Dimineaţa, iulie 1911 (Anul 8, nr. 2630-2660)
1911-07-22 / nr. 2651
tineri 22 InThe JStt Societatea Anonimă Română DE COMERȚ 4 (fost NICOLAE FEHÉR, & Cic.) Furcisoare a Curtii Regale Bucarsale; BUCUREȘTI B rai Li a Strada Smăxdaa No. 10 CRAIOVA "1 BOTOȘANI ii recomandă Vânturătoarele Lupoaica Un adevărat jiuvaer! Efectele ca la ciur! O curățare perfectă și ideală. Sortează grânele după mărime I Hotel Kübler-Sinaia , No. 43, Bulevardul Ghica, No. 43 > ,Casă cunoscută prin curățenie , bucătărie de primul rang pe Camere—Instalație modernă.—Pensiune complectă de la Lei XO un sus de persoană pe zi.—Aranjamente pentru familii.__ I Fabrica de PRODUSE CHIMICE MARASESTI SOCIETATE ANOrtIMA BUCUREȘTI ~ 18. BULEV, ELASABETA. 18. Oferi Domnilor Agricultori, In vederea sporirea productionel, următoarele îngrășam nte pentru semănăturile de toamnă: Superfosfate Săruri potasice (Kali) Amestecuri de îngrășăminte: Superfosfate silzoUh și potasice Ingrășămînt special m vii Cereți numai adevăratul tTfflu înm m A se feri de contrafaceri și se ape artificiale. Antipe fonosporma 1 Cel mai bun și practic produs contra Manei ia Vii și pomi, înlocuește cu succes piatra vîoata. Se vinde în lăși de 12 sticle cu Lei 13.75 france orice stație contra bani primiți. FABRICA DE PRODUSE CHIMICE G. FLORESCU,BA CA Ti vilii Iim DOCTOR CASA DE SCHIMB 10. VÎIHEIN »• FINKELS Karlsbad cÄr f Jostoa locuință a dorului aiera ai ■ ni» I ■ [UNK] [UNK]m ........... 1 Pncarelli, Strada Lipscani Na 8 boul Palat Dacia Crisa Tj pe ziua de "21 Iulie 1911 """"T"”“"“’“"....."Turan jj ** TT^rTnfT â 8]^rTfi?rmiT~^,TT,TÎ~1,TT“ ■1 , „ 1905 t.b. i 410 y4șo 1 î Renta interne 92 10 9250 4 "fing. Biin. rnwifl Oilf> 9050 5 „ |8fi. Și tiffi BBul! 102 2 105 75 î eg 5o 87 — 5 o Ser. lunc.rurale 9910 99 404 I . , 88. £ 95 / „ orb. B. 98 1 99 205 „ , „ Iași 96 8 96 50 Ac. B. Naționa 63) — ...6i — . . tricolo 545— 550 — . . Fc. Buc. 145 — 150 — „ . Dacia Bau -------------„ , fiailsaala-------------pr. val. austr. 1P5_ 106 tarci germane 123 1 J 124 Vaane. franceze 103 100 , italiene 100— 1050 , rubl. hirtii 1 66 — 270 — Salon de Mode Olit si Pasagiaf român, 3 VIMOE Pălării Elegante de la 4 lei în sus Pălării moderna cu Pleureză la pi ÄÄ — VORJOH cunosclnd clientela in toată ara ge caută de un mare deposit de vin și alte articole, retribuția cu provizon condițiutule toate avantagtottse. Certe sub „Vin“ la agenția de publicitate Carol Schulder Sr Co., București. M edic Romín la KARLSBAD Br. önné Brauer JpnÄfasse Ss 13! üiiisesüsste Hans HnlDlitntia mMtim Lars Mn pl.oe:ștî Publicați un e Se «duce la cunoștința onor P. f. că in ziua de Duminică 31 Iulie a. 0. orele 5 pin. se va ține licitație publica, în cancelaria școli Iîlia Moise, pentru închirierea privăliilor ocupate actualmente de Lbrăria Bercovici, Hăinăria la Bibileia si Curelăria G. lonescu, rar fac parte din imobilul Grand Hotel. Inchiriarea se face: Pentru prăvăliile ocupate de librărie și curelărie, cu începere de la 2d Octombrie a. c pe timp de 3 ani. Pentru prăvălia ocupată de băinărie cu începere de la 23 Aprilie 1912 pe timp de 2>s ani Concurenții pentru a fi admiși la licitație %vor depune o garanție provizorie de lei 500, iar garanția definitivă vag de jumătatea chiriei anuale rezultată la licitațiune. Administrația Ploești. Iulie 19’ I. La Fedora Str. Lipscani 40 Se caută imediat lucrătoare la pălării de dame. Nair- Lupp-Oá vol! de femei, copii si Interne is strata mizei.«* 1« îs * * 4 t» vs,dar SuH ACh UrtN plecind în străinătate va fi înlocuit în tot timpul vacanței de asistentul sau Dr. W. TfKiE. Specialist în Boale Interne si Boale de Femei (Ginicolngist) Cal Văcărești (■ ohXidirani 1) Conenitații n.1 2—4 și 78 p. ra. Telefon S5 37 Orice femee de orice condițiune socială, bogată sau muncitoare, trebue sa cunoască cu amănunțime sfaturile date de dr. Litiu Fürst în cartea sa lygiena MeRstruațiunei (periodului) , expediază franco și discret ie librăria Leon Alenny, Calea Victoriei No. 37, contra cei 2.50 trimiși prin mandat poștal. BeTmasfrumpsiradina cinematografica din București Cinema-Romania But Elisabeta cot cu Str. Brezoianu in sala mag de bijutrii Badivon — Joi 21ulie 1911 — De asmena Viimi 22, Sîmbătă 23 și Duminecă 24 pe lingă alte multe vederi s enzațional« se va remarc» : Mizeriile C -le Chantanelor sau Stiindi Neagrii parieri Ila și alte multe vedeți dupft natură, dram», comedii, fise, etc. ce. Its fler re Joi și Luni program schimbat Prețurile: Loja 8 lei; Loc rezervat 1.50 • Sta’ II leu - Stat II50 bani. Copii și militari grade inferioare prețul pe jumătate. 