Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)

1909-10-28 / nr. 2042

ANUL VÎ.-N*. PUBLICITATEA. CONCEDATÄ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER 4 Comp, BUCUREȘTI Str.Karageorgevtci 13—Telelőn 8/# Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 Miercuri 28 Octombrie 1909 DIRECTOR CONST. MILLE 1 'Abonamente cu premii: #­ *? • ',?• f,, ■ • * • iei 20 Iani. (, ț . ff. ,,, „li Jäf” luni ••••»• I , * „ 6 Pentru străinătate prețul este îndoit ‘XKLILir­ dlílít în* Direcția $1 Admist&r £$* No* fifl Redacția cu Capitală . ‘ji V-14/U­v Provincia. • ‘ii 14/9" „■> í Í, Străinătatea. „ 12/40 -a E8-S­ í Apare zilnic cu cele din urma «trir’i ale notei j­iv ^ Vv’ fS­mMrn Eri la orele 10 dimineața, a avut loc în palatul „Adevărului“, tragerea premiilor acordate gratuit abona­ților ziarului „Dimineața“. Tragerea s-a făcut de către co­­misiunea camerelor de comerț din București, Iași, Brăila, reprezentate prin d-ni. G. Bedițeanu, delegat al camerei de comerț din Capitală, d. Th. Jelea vicepreședintele Camerei de comerț din Iași și d. Gh. Ionescu, delegat al Camerei de comerț din Brăila. Sala în care a avut loc tragerea premiilor, era literalmente ocupată, ,cu mult înainte de începerea tra­gerea. După ce comisiunea a luat cu­noștință de procesul verbal al tra­gerei trecute, care s’a citit în pu­blic, s’a procedat la controlul pre­miilor și al numerilor cari parti­cipă la tragere. _ .... Cîștigurile și bonurile au­ fost. Scoase din urne de către: Simion Florezeanu, intern al liceului Sf. Sava și Ni­cu Herman din str. Sbo­­rului 6. Numerile cîștigătoare erau pre­date comisiunei care după ce con­stata din registrele administrației numele câștigătorului, îl citea în pu­blic și îl trecea în­­ procesul-ver­bal. . . Casa din Iași, forma în special ținta speranțelor tuturor abonaților cari asistau la tragere. Cînd d. Rediteanu a citit cu voce tare, Casa din Iași, se aștepta cu mare emoție citirea numărului cîș­­tigător, D. Jelea­, vice­președintele Came­rei din Iași citește No. 98'IC, mișcare se produce în publicul asis­tent și tot­ așteaptă cu nerăbdare să afle cine este fericitul câștigător al casei din Iași. După cîteva minute, se pronunță numele d-lui dr. Segăiceanu Cice­­rone, din Caracal, căruia i se expe­diază imediat următoarea telegramă: D-lii Dr. Segăiceanu Cicerone Caracal Sunteți fericitul cîștigător al pas­ei din Iași, oferită ca premiul­­ gratuit abonaților, ziarului „Di­mineața“. nr . Gh. Bediteanu delegatul Camerei de comerț din București Președintele «omisiune! tragerea premiilor Iosif Singer, Răducăneai, Falciu, Iosif Barbasch, Cimpina, Ion D. Protopopescu, judecător, Novaci, Gorj. I. Coimayer, Focșani, A.Gluckman, str. Herăsc­u Năstu­rel, 15. Loco. Jacques Komrower, Galati. Fot. Constantinescu, com. Bălenî, Covurluiu. Pr. Kirita Niculescu, com. Ghiz­­dăvenî, Prahova, Carol Iacobsohn, com. Strunga, lîovian, Josef Grünstein, Piatra-N, Natan Uscher, com­. Germănești, jud. Tutova, N­­ Schmiltavici, Falciu, R. Spiro, com. Durnești, Botoșani, Alex. S. Mavru, Bacäu, M. Goldstein și M. Păunescu, Banca Craiovei, Craiova, D-na Pulcheria Codrescu, Caroli­ne­ 15, Loca, David A. Iosif Beligrădeanu, Cra­iova, M. Dickman, str. Călărași, Loca, Nae V, Pleșoianu, corn, Zătrenî, Vîlcea, N. Berman, Tulcea, Trifescu și Petrovici, com, Cepari Bîrsești, Argeș, D. Tall, Lipscani 29, Loco, I. I. Nicolaü, controlor, Hîrșova. Adolf Roller, Azilul de noapte. Loco, Nachbar, Pitagora 15, Loco, L. Schramm, Lipscani 4, Loco, * După terminarea tragerea s’a în­cheiat și semnat de către comisiu­nea de tragere a premiilor următo­rul: PROCES-VERBAL Astăzi 26 Octombrie 1909, sub­scrisa reprezentanți ai Camerilor de comerț din București, Brăila și Iași, în urma invitați­i ei d-lui Const. Mille, directorul ziarului „Dimineața“, întrunindu-ne în lo­calul societăței „Adevărul“ din strada Sărindar No.