Dimineaţa, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 2103-2185)
1910-01-15 / nr. 2114
ANUL vn No. 2111 PUBLICITATEA. CONCEDATĂ EXCLUSIV Agent’ei de PubliciUt» CAROL SCHULDER A Com. BUCUREȘTI Ctr.Karageorge Trit I—XelebM Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 SEALE PAGINI DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: tem....................................Lei St 8 hms.................. .118 Ioni............................ . « Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON« Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . n 14/10 „ „ Provincia. 14/9» „ n Străinătatea. 12/40 Apare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței "Vircrî 1F 1?rvzv 1910 *99" *7= -El Asupra contractului muncesc—--------- Intr’unul din numerile noastre trecute, ocupîndu-ne de intenția Ce Se atribuia, d-lui Orleanu de a veni cu un proect de lege asupra contractului muncei, arătam cît de necesară ar fi asemenea lege. In haosul care domnește la noi în relațiile dintre capital și muncă, în lipsa complectă de orice nodine legale în angajamentele dintre muncitori și patroni, o lege asupra contractului muncei nu poate fi decît bine-vertită. Oricum • ar fi fost alcătuită legea, prea era mare dezordinea de pînă acum pentru ca ea să nu aducă oarecare ordine și să nu fie un pas spre mai bine. Ne ocupam în acel articol, de diversele chestiuni cari s'ar putea reglementa, într’o lege a contractului muncei și indicam utnele rele de cari suferă muncitorimea de la noi și cari *ar putea fi înlăturate prin legea d-lui Or■banui. Astăzi proectul se cunoaște, cel puțin în parte, și putem constata că el răspunde la unele din speranțele ce ne puneam într’însul. Pa lângă prevederi rele — cari să nădăjduim că vor fi modificate înainte ca proectul să devină rege star, în proect multe dispoziții, excelente pe cari lucrătorii industriali le vor primi cu mulțumire. Ne vom ocupa și de unele și de altele în cercetarea ce vom face proectului d.lui Orleanu. O lege complectă asupra contractului muncei nu există decît în Belgia. In Franța, materia contractului de muncă e răspîndită în diversele capitole ale codului civil. O lege specială nu există. In Ungaria există o lege din 1898, dar e privitoare numai la muncile agricole. Legea rusă din 1886 e o compilație a dispozițiilor în vigoare în Europa occidentală. Proectul d-îul Orleanu are asemănări izbitoare cu legea belgiană de la 10 Martie 1900, pe care, probabil, ministrul industriei a luat-o ca model. Ce este contractul demarcat După codul civil francez contractul este o convenție prin care una sau și mai multe persoane se obligă,față de una sau mai multe altele, să facă S’au să nu facă ceva. Un alt articol din cod precizează și mai bine contractul de lucru, caree, un contract prin care una din părți se angajază să facă ceva pentru alta în schimbul unei plăți convenite între ele. Mult mai precisă e definițiunea legei belgiene: contractul de muncă este acela în care un lucrător se obligă să muncească în schimbul unei remunerații sub autoritatea unui patron. Iată și definiția d-lui Orleanu: Legea de față se aplică muncitorilor, care se obligă sa muncească sub autoritatea și supravegherea directa a unui șef de întreprindere sau patron, în schimbul unei remunerații ce aceștia îi vor plăti. Cele mai multe din dispozițiunile legei d-lui Orteanu, sunt luate direct din legea belgiană. Totuși, și codul civil francez a fost pus la contribuție. Astfel, art. 1 al legei d-lui Orleanu, care sună: „Un muncitor nu-șî poate angaja munca decît pentru un timp determinat, sau pentru o lucrare determinată“, e traducerea literală a primului aliniat din art. 1789 al codului francez, conceput astfel: „Nimeni nu-și poate angaja munca decît pentru un timp sau pentru o lucrare determinată“. Părțile subliniate din ambdout textele nu există în legea belgiană, care prevede că angajamentul se face numai pentru un timp determinat. Deosebirea este de cea mai mare însemnătate. In