9fat 21 iulie (3 aiugust) 1911 CALEMak. — Ortodox: Cuv. Simeon gi Ioan. Catolic: înv. s. Etienne. Autoritățile administrative și judiciare deschise. ^ TEATS* GRADINA AMBASADORI.—Noua operă italiană, direcția Castellano. Se va juca: Tosca. PARCUL OTETELELEAND. — Trupa Grigoriu. Se va juca. Fata pădurarului, trad. BLANDUZIEI. Compania Brezeanu-Toneanu. Se va inc». Tic* «I Petrică. CINEMATOGRAFE CINEMA GRADINA RASIA. — in fiecare seară reprezentații de cinematograf CINEMATOGRAFUL NAȚIONAL, strădina Universităței, str. Academiei. Reprezentații serale. CINEMATOGRAFUL „ROMINIA“:ulevardul Elisabeta colț cu strada •‘penianu VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL.— Reprezentațiinorale. cENEMA BLÉRIOT.Strada Sărindar, sub direcția d-lui A. G. Botez. MUZEE. — Muzeul geologic șos. Kiselef. Deschis Duminică u sărbătorile de la 3 d. a. Muzeul Simu /strada Mer’tim—• No. 1). Deschis Duminică, Hart și Joi tai. ’ • dim 11 H 1. Muzeul de antic M Udl. (Universitate). Deschis Duminica și Joi de la 11 dimineața până la 3 d. 1 iar pentru vizitatorii străini la cel din provincie in toate zilei între aceleași ore. — Muzeul etnografic și de artă națională (Minetaria statului, șoseaua Kiselef, EXPOZIȚII. - A M*a «POZiți de pictură și sculptură a societiței „Tinerimea Artistică“ in localul ei „Fosta Panoramă“. LA ATENEU. - Salonul off(calea Victoriei 52). Expoziție a Pictură „Cosinzlarra". EXPOZIȚIA DE TESATOful „MUNCA“, strada Cometa No « , BIBLIOTECI. — Biblioteca Academiei,Casei Victoriei No. 135. Deschisă In toate zilele de lucr Intre 8 dim. și 8 seara. Funda liunea universitară Carol 1 (sti Vienel No 7). Deschisă In Decor zi de lucru Intre orele 9—12. 2— d. a. și 7—10 seara. — Bibliotec populară „I. V. Socec“, b-dul Cs rol visă vis de statuia Hesetti). Deschisă in toate zilele d lucru între orele 10—12 dimineața, 4—7 d. a. și 9 W Jumătat seara. — Biblioteca populară ^.Senles Marcus“, (str. Mircea Vod 20) deschisă seara și Duminic de la 3 Jumătate pînă la 8 Jumatate seara. Pentru ajutarea inundaților din Moldova ------------•-----------Comitelui central —tip-- In urma groaznicei nenorociri pr duse prin inundarea altor vasale din Moldova, d. Al. Marghiloman, ministru de interne,a lansat un apel către autoritățile din întreaga țară, spre a se veni în ajutorul victimelor. Deoarece sate întregi au fost distruse și mii de săteni rămași sub cerul liber, în cea mai neagră mizerie, principesa Maria a hotărtt strîngerea fondurilor de ajutor imediat prin liste de subscripții. Un grup de doamne și domni, prezidente și prezidente a diferitelor societăți culturale și de ajutor din Capitală, entusiasmatî de înălțătorul exemplu dat de principesa Maria, s’au constituit în comitet de inițiativă și au hotărît formarea unui comitet central, compus din toate d-nele și dnii prezidentî ai societăților de ajutor și culturale, cu scopul de a se aduna fonduri suficiente pentru reclădirea satelor distruse. CONSTITUIREA COMITETULUI CENTRAL Principesa Maria, primind preșidenția activă a acestui comitet central în care e angajată țara întreagă, comitetul de inițiativă a datorit constituirea „Comitetului Central“ în modul următor: I Membre de Onoare d-nele : Anastasia Gr Filipescu, Zoe Gr. Rîmniceanu, Esmeralda general Manu, Mari Timuș, Irina Sturdza, Ioana Rosetti, Marioara Grogoveanu, Ecaterina A Golescu, principesa Bibescu, Elena Lazăr G. Bertea, Elena C. CorneliU, Bettina Blank, Constanța dr Roșu, Julieta genere Gârdescu, Zoe colonel Caribal, Al. Emina Kaminski, Zoe Vlădoianu, A>dimi Costinescu, general Candiano, Ana Sovescu, Zurni Sturdza, Lea Slătineanu, Dochia Giugir, Sultana Miclescu, Mari