­u­, pentru a ne constitui în comisiune de con­trol asupra tragerea premiilor ce oferă ziarul „Dimineața“ abona­ților­ săi, am constatat următoa­rele: Pentru abonații pe un an s’au eliberat 26 cupoane, pentru 6 luni și cupoane și pentru abonații pe S luni 4 cupoane. Peste numărul de S1.226 de cu­poane rămase de la tragerea din 19 Aprilie 1909, cari s'au găsit în­chise și sigilate în urmă, cont. procesului-verbal încheiat la data de mai sus de către reprezentanți Camerilor de comerț din Bucu­rești și Craiova și cari cupoane numere urmează să ia parte și la tragerea de azi — după cum s’a anunțat prin ziar — s’a mai adăo­­gat încă un număr de 25.453 nu­mere, reprezentînd cupoanele eli­berate dela 20 Aprilie a. c. pînă azi, începînd cu No. 31.265 pînă la No. 56.728, anulate fiind 11 nu­mere Și anume: 41258, 41259, 41260, 41261, 41262, 41263, 41264, 41265, 41266,, 41267 și 41268 și prin urma­re scoase din urnă spre a nu lua parte la tragere, participă astfel la tragerea de azi un număr de 56679 cupoane. S’au pus apoi în prezenta voas­tră în urna cea mică 53 buletine, cari cuprind cîștigurile oferite și anunțate de ziarul „Dimineața“. In urma acestora s’a început tragerea, in prezenta noastră și a publicului asistent și a eșit rezul­tatul prevăzut în lista alăturată, care a fost semnată de noi, spre a se aduce la cunoștința publicului prin ziarele „Dimineața“ și „Ade­vărul“. După terminarea tragerea, cu­poanele rămase în urnă în număr de 56.626, au fost sigilate de noi pentru a participa și la tragerile­ viitoare. Drept care s’a încheiat acest pro­­ces-verbal, spre a se aduce la cu­noștința publicului. 26 Octombrie, 1909. Delegatul Camerei de comerț din București, G. Bedițeanu Vice-președinte al Camerei de comerț din Iași, Th. Jelea Delegatul Camerei de comerț din Brăila, Gh. Ionescu D. Const. Mille, directorul nostru, mulțumește d-l­ui Th. Jelea, precum și­­ d-lor Gh. Bedițeanu și Gh. Io­nescu de concursul ce au binevoit să dea la tragerea premiilor. D-sa arată apoi importanța premiilor și interesul ce se depune de a se strin­ge cît mai mult legăturile dintre gazete și cititori. Vorbește apoi 3. Emil D. Fagure, arătînd contingentul de ziariști pe care-l dă lașul și transmite, prin «L Jelea, un salut amicilor și colegi­lor săi ieșeni, asigurînd în deosebi pe ieșeni de dragostea „Adeverului“ și „Diminezei“. D, Jelea mulțumește d-lui Fagure asigurîndu-i că va transmite salu­tul d-sa­le călduros. Agapa s’a sfîrșit la orele 3 p. m. Pol. D. T. Jelea Iată acum șî lista complectă a premiilor cîștigate. i. CASA DIN IAȘI a fost cîștigată cu bonul No. 9840 și chitanța No. 8693 de d. dr. Segărceanu Gh­i­ronos din Caracal. DORMITORUL a fost cîștigat cu bonul No. 3119 și chitanța cu No. 8143 de d.­­Paul Iorgulescu, in­stitutor, Călărași. SUFRAGERIA a fost cîștigată cu bonul No. 25­432 și chitanța No. 9845 de d. Frani Irsa, Str. Jupiter No. 7.—Loco. 6 ABONAMENTE PE UN AN LA „ADEVERUL“ D­­ N. Telemart, învățător, cat. Talești, com. Nludești, Suceava. C. Constantinescu, str. Toamnei 8, Loco. Nicu N. Gane, ■ magistrat, Roman. Căp. Busuioceanu,­­str. Arcului S3, Craiova. N. Giosanu, com­. Măgura, Buzau. 15 ABONAMENTE PE 6 LUNI LA „ADEVERUL ”. Archim­ L. Mareș, Bainaclia, Basarabia. I. Steuerman, Hotel Regal. Loco. Iosef Mirek, com. Bragadiru, prin gara Smîrdioasa. I. Lascu, com­. Tulucești, Covur­­luiu. Maior ’D. Negulescu, herghelia Cizlău, Buzau. Osias Schuller, Bacău. Jean Halpern, str. Madona 16, Craiova. Albert Cohen, str. Olteni 44­, Loco, N. . Naumescu, gara Baicoiu. David Marcu Vițu, str. Unire! 