adevăr, dispoziția din legea belgiană, după care aceasta nu se aplică decât angajamentelor pe timp, ar exclude: ],a noi, de la beneficiile legei, un foarte mare număr de lucrători. E vorba de aceia cari lucrează cu bucata, la domiciliu, precum sunt cizmarii, croitorii, etc. La noi aproape nici nu există ateliere de cizmărie și de Croitorie bărbătească. In ihren, la majoritatea cazurilor, lucrătorul efectuează lucrul la domiciliul lui și cînd e gafe, îl duce patronului, care-l plătește după valoarea confecțiunei. Sistemul nu se practică numai cu lucrul de gata, ci chiar cu lucrul de comandă. E vorba de abia cari lucrează cu bucata, la domiciliu, precum sînt cizmarii, croitorii etc. La noi aproape nici nu există ateliere de cizmărie și de croitorie bărbătească. In imensa, majoritate a cazurilor, lucrătorul efectuiază lucrul la domiciliul lui și cînd e gata, îl duce patronului, care-l plătește după valoarea confecțiunei. Sistemul nu se practică numai cu lucrul de gata, ci chiar cu lucrul de comandă. Așa încit, fără dispoziția art. 4 din proectul d-lui Orleanu care prevede că un lucrător își poate angaja munca și pentru o lucrare determinată și fără dispoziția art. 4 care prevede că remunerația poate fi calculată, sau după timpul muncei, sau în proporție cu cantitatea, calitatea sau valoarea muncei făcute, sau după orice alt criteriu, acești lucrători n’ar fi putut beneficia de foloasele legei. Era deci necesară extinderea aceasta a aplicărei legei, peste îngrădirile din legea belgiană. Vom continua în numerele vii. IOSIF NĂDEJDE Din Camera ungară — Prin fir telegrafic Budapesta, 1s ianuarie. — Camera deputaților a avut un ședinț de ară a fi liniștită. La începutul ședinței, deputatul Gheza Polomyi a luat cuvântul și a vorbit pînă la sfirșitul ei. El a făcut un amănunțit istoric al crizei și a dat cetire unui raport din haos, al comitetului executiv al coaliției. In care se vede că contele Iulius Andrassy, prin iscălitura sa, a consimtă la dauna de „bancă independentă“ sub care coaliție e dispusă a lua frânele guvernului. Însuși Andrassy a prezentat această moțiune împăratului. Prin aceasta Polonul voia să arate ca Andrassy, care acum combate banca independentă, era altădată_ partizanul ei. In general, cuvintarea lui Apponyi n'a dat prilejuri de emoțiune și s'a sfîrșit prin exprimarea neincrederei fată de Hedervary. S'a observat însă, de-a lungul discursului, că Polonyi nu a atacat atit guvernul, cît pe contele Andrassy, care, după cum se știe, l-a făcut pe Polonyi să părăsească ministerul de justiție. In timpul pauzei, contele Hedervary a fost chestionat în culoare asupra atitudine ce va lua. Primul ministru a răspuns că va lăsa să se termine dezbaterile și apoi, va aviza.. Deoarece mai sunt înscriși vre-o 50 de oratori, se crede că dezbaterile vor dura încă cîteva zile SCANDALUL DE LA SFÂRȘITUL ȘEDINȚEI După Polonyi, a vorbit, spre surprinderea generală, fostul ministru al comerțului Frants Kossuth, cu privire la declarația de ero a lui Hedervary că actualul cabinet este pentru banca comună. Deoarece Camera este pentru banca independentă, oratorul cere ca deputații să exprime aceasta, cu clauză că nu se fixează termen pentru înființarea al. In urmă a luat cuvintul deputatul Cezar Csepany, care, în numele partidului Just a exprimat guvernului un vot de neîncredere. După această ședință a fost ridicată.X Pe cînd deputații părăseau Galera... s’a întîmplat un scandal. Ministrul agriculturei. Contele Serény care stătea de vorbă cu un deputat s'a așezat pe fotolul de alăturea, în sală. în acest moment s’a produs junioare in partidul lui Justic care a început a vocifera. _ ȘCOALA DE ACOLO! D-TA NU EȘTI DEPUTAT! D-TA EȘTI UN SERVITOR AL REGELUI! SERENE S’A RIDICAT ZIMBIND, ȘI A SCHIMBAT FOTOLIUL PE CARE ȘEDEA CU JETUL MINISTERIAL.XI a rdicarea ședinței mai mulți deputați voiau să depună interpelări, dar interpelanții au declarat că deoarece actualul guvern este neparlamentar și se retrag. Intemperiile din Europa IN SPANIA Madrid. 