M. Sipsom, Zoe N. Mândrea, Elena M. Seulescu, Zoe Rosetti, Elisabeta Manu, Tatiana Niculescu-Dorobanti, Irina N. Butculescu, Ecaterina Olanescu, Mari Odobescu, Mari M.ulian; d-șoarele: Mari C. Arion, Elena Odobescu Olga Ritoridi, Michaela Ghica. D-noi : Nicu Filipescu, ministru de rázboiu; I. Lahrtvan, ministru de domenii; prof. dr. Obreja; D. Dobrescu, primarul Capitalei; E. Ferichide, șeful cabinetului la interne; dr. Mendonich, ajutor de primar al Capitalei; loan Poenaru-Bordea, ajutor de primar al Capitalei; Bărbătescu, directorul prefecture! Capitalei. BIROUL COMITETULUI : Presidents principesa Maria ; vice-prezidente : d-nele Irina Cîmpineanu , Alexandrina Gr. Gr. Cantacuzino; casiere d-nele : Elvira inginer C. Simon și Maria Dumitrescu; secretar general d. I. Ghimbășanu-Galați ; secretar: d-na Marietta Lungeanu Bertea, preotu D. Popescu- Moșoaia: d-na Marietta Ghimbâșanu-Galati : dlocot D Rădulescu i(geniul: d inginer Ștefan Iliescu, jd-șoara Lilly Ghimbășanu-Galați ; d-mi: Căpitan Virgil Pitiș, sublocot Alex. Bertea, d-na Natali Elefterescu, d.prof dr. T. Cornoiu și d. G Gheorghiu. Comisia de control. President d Al. Marghiloman, ministru de interne, membrii d-niî. C Teodoru, secretarul general de la interne, G Lucasievici, secretar general la domenii; I. Mitilineu, prefectul Capitalei, inginer C. Simon, C-tin Dumitrescu, maior avocat G. Bertea, I. Procroiu, președintele Sindicatului ziariștilor, d-șPara Honorina Simon, și d-na Mari Predescu. I Comitetul executiv d-nele: Olga Simon, Călin Pomaițian, Mand. Iovanache, Elvira Stroe Popescu. E caterina Mircea, d. Șorangă. Apoi d-nele prezidente ale societăților: Plinea zilnică, Maternă, Sprijinul, Mîngierea, Leagănul Sf.ta Ecaterina, Munca, Obolul, Furnica, Crucea Roșie, Ortodoxă Națională, d-un president ai societăților: Liga culturală, Centrul universitar București, și Iași, Cooperatorilor, Rindeaua, Umanitatea, Cornelia, Isvorul, Căminul cultural, Egalitatea, Arta culinară, Floreasca, Dritta, Pelești și Vîrfu cu Dor, Iritta, Carpați, Doina Carpaților, Tir și dare la semn, Funcționarii comerciali Armonia, Calfelor de măcelari, Desvoltarea, Dacia Traiană, Artistică literară, Ospitalitatea, Mitropolitul Filaret, Hora, Constructorilor români, Cultura și ajutorul femeei, Ciutul meseriașilor, Cuvioasa Paraschiva, Ajutorul (Clerul), Lucrătorii cofetari, Cîntăreți și paracliseri, Cercul romînilor de peste munți, Dacia, Floarea de aur, Ion Cucuzel, Mercur, Prosperitatea, Politehnica, Providența, Camera de comerț și industrie, Salvarea, Fulgerii, învățătura poporului Țesătoarea, Uniunea absolvenților școalei comerciale, Func'ionarii publici, Gutemberg, Bărbieri și coafori, Virtutea militară,Mihai Viteazu. Doamnele presidents als filialelor jortodoze naționale" : Elena Rădulescu, P. Măcescu Tell, M. Atanasiu, Mari Blaremberg, Stoenescu, Sevasta Davidescu, Fl. Raitcu, Steliana Ionescu, Maria Al. Iofnescu, Crista Popescu, El. Rădulescu, Boni Pitiș. .Alex. Voiculescu, Olga Negulicî, Lucreția Stătescu, Alex. Popescu, Patraschiva Romanescu, M. căp. Niculescu, Irina Constantinescu, Emilia Stroe Popescu, Aex. Niculescu, M. Mihalteanu, Ecat. maior Seulescu, Fl. Spireanu, Consulia Feretz, Elisa P. Eliad, Alex. Păltineanu, Constarta E. Eremia Pop, Ecaterina dr. Virgil Popescu, Evddechia Țane, El Chridan, Eugenia Petrescu, Ana Z Furnică, Euf. Chirulescu, Aurelian Maxențiu, Lia Valentineanu Eugenia C. Sultanof, Constanța Miclescu, Eleonora Ivașcu, Lucescu, Lu, Iereția Coslinski, Zoe Mandrea, Maria Dudescu, Alex. Eliad, Z. Iordăchescu, Ana Magheru, Mari Mareș, El. Gh. Simionescu Maria Barcan, Ana Manoil, Stanovici, Elfen Ulvineanu, Zoe Repezeanu, dr. Bibescu, dr. Severeanu, El. Vasilescu, V. Dumitrescu, Bălăceanu, Constanța dr. Butescu, El. Văcărescu. ADEZIUNI Comitetul de inițiativă a primit adeziuni numeroase din partea celor mai multe societăți. In acelaș timp multe dintre societățile meseriașilor au fixat cite o sumă pentru a fi trimeasă „Comitetului central“ în ajutorul inundaților. Prezidenții sovietăților cari n'au răspuns pînă în prezent, sânt cu insistență rugați a înainte