5, Pitești. N­. G. Sicin, Iași. Ing. I. Gatlieb, Buștenari: Mihalache Ionescu, com. Bistreț. Dolj. Iulius Maghiar, com­. Cetate, Dolj. Adolf Weinberg, Sulina. 30 ABONAMENTE PE 3 LUNI LA „ADEVÉRUL“ Nicolae Tassian, vila Cezari, str, Canto 4, Milla.no. Alex. G. Manolilis, Oltenița, Irimia Landman, arendaș, com­. Forești, căt. Onicea, Suceava, Eugeniu Bircă, corn. Ghimpețenî, Teleorman,­­ D. G. Bedițeanu Agapa noastră După terminarea tragerea, la orele 1, a a­vut loc, la restaurantul­ Andrei Dumitrescu, o agapă la care au par­ticipat, în afară de personalul redufa­­țional și administrativ al ziarelor noastre și d. Th. Jelea, vice-pre­­ședintele Camerei de comerț din Iași. D. G. Bedițeanu din partea Camerei de comerț din București și d-nii Gh. Ionescu, din partea Came­rei de comerț din Brăila, au mulțu­mit pentru invitația d-lui C. Mille directorul nostru, scuzîndu-se de a nu putea lua parte la agapă. In tot timpul mesei a domnit cea mai mare animație. Cel­­ dintîiü a luat cuvîntul d. Th. Jelea, vicepreședintele Camerei de comun din Iași, lăudînd inițiativa frumoasă luată de d. Miile de a a­­corda premii abonaților ziarului „Dimineața“. D-sa declară că se simte fericit că se află în mijlocul nostru și bea în sănătatea d-lui Miile și a­ tatregel asistența Sindicaliștii la Văcărești Eri fiind sărbătoare, familiile muncitorilor sindicaliști arestați la Văcărești, au fost la închisoare unde au avut o întrevedere cu cei arestați. Au mai venit la Văcărești d-niî. M. Gh. Bujor avocat din Iași, Protopopescu și Ghetu avocați din Constanta, d. avocat Cocea, d­l. Călin din Iași, precum și mai mulți prieteni ai muncitorilor închiși. * Vizitatorii au dat d-lui Dimitrie Marinescu un buchet de flori. De asemeni au dat Și celorlalți flori.­­ Sindicaliștii­ arestați sunt foar­te bine dispuși și încrezători în cauza lor dreaptă pentru care suferă acum. Scandalul din T.-Severin T.-SEVERIN, 26 Octombrie.­­A­­seară, pe la orele 10 jumătate, s’a întîmplat un scandal în salonul „Carmen­­ Sylva“ din localitate, un­de se da o serbare. Cauza scandalului e că în camera de consumație, de­ lingă salon, se a­­fla o ruletă „Mon­te-Carlo“ la care jucau mai mulî vizitatori Tocmai cînd jocul era­ în toiü a pătruns în acest cabinet directorul poliției, d. Băllănean­u, urmat de d. subcomisar Mînăstireanu și de mai mulți agenți și fiind în stare anor­mală, în loc să procedeze în mod liniștit, a răsturnat ruleta, a înce­put să vocifereze și a îngrozit pe toată lumea. Din cauza aceasta s-a produs o mare învălmășeală printre invitați, cari nu stau liniștit de­cît după ce directorul poliției și subalternii săi au­ părăsit salonul. — Cor, Presa străină și d-rul Racovski Toate ziarele mari din străina­ta­te se ocupă de arestarea ,d-rului Racovski la Cîinenî și de expul­zarea sa, precum și de eve­nimen­­tele sîngeroase din seara de 19 Octombrie, provocate de poliția Capitalei. „Le Matin“ din Paris publică o notă mai lungă, transmisă de co­respondentul sau din Berlin după miezul nopței, la telefon. Nota: menționează gravele știri cari au circulat asupra dispariției lui Ra­covski, după arestarea sa lui Cîi­nenî, vorbește de schingiuirile su­ferite de muncitorii Marinescu, Frimu și Cristescu în beciurile po­liției, cel dinții redactor al unui ziar socialist, al doilea președinte al asociației centrale a sindicate­lor muncitorești, al treilea secre­tar al acestei asociații. „Le Ma­tin" dă acestor brutalități califi­cativul drastic de „maltratări ex­cesive“. * „L’H­umanité“ publică următoa­rele sub iscălitura lui Jean Jau­­rès: „S’a răspîndit cri în Paris zvo­nul că