment de generozitate, inconștient , poate,f zicea: 0-„Ce de femei frumoase,Mie. Dar vezi, nici una nu era ca tine“. <Și dacă ea, într’un moment de gelozie nestăpînită încerca să-i spue vre-un cuvînt de imputare, el îi închidea gura cu o sărutare: «■ ** ■ .» Maria suferea. Radu era copilul răsfățat al femeilor. Și acum știa, închidea ochii și parcă vedea privirile languroase sau aprinse ale femeilor, cînd se lăsau în brațele lui, în farmecul amețitor al valsului;’ strîngerile ușoare de mină cari spun atîtea... Și el... O durere ascuțită ca un tun,ghiü trecu prin inima Măriei. Sărmană inimă !• < Ceasurile treceau grele, nesfîrșite. Pareau veacuri de la o bătlie la cealaltă a pendulei. Fiecare bătae răsuna ca o lovitură de Ciocan în creerului fierbîntat al Măriei. Patru. Un cocoș recegit ele frig începu să evite cu glas ascuțit un cucurigu prelung. Maria, pierdută în gânduri, tresări speriată. Se ridică de unde ședea și elete la o parte perdeaua. Fulgi mari și raț î se cerneau ușori pe omătul căzut toată noaptea. Privi lung și cu o și își era nespus de dureroasă la liniștea care domnea pretutindeni. Și în sufletul ei, cită sbuciuma« re ! • ” **• “ ' De departe se auzeau zurgă«lăi» unei sânii care se apropia. Sania se opri în fața casei. Radu sări sprinten din sanie, plăti birjarului și se îndreptă fredonînd spre ușă. Maria o luase înainte și deschise ușa. Radu intră tot cîntînd și se apropia de Maria. „Mie, a fost splendid, sub perb. Admirabil, ei, ce mai vorbă, am petrecut, da știi... am petrecut...“ „Bine ai făcut, Radule, îmî pare bine că ai petrecut...“ dar glasul eî tremura ușor și își șterse pe furiș două lacrimi fierbinți cari stau să pice pe obrajii ei palizi de neodihnit și suferință’, **** LIA HIRSU ,, Mișcarea de la *teriile publica Următorii absolvenți cu diplomă ai școalei de conductori desenatori au fost numiți conductori pe ziua de 16 iulie la următoarele servicii: D-niî Mazdrac Gh. și Stănsci Traian la lucrările noi din: Administrația căilor ferate. D-niî Constantinescu Arsenie și Bălașa Vasile la serviciul de poduri și șosele al județului Mebțț« dinți. • D. Nenein Valescu la serviciul de poduri și șosele al județului Buzău. D. Dumitrescu Mihail las send«, cili de poduri și șosele al județului Dîmbovița. D. Angholache Anton la același serviciu al județului Gorj. D. Ștefan P. la serviciul central, al direcției de poduri și șosele. g ■3