Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)
1909-10-28 / nr. 2042
ANUL VÎ.-N*. PUBLICITATEA. CONCEDATÄ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER 4 Comp, BUCUREȘTI Str.Karageorgevtci 13—Telelőn 8/# Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 Miercuri 28 Octombrie 1909 DIRECTOR CONST. MILLE 1 'Abonamente cu premii: # *? • ',?• f,, ■ • * • iei 20 Iani. (, ț . ff. ,,, „li Jäf” luni ••••»• I , * „ 6 Pentru străinătate prețul este îndoit ‘XKLILir dlílít în* Direcția $1 Admist&r £$* No* fifl Redacția cu Capitală . ‘ji V-14/Uv Provincia. • ‘ii 14/9" „■> í Í, Străinătatea. „ 12/40 -a E8-S í Apare zilnic cu cele din urma «trir’i ale notei jiv ^ Vv’ fSmMrn Eri la orele 10 dimineața, a avut loc în palatul „Adevărului“, tragerea premiilor acordate gratuit abonaților ziarului „Dimineața“. Tragerea s-a făcut de către comisiunea camerelor de comerț din București, Iași, Brăila, reprezentate prin d-ni. G. Bedițeanu, delegat al camerei de comerț din Capitală, d. Th. Jelea vicepreședintele Camerei de comerț din Iași și d. Gh. Ionescu, delegat al Camerei de comerț din Brăila. Sala în care a avut loc tragerea premiilor, era literalmente ocupată, ,cu mult înainte de începerea tragerea. După ce comisiunea a luat cunoștință de procesul verbal al tragerei trecute, care s’a citit în public, s’a procedat la controlul premiilor și al numerilor cari participă la tragere. _ .... Cîștigurile și bonurile au fost. Scoase din urne de către: Simion Florezeanu, intern al liceului Sf. Sava și Nicu Herman din str. Sborului 6. Numerile cîștigătoare erau predate comisiunei care după ce constata din registrele administrației numele câștigătorului, îl citea în public și îl trecea în procesul-verbal. . . Casa din Iași, forma în special ținta speranțelor tuturor abonaților cari asistau la tragere. Cînd d. Rediteanu a citit cu voce tare, Casa din Iași, se aștepta cu mare emoție citirea numărului cîștigător, D. Jelea, vicepreședintele Camerei din Iași citește No. 98'IC, mișcare se produce în publicul asistent și tot așteaptă cu nerăbdare să afle cine este fericitul câștigător al casei din Iași. După cîteva minute, se pronunță numele d-lui dr. Segăiceanu Cicerone, din Caracal, căruia i se expediază imediat următoarea telegramă: D-lii Dr. Segăiceanu Cicerone Caracal Sunteți fericitul cîștigător al pasei din Iași, oferită ca premiul gratuit abonaților, ziarului „Dimineața“. nr . Gh. Bediteanu delegatul Camerei de comerț din București Președintele «omisiune! tragerea premiilor Iosif Singer, Răducăneai, Falciu, Iosif Barbasch, Cimpina, Ion D. Protopopescu, judecător, Novaci, Gorj. I. Coimayer, Focșani, A.Gluckman, str. Herăscu Năsturel, 15. Loco. Jacques Komrower, Galati. Fot. Constantinescu, com. Bălenî, Covurluiu. Pr. Kirita Niculescu, com. Ghizdăvenî, Prahova, Carol Iacobsohn, com. Strunga, lîovian, Josef Grünstein, Piatra-N, Natan Uscher, com. Germănești, jud. Tutova, N Schmiltavici, Falciu, R. Spiro, com. Durnești, Botoșani, Alex. S. Mavru, Bacäu, M. Goldstein și M. Păunescu, Banca Craiovei, Craiova, D-na Pulcheria Codrescu, Caroline 15, Loca, David A. Iosif Beligrădeanu, Craiova, M. Dickman, str. Călărași, Loca, Nae V, Pleșoianu, corn, Zătrenî, Vîlcea, N. Berman, Tulcea, Trifescu și Petrovici, com, Cepari Bîrsești, Argeș, D. Tall, Lipscani 29, Loco, I. I. Nicolaü, controlor, Hîrșova. Adolf Roller, Azilul de noapte. Loco, Nachbar, Pitagora 15, Loco, L. Schramm, Lipscani 4, Loco, * După terminarea tragerea s’a încheiat și semnat de către comisiunea de tragere a premiilor următorul: PROCES-VERBAL Astăzi 26 Octombrie 1909, subscrisa reprezentanți