13 Ianuarie. — Aci s’a destfințuit o mare furtună; la Bilbao un vapor s'a înecat. De asemenea și o barcă cu pescari. La Barcelona bîntie un mare uragan. IN ITALIA Berlin. 13 Ianuarie. — „Berliner Lokal Anzeiger” află din St Remo că fluxul mării a inundat toate străzile de-a lungul malinii. Marea e în răzvrătire. Circulația trenurilor e amenințată. Legăturila telegrafice și telefonice sunt întrerupte. STAREA SANATATEI ȚARINEI Petersburg, 13 Ianuarie. — Starea sănătătei Țarinei este foarte bună, dar suverana tot nu s'a tămăduit de mizantropia, de extrema religiozitate ce-o stăptnesa, de atîta timp. Ea privește cu o mare indiferență. îndeletnicirile lumești și stă cufundată in cetiri și meditații rligioase. Ea nu se mai interesează nici de marile instituții de binefacere pe cari le patronează, cari, din această pricină, sunt în decădere. Mereu se retrag noui membri, deoarece, societățile nu se mai bucură de favoarea suveranei. IN JURUL AFACEREI DE SPIONAJ DIN VIENA — Plecarea din Viena a atașatului militar rus — Viena, 13 Ianuarie. — Se confirmă că atașatul militar rus, colonelul Mașcenko, care a părăsit alaltă ori Viena, nu se va mai întoarce în acest oraș. Ministerul de război a, știa de mult timp despre, agenția de spionaj, și organizase un serviciu de contraspionaj, pentru a stabili, in interesul cărei Puteri funcționează agenția. Colonelul Mașcenko s'a făcut vinovat de o mare imprudență prin faptul că lucra personal cu agenții de spionaj în loc s'o facă, cum se obișnueștem prin subaltert*. Alegerile din Anglia Londra, 13 Ianuarie.—La miezul opta erau aleși unioniști 237, liberali 512, travailiști 36, naționaliști 71. Unioniștii câștigă 111 locuri, liberalii 15, travailiștii u. ml. * Londra, 13 ianuarie. — La orele 13 mi. noaptea se cunoșteau următoarele rezultate: Unioniștii: 238 locuri; Liberalii: 213 locuri; Lucrătorii: 36 locuri; Naționaliștii: 71 locuri; Unioniștii cîștigă: 112 locuri; Liberalii cîștigă: 15 locuri; Lucrătorii cîștigă: 1 loc. * Deși alegerile nu s’au terminat, rezultatul se poate prevedea și el formează obiectul de discuție al tuturor. Demn de relevat este că, cu toate multele victorii obținute de unioniști, ziarele conservatoare spun că nici unul din partide nu se va putea mîndri cu o adevărată biruință. Relativ la ideea compromisului între liberali și unioniști gazetele liberale atribue această idee lui Balfour și sfătuesc să se păstreze prudența în stipularea condițiilor. Copii purtînd placards cu fotografia candidatului unionist Chaplin CARNETUL UNUI OM BANAL UN NAIV Eri dimineață lui trezit, pe la 10 și jumătate, de două puternice Lovituri în ușe. Sării somnoros din pat și deschisei ușa. Pe prag, amicul meu Jorj stătea mîndru, drept, cu pieptul mai bombat ca de obicei. Figura era radioasă; nu-l văzusem niciodată așa. Nenorocitule, sa, poate să mă scoli la ora asta așa de timpurie ? Dar ce ai de ești așa de radios ? Te pomenești că te'nsorîz ! Jorj mă privi necăjit.. - Bine, am evagrul unui om care se'nsoară? Privește,mă bine,am cîștigat lotul cel mare. Haiti! A'nebunit bietu Jorj. Tot visînd mereu totul cel mare, a ajuns să fie urmărit de o idee fixă... Trăsei perdelele. Jorj nu părea deloc să aibă aerul unui om lipsit de minți, i-am oferit o țigare; a fuma.t... în loc s’o mănince; l-am întins o ceașcă de cafea; a băut-o. in loc s’o verse pe haine s’au s’o arunce.. I.am cerut să mî împrumute o mie de lei, m’a refuzat net. Hotărit: omu nu era nebun. - Și ce te faci amina, cînd ești bogat? - O să-mi îndeplinesc visul, o să călătoresc. Mai întîi am demisionat de la slujbă. Să fi văzut mutra șefului cînd i-am anunțat că plec... sau Aradul de după prinz. Mîine seara sínt la Viena, rămîn acolo două zile și mă duc direct la Paris. O să azist, la prermiera lui Chantecler. Mi-am reținut locul. După aceea plec in Sudul Franței, la Nisa — trec la Milano, Venezzia, Abbazia, Lusinpico. Io — oh! O să umblu dor-trei ani In șir... După ce<-oî fi străbătut un lung și in tdt Europa, mă duc în America... Mă, știi tu ce bine.i să fii bogat, să ai parale? Dar știi, nu părăluțe așat de azi pe mîine, bani, bani! L’am lăsat să.