de urgență adeziuni și propuneri în acest scop. Asemenea un foarte mare număr de d-ni antreprenor de cinematografe, directori de teatre, artiști, aviatori, etc., oferind comitetului Concursul d-nnelor lor absolut gratuit, comitelui se aduce cele mai călduroase mulțumiri. ACTIVITATEA COMITETULUI CENTRAL Comitetul central este constituit pentru adunarea fondurilor necesare reclădirea satelor distruse de inundații în Moldova și restabilirea gospodăriilor pierdute. Fondările vor fi adunate prin serbări și dieta și depuse în Banca Națională. Comitetul va ființa pînă la îndeplinirea acestui scop. S'a hotărît, ca în ultima sâptămînă a acestei luni, să aibă loc serbări în: Slanicul din Moldova, Lacul Sărat, Sărata Moiteoru, Tîrgoviște, Pucioasa, Olănești, Călimănești și Cuciulata. În acest sens s’au alcătuit comitete delegate, în localitățile indicate, cari Îndeplinesc programul stabilit. In luna August vor avea loc serbări în Sinaia și Constanța. în Septembrie în capitalele județelor și în București. Se va obține reduceri de 75 la sută din orice punct al țârei la localitatea serbăreț. In același timp , ministru de interne președintele comisiei de control al comitetului, va lua măsuri spre a seface toate înlesnirile posibile „Comitetului central“ spre a se realiza scopul urmărit. Un manifest va fi prezentat principesei Maria, prezisdenta comitetului central, spre a fi semnat. Manifestul va fi lansat în toată țara prin organele administrative. Biroul comitetului e in strada Bis. ■ Popa Chitu 22 (telefon 17-11), unde se pot lua orice informațiuni între crele 10 și jum —11 și jum. a. m. și 5—7 p. m. De la Operă GRADINA AMBASADORI. — Faust cu d-ra Luigia Fieroni Reprezentația de aseară din „Faust“ a întrunit din nou toate forțele operei, sub conducerea maestrului Giovanelli. D-ra Luigia Pieroni a cîntat pentru întîia oară rolul Margaretei și atît în baladă cît și în aria bijuteriiior, precum și în terțetul final vocea sa atît de clară și caldă, condusă cu aceiaș discrețiune și siguranță, a stîrnit aclamațiuni generale. Alăturea de excelenta primadonă legeră, tenorul Santarelli a cîntat cu mult brio rolul lui Faust; basul Vecchioni a dat o interpretare foarte personală rolului lui Mephisto, iar baritonul Marin a ținut cu succes rolul lui Valentin. Apreciată de asemenea d-ra Măinescu în Siebel. Maestrul Giovanelli și-a făcut o reintrare remarcată de toți prin siguranța și exactitatea cu care au mers cor, orchestră și soliști, formînd un ansamblu ireproșabil. Capriccio ^ _ . Grădina BLANDUZIEI Artiștii Teatrului Național Sincfi BiBi: Brezeanu-Toneanu Astăzi, Joui 21 Iulie 1911 se va juca: Tică și Petrică Comedie la 3 acta de Ranetti In fiecare seară această farsă plină de situații fericite politice atrage un public numeros la grădină, savurind cu un adevărat deliciu spiritele subtilului Ranetti. In curînd 200.000 lei, comedie în 5 acte de d-na Gusty. — Bn«Mil<* la Feder —____ In jurul unei pretinse sinucideri Am vorbit la ființ> despre moartea violentă a femeei Florica Sachelarie din str. Petre Dumitrescu No. 32, despre care se spunea că ar fi murit în urma luărei unor substanțe toxice. Facindu-se autopsia cadavrului, s'a constatat că moartea sus numitei a pii a venit în urna unei faceri. ____ _ Debutul .. de la Operă D-na AMALIA DE ROMA Debutul de astă seară al celebrei primadone AMALIA DE ROMA la Opera italiană de la grădina Ambasadori a făcut ca încă din primul moment al anunțării lui să se reție locuri la Feder. AMALIA DE ROMA apare în TOSCA, unul din marile triumfuri ale sale, recunoscut cu mari elogii de însuși Puccini. Pentru a da acestui debut toată strălucirea meritată, directorul-impresar Cavaler Castellano, a fixat o distribuție de primul ordin. Astfel renumitul bariton Oreste Brielli va cînta pentru prima oară marele rol al lui Scarpia, tenorul Santarelli va excela în Mario, în Angelotti își va face reintrarea tînarul și puternicul bas Mancerrî, iar spectacolul va fi dirijat de iscusitul maestru Giovanelli, care își reia activitatea sa în fiecare seară. Pentru Vineri seara e fixată premiera operei GIOGGIDA, triumf