ai Camerilor de comerț din București, Brăila și Iași, în urma invitații ei d-lui Const. Mille, directorul ziarului „Dimineața“, întrunindu-ne în localul societăței „Adevărul“ din strada Sărindar No.u, pentru a ne constitui în comisiune de control asupra tragerea premiilor ce oferă ziarul „Dimineața“ abonaților săi, am constatat următoarele: Pentru abonații pe un an s’au eliberat 26 cupoane, pentru 6 luni și cupoane și pentru abonații pe S luni 4 cupoane. Peste numărul de S1.226 de cupoane rămase de la tragerea din 19 Aprilie 1909, cari s'au găsit închise și sigilate în urmă, cont. procesului-verbal încheiat la data de mai sus de către reprezentanți Camerilor de comerț din București și Craiova și cari cupoane numere urmează să ia parte și la tragerea de azi — după cum s’a anunțat prin ziar — s’a mai adăogat încă un număr de 25.453 numere, reprezentînd cupoanele eliberate dela 20 Aprilie a. c. pînă azi, începînd cu No. 31.265 pînă la No. 56.728, anulate fiind 11 numere Și anume: 41258, 41259, 41260, 41261, 41262, 41263, 41264, 41265, 41266,, 41267 și 41268 și prin urmare scoase din urnă spre a nu lua parte la tragere, participă astfel la tragerea de azi un număr de 56679 cupoane. S’au pus apoi în prezenta voastră în urna cea mică 53 buletine, cari cuprind cîștigurile oferite și anunțate de ziarul „Dimineața“. In urma acestora s’a început tragerea, in prezenta noastră și a publicului asistent și a eșit rezultatul prevăzut în lista alăturată, care a fost semnată de noi, spre a se aduce la cunoștința publicului prin ziarele „Dimineața“ și „Adevărul“. După terminarea tragerea, cupoanele rămase în urnă în număr de 56.626, au fost sigilate de noi pentru a participa și la tragerile viitoare. Drept care s’a încheiat acest proces-verbal, spre a se aduce la cunoștința publicului. 26 Octombrie, 1909. Delegatul Camerei de comerț din București, G. Bedițeanu Vice-președinte al Camerei de comerț din Iași, Th. Jelea Delegatul Camerei de comerț din Brăila, Gh. Ionescu D. Const. Mille, directorul nostru, mulțumește d-lui Th. Jelea, precum și d-lor Gh. Bedițeanu și Gh. Ionescu de concursul ce au binevoit să dea la tragerea premiilor. D-sa arată apoi importanța premiilor și interesul ce se depune de a se stringe cît mai mult legăturile dintre gazete și cititori. Vorbește apoi 3. Emil D. Fagure, arătînd contingentul de ziariști pe care-l dă lașul și transmite, prin «L Jelea, un salut amicilor și colegilor săi ieșeni, asigurînd în deosebi pe ieșeni de dragostea „Adeverului“ și „Diminezei“. D, Jelea mulțumește d-lui Fagure asigurîndu-i că va transmite salutul d-sale călduros. Agapa s’a sfîrșit la orele 3 p. m. Pol. D. T. Jelea Iată acum șî lista complectă a premiilor cîștigate. i. CASA DIN IAȘI a fost cîștigată cu bonul No. 9840 și chitanța No. 8693 de d. dr. Segărceanu Ghironos din Caracal. DORMITORUL a fost cîștigat cu bonul No. 3119 și chitanța cu No. 8143 de d.Paul Iorgulescu, institutor, Călărași. SUFRAGERIA a fost cîștigată cu bonul No. 25432 și chitanța No. 9845 de d. Frani Irsa, Str. Jupiter No. 7.—Loco. 6 ABONAMENTE PE UN AN LA „ADEVERUL“ D N. Telemart, învățător, cat. Talești, com. Nludești, Suceava. C. Constantinescu, str. Toamnei 8, Loco. Nicu N. Gane, ■ magistrat, Roman. Căp. Busuioceanu,str. Arcului S3, Craiova. N. Giosanu, com. Măgura, Buzau. 15 ABONAMENTE PE 6 LUNI LA „ADEVERUL ”. Archim L. Mareș, Bainaclia, Basarabia. I. Steuerman, Hotel Regal. Loco. Iosef Mirek, com. Bragadiru, prin gara Smîrdioasa. I. Lascu, com. Tulucești, Covurluiu. Maior ’D. Negulescu, herghelia Cizlău, Buzau. Osias Schuller, Bacău. Jean Halpern, str. Madona 16, Craiova. Albert Cohen, str. Olteni 44, Loco, N. . Naumescu, gara Baicoiu. David Marcu Vițu, str. Unire! 