prietenul nostru Haconski a fost arestat la granița romînă, că a fost sechestrat, că nu se mai știe de dînsul și că zilele îl sint în primejdie­.El nu făcea alta decit să intre în Rominia ca să ceară revizuirea unui proces nedrept. „Ni se pare cu totul peste pu­tință ca guvernul român să săvîr­­șească un aterizat așa de mons­truos și de absurd. El ar­ lucra cumintește dacă ar pune capăt repede oricăror comentarii sinis­tre și ar­ înștiința Europa asupra celor ce a făcut cu Racowski și ce gîndeș­te să facă. „In starea de nervozitate în care, treburile Spaniei au pus conștiin­ța europeană, nu-î prudent pentru un guvern ca să recurgă la pro­cedure secrete, să supue unei cen­zuri prea severe scrisori și tele­grame și să lase să se răspîndeas­­că zvonuri îngrozitoare. „Noi sperăm cu toată buna cre­dință că o dezmințire grabnică a guvernanților romîni vă pune i­­nima la loc tuturor acelora — și ei sunt numeroși — pe cari le ne­liniștește soarta lui Racovski“. Urmează un reportaj asupra fap­telor petrecute la Cîineni. Articolul poartă titlurile: „O nouă afacere Ferrer“, — „Atenta­tul guvernanților români“.­­ „Le Peuple“ din Bruxelles pu­blică în fruntea ziarului, pe pri­ma coloană, telegrama pe care a primit-o biroul socialist interna­țional asupra arestărei lui Ra­cowski și o însoțește de un mic istoric al afacerei Racowski, sub­liniind că el a fost medic militar și consilier județian în Romînia. Ziarul protestează apoi cu e­­nergie contra putinței unui aten­tat la viața lui Racowski și cere presei din tote partidele și din toate țările să-și unească glasul la această protestare. Acest articol ,e reprodus de dife­­rite ziare din Franța și Belgia, între acestea din urmă și de zia­rul „Express“.­­ „Pester Lloyd“ care a sosit ori în Capitală conține un articol al doc­torului Racowski, întitulat „Ex­pulzarea m­ea din Romînia“. D-rul Racowski publică în , acel articol cîteva facsimile după ac­tele doveditoare că n’a­­ fost nici­odată supus bulgar și că este su­pus român, fost ofițer și consilier județian. Ziarul ,,Secolo“, din Milano, publică un lung articol în chestia expulzare! d-lui Racowski. Articolul este semnat de Angelo­­ Cabrini și atacă, cu vehemență guvernul român, pentru expulza­rea d-rului Racowski, fără a-­ fi îngăduit să se prezinte în fața ju­decătorilor săi. Buletinul sindicatelor Comisia locală a sindicatelor din București este de urgență convocată în ședință extraordinară pentru as­­tă seară Marți 27 Octombrie, ora 7 seara, în noul local calea Victoriei No. 107, et. I­ scara III-a, La ordinea zilei o cestiune foarte importantă. 0 moașă care provoacă avorturi INSTRUCȚIA. — DECLARAȚIILE MOAȘEI. — DEPUNEREA MOA­ȘEI. — DEZGROPAREA ȘI AU­TOPSIA CADAVRULUI VICTIMEI TÂRGOVIȘTE, 25 Octombrie. — „Dimineața“ a fost singurul ziar care a vorbit la timp și destul de a­­m­ănunțit despre avorturile mortale provocate de moașa Maria Christes­­cu, fostă moașă comunală. Sîmbătă 24 Octombrie cor. nu­mita moașă fiind din nou chemată la instrucție, pe cînd îî se lua inte­rogatorul, în urma întrebărilor puse cu multă pricepere de energicul jude de instrucție d. Constantin Nacian, a revenit asupra declarațiilor, prin cari nega totul cu desăvîrșire, și a terminat prin a mărturisi, că în ur­m­a stăruințelor victimei, a cedat ca pentru suma de lei 30 să o sondeze. In acest scop, pe la sfîrșitul lu­­nei Septembrie cor., a început să o prepare. Primele injecții îi le-a fă­cut în casa unei prietene a d-sale, d-na Anicuta N. N. L„ o vecină ia victimei. In urmă a continuat operațiile în casa victimei, unde a și fondat-o, numai odată, declară © a. Are con­vingerea că moartea a provenit în urma neglijentelor victimei, care