extraordinar al baritonului Marii, un Sarnaria vestit în întreaga Italie. -..... ------ ühestia cezionărea percepței corporațiilor După cum se știe, pentru astăseara este convocata o mare Intrunire pubnea in sala Bailor istoriei spre a se protesta inpotriva elegalei cezionari a percepției corporațiilor cari fiind o instituție a statului a fost totuși vindută unui avocat particular, frustîndu-se astfel binî încasați sub forma de contabini către corporații, banii meseriașilor. la vederea acestei întruniri a fost lansat ummătorul manifest: lumii culegi, Vemp sa tutun parte la marea întrunire, care se va tine Joi 21 iulie cu orele 8 seara, în sala banorisfonei, unde cu toții sa proiectam contra Uraului și exploatarei neomenoase ce s-a facut pe spezele noastre de către tovărășia percepției corporațiilor care pentru suma de lei Zu.uuu au fost date spre o mai mare exploatare avocatului Matache, lipitoarea corporațiilor. Iubiri colegi. Dacă nu voiți ca să vi să vînză cu toba pina și perni din casa de către noua antrepriză Matachei C tue, pentru ca banul muncit de noi să intre în buzunarele lor, veni cu toții la această mare întrunire pentru ca sa cerem cu insistența, ori desființarea percepției, ori jos legea meseriilor, comitetul de acțiune In afară de manifestul de mai sus a mai fost lansat și un altul care cuprinde o largă și documentată expunere a faptelor petrecute în ultimii ani în corporațiilor și Camera de meserii din București de cînd în fruntea acestor instituțiuni se află ca președinte cl. Toma Dobrescu, iar ca secretar inspector Dimitriu. De asemeni au fost afișate și pe garduri manifeste speciale în vederea acestei întruniri precum și alte apeluri către diferite bresle de meseriași. CONSFĂTUIREA DE ASEAfTA La clubul meseriașilor s’a ținut aseară o nouă constäin je cu privire la în unirea de astă Serră. Cu acest prilej s’a luat dispoziunea ca în tot cursul ziei de astăzi meseriașii, împărțiți în echipe, să umble prin toate mahalalele și fabricele unde să facă o întinsă propagandă și să răspîndească diferitele manifeste pentru întrunirea de astă seară care se va ține în sala Băilor Eforiei. Tot aseară s’a prezentat și clubul meserișilor mai mulți meseriași cari au expus comitetului de acțiune nedreptățile ce au avut să îndure din partea percepției corporațiilor care la a vîndut lucruri din casă și unelte de lucru aducîndu-le astfel fără vină pagube însemnate.— A ■ o- ---- Pentru o victimă ă $ atonel Prîn_ mandat poștal am primit azi lei 10.55 pentru subscripția DL Budescu, colectată pe lista d-lui colonel Iliescu (Roman) de la următoarele persoane: Roman. — Nathalia N., 2 lei, cîte 1 lei, Costică Lupu, D. Rolinger, Die Nacht, Leon Rothenberg, Ton Rimariu, S. Baer, I. Vasiliu; cîte lei 0.50: Ruca Axelrad, I. Petropol, Michel Simșa, Herman Kopolovci, lei 11 in total, din care se reduce lei 0.45 porto și mandat. Informațiuni D. St. Săvulescu a fost numit copist la inspectoratul jandarmeriei rurale, în locul d-lui dr. Georgescu. D. Vasile Nedelcovici, actual co post, a fost numit ajutor arhivar, în cancelaria serviciului județean de Prahova, în locul d-lui Ion Botez, care trece în locul său. D. Moldoveanu a fost numit sergent-major elevI în poliția Corabia. In loc vacant, D. I. N. Milea, a fost numit copist cl. III la poliția orașului Buzau. In loc vacant. D-niî Cristache Solomon, consiliu comunal Si Fnderic Remer, farmacist, au fost numiți membrii In consiliul de higienă și salubritate publica al județului Putna. D. D. Niculescu a fost numit subchirurg la spitalul Oltenița, din jud. Ilfov, în locul d-lui Corneliu Serbănescu, transferat. Regele a acordat medalia pentru Bărbăție și credință cl. II d-lor: Beleanu Stroe și Pietrițea Alexandru, căpitani la școala de tragere a infanteriei și d.luî locotenent Aslan Geaur Em, din reg. de escortă regală. D. Traian Tomescu, actual impiegat arhivar, în administrația vaselor speciale din ministerul de interne, a fost numit ajutor al șefului serviciului contabilitatei generale a „Monitorului Oficial“ și Imprimeriei statului, în loc vacant. D. Aurel Hîrsescu, administratorul