5, Pitești. N. G. Sicin, Iași. Ing. I. Gatlieb, Buștenari: Mihalache Ionescu, com. Bistreț. Dolj. Iulius Maghiar, com. Cetate, Dolj. Adolf Weinberg, Sulina. 30 ABONAMENTE PE 3 LUNI LA „ADEVÉRUL“ Nicolae Tassian, vila Cezari, str, Canto 4, Milla.no. Alex. G. Manolilis, Oltenița, Irimia Landman, arendaș, com. Forești, căt. Onicea, Suceava, Eugeniu Bircă, corn. Ghimpețenî, Teleorman, D. G. Bedițeanu Agapa noastră După terminarea tragerea, la orele 1, a avut loc, la restaurantul Andrei Dumitrescu, o agapă la care au participat, în afară de personalul redufațional și administrativ al ziarelor noastre și d. Th. Jelea, vice-președintele Camerei de comerț din Iași. D. G. Bedițeanu din partea Camerei de comerț din București și d-nii Gh. Ionescu, din partea Camerei de comerț din Brăila, au mulțumit pentru invitația d-lui C. Mille directorul nostru, scuzîndu-se de a nu putea lua parte la agapă. In tot timpul mesei a domnit cea mai mare animație. Cel dintîiü a luat cuvîntul d. Th. Jelea, vicepreședintele Camerei de comun din Iași, lăudînd inițiativa frumoasă luată de d. Miile de a acorda premii abonaților ziarului „Dimineața“. D-sa declară că se simte fericit că se află în mijlocul nostru și bea în sănătatea d-lui Miile și a tatregel asistența Sindicaliștii la Văcărești Eri fiind sărbătoare, familiile muncitorilor sindicaliști arestați la Văcărești, au fost la închisoare unde au avut o întrevedere cu cei arestați. Au mai venit la Văcărești d-niî. M. Gh. Bujor avocat din Iași, Protopopescu și Ghetu avocați din Constanta, d. avocat Cocea, dl. Călin din Iași, precum și mai mulți prieteni ai muncitorilor închiși. * Vizitatorii au dat d-lui Dimitrie Marinescu un buchet de flori. De asemeni au dat Și celorlalți flori. Sindicaliștii arestați sunt foarte bine dispuși și încrezători în cauza lor dreaptă pentru care suferă acum. Scandalul din T.-Severin T.-SEVERIN, 26 Octombrie.Aseară, pe la orele 10 jumătate, s’a întîmplat un scandal în salonul „Carmen Sylva“ din localitate, unde se da o serbare. Cauza scandalului e că în camera de consumație, de lingă salon, se afla o ruletă „Monte-Carlo“ la care jucau mai mulî vizitatori Tocmai cînd jocul era în toiü a pătruns în acest cabinet directorul poliției, d. Băllăneanu, urmat de d. subcomisar Mînăstireanu și de mai mulți agenți și fiind în stare anormală, în loc să procedeze în mod liniștit, a răsturnat ruleta, a început să vocifereze și a îngrozit pe toată lumea. Din cauza aceasta s-a produs o mare învălmășeală printre invitați, cari nu stau liniștit decît după ce directorul poliției și subalternii săi au părăsit salonul. — Cor, Presa străină și d-rul Racovski Toate ziarele mari din străinatate se ocupă de arestarea ,d-rului Racovski la Cîinenî și de expulzarea sa, precum și de evenimentele sîngeroase din seara de 19 Octombrie, provocate de poliția Capitalei. „Le Matin“ din Paris publică o notă mai lungă, transmisă de corespondentul sau din Berlin după miezul nopței, la telefon. Nota: menționează gravele știri cari au circulat asupra dispariției lui Racovski, după arestarea sa lui Cîinenî, vorbește de schingiuirile suferite de muncitorii Marinescu, Frimu și Cristescu în beciurile poliției, cel dinții redactor al unui ziar socialist, al doilea președinte al asociației centrale a sindicatelor muncitorești, al treilea secretar al acestei asociații. „Le Matin" dă acestor brutalități calificativul drastic de „maltratări excesive“. * „L’Humanité“ publică următoarele sub iscălitura lui Jean Jaurès: „S’a răspîndit