a umblat prin frig. . Unde a îngropat fetusul nu voiște a, spune, însă declară că după ce l’a pus într’un dulap, l’a luat de acolo și l’a pus pe pridvor. Arată că de aci a dispărut și că probabil l’au luat și mîncat clinis­m , la orele 6 seara. Sîmbătă’ 24 Oc­tombrie, după terminarea interoga­torului, moașa Maria Cristescu a fost de­pusă, fiind direct trimeasă de la instrucție la penitenciar. Aci, după cite am aflat, a declarat că regretă faptele sale și plînge în continuă. Pentru Marți 27 Octombrie cor. s’a fixat de instrucție ora 1 pentru dezgroparea și autopsia cadavrului nenorocitei victime Elena Niculă­­escu. Autopsia se va face la cimiti­rul „Simuleasca“ din Sîrbî, unde a fost înmormîntată victima. .— Rică. întrunirea de protestare a lucrătorilor plăpum­ari Aseară a avut loc în sala sin­dicatelor din calea Victoriei și o întrunire a lucrătorilor­­ plăpu­­mari. întrunirea s’a deschis la orele 7 și jumătate. A prezidat d. Gh. Ionescu care a­­ arătat scopul întrunire!. Insa a arătat cum în ultimul timp poliția se dedă la fapte cari sînt depairte de­­ a fi legale. Ea ares­tează pe nedrept, face diferite mizerii cetățenilor, iar cînd aceș­tia — a spus d. Ionescu — nu mai pot­ suporta­­ aceste ilegalități și se întrunesc ca să le demasce și să ceară ca să înceteze odată această­­ stare de lucruri, la ple­­care sunt provocați de polițiști, bătuți, arestați, schingiuiți­­ din nou la poliție și în urmă dați ju­­decăței pentru „rebeliune”. Oratorul a protestat contra aces­tor fapte și a invitat pe­­ azistenți ca­ să se organizeze și să poată astfel lupta pentru un trai nfei bun. D. Elorca Basarab­escu a arătat, cum s’au petrecut faptele de Lu­nea trecută, cînd s'au desfășurat tristele evenimente, de cari nu sînt vinovați de cît polițiștii. D. Bozeanu arată cum a fost arestat pe nedrept de polițiști, ținut, arestat și la urmă bătut de un comisar. D. Marin Ionescu a înfierat­ cu energie purtarea poliției care a arestat pe lucrătorii, plăpumari Cristescu și Buzea­nu și în­ urmă i-a bătut, fără ca ei să aibe vre­o vină. D. Ionescu și-a încheiat cuvân­tarea, spunând că muncitorii tre­buie să opună brutalităților poli­țienești, o unire puternică și prin care se va putea duce cu succes lupta în spre țelul dorit. A mai vorbit și d. Păcală, după care întrunirea a luat sfîrșit la orele 9 și jumătate seara.—fiep. PROcESUL D-NEI STEINHEIL D-na Steinbeil înaintea­ juraților. Două expresii deosebite ale acuzatei: ne banca acu-m'1”'“ “â --“ “---■ Intra ITM­OIMIK din MENELIK PE MOARTE Menelik, împăratul Abisiniei se află în ultimele momente ale vieței sale. Marele număr de medici, din jurul lui, nu mai pot fi de nici un folos; sfîrșitul fatal se apropie; împăratul Abisinia­ împărăteasa BUZĂU, 26 Octombrie. — Astăzi la orele 2 un număr de aproape 200 veterani din orașul și din toate comunele județului Buzău, au tinut o întrunire în sala berăriei „Vîr­­ful cu dor“. Întrunirea a fost prezidată de d. Dumitru Tașcu, secretari fiind d-nii Delicică și lancu Ștefănescu, URI veterani. D. Ion Dragomirescu-Gorogină ia cel dint­in cuvântul și spune că sco­pul acestei întruniri este să arate veteranilor din județul și orașul Bu­zău drepturile lor pe cari până în prezent el nu și le-au revendicat. Oratorul dă citire unei petițiuni care a fost adresată regelui în­ luna Iunie trecut și prin care veteranii din județul Buzau, cereau conform drepturilor ce au, să li se d­a pă­­mînturi în Dobrogea, fiind singurii din toată tara cărora nu li s’a dat încă. Această petiț­iune—spune d. Dra­­gomirescu—a avut ecou, căci curînd s’a făcut un început de mișcare la prefectură și la toate celelalte au­torități unde au fost chemați vete­ranii pentru a se forma tablouri de acei cari n’aveau încă păminturi. Regele — spune oratorul — a avut milă de noi și ni s’au dat pămint nri și fără a a i se impune condițiunea de a ne stabili în Dobrogea, fiind liberi de a le arenda sau de a face orice cu­­ ele. Cu toate acestea—spune d. Dra­­gomirescu—sînt încă veterani din județul nostru cari nu și-a fi primit pămînturile. Oratorul dă apoi noțiunile pro­cedeului pentru ca fiecare veteran să poată fi pus în stăpînirea pă­mîntului sau.