Dimineaţa, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 2722-2752)
1911-10-14 / nr. 2735
Anul VIII. —NO. 2735 PUBLICITATEA. CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici. IX—Telefon 3/4 Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 București Vineri 14 Octombrie 59h APARE ÎN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA’ LUMEA Exilarea principilor Alexandru și George al Serbiei --------------iíiji--------------Regele Petru silește pe fiii săi sa părăsească țara PRINCIPELE GEORGE Belgrad, 12 Oct.—La Curtea din Belgrad se discută de divatimp o chestie cu totul senzațională care, deși păstrată în taină, a putut să ajungă in public. Se dă ca fapt sigur că regele Petru a exilat din Serbia, la sfîrștul săptămînei trecute, pe cei doi fii ai săi, prințul moștenitor Alexandru și prințul George. Cei doi prinț exilați au părăsit Belgradul cu automobilul și au plecat la Viena, unde locuesc fiecare un alt hotel, prințul moștenitor Alexandru sub numele de conte Avala și prințul George sub numele de conte Otocar. Ambii se află la Viena sub cel mai strict incognito. Regele a fost silit să recurgă la această măsură extraordinară din cauză că în ultimul timp cei doi prinți nu numai că se atacau, reciproc ci răspîndeau știri neplăcute asupra regelui și politicei sale externe. Atacurile violente aduse regelui în presa din Belgrad, au produs mare senzație în străinătate și reprezentenții Puterilor străine la Belgrad au comunicat guvernului că aceste articole în actualele timpuri războinice, produc o impresie foarte rea. Guvernul s'a interesat asupra autorilor acestor articole și a aflat că ele sunt inspirate de cei doi prinți. Regele Petru a chemat atunci pe fiii săi și le-a reproșat că expun Serbia la mari pericole în aceste vremuri, și i-a invitat să părăsească imediat țara. Principii au părăsit în aceiași zi Belgradul plecînd cu automobilul la Viena. Ambii se află acum în capitala Austriei, unde așteaptă permisiunea regelui de a se reîntoarce la Belgrad.*<. Budapesta, 12 Octombrie.—Un ziar de seară de aci cerând Informațiuni la ministerul de ex. PRINCIPELE ALEXANDRU terne al Serbiei asupra știrei cu privire la exilarea celor doui prinți a primit următoarele explicațiuni: „După sfatul secretarului consulatului rus din Belgrad, principele moștenitor Alexandru și principele George au cumpărat un automobil și pentru a-l experimenta au plecat la Viena. Automobilul a suferit tușă stricăciuni la Vukowar și cei doui prinți s’au reîntors la Belgrad unde se află și acum”. Deschiderea Consistoriului superior bisericesc ——— 4. — Tokotini «1 demn Central — dri dimineață ,a orele 11, a avut loc, la Seminarul Central, ședința de deschidere a consistoriului superior bisericesc. La orele 9 și jumătate, membrii consistoriului, au trecut în Capela seminarului, unde s’a oficiat un serviciu divin, la care au luat parte d-nii C. Arion, ministrul cultelor și instrucțiunei publice și Boroianu, administratorul Casei bisericii. După terminarea serviciului religios membrii consistoriului au trecut în sala de conferințe a seminarului, unde a avut loc ședința. Prezidează mitropolitul Pimen al Moldovei. D. ministru Arion a citit decretul regal de deschidere a consistoriului. După ce se citește sumarul ședinței ultime din sesiunea trecută se procede la constituirea comisiunilor și secretariatului. » ".’V . • AU fost alese vecine comisiuni. Secretari, preoții: Mălăescu, Iliescu, Jingoiu și Petrovici. Comisiunea de petițiuni: Arhiereul Valerian, preotul Iancu Și preotul Cosma Petrovici. Comisiunea de așezăminte clericale: Arhiereul Nicodem Băcăoanul,, preotul Savin și preotul econom Nazarie. Comisiunea de parohie: Arhiereu! Calist Botoșeneanu, preotul Dinescu și C. Ionescu. Comisiunea de mănăstiri: Episcopul Nixon al Dunărei de Jos, Dionisie, starețul mînăstirea Sinaia și Veniamin Piticaru. Comisiunea de carti: Preotul econom Antonovici, Gheorghiu și Severin. Comisiunea de judecată: preotul Iliescu, Gheorghiu și Antonovici. Comisiunea de lucrări bisericești : Preotul Lungulescu, Jingoiu și Procopiescu. Comisiunea de cărți:preoții Antonovici, Mălăescu, Gotcu C. Ionescu, I. Teodorescu și Nazarie. După alegerea comisiunilor, mitropolitul Pimen, declară vacant locul arhimandritului Veniamin Piticaru, care și-a dat demisia de la mănăstirea Suceava. Mitropolitul Pimen spune că nici una din lucrările existente nu a fost înaintată secretariatului, așa că consistoriul nu are ce să discute în această ședință. Ar fi o chestiune, — spune episcopul Nifon al Dunărei de jos. Aceea a modificărei costumelor preoțești. Insă socotesc că ar fi bine să amînăm această discuțiune, pînă după alegerea mitropolitului primat. Arhiereul Calist Botoșeneanu. Lipsa mitropolitului primat nu ne poate împedica pe noi de a discuta chestiunile ce ne interesează. De altfel ședința este prezidată de mitropolitul Pimen al Moldovei. Preotul Petrovici spune că este un regulament cu privire la uniformitatea costumelor preoțești, dar nu se aplică. D. ministru Arion, cerînd cuvîntul a spus: Există un regulament care nu s'a aplicat și dacă este vorba să se facă un alt regulament care de asemenea să nu se aplice nu văd necesitatea acestei chestiuni. In ceea ce privește faptul dacă chestitunea să se discute acuma sau mai tirziu, mi-e absolut indiferent. Lucrările consistoriului insă, nu pot fi suportate pentru motivul că ne lipsește primatul. Alegerea mitropolitului primat se va face în scurt timp după deschiderea Corpurilor legiuitoare, așa că, dacă voiți să așteptați, așteptarea nu va fi prea mare. Mitropolitul Pimen a pus la vot dacă chestiunea costumelor preoțești să se discute sau nu în această sesiune. S’a admis ca discuțiune să se facă în această sesiune. * Preotul C. Ionescu. După regulament urmează ca chestiunea să fie discutată întîi de mebrii aleși. Știfi, și așa se va întîmpla, i-a răspuns mitropolitul. Nefiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la orele 11 și jumătate. Viitoarea ședință va avea locuni la orele 9 dimineața. D. BOROIANU Administratorul Cassel bisericilor RĂZBOIUL HALO-TURC Cu de grea este situația italienilor în Tripolis se poate vedea din faptul răscoalei arabilor din oraș cari au atacat pe italieni de la spate în momentul cînd erau angajați într’o luptă crîncenă cu turcii. Se știe că, încă de la începutul ostilităților, italienii anunțau că populația arabă este încîntată de debarcarea trupelor italiene și că a primit cu mare simpatie proclamația generalului Ganeva. Știrile din izvor italian prezentau pe arabi ca dușmani înverșunați ai turcilor și deci ca foarte favorabili acțiunea italiene. Am primit știrea aceasta cu toată rezerva ce se impunea față de toate știrile din izvor italian. Evenimentele au venit apoi să îndreptățească această atitudine. Arabii, departe de a fi încîntați de ocupațiunea italiană, din potrivă colaborează în mod activ cu turcii. Și astfel, situația italienilor e din cele mai grele, fiind prinși între două focuri. Pe de o parte au de luptat contra trupelor turcești și a triburilor din ce în ce mai numeroase cari le vin în ajutor, pe de alta trebue să se ferească de explozia vulcanului pe care stau, căci revolta arabilor din oraș a dovedit că italienii stau pe un adevărat vulcan. Lucrurile acestea italieni au căutat să le ascundă pentru a nu indispune populația din țară. In acelaș timp