cri în Paris zvonul că prietenul nostru Haconski a fost arestat la granița romînă, că a fost sechestrat, că nu se mai știe de dînsul și că zilele îl sint în primejdie.El nu făcea alta decit să intre în Rominia ca să ceară revizuirea unui proces nedrept. „Ni se pare cu totul peste putință ca guvernul român să săvîrșească un aterizat așa de monstruos și de absurd. El ar lucra cumintește dacă ar pune capăt repede oricăror comentarii sinistre și ar înștiința Europa asupra celor ce a făcut cu Racowski și ce gîndește să facă. „In starea de nervozitate în care, treburile Spaniei au pus conștiința europeană, nu-î prudent pentru un guvern ca să recurgă la procedure secrete, să supue unei cenzuri prea severe scrisori și telegrame și să lase să se răspîndească zvonuri îngrozitoare. „Noi sperăm cu toată buna credință că o dezmințire grabnică a guvernanților romîni vă pune inima la loc tuturor acelora — și ei sunt numeroși — pe cari le neliniștește soarta lui Racovski“. Urmează un reportaj asupra faptelor petrecute la Cîineni. Articolul poartă titlurile: „O nouă afacere Ferrer“, — „Atentatul guvernanților români“. „Le Peuple“ din Bruxelles publică în fruntea ziarului, pe prima coloană, telegrama pe care a primit-o biroul socialist internațional asupra arestărei lui Racowski și o însoțește de un mic istoric al afacerei Racowski, subliniind că el a fost medic militar și consilier județian în Romînia. Ziarul protestează apoi cu energie contra putinței unui atentat la viața lui Racowski și cere presei din tote partidele și din toate țările să-și unească glasul la această protestare. Acest articol ,e reprodus de diferite ziare din Franța și Belgia, între acestea din urmă și de ziarul „Express“. „Pester Lloyd“ care a sosit ori în Capitală conține un articol al doctorului Racowski, întitulat „Expulzarea mea din Romînia“. D-rul Racowski publică în , acel articol cîteva facsimile după actele doveditoare că n’a fost niciodată supus bulgar și că este supus român, fost ofițer și consilier județian. Ziarul ,,Secolo“, din Milano, publică un lung articol în chestia expulzare! d-lui Racowski. Articolul este semnat de Angelo Cabrini și atacă, cu vehemență guvernul român, pentru expulzarea d-rului Racowski, fără a- fi îngăduit să se prezinte în fața judecătorilor săi. Buletinul sindicatelor Comisia locală a sindicatelor din București este de urgență convocată în ședință extraordinară pentru astă seară Marți 27 Octombrie, ora 7 seara, în noul local calea Victoriei No. 107, et. I scara III-a, La ordinea zilei o cestiune foarte importantă. 0 moașă care provoacă avorturi INSTRUCȚIA. — DECLARAȚIILE MOAȘEI. — DEPUNEREA MOAȘEI. — DEZGROPAREA ȘI AUTOPSIA CADAVRULUI VICTIMEI TÂRGOVIȘTE, 25 Octombrie. — „Dimineața“ a fost singurul ziar care a vorbit la timp și destul de amănunțit despre avorturile mortale provocate de moașa Maria Christescu, fostă moașă comunală. Sîmbătă 24 Octombrie cor. numita moașă fiind din nou chemată la instrucție, pe cînd îî se lua interogatorul, în urma întrebărilor puse cu multă pricepere de energicul jude de instrucție d. Constantin Nacian, a revenit asupra declarațiilor, prin cari nega totul cu desăvîrșire, și a terminat prin a mărturisi, că în urma stăruințelor victimei, a cedat ca pentru suma de lei 30 să o sondeze. In acest scop, pe la sfîrșitul lunei Septembrie cor., a început să o prepare. Primele injecții îi le-a făcut în casa unei prietene a d-sale, d-na Anicuta N. N. L„ o vecină ia victimei. In urmă a continuat operațiile în casa victimei, unde a și fondat-o, numai odată, declară © a. Are convingerea că moartea a provenit în urma