­Vorbește apoi de reducerea de­­ la sută ce se acordă veteranilor p. C. F. R. și de condițiunile ce trebui să îndeplinească fiecare veteran a să se poată bucura de această fa­voare. Intru­cît însă—spune d. Dragomi­­rescu—noi veteranii nu beneficiau­ de această favoare pe calea ferată buză și­ Nehoiașî, care cu toate ci este linie de interes particular, ur­mează să respecte toate legile și re­gulamentele căilor ferate române în vigoare, trebue să facem tot vete­rănii o petiție în acest sens. Explică apoi plătirea birului de care numai anumite categorii de ve­terani sunt scutiți și termină spu­­nînd că este absolută nevoie de for­marea unui comitet, care să repre­zinte interesele veteranilor buzoeani și să lupt pentru realizarea lor. Mai vorbesc a­poi în același sens de Tănase Tașcu și mai multe vete­rani din județul Buzău. La urmar, s’a format un comitet compus din următoarele persoane: Tănase Tașcu, Ilie Moisescu, lancu Ștefănescu, Achil Delicică, Ion Dra­­gomir­escu, Ion Moise din comuna Marunțișu, Costache Stoicescu,­ I. Movileanu, Marin Țigău din comuna Pogoanele și Ion Stoica din comuna Marunțișu, întrunirea s’a terminat în liniște la ora 4. — Sandu. Moartea lui Lazăr Duma Sîmbătă 24 Octombrie la orele 8 dimineața a încetat subit din viată în Capitală, la locuința sia din str. Brutari No. 31, Lazăr Duma, fost inspector general al școalelor române din Macedonia Defunctul era actualmente func­ționar la ministerul de externe ocupând gradul de consul general Decedatul lasă în urma sa u­­nanime regrete, mai ales printre cercurile romîno-macedonene, căci în toată viata lui s’a relevat ca un cald luptător pentru cauza ro­­mînilor din Mcedonia. Lazăr Duma moare în vîrstă de 49 ani și după urma lui rămîn sofia și 3 copii. Inmormîntarea va avea loc astăzi. Lazăr Duma lin mele acuzat i­omor CTRNAUȚI, 26 Octombrie.­Doc­torul Kohn, acuzat că ar fi încer­cat să otrăvească pe birtașul Kral, soțul femeiei cu care el avea re­­lațiuni de dragoste, a făcut ur­mătoarele declarații la judecăto­rul de instrucție: Mărturisește că a avut relațiuni d­e dragoste cu d-na Kral. El a fost client obișnuit al birtului so­ților Kral, încă din timpul pe cînd era student. De cînd a plecat la Cernăuți el întreținea corespondență cu dînsa. Ultima dată s-a întîlnit c­u dînsa la Drezda. Au locuit în ace­­laș hotel.­­Ea i-a spus că soțul ei este bolnav, că are un caracter imposibil, și că la gîndul de a se reîntoarce la Praga, îi vine să înebunească. El i-a propus atunci ca să se divorțeze de soțul ei, și să vie să locuiască cu dînsul la Cernăuți. Atunci ea a răspuns că va pune capăt acestor lucruri. D-rul Kohn a dat cineî. Kral, după cererea ei, prafuri pentru liniștirea nervilor. El caută să a­­runce vina asupra d-nei Kral. So­țul acesteia declară că, este excins ca ea să fi încercat a-l otrăvi. D-rul Kohn este un om care se bucură de mare vază în cercurile fgtiíalific Br Sufletul criminalului­ de C. S. BALLAN Cezar Lombrosso, părintele an­tropologiei criminale, fost profe­sor la facultatea de drept din Tu­rin, decedat mai zilele trecute, în marea sa lucrare „L’ou mo delin­­quente“, justifică predispoziția crimnalului către fapte rele prin influența atavismului. El zice că omul criminal păs­trează încă un rezidiu al sălbăti­ciei antice, că, criminalitatea nu e de­cît sălbăticia­­ supraviețuindă și că individul criminal trebue asimilat cu sălbaticul primitiv. Aceasta a fost prima ipoteză a teoriei lombrosiene. In susținerea acestei teze, Lom­­broso pretinde că, orice criminal are și trebue să aibă anumite stigmate, semne caracteristice, după cari se poate cunoaște foarte ușor. El rezumă acele stigmate în următoarele caractere anatomice, distincte : prognatismul, părul abundent și creț, barba rară, pie­lea adesea ori brună și gălbini­­cioasă, oxicefalia, oblicitatea o­­chilor, micimea craniului, desvol­­tarea pre­a mare a maxilarelor, a oaselor molare și a oaselor wor­­miene, fruntea înclinată spre spa­te (sugani), urechile mari și as­cuțite și slăbire musculară. Acestea sunt, în general, semne­le caracteristice anatomice, care, adăugate la rezultatele autopsii­lor, apropie—după părerea lui Lombrosso —pe criminalul euro­pean de omul preistoric, sau de mongol. *­In ce privește caracterele psi­hologice, s’a constatat că, un ca­­racter fundamental al criminalu­lui înăscut este impulsivitatea și lipsa puterei inhibitive. Acest din urmă caracter se pre­zintă sub două aspecte : unul de inerție și altul de excitabilitate excesivă. Elie Redus, în scrierile sale a­­­supra popoarelor primitive, ne spune că, impulsivitatea și lipsa puterei inhibitive formau și la a­­cele popoare un caracter general. Totuși, atîta tim­p cît condi­­ții unile materiale de existență e­­rau­ avantagioase, acei oameni e­­rau pașnici, dar, îndată ce vîna­­tul ori pescuitul nu era îndestu­lător, după perioada de inerție, urma o altă perioadă de excitabi­litate execesivă și încăerările ce­le mai sîngeroase începea. Cîteva exemple vor dovedi exac­titatea celor spuse . Un căpitan de bandiți din Cala­bria era împresurat într’o pădu­re de tote părțile de poterași, așa că, neavînd nici o eșire trebuia să moară de foame, ori să se pre­dea. Nevastă-sa isbutise să se stre­coare printre­­ soldați și să-i aducă ceva de mîncare. Pe cînd bandi­tul mînca și în același timp tră­gea cu urechea,­­ copilul său, care venise cu mama sa, începu să plîngă,­­speriat de foșnetul -pădu­re­. Banditul, văzînd copilul plîn­­gînd, fu apucat de o furie bestia­lă, scoate pumnalul și-și omoară copilul. Dar imediat după comite­rea faptului, începe să se vaete că nu știe ce a făcut... Un alt caz și mai eloquent. Un pescar sta liniștit pe malul mă­re! lingă un coș cu scoici, pe ca­re cu multă greptate le scosese din mare, înainte de a veni nevasta sa cu un copil. Pe cînd copilul se ju­ca cu scoicele, deodată din nebă­gare de seamă răstoarnă coșul. Pescarul, atunci orbit de furie, a­­plică copilul de picioare și izbîn­­du-l cu capul de o stîncă, îl lasă mort pe loc. Toate aceste dovedesc — și se confirmă prin mărturisirea în­suși a criminalilor —că, în mo­mentul comiterea crimei, chiar a­­cei criminali cari premeditează crima, nu-și dați seamă de starea lor sufletească. # Psih­ologia explică aceasta în modul următor: Cînd criminalul se găsește în­ prezența aceluia care-i va fi victimă, în el se pe­trece un fenomen fisiopsih­ologic. El devine prada unei zguduituri nervoase, al cărei rezultat este formarea u­nei idei despotice, care întunecă pe toate celelalte și îm­­pedică astfel ca în conștiința cri­minalului să se petreacă ceea ce în psih­ologie se numește „lupta motivelor“. TnU­ a­devăr, elementele consti­tutive ale unui proces fisiopsih­o­logic sunt: 1) Petrecerea unui fe­nomen fizic, în afară de centrul nervos; 2) O fază fiziologică du­blă, adică formarea unui curent nervos la extremitatea nervului, care suferă acțiunea fenomenului exterior și care transmite acest curent la centrul nervos și în fine, un curent nervos centrifug, trans­­mis prin alt nerv, la periferie. 