plașei Eliza-Stoenești din judetul Ialomița și N. Al. Ion, administratorul plășei Ferbinți, din jud. Ilfov, au fost mutate unul in locul altuia, primul după cerere, iar cel de al doilea în interes de serviciu. Ministerul de interne a adresat următorul ordin circular către prefecturile din țară și primării: Ministerul de finanțe a constatat, cu coaziunea cererilor ce a primit pentru scutirea de taxele vamale a tuburilor și pieselor de împreunare, necesare la alimentarea cu apă și canalizarea comunelor, că există nepotriviri intre contractul de dare în întreprindere și cietul de sarcini, în ceea ce privește redactarea textului relativ la taxele vaimîe, în unul obligînd pe antreprenor la plata lor, iar în celalt lăsîndu-ne în sarcina comunei. Față de cele ce preced, vă rog d-le prefect ca în interesul comunelor din județul d.voastră, să data cuvenitele ordine ca ori de cîte ori se dă în antrepriză asemenea lucrări, contractele și caetele de sarcini să fie redactate cît se poate de clar în ceea ce privește taxele vamale, evitându-se nepotriviri de text între unele și altele pentru că ministerul de finanțe ne.a comunicat că va refuza scutirea de taxe dacă în acest scop i se vor prezenta acte în neregulă. Citiți în pag. IV-a Finanțe și Comerț Societatea de încurajare pentru îmbunătățirea rasei animalelor din Brăila, ne anunță că alergările de toamnă de acolo au fost fixate pentru ziua de 25 Septembrie cor. Pentru zilele de 13 și 14 Septembrie societatea aceasta a organizat o expozițiune cu premii pentru produșii armăsarilor societăței. Se vor decerne 68 premii în valoare de 2440 lei și 72 medalii de aur, argint și bronz. D-nii Al. N. Udriște, subsiururg la spitalul Bîra, din județul Roman și I. D. Antonescu, subchirurg la Spitalul Ilorez, din județul Vîlcea, au fost transferați unul în locul altuia. Zilele trecute am arătat cum comisiunea de examinare a aspizanților la școala de război, călcînd [art. 8, litera h, din regulamentul de la 16 iunie 1909, n’a catadisit nici pină azi să dea rezultatul examenului, deși era datoare să o facă încă de acum două luni și jumătate. Informațiunea noiastră nu a fost trecută cu vederea. Ministrul de război a cerut imediat președinților comisiunilor militare examinatoare să înainteze, de urgență, la minister rezultatele examenelor. Ministerul a recunoscut, așadar, exactitatea cuprinsul notei noastre. Consultațiuni în materie de recrutare, amnestie și orice alte chestiuni legate de resortul autorităților militare, financiare și administrative se rezolvă de către „Informatorul“ birou de informațiuni administrative al ziarelor ,Adevărul“ și „Dimineața“ pus sub direcțiunea d-lui B. Sepeanu, licențiat în drept. Biroul se însărcinează și cu aranjarea drepturilor la pensie, traduceri și legalizări de acte pe lîngă ministere și consulate, obținerea brevetelor de invențiune. A se adresa, alăturîndu-se o marcă pentru răspuns d-lui B. Sepeanu, directorul biroului, palatul „Adevărul“ București, Telefon 14-10 CAPITALA Odiseia tuberculssalnioec Pelerinagiul pe la spitale Adăpostit la azilul de noapte Am vorbit ori, în acest loc, despre cazul atît de mișcător și impresionant al nenorocitului tuberculos Ioniță Petre, care zăcea de o săptămînă pe un maidan din strada Georgescu al II-lea. A zăcut acolo nenorocitul, pînă ori pe la amiază, cînd odiseia lui a luat sfîrșit, pentru moment, căci poliția a reușit în cele din urmă să-i plaseze la azilul de noapte. Cum de a ajuns nenorocitul acesta la azilul de noapte și de ce nu a fost dus la sanatoriul de la Filaret sau la Colentina, unde sunt pavilioane de izolare, vom vedea în cele ce urmează.* Din capul locului trebue să recunosc că poliția se interesa de cazul acesta, chiar înnainte de a ne fi ocupat noi de el. Inspectorul Raiet și comisarul Poenaru de la circumscripția 10-a, luaseră încă de Marii dispozițiuni ca nenorocitul Ioniță Petre să fie plasat la vre un spital, dar toate sforțările fuseseră zadarnice. Marți după amiază, un prieten, băiat de inimă, care se dusese să vadă pe nenorocitul Ioniță Petre și rămăsese îngrozit de cele văzute, a venit să-mi povestească întîmplarea, după ce fusese la secție, la medicul comunal respectiv și la serviciul sanitar comunal, fără să obțină vre-un rezultat. După ce m’am dus și eu la fața locului, și mi-am simțit inima strîngîndu-se de groază și de durere, — am scris articolul de erî. Rîndurile mele a avut, poate, darul să îndîrjească pe d-nui Balet și Poenaru, căci eri, aflîndu-mă la poliție ,în cabinetul celui dintîia, Fam auzit dînd instrucțiuni telefonice șefului circumscripției a 10-a. — Să-l duci la Colentina. Dacă ți l’o respinge, să-l duci la Filantropia; dacă ți l’o respinge și d’acolo să-l duci la sanatoriul de la Filaret, dar să nu te mai întorc cu dînsul la maidan. Să-l depui la sanatoriu ! Un sub-comisar de la circumscripția 10-a a luat deci eri la amiază pa nenorocitul Ioniță Petre, l’a urcat într’o trăsură și a început pelerinagiul pe în spitale. Rînd pe rînd au fost vizitate toate spitalele Eforiei: Filantropia, Colentina, Colțea. Pretutindeni acelaș refuz categoric, hotărît, tranșant. Nici un intendent n’are loc pentru nenorocitul tuberculos; la nici un spital nu e vreo rezervă liberă ; nicăeri acest tuberculos nu poate fi reținut. Fără să se descurajeze de toate aceste refuzuri sistematice, sub-comisarul a dus pe nenorocit la sanatoriul de la Filaret. Nici acolo nu sa putut găsi loc pentru dînsul, cu toate că, dacă vreun spital era indicat să adăpostească pe Ioniță Petre, apoi era tocmai acest sanatoriu. Se zice că la sanatoriul de la Filaret nu trebue primiți decît bolnavii susceptibili de o vindecare mai mult sau mai puțin rapidă. Dar atunci unde poate fi dus unul care este în halul lui Ioniță Petre ? Și, la urma urmei, examinatu-s-a starea lui Ioniță Petre, spre a se vedea dacă e disperată, așa cum pare, sau dacă nefericitul mai are vreo șansă de scăpare ?... In cele din urmă, sub comisarul, văzîndu-se respins din toate părțile, n’a găsit altă soluție decît să ducă pe nefericitul tînăr la azilul de noapte. La azil, nenorocitul Ioniță Petre a găsit, în sfîrșit, un adăpost. Noaptea aceasta bietul om n’a mai petrecut-o sub cerul liber, la disipcția vîntului și a ploaiei. * întrebarea e însă dacă e bine ca omul acesta să fie ținut la azil. Evident că deținerea lui la azilul de noapte ar fi o greșală enormă, o adevărată nenorocire, căci ar expune pe toți nefericiții dezmoșteniți ai soartei cari sînt nevoiți să caute acolo un adăpost temporar, la un pericol grozav. Aglomerația de la azil, condițiunile higienice detestabile în cari trebue să locuiască, vrînd-nevrînd, nenorociții oaspeți ai azilului — căci oricîtă bună-voință ar avea cineva, nu poate păstra o curățenie exemplară într’un local unde Se adună pleava societății — sînt și așa de natură a facilita propagarea tuturor bolilor... Vă închipuiți ce s’ar mai putea întîmpla dacă tuberculosul după maidan ar fi ținut acolo !... Omul acesta trebue dus undeva ori la sanatoriu, ori într’un pavilion de izolare. La Colentina sunt pavilioane de izolare. Acolo trebue dus și internat nenorocitul Ioniță Petre, căci nici pe maidanul din strada Georgescu II-lea el nu trebue ținut și nici ucis nu poate fi. Să vedem ce sînt în stare să facă autoritățile noastre, — poliția, primăria, serviciul Sanitar, — atunci cînd au înaintea lor un caz concret și atît de mișcător și cînd au, — așa’mi place să cred, — puțină bunăvoință și puțină umanitate. M. Faust * Asfixierea unui lucrator Ern la orele 10 âimin’data lucrătorii de la cuptoarele de cărămidă ale fabricei de basalt din cîmpul Lupeasca, au făcut o lugubră descoperire: într’unul DIMINEAȚA din cuptoare s’a găsit unui lucrător. Făcîndu-se cercetări, de către comisarul respectiv, s’a constatat că nenorocitul lucrător murise în urma asfixierei. Nu se știe încă dacă e la mijloc o sinucidere sau o simplă întîmplare nenorocită. Identitatea mortului s’a stabilit. Nenorocituluui numea Marin Radu Gheorghe, era în vîrstă de 26 ani, de fel din comuna Pleșoiu, Vîlcea, și locuia în șoseaua Pandurilor No. 16, Cașcavalul gardistului... SAU : UN SLUJBAȘ CONȘTIINCIOS Sergentul de stradă cu No. 1149 a făcut era, o faptă de slujbaș conștiincios, pentru