neglijentelor victimei, care a umblat prin frig. . Unde a îngropat fetusul nu voiște a, spune, însă declară că după ce l’a pus într’un dulap, l’a luat de acolo și l’a pus pe pridvor. Arată că de aci a dispărut și că probabil l’au luat și mîncat clinism , la orele 6 seara. Sîmbătă’ 24 Octombrie, după terminarea interogatorului, moașa Maria Cristescu a fost depusă, fiind direct trimeasă de la instrucție la penitenciar. Aci, după cite am aflat, a declarat că regretă faptele sale și plînge în continuă. Pentru Marți 27 Octombrie cor. s’a fixat de instrucție ora 1 pentru dezgroparea și autopsia cadavrului nenorocitei victime Elena Niculăescu. Autopsia se va face la cimitirul „Simuleasca“ din Sîrbî, unde a fost înmormîntată victima. .— Rică. întrunirea de protestare a lucrătorilor plăpumari Aseară a avut loc în sala sindicatelor din calea Victoriei și o întrunire a lucrătorilor plăpumari. întrunirea s’a deschis la orele 7 și jumătate. A prezidat d. Gh. Ionescu care a arătat scopul întrunire!. Insa a arătat cum în ultimul timp poliția se dedă la fapte cari sînt depairte de a fi legale. Ea arestează pe nedrept, face diferite mizerii cetățenilor, iar cînd aceștia — a spus d. Ionescu — nu mai pot suporta aceste ilegalități și se întrunesc ca să le demasce și să ceară ca să înceteze odată această stare de lucruri, la plecare sunt provocați de polițiști, bătuți, arestați, schingiuiți din nou la poliție și în urmă dați judecăței pentru „rebeliune”. Oratorul a protestat contra acestor fapte și a invitat pe azistenți ca să se organizeze și să poată astfel lupta pentru un trai nfei bun. D. Elorca Basarabescu a arătat, cum s’au petrecut faptele de Lunea trecută, cînd s'au desfășurat tristele evenimente, de cari nu sînt vinovați de cît polițiștii. D. Bozeanu arată cum a fost arestat pe nedrept de polițiști, ținut, arestat și la urmă bătut de un comisar. D. Marin Ionescu a înfierat cu energie purtarea poliției care a arestat pe lucrătorii, plăpumari Cristescu și Buzeanu și în urmă i-a bătut, fără ca ei să aibe vreo vină. D. Ionescu și-a încheiat cuvântarea, spunând că muncitorii trebuie să opună brutalităților polițienești, o unire puternică și prin care se va putea duce cu succes lupta în spre țelul dorit. A mai vorbit și d. Păcală, după care întrunirea a luat sfîrșit la orele 9 și jumătate seara.—fiep. PROcESUL D-NEI STEINHEIL D-na Steinbeil înaintea juraților. Două expresii deosebite ale acuzatei: ne banca acu-m'1”'“ “â --“ “---■ Intra ITMOIMIK din MENELIK PE MOARTE Menelik, împăratul Abisiniei se află în ultimele momente ale vieței sale. Marele număr de medici, din jurul lui, nu mai pot fi de nici un folos; sfîrșitul fatal se apropie; împăratul Abisinia împărăteasa BUZĂU, 26 Octombrie. — Astăzi la orele 2 un număr de aproape 200 veterani din orașul și din toate comunele județului Buzău, au tinut o întrunire în sala berăriei „Vîrful cu dor“. Întrunirea a fost prezidată de d. Dumitru Tașcu, secretari fiind d-nii Delicică și lancu Ștefănescu, URI veterani. D. Ion Dragomirescu-Gorogină ia cel dintin cuvântul și spune că scopul acestei întruniri este să arate veteranilor din județul și orașul Buzău drepturile lor pe cari până în prezent el nu și le-au revendicat. Oratorul dă citire unei petițiuni care a fost adresată regelui în luna Iunie trecut și prin care veteranii din județul Buzau, cereau conform drepturilor ce au, să li se da pămînturi în Dobrogea, fiind singurii din toată tara cărora nu li s’a dat încă. Această petițiune—spune d. Dragomirescu—a avut ecou, căci curînd s’a făcut un început de mișcare la prefectură și la toate celelalte autorități