au ascuns cu grije numărul pierderilor suferite de trupele lor în hărțuelile zilnice cu dușmanul. Dar azi s’a deschis o portiță asupra perspectivei exacte a situației din Tripolis, și opinia publică italiană a putut măsura cu ochii itensitatea abisului întreprinderei tripolitane. „Partida de plăcere” cu care fusese ademenită la început, s’a transformat repede într’o partidă de sudoare și de sânge. In trei săptămîni de temporizare, situația s’a schimbat în defavoarea italienilor, cari văd că vor trebui să facă sacrificii imense pentru a-și asigura stăpînirea Tripolisului și cari ar fi acum mulțumiți ca Puterile să intervină pentru pace. I. N. Pretențiile Italiei Roma, 12 Oct. — Ziarul Tribuna a publicat o scrisoare trimisă de un personagiu străin, al cărui nume nu s'a dat, și care sfătuiește guvernul italian să mențină, cel puțin în mod provizoriu, suveranitatea nominală a sultanului asupra Tripolitaniei, după cum a făcut și Anglia, în Egipt și Franța în Tunisia. Făcînd comentarii asupra acestei scrisori, Tribuna declară că Italia nu poate să primească o asemenea situație, deoarece opinia publică italiană s'a arătat destul de clar în contra acestei idei și guvernul de la Roma nu are nici un motiv să nu țină socoteală de această părere a poporului italian. Iar în ce privește exemplul dat de Anglia în Egipt și de Franța în Tunisia, el nu se potrivește cu ce poate face Italia în tripolitania, deoarece e această diferență esențială că suveranii nominali ai Egiptului și Tunisia șed în țările respective, unde sînt ca niște ostatici în mîinile guvernelor Franței și Angliei, pe cînd suveranul nominal, pe care Italia ar trebui să-l cunoască, locuiește în afară, se bizuește pe o armată puternică, și mai are un guvern și o diplomație asupra căreia Italia nu ar putea să exercite nici un control. Pe de altă parte, acest suveran e șeful islamului și această suveranitate spirituală autonomă ar pricinui complicațiun. Ofițeri turci trec prin Tunis în Tripolis IN VIRTUTEA CONVENȚIEI DE LA BERNA Roma, 12 Oct. — „Cortiere d’Italia“ află că un general turc. Însoțit de alți doi ofițeri au trecut prin Tunis, „luînd drumul spre Tripolis. După convenția din Berna, Puterile neutrale nu sunt obligate să oprească la graniță soldații nearmați ai vreunei Puteri beligerante. De același principiu a fost călăuzit guvernul tunisian, cînd a lăsat liberă trecerea lui Fethy Bey. SLUJBAȘII ITALIENI DE LA C. F. BAGDAT Constantinopol, 12 Octombrie. Direcția căilor ferate din Anatolia a rugat guvernul turc să nu concedieze pe funcționarii italieni cari lucrează la construirea liniei Bagdatului, deoarece prin aceasta s’ar stingheri mult bunul mers al lucrărilor. FUGA ITALIENILOR DIN IANINA Constantinopol, 12 Octombrie. Valiul din Ianina a telegrafiat că toți Italienii cari locuiau atunc au plecat, afară de consulul Italian și de câteva alte persoane cari au rămas. (A. R.) SERVTORUL CONSULATULUI GERMAN ÎMPUȘCAT Paris, 12 Octombrie. — Agenția Havas află din Tripolis că servitorul indigen al consulului Germaniei de acolo a fost împușcat ori, deoarece a omorât ca o lovitură de cuțit pe un soldat Italian. (A. R.) FLOTA ITALIANA LA PREVEZA ȘI VALONA Constantinopol, 12 Octombrie. Ziarele anunță că Hora italiană a fost din nou văzută în fața portarilor Preveza și Valona. Nouă masacre în Tripolis? CĂLUGĂRI UCIȘI DE TURCI Roma, 12 Oct. — Eli a circulat zvonul că un număr de călugări cari intervenise pentru liberarea sclavilor din Derna și Benghazi au fost masacrați. Se speră, însă, că acest zvon nu se va confirma, mai ales că pomeniți călugării sunt, în parte, supuși englezi. Iu va fi pace Berlin, 12 Oct.