car nu mă sfiiesc să-I aduc aci elogiul meu, găsind pe strada Aureliu o roată de cașcaval, în greutate de vreo 4 kilograme și jumătate, a dus-o la circumscripția 16-a, depunînd-o acolo, spre fi redată păgubașului. Nu știu dacă cel ce a pierdut acea roată de cașcaval, se fi dus la secție să și-o recapeti Sper că dacă n’o fi făcut-o, după ce va ceti rîndurile de față se va grăbi să meargă la secție, spre a reintra în stăpînirea nului pierdut. Afară doar dacă pînă atunci, din cauza căldurilor de Sf. Ilie, roata acela cașcaval nu s’o fi micșorat și n’o fi devenit un neînsemnd covrig! Fapta sergentului cu No. 1149 merita însă a fi povestită, fiindcă un camarad al acestui sergent, care știa de isprava acestuia, îmi spunea: — Prostul dracului! Trebuia să și-o ducă acasă și avea din ce să mănînce o săptămînă de zile ! Deși această reflecție închide într’însa un gînd necinstit, totuși poate că acel camarad are dreptate : traiul e așa de scump și o roată de cașcaval, în secolul acesta al scumpirei traiului, poate să însemneze foarte mult în bugetul unui gardist familist a cărui remunerație — „după buget” — e așa de mică 1 ~~9 întrebarea e : — Dacă roata de cașcaval n’ar fi fost învelită într’o cîrpă murdară, — oare sergentul cu No 1149 ar mai fi transportat-o la secție ? Sau : — Dacă în locul acelei roati de cașcaval, omul nostru ar fi găsit un colier de perle sau o brățară de aur cu diamante, conștiința lui ar fi rămas tot așa de trează ? Aceasta e problema. Deocamdată, eu sunt modest și mă mulțumesc cu fapta sergentului cu No. 1149, iar în optimizmul meu, cred că chiar dacă roata de cașcaval ar fi fost învălită într-o hîrtie albă și maculată acest conștiincios sergent ar fi dus-o la secție. Fortunio In onoarea unor profesoare turcoaice Eri au sosit un grup de tinere profesoare din Constantinopole pentru a vizita diferitele noastre instituțiuni culturale. In onoarea acestor d-șoare s’a aranjat pentru mîine Vineri 22 cor. o reprezentație de gală la cinematograful Național din str. Academiei. Se va proiecta printre altele și groaznicul incendiu din Constantinopol. La această reprezentație va mai axista și un mare număr de profesori și profesoare române, precum și reprezentanții autorităților. ------------am ------- Dezastrul din comuna Hunia (Dolj) Calafat 19 Iulie. — Locuitorii Gheorghe, Iațovici, Stoian, Dragă, Ion Stan, D. Tomiță Ion M. îenat, Crăciun Gh. Bențiu, Hie Dr. Firuț, Gh. D. Ciobanu, Ion D Pleniceanu, Ion N. M. lonete, Filip D. Oprea, Vasile N. M lonete, Constantin St. Drăgan, și Dumitru Ionescu, ne au adus la cunoștință că în ziua de 5 Iulie c. N ora 4 Pm. un groaznic incendiu le-a distrus toate clăile de grîu, lăsîndu-i în sapă de lemn. Incendiul a isbucnit de la mașina de treerat din cauza neîngrijenței și neștiinței conducătorilor mașinei anume Dumitru M. Sfetea cu fiul său Floreacari de și dulgheri de meserie au fost angajați de preotul Ion B. Moreanu și I M. Drăgan zis Marinescu cu 120 lei lunar, spre a conduce mașina. Bieți țărani mai spun că dacă nu venea un mecanic din apropiere să dea drumu aburilor, vaporul ar fi făcut explozie și iar fi omorît pe toți. Știri artistice Compania lirică Grigoriu reia, în astă seară, unul dintre succesele, cu cari se laudă de doi ani de zile ansamblul trupei de operetă. Se va cînta, pentru prima data în aceasta stagiune, frumoasa operetă Fata Pădurarului, din care d-na Jenny Metaxa-Doro a făcut cea mai neîntrecută creațiune a artistei acesteia. Celebra trupă rusă, sub direcțiunea d-șoarei Slaniansky d’Agreneff, care a repurtat cele mai strălucite succese la Curțile imperiale și regale din Petersburg, Berlin, Viena, Londra Sofia, Belgrad, etc., anunță o serie de reprezentațiuni de muzică vocală, instrumentală (Balalaika) și dansuri naționale rusești. Reprezentațiunile vor avea loc incepînd de Sîmbătă pe crt. în grădina Centrală (vis-a-vis de Palatul Poștei) splendid amenajată pentru acest scop. Se prevede o afluență mare la aceste reprezentațiuni cu totul originale, prin corurile și dansurile rusești. Biletele au fost luate cu asalt la Georg Degen (alături de Capșa). *