unde au fost chemați veteranii pentru a se forma tablouri de acei cari n’aveau încă păminturi. Regele — spune oratorul — a avut milă de noi și ni s’au dat pămint nri și fără a a i se impune condițiunea de a ne stabili în Dobrogea, fiind liberi de a le arenda sau de a face orice cu ele. Cu toate acestea—spune d. Dragomirescu—sînt încă veterani din județul nostru cari nu și-a fi primit pămînturile. Oratorul dă apoi noțiunile procedeului pentru ca fiecare veteran să poată fi pus în stăpînirea pămîntului sau.Vorbește apoi de reducerea de la sută ce se acordă veteranilor p. C. F. R. și de condițiunile ce trebui să îndeplinească fiecare veteran a să se poată bucura de această favoare. Intrucît însă—spune d. Dragomirescu—noi veteranii nu beneficiau de această favoare pe calea ferată buză și Nehoiașî, care cu toate ci este linie de interes particular, urmează să respecte toate legile și regulamentele căilor ferate române în vigoare, trebue să facem tot veterănii o petiție în acest sens. Explică apoi plătirea birului de care numai anumite categorii de veterani sunt scutiți și termină spunînd că este absolută nevoie de formarea unui comitet, care să reprezinte interesele veteranilor buzoeani și să lupt pentru realizarea lor. Mai vorbesc apoi în același sens de Tănase Tașcu și mai multe veterani din județul Buzău. La urmar, s’a format un comitet compus din următoarele persoane: Tănase Tașcu, Ilie Moisescu, lancu Ștefănescu, Achil Delicică, Ion Dragomirescu, Ion Moise din comuna Marunțișu, Costache Stoicescu, I. Movileanu, Marin Țigău din comuna Pogoanele și Ion Stoica din comuna Marunțișu, întrunirea s’a terminat în liniște la ora 4. — Sandu. Moartea lui Lazăr Duma Sîmbătă 24 Octombrie la orele 8 dimineața a încetat subit din viată în Capitală, la locuința sia din str. Brutari No. 31, Lazăr Duma, fost inspector general al școalelor române din Macedonia Defunctul era actualmente funcționar la ministerul de externe ocupând gradul de consul general Decedatul lasă în urma sa unanime regrete, mai ales printre cercurile romîno-macedonene, căci în toată viata lui s’a relevat ca un cald luptător pentru cauza romînilor din Mcedonia. Lazăr Duma moare în vîrstă de 49 ani și după urma lui rămîn sofia și 3 copii. Inmormîntarea va avea loc astăzi. Lazăr Duma lin mele acuzat iomor CTRNAUȚI, 26 Octombrie.Doctorul Kohn, acuzat că ar fi încercat să otrăvească pe birtașul Kral, soțul femeiei cu care el avea relațiuni de dragoste, a făcut următoarele declarații la judecătorul de instrucție: Mărturisește că a avut relațiuni de dragoste cu d-na Kral. El a fost client obișnuit al birtului soților Kral, încă din timpul pe cînd era student. De cînd a plecat la Cernăuți el întreținea corespondență cu dînsa. Ultima dată s-a întîlnit cu dînsa la Drezda. Au locuit în acelaș hotel.Ea i-a spus că soțul ei este bolnav, că are un caracter imposibil, și că la gîndul de a se reîntoarce la Praga, îi vine să înebunească. El i-a propus atunci ca să se divorțeze de soțul ei, și să vie să locuiască cu dînsul la Cernăuți. Atunci ea a răspuns că va pune capăt acestor lucruri. D-rul Kohn a dat cineî. Kral, după cererea ei, prafuri pentru liniștirea nervilor. El caută să arunce vina asupra d-nei Kral. Soțul acesteia declară că, este excins ca ea să fi încercat a-l otrăvi. D-rul Kohn este un om care se bucură de mare vază în cercurile fgtiíalific Br Sufletul criminalului de C. S. BALLAN Cezar Lombrosso, părintele antropologiei criminale, fost profesor la facultatea de drept din Turin, decedat mai zilele trecute, în marea sa lucrare „L’ou mo delinquente“, justifică predispoziția