șî verse tot focul. Apoi, cînd s'a mai potolit. - Așa. Acuma să procedăm la împărțeală. Ce ai cîștigat? — Cum ci am cîștigat. ? Ce impărțeală? De unde împărțeală? Ce fel, ai uitat jurămîntul pe care l’am făcut ca să împărțim cîștigul ce l o avea vreunul din nou la loterie? Jorj mă privi surprins apoi începu să ridă cu hohote. — Să-mi scrii zise dansul, luîndu-șî pălăria. O să-ți trimit cărți ilustrate cu veideri frumoase.. Știu că faci colecție! In pragul ușei el se opri o clipă și mă privi cu milă.Eu, zău că aș fi împărțit cîștigul cu tine îi zisei, ca un ultim argument. ■— Uită.te în oglindă! și trînti ușa. Mă uitai, văzui un mare naiv. Mefsto campania electorali îs las IAȘI, 13 Ianuarie. — întrunirea conservatorilor democrați, care se va ține Vineri la teatrul Sidoli, după amiazi, promite a fi grandioasă. D. Take Iomescu, șeful partidului, iș ceilalți fruntași anunțați vor sosi Vineri dimineața In localitate, așteptați la gară de toți membrii clubului. La orele 10 va avea loc un ceai la hotel Traian la care vor participa numeroși invitați. ¥ întrunirea de după amiazi se va deschide la orele 4. Oratorii cari vor lua cuvîntul sînt unii Take Ionescu, N. Fleva, dr. Istrati, C. Dissescu, D. Moruzzi, N. Xenopol, Titulescu și Bădărău. Administrația face toate sforțările pentru a asigura reușita candidaturii liberale. Numeroși alegători,funcționari, bănuiți că simpatizează cu conservatorii democrați, au primit ordin de a nu participa la vot. Cu toate aceste sforțări extra,ordinare, părerea generală în Iași e că succesul d-lui Gheorghe Lascar este asigurat. Interviewul cu d. general Manu.a apărut în „Adevărul“, a produs în localitate o vie impresie. Lumea în Iași consideră pe d. general Manu ca arbitru al situațiunii și comentează declarațiunile sale, ca indicații sigure asupra viitorului guvern.—Dan Modificarea legeiîrciumelor După inițiativa d-lui C. Iarca, deputat de Buzau, se va depune pe biroul Camerei un proect de lege, din inițiativă parlamentară, pentru modificarea legei circiumelor. Proectul prevede și modificarea unor articole din legea asupra impozitului băuturilor spirtoase, din îi legea pentru desființarea accizelor și înființarea fondului comunal, și din legea pentru stabilirea impozitului funciar. Vom da, pentru moment, în cele următoare, un rezumat al modificărilor ce se propun la legea monopolului circiumelor. 1. Se propune: In primul rînd ca numărul familiilor cernit, pentru a se înființa o circiumă la sate să fie redus la 100 de familii în loc de 150, al doilea se propune ca distanța de 5 kilometri ceruită de legea actuală pentru a se înființa o circiumă cu tot felul de băuturi și în satele mai mici de 150 familii, să se reducă la un katometri. 2. Se cere suprimarea dispozițiunei ca o circiumă să nu poată funcționa într-o rază de o suită de metri în jurul școalei și bisericii. 3. Se propune desființarea distincțininei ce se face între stațiunile climaterice și cele balneare și abrogarea dispozițiunei ca în stațiunile climaterice numărul cîrciumelor cu tot felul de băuturi să nu treacă peste cel fixat de art. 7. Dispozițiile actuale sînt, în dauna stațiunilor climaterice, căci vizitatorii nepurzîndițiSe aproviziona ușor, le ocolesc. 4. Reducerea taxei de 20 lei impusă debitelor vremelnice ce se deschid prin bîlciuri, la 5 lei pentru cele cari vînd numai vin, la 10 lei pentru cele cari vînd vin și țuică și să se mențină întreagă la cele cari ar vinde spirt și bere. 5. Desființarea dispozițiunilor art. 11 din legea monopolului și aceea din art. 6 din legea licențelor, ca ministerul de finanțe să poată retrage o licență după o simplă constatare a unui agent administrativ pentru o contravenție la această lege, fără o hotărâre dată de instanțele judecătorești, înaintea cărora cel inculpat să se poată apăra. Dispoziția aceasta e arătată ca dîind loc la cel mai mare arbitrar posibil. 6. Desființarea condițiilor cerute de art. 23 ca circiumarul să fie de 25 ani, să știe carte și să fie căsătorit. Dispoziția ca un cîrciumar rămas văduv să nu-șî poată continua comerțul pînă la expirarea contractului e absurdă. E inumană apoi dispoziția ca soția unui cîrciumar, rămînîind văduvă, să nu poată continua comerțul soțului ei, chiar et nici are copii mari cari o pot ajuta. 7. Se cere desființarea ,dispozițiunea ca medicul plășel să hotărască asupra falsificărei și nocivității băuturilor. Se propune ca, dacă se interzice consumarea unor băuturi ,să se ordone ca analiza să se facă imediat, în cîteva zile, într’un laboratoriu autorizat și de oamenii competințî, iar hotărîrea să nu fie dată decît de tribunal. 8. Desființarea dispozițiunea din art. 26 după care un cîrciumar este pedepsit, chiar cînd fără știință a vîndut băuturi falsificate. 9. Desființarea dispozițiunei ca un cîrciumar să nu dea nici o marfă din prăvălie pe datorie sau în schimbul altor lucruri. 10. Se cere ca circinmile să poată fi deschise iarna pînă la 9 ore, iar vara pînă la 10 ore seara. 11. Dispoziția, după care un cîrciumar poate fi amendat direct de agenții administrativi pentru că circiuma a fost deschisă cîteva minute peste ora reglementară safl că un om a fost văzut, i eșind beat dintr-o circiumă, poate da loc la multe abuzuri. Cînd administrația va voi să amendeze pe un cincin,mai sau să nu închidă prăvălia, ceasornicele pot varia foarte mult. Se cere deci ca nici o condamnare, oricit de mică, să nu fie pronunțată decit de instanțele judecătorești, înaintea cărora cel interesat să se poată apăra. Se cere de asemeni desființarea măsurei ca în zilele de alegeri pentru Corpurile legiuitoare, pentru consiliile județene sau pentru comune, să fie închise toate circiumile , din comunele rurale. 12. Se cere desființarea dispozițiunei ca primarul să poată fi pedepsit, chiar cînd n’a avut cunoștință de contravențiunea unui cîrciumar. -----...............’ 13. Se propune abrogarea dispozițiunilor după cari toate hotărîrile date pentru contravențiuni la legea monopolului sînt fără apel și fără recurs. 14. Im contra dispozițiunilor din art. 37 se arată că cel mai bun mijloc pentru a combate alcoolizmul este scumpirea prin taxe grele a alcoolului, și estenirea vinului prin descărcarea lui de orice taxe. Acestea ar fi, după autorul proectului, modificările de adus legea monopolului cîrciuimilor. Ele „ar da siguranță oamenilor cinstiți că pot, fără teamă de a fi ruinați de răutatea administrației, să.șî întreprindă comerțul în liniște, și i-ar îndemna la deschiderea de debite folositoare tuturor: fiscului, consumatorilor și podgorenilor“. Morții lașului — Colonelul Lipan.—Theohari Antonescn — IAȘI, 13 Ianuarie. — In cursul acestei săptămîni, după cum știm cititorii noștri, am avut regretul a înregistra dispariția a două figuri simpatice și bine cunoscute în localitate. Colonelul Lipan moare la o virstă înaintată. A fost o figură impunătoare și blîndă în același timp. A luat parte activă în războiul independenței. Cu regimentul 5 de linia și reg. 13 dorobanți trecuse întîi Dunărea.. Multe episoade frumoase ne povestea despre războiul și multe din acele episoade le-am reprodus în „Adevărul“. A rămas soldat devotat și credincios jurământului depus regelui, dar a păstrat în tot timpul vieții sale un cult deosebit lui Vodă Cuza, al căruia ofițer de ordonanță fusese în vremuri. Regretatul Theohari Antonescu a fost răpit în floarea vieței, lăsind jale In urma sa. Cine s’ar fi așteptat la acest sfîrșit ? Astă-viață încă, Theohari Antonescu, plin de viață. Știa să’și îndeplinească toate datoriile și mai găsea timpul necesar, pentru ca aproape zilnic să sacrifice o oră unui cerc de prieteni, cari îl adorau. A fost o podoabă a universității ieșene și pierderea sa se va resimți multă vreme.—Dan Colonelul Lipan Greva dela fabrica Schubert Lucrătorii greviști dela fabrica Schubert din Capitală s’au întrunit erî din nou la sediul sindicatelor. Tot erî s’au prezentat la lucrătorii greviști 4 din cei 7 lucrători cari au fost angajați alaltăeri de către patronul fabricei și cari s’au prins greviștilor de modul muncei la care au fost supuși în schimbul unei plăți destul de mici. Ei au mai spus greviștilor că cerînd ca să fie mai bine plătit, d. Schubert s’a opus și cu mare greu au putut obține plata cerută de dînșii pentru acea zi de lucru. Ceilalți 3 lucrători cari au mai rămas In lucru nu sunt specialiști și din cauza aceasta provoacă nemulțumiri patronului. Greviștii primesc zilnic ajutoare. Sîmbătă, o delegație a lucrătorilor se va duce ca să par laspmtene din nou cu patronul,.—A Un grup de copii distribuind programe de-ale partidelor politice Știri politice Proectul din inițiativă parlamentară, pentru modificarea legei monopolului circiumelor la sate, este gata și d. Iarca, care s’a pus în fruntea mișcărei va avea zilele acestea consfătuite cu deputații semnatari ai proectului pentru a decide de punerea lui în Cameră. Mai întîi insă mai mulți deputați vor încerca să obțină asentimentul d-lui Emil Costinescu pentru acest proect. Dacă insă nu vor putea ajunge la acest rezultat vor depune proectul așa precum l-au alcătuit. Data reîntoarcerei d-lui Ionel Brătianu în țară a fost fixată în mod definitiv pentru ziua de 23 Ianuarie. S'a hotărît,, cum am spus, să se facă primului ministru o călduroasă primire In afară de membrii clubului liberal din Capitală, d. Brătianu va fi întîmpinat de majoritățile din Cameră și Senat. Persoanele oficiale și parlamentarii vor purta fracul, deoarece țin să se dea acestei primiri un caracter oficial. S'a hotărît de asemeni ca în seara de 1 ianuarie să se dea, tn onoarea d.lui Ionel Brătinu, un mare banchet în sala Teatrului Național, înscrierile la banchet au și început să se facă azi la i Senat. Ezi a trecut prin unele secțiuni ale Camerei proectul de lege pentru desființarea Contenciosului. Au fost aleși pină acum următorii delegați: D-niî. Em Porumbann, Victor Antonescu, A. Culognn, Chițn și I. Stavri Brătianu. ----------------- * Mișcare printre administratorii Jiejlăși Pe ziua de astăzi s’a făcut următoarea mișcare în personalul administrativ exterior din țară: D. Ernest Miclescu, subprefect în județul Constanța, a fost mutat de la plasa Hîrșova, la plasa Mangalia, în locul d-lui Mihail Bucureanu, pus în retragere din oficiu pentru limită de virstă. D. D. A. Bogdănescu, subprefect la plasa Medjidia, Constanța, a fost trecut administrator cl. II-a la plasa Olteța de jos, județul Vîlcea. D. D. A. Dumitrescu, subprefect al plășii Constanța județul Constanța, a fost mutat la plasa Medjidia acelaș județ, în locul d-lui D. A. Bogdănescu, trecut administrator de plasă. D-niu V. Crăciunescu, și Simion Mateescu (locotenent) au fost numiți subprefecți în județul Constanța, la plășile Hîrșova și Constanța. D. D. Ștefănescu a fost numit ajutor de subprefect la plasa Mangalia județul Constanța, în locul d-lui Șt. Stănescu, demisionat. Desființarea cartelului dintre pielari și tăbăcari Se știe că astă-vară, fabricanții de pielărie și tăbăcărie din Capitală și tară, porniseră o campanie pentru formarea unui cartel, care avea ca scop scumpirea pistei și în special a ■ tălpei, care e mai mult confecționată la noi. Inițiatorii au fost fabricanții din Capitală și noi am semnalat la timp modul de a lucra al acestora. Fabricanții aleseseră un comitet de acțiune, care avea însărcinarea să meargă in toate localitățile din țară unde există fabrici de tăbăcărie și pielărie și să stabilească au fabricanții cartelul pentru a se putea scumpi pielea și talpa. Cartelul a durat o bucată de vreme și de pe urma lui au avut să sufere in primul rînd micii meseriași, și, firește, că nici publicul nu cîștigă de pe urma acestei coalițiuni, căci i se urca cu încă ceva bugetul, în aceste timpuri, cind viața e și așa destul de scumpă. —Spre bucuria populațiunei însă, suntem astăzi în măsură să anunțăm, că s’au ivit neînțelegeri între carteliști și că, ca consecința, prețul confecțiunilor va spădea în curînd. Primul care a dezertat din cartel e d. Fiedermanni, fabricant de pielărie din Moldova, iar ca rezultat al acestui fapt, e că și în Capitală unii dintre cartelați au început să scoboare prețul pielei și <j tălpe în Alb. NOTE Fiecare om își creează filosofia după împrejurările în cari trăește. A-ți impune părerile tale, înseamnă a fi egoist și irespectuos. Nu-mi voi permite niciodată să fac observații unui milionar sau unui mare artist care disprețuește poporul și nici nu voi întemnița pe muncitorul care își cere drepturile. Adevărul e atît de relativ! Părerile unui om, oricare ar fi ele, trebue luate în seamă, fiindcă prin gura lui, vorbește o generație sau o clasă de oameni. Nimeni nu ține în mînă cumpăna dreptăței, deși ni se pare că purtăm toți facla adevărului. Nu trebue mult bun simț ca să crezi că și rivalul tău poate să aibă dreptate. Dreptate are fiecare om. Nedreptățiți nu există. Cine va judeca astfel, va recunoaște că e ușor să respeșzi și defectele altuia. O viață risipită printre tot felul de oameni, te va face să erți pe oricine, să îndreptățești pe fiecare. Justiția n’ar achita nici pe Rascolnicof al lui Dostoievski, dar omul modern, care a precedat întotdeauna progresele justiției, trebue să evoce Și pe alții, a căror îndreptățire strigă mai puțin. Dar fiindcă nimeni n’are dreptul de a erta, are datoria să respecte. Să respecte pe vițioși, să-î înțeleagă, fiindcă toți sîntem victimile unor puteri misterioase, cari se transmit din generație în generație și ne conduc. Reacțiuni neprevăzute schimbă felul de a fi al unui strănepot, împrejurări străine de voința noastră ne influențează. Forțele oarbe ale naturei nasc genialități și oameni de nimic. Să ne închinăm geniului și să nu ne uimească vițiosul. Cel ce-șî pierde nopțile în destiin, răzbună un neam de oameni cuvioși, iar bețivul caraghios îneacă vreo dragoste. Ne e scîrbă de omul care se larsă călcat la orice pas, își ține fruntea în pămînt și lingușește. Dar să ne gîndim, că e sărac, dă ondulările caracterului sau privesc un viitor nobil. Cind ai ce mînca, e ușor să fii demn și să-ți ai părerile tale. Invață-te, muritorule, să nu-ți județi aproapele decît atunci cind plinea cea de toate zilele nu-i mai îngrijorează. Numai atunci vei vedea dacă spinarea lui e îndoită din naștere sau numai subt apăsarea clipei... La zece ani, autorul zilelor tale e cel mai înțelept, cel mai bogat și cel mai temut om din lume. La cinsprezece ani, directorul liceului e personalitatea cea mai considerabilă, iar după ce ai sfîrșit liceul și începi să faci versuri, rolul acesta îl ia criticul revistei la care colaborezi. După ce ai încetat să mai crezi și în atotputernicia acestuia, începe „egocentrismul“. Tu ești cel mai mare om din lume. In jurul tau gravitează universul și eternitatea. Restul oamenilor e o fumnicărie uriașă, la care te uiți cu un binevoitor zîmbet de superioritate. Toate au fost creeate pentru tine. Buda, Isus Cristos, Shakespeare, Napoleon și Beethoven au fost niște palizi înaintași ai tăi, al căror rol a fost să-ți netezească drumul. Secolele cari vor veni de aci înainte nu vor avea alt rost decît să te complecteze și să trăiască din amintirea ta. Egocentrismul e una din marile binefaceri ale naturii. El ține de obiceiu cîțiva ani, deși sînt multe cazuri cînd nu te vindeci de el decît pe pragul morței- Boala aceasta e unul din sprijinile vieței. Dacă oamenii nu și-ar fi făcut pretențioasa și totuși așa de simpla filozofie „după mine ,' potopul!“ ar fi fost mai nefericiți. Precum credința într’o lume viitoare a susținut popoarele, egocentrismul a susținut individualitățile.’ El a fost pentru om ceea ce pentru masse au fost zeii Cînd ai încetat să mai crezi că pentru tine nu există egali or superiori, începi să vezi lucruri cari te uimesc: cutare gîndește cași tine, cutare simte ceea ce numai ție ți-a fost, dar să simți, sufletul cutăroia poate percepe aceleași senzații ca și altul. Și ,atunci, începe descurajarea. Iți pieri capul, măgulești pe unul. lingușirea altuia te impresionează și trăești aceeași viață sufletească a semenilor tăi. Suveranii ar avea oarecum dreptul să sufere de egocentrism. In jurul lor se învârtește întotdeauna o ceată de curtezani cari le măsoară, le cîntăresc și le laudă, faptele Dar nu de VICTOR EFTIMIU fiecare om e un suveran. Și apoi, cine se maî gîndește astăzi la Abdul-Hamid? Printre puținele lucruri cari mă revoltă e și obiceiul de „a pedepsi“ copiii. Nimic nu e mai nefolositor ca o pedeapsă, chiar atunci cînd ea e meritată. Dar cînd pedepsești pe cineva care a greșit fără voe? Intr’o zi un copil privea un balonaș. Tot uitînduse, se Împiedică și căzu într’un bazin. Mama lui se repezi și-l scoase leoarcă de apă, și Începu să-l bată „ca să bage de sfarmă altă dată“. Altă dată, o trăsură era să calce un copil. Cine a mîncat bătae? Copilul, care era galben de frică și tremura tot. Am văzut copil căzînd, lovindu-se cu capul de zid, tăinduse la mînă cu sticle, și suferind, nu din pricina durere, ci da teama „pedepsei“. Mamele nervoase găsesc prilej să-și descarce iritabilitatea produsă de un incident, asupra copilului, in loc să-l mingie. Cam așa face și societatea, — această mamă universală — atunci cînd unul din fiii ei a greșit... Dintr’un automobil, cade o învelitoare de umbrelă. Lucru prea scump ca să-l las jos și preaftin, ca să mă mustre conștiința dacă nu l-așî duce la poliție. Un băețel desculț care a văzut scena, se uită la mine și parcă-i pare bine că un om sărac a folosit pe urma unui bogat. Am scos din buzunar doi gologani, ca să-l dau băiatului. Ochii Îl străluceau de bucurie. Pare că nici nu-i venea să creadă. Doi gologani! Enorm pentru copil... Mi-aduc aminte și azi de zilele copilăriei cînd aveam doi bani... ...Dar, ce s’o fi petrecut în carpul de vrabie al piciului?... NI văd incruntînd sprîncenile Și Intinzindu-mî banii: — Nu-mî trebui asta!.... Dă-mi aia ce-ai găsiți... Aha! Iată băcanul, pungașul, burghezul sau politicianul In perspectivă!... Iată „complicele de mîine“, iată nemulțumitul, iată revoltatul care-și cere dreptul. I s’o fi părut, firește, că eu am găsit mare lucru și că cei doi bani pe cari i-am dat lui e prea puțin ca să-i plătesc tăinuirea, complicitatea : — Nu-mi trebue banii! Dă-mi aia ce-am găsit, că te spui!.. — Adu banii tnicea măgarule și șterge-o repede, că-ți rup urechile !... ...Și nu mi-a părut räu că un copil a fost pedepsit, în ziua cînd am găsit învelitoarea de umbrelă. VICTOR EFTIMIU In chestia scumpire) traiului UN MEMORIU CĂTRE PARLAMENT ȘI REGE In numărul nostru de ori am rotibit despre Intrunirea contra scumpire a traiului, ce va avea loc la 24 Ianuarie și care e organizată de către clubul meseriașilor din Capitală In legătură cu aceasta, comitetul executiv al numitului club va fi nemîine. Vineri, la orele 8 seara, o ședință în care se va discuta asupra punctelor ce trebuește să le cuprindă memoriul în chestia semnației traiului și care va fi maîșna parlamentului și regelu!. — Alb: -------*-------* Cancelarul în disgrația Kaiserulu* Colonia,3 ianuarie. — Relatai la zvonul despre căderea in disgrația împăratului a cancelarului Bethmann-Holweg, „Kolinische Zeitung” spune următoarele :.Ceea ce crede împăratul, despre Bethmann-Hollweg este o chestiunipersonală și trebue să se recunoască cum că împăratul nu șî a împărtășit părerile sale nimănui. .Dacă e însă, vorba să ghicim atunci ne vom referi la manifestatiunile exterioare și acestea nu pot decît să contrazică versiunea despre disgratie. In ultimul timp suveranul a dat cancelarului mari dovezi de încredere. ..Afară de asta, zvonul e și în contrazicție cu vechile uzanțe ale curții germane- ca un înalt, demnitar să fie demis din funcțiunea Sa curînd după numire: ,Cel puțin pentru 2 ani nu poate fi vorba despre aver^ta”,