3) Ultima fază fizică, față care este caracterizată printr’o mișcare m­usculară corespunzătoare natu­rii, cantitative și calitative a cu­renților nervoși. S Se întâmplă încă ca, curentul­ nervos centriped să nu ajungă la­ centrul nervos superior, din mai multe cauze: insuficiența exita­­rei, deterioararea nervului con­ductor centrifug și în fine exis­tența unei stări de conștiință vie, care nu­­ poate fi detronată de o senzație slabă. In cazul acesta, procesul fizio­­■psihologic nu se produce, pentru că-i lipsește elementele constitu­tive, dar, aceasta nu împedică faptul ca senzația să rămînă în stare latentă, sau în domeniul in­conștientului, de unde poate tre­ce altă dată în timpul conștiinței clare. De altfel, în general orice pro­ces fizio-psihologic, conștient sau inconștient, sau mai bine zis, vo­luntar sau involuntar, nu e de­c­î un caz al legei universale: tranformarea forțelor, după care nimic nu se creează în univers, nimic nu se distruge ci totul se transformă. Lombrozo a înregistrat pe plan­șe ad-hoc, cu ajutorul sfigmogra­­fului, modul cum bate inima cri­minalilor sub impresia unui com­pliment lingușitor, adresat lor, de asemenea la vederea unei mone­de de aur, sau cînd li se oferă un­ pahar cu vin. Rezultatul cercetărilor arată ofi răufăcători că sînt foarte vani­toși, vanitatea lor întrecînd pe a­­pliment lingușitor, a literaților și chiar pe a femeilor elegante. Ei sînt lipsiți de sentimente frumoase pentru femei. Le plac orgiile. Și le caută cu aceiași pa­­timă cu care prinții doresc o vî­­nătoare mare, sau o doamnă tî­­nără — un bal frumos. La toate acestea adăugăm spiri­tul de răzbunare și cruzimea lor, unite cu predispozițiunea de a minți, pasiunea de joc și în fine, lenea, o lene care merge adesea pînă la a nu-și îngriji nici cor­pul,—și avem un tablou complect al caracterelor psihologice ale criminalului înăscut, asemănător sălbaticului primitiv. C. S. BAÎ.LAW Magistrat Trib. Puina Din Giurgiu «Ko­rshwaz?­ Pelerinagiu la mormîntul lui Ba­­linth Ianoș.—Azi au sosit în locali­tate 56 membri ai societăței Sf. Ștefan din București, cari au făcut un pelerinagiu la mormîntul preo­tului Balinth Ianoș, fondatorul a­­cestei societăți. Imediat după sosirea trenului, toți membrii au mers cu drapelul tn frunte la biserica catolică, unde s’a oficiat un requem. Apoi cu toții au plecat la cimitirul catolic, unde la mormântul lui Balinth Ianoș au ți­nut­­ cuvîntări, preotul Tali Iohan Husti președintele societăței și Franz Ellek institutor la școala catolică. La cimitir a fost de asemenea oficiat un requim, la care a dat răs­punsurile corul spciențiț­el. De la cimitir membrii societăței au venit în oraș, unde a avut loc un banchet la restaurantul vaporului “Principesa Maria“. Cu trenul de 7 seara s’au înapo­iat la București. Sinuciderea din Albele.—Azi di­mineață femeia Catrina Velea din timp de pelagră, s’a du­s în pădu­rea Tincăreanga și într’un acces cătu­nul Albele, care suferea de mult de furie s’a sinucis, tîindu-șî gîtul cu o secure. Primăria respectivă, fiind anun­țată, aceasta a înștiințat parchetul. Tot această femeie acum 10 ani într’un acces de furie produs tot de pelagră și-a om­orît bărbatul uni­­gîndu-l cu gaz și dîndu-i foc. Atunci a fost condamnată la închisoare. Bal.—In comuna Ghiriac s’a dat un bal în scop de a se strînge un fond din care să se împrejmuiască curtea școalei. Balul a fost dat din inițiativa învă­țătorului G. Pătrașcu dirigintele școalei, sub patronajul d-lui Radu Efrimescu.—Idem.

Next