crimnalului către fapte rele prin influența atavismului. El zice că omul criminal păstrează încă un rezidiu al sălbăticiei antice, că, criminalitatea nu e decît sălbăticia supraviețuindă și că individul criminal trebue asimilat cu sălbaticul primitiv. Aceasta a fost prima ipoteză a teoriei lombrosiene. In susținerea acestei teze, Lombroso pretinde că, orice criminal are și trebue să aibă anumite stigmate, semne caracteristice, după cari se poate cunoaște foarte ușor. El rezumă acele stigmate în următoarele caractere anatomice, distincte : prognatismul, părul abundent și creț, barba rară, pielea adesea ori brună și gălbinicioasă, oxicefalia, oblicitatea ochilor, micimea craniului, desvoltarea prea mare a maxilarelor, a oaselor molare și a oaselor wormiene, fruntea înclinată spre spate (sugani), urechile mari și ascuțite și slăbire musculară. Acestea sunt, în general, semnele caracteristice anatomice, care, adăugate la rezultatele autopsiilor, apropie—după părerea lui Lombrosso —pe criminalul european de omul preistoric, sau de mongol. *In ce privește caracterele psihologice, s’a constatat că, un caracter fundamental al criminalului înăscut este impulsivitatea și lipsa puterei inhibitive. Acest din urmă caracter se prezintă sub două aspecte : unul de inerție și altul de excitabilitate excesivă. Elie Redus, în scrierile sale asupra popoarelor primitive, ne spune că, impulsivitatea și lipsa puterei inhibitive formau și la acele popoare un caracter general. Totuși, atîta timp cît condiții unile materiale de existență erau avantagioase, acei oameni erau pașnici, dar, îndată ce vînatul ori pescuitul nu era îndestulător, după perioada de inerție, urma o altă perioadă de excitabilitate execesivă și încăerările cele mai sîngeroase începea. Cîteva exemple vor dovedi exactitatea celor spuse . Un căpitan de bandiți din Calabria era împresurat într’o pădure de tote părțile de poterași, așa că, neavînd nici o eșire trebuia să moară de foame, ori să se predea. Nevastă-sa isbutise să se strecoare printre soldați și să-i aducă ceva de mîncare. Pe cînd banditul mînca și în același timp trăgea cu urechea, copilul său, care venise cu mama sa, începu să plîngă,speriat de foșnetul -pădure. Banditul, văzînd copilul plîngînd, fu apucat de o furie bestială, scoate pumnalul și-și omoară copilul. Dar imediat după comiterea faptului, începe să se vaete că nu știe ce a făcut... Un alt caz și mai eloquent. Un pescar sta liniștit pe malul măre! lingă un coș cu scoici, pe care cu multă greptate le scosese din mare, înainte de a veni nevasta sa cu un copil. Pe cînd copilul se juca cu scoicele, deodată din nebăgare de seamă răstoarnă coșul. Pescarul, atunci orbit de furie, aplică copilul de picioare și izbîndu-l cu capul de o stîncă, îl lasă mort pe loc. Toate aceste dovedesc — și se confirmă prin mărturisirea însuși a criminalilor —că, în momentul comiterea crimei, chiar acei criminali cari premeditează crima, nu-și dați seamă de starea lor sufletească. # Psihologia explică aceasta în modul următor: Cînd criminalul se găsește în prezența aceluia care-i va fi victimă, în el se petrece un fenomen fisiopsihologic. El devine prada unei zguduituri nervoase, al cărei rezultat este formarea unei idei despotice, care întunecă pe toate celelalte și împedică astfel ca în conștiința criminalului să se petreacă ceea ce în psihologie se numește „lupta motivelor“. TnU adevăr, elementele constitutive ale unui proces fisiopsihologic sunt: 1) Petrecerea unui fenomen fizic, în afară de centrul nervos; 2) O fază fiziologică dublă, adică formarea unui curent nervos la extremitatea nervului, care suferă acțiunea fenomenului exterior și care transmite acest curent la centrul nervos și în fine, un curent nervos centrifug, transmis prin alt nerv, la periferie. 3) Ultima fază fizică, față care este caracterizată printr’o mișcare musculară corespunzătoare naturii, cantitative și calitative a curenților nervoși. S Se întâmplă încă ca, curentul nervos centriped să nu ajungă la centrul nervos superior, din mai multe cauze: insuficiența exitarei, deterioararea nervului conductor centrifug și în fine existența unei stări de conștiință vie, care nu poate fi detronată de o senzație slabă. In cazul acesta, procesul fizio■psihologic nu se produce, pentru că-i lipsește elementele constitutive, dar, aceasta nu împedică faptul ca senzația să rămînă în stare latentă, sau în domeniul inconștientului, de unde poate trece altă dată în timpul conștiinței clare. De altfel, în general orice proces fizio-psihologic, conștient sau inconștient, sau mai bine zis, voluntar sau involuntar, nu e decî un caz al legei universale: tranformarea forțelor, după care nimic nu se creează în univers, nimic nu se distruge ci totul se transformă. Lombrozo a înregistrat pe planșe ad-hoc, cu ajutorul sfigmografului, modul cum bate inima criminalilor sub impresia unui compliment lingușitor, adresat lor, de asemenea la vederea unei monede de aur, sau cînd li se oferă un pahar cu vin. Rezultatul cercetărilor arată ofi răufăcători că sînt foarte vanitoși, vanitatea lor întrecînd pe apliment lingușitor, a literaților și chiar pe a femeilor elegante. Ei sînt lipsiți de sentimente frumoase pentru femei. Le plac orgiile. Și le caută cu aceiași patimă cu care prinții doresc o vînătoare mare, sau o doamnă tînără — un bal frumos. La toate acestea adăugăm spiritul de răzbunare și cruzimea lor, unite cu predispozițiunea de a minți, pasiunea de joc și în fine, lenea, o lene care merge adesea pînă la a nu-și îngriji nici corpul,—și avem un tablou complect al caracterelor psihologice ale criminalului înăscut, asemănător sălbaticului primitiv. C. S. BAÎ.LAW Magistrat Trib. Puina Din Giurgiu «Korshwaz? Pelerinagiu la mormîntul lui Balinth Ianoș.—Azi au sosit în localitate 56 membri ai societăței Sf. Ștefan din București, cari au făcut un pelerinagiu la mormîntul preotului Balinth Ianoș, fondatorul acestei societăți. Imediat după sosirea trenului, toți membrii au mers cu drapelul tn frunte la biserica catolică, unde s’a oficiat un requem. Apoi cu toții au plecat la cimitirul catolic, unde la mormântul lui Balinth Ianoș au ținut cuvîntări, preotul Tali Iohan Husti președintele societăței și Franz Ellek institutor la școala catolică. La cimitir a fost de asemenea oficiat un requim, la care a dat răspunsurile corul spciențițel. De la cimitir membrii societăței au venit în oraș, unde a avut loc un banchet la restaurantul vaporului “Principesa Maria“. Cu trenul de 7 seara s’au înapoiat la București. Sinuciderea din Albele.—Azi dimineață femeia Catrina Velea din timp de pelagră, s’a dus în pădurea Tincăreanga și într’un acces cătunul Albele, care suferea de mult de furie s’a sinucis, tîindu-șî gîtul cu o secure. Primăria respectivă, fiind anunțată, aceasta a înștiințat parchetul. Tot această femeie acum 10 ani într’un acces de furie produs tot de pelagră și-a omorît bărbatul unigîndu-l cu gaz și dîndu-i foc. Atunci a fost condamnată la închisoare. Bal.—In comuna Ghiriac s’a dat un bal în scop de a se strînge un fond din care să se împrejmuiască curtea școalei. Balul a fost dat din inițiativa învățătorului G. Pătrașcu dirigintele școalei, sub patronajul d-lui Radu Efrimescu.—Idem.