— Noule speranțe de pace despre cari se vorbește la Paris și cari se bazează pe știrea că boicotul contra mărfurilor italienești va înceta în curînd, nu se vor realiza. În sursă turcă se dezminte știrea despre încetarea boicotului. Lupta de la Benghazi VOCI DIN PRESA ITALIANA Pierderile grele suferite de italieni la cucerirea orașului Benghazi au produs o impresie profundă în Italia, căci au arătat că marșul spre Tripolis nu e „preumblarea” pe care și-o închipuiau mulți italieni. Pe de altă parte, însă, au deșteptat mîndria italienilor. „Corriere della Sera“ închină un panegiric celor căzuți și laudă valoarea unui astfel de „botez de sînge” ; apoi continuă : „Noi trebue să arătăm acuma națiunilor străine că Italia, și în fața greutăților, rămîne tot tare, și că dreptatea cauzei noastre nu poate decît să se întărească prin jertfele ce le aducem. Primii noștri morți, îngropați în pămîntul din Cyrenaica, dau o dovadă sfîntă de noua noastră energie națională . Italia și-a recîștigat conștiința de sine, care a dormitat atîta vreme în șovăială și neîncredere ; ea crește prin întreprinderea tripolitană și face din ea Începutul unei noui și demne istorii”. Iată și cum jubilează „Tribuna“ : • „Cu ziua de azi, am intrat și noi, alături cu celelalte națiuni, în istoria modernă. Am intrat, prin înțelepciunea guvernului nostru, în înțelegere cu toate clasele și partidele țării noastre cu puterea marinarilor noștri și cu curajul soldaților noștri. Am intrat, și rămânem în ea, nu ca popor nod, nu ca parveniți, ci cu vechiul popor, obișnuit cu istoria, care, fără zgomot, fără declamații bombastice, se aseamănă acelor boeri, cari, după o lungă absență, reintră ln saloane și se simt în ele ca și cînd n’ar fi lipsit o clipă din mijlocul lor. „Războiul e o veche cunoștință a noastră; ne cunoaștem de mai bine de două mii de ani. Iar soldații noștri, curățind Africa centrală de barbaria turcească, Și nu sunt puțini aceia dintre italieni, cari se întreabă dacă nu cumva vor culege de pe urma întreprinderea lui Giolitti, roadele pe cari italienii le-au cules de pe urma politicei coloniale a lui Crispi. Că situația este cît se poate de gravă se poate vedea și din faptul că generalul Caneva, comandantul trupelor expediționaire din Tripolis, a cerut guvernului întăriri, deoarece cei S0 mii de soldați desemnați pentru ocuparea provinciei (60 mii debarcați și 20 mii pe drum) nu sunt suficienți. Guvernul otoman pe de altă parte își dă seama de situația adevărată a lucrurilor de aceea a întrerupt brusc stăruințele sale pe lingă Puteri în vederea unei mijlociri. Poarta așteaptă acum ca propunerile de pace să vie de la Italia și nădăjduește că opoziția înverșunată a turcilor și arabilor din Tripolis va sili în curînd guvernul italian să facă acest pas. Pe de altă parte ne sosește o știre foarte puțin surîzătoare pentru italieni. Se spune, anume, că între Poartă și guvernul englez s’au început tratative pentru ca în schimbul unor importante avantagii economice, Anglia să permită trecerea prin Egipt a mai multor corpuri de armată din Asia Mică și din Arabia. Precum se vede, am avut dreptate atunci cînd în lipsa de atitudine a Turciei vedeam tocmai o atitudine precisă, anume adoptarea tacticei temporizării, nemărginite ta această fără dacă ar rămîne sub suzeranitatea Turciei. Apoi Tripolitania ar trebui să trimeată deputați la Constantinopol, ceea ce ar fi încă o altă cauză de complicațiuni. Prin urmare, în loc de a rămîne în pericolul de a vedea redeschizîndu-se chestiunea aceasta în întregime și poate într'un moment foarte favorabil Turciei, și cu amenințări noul pentru pacea europeană, este mult mai bine să se rezolve situația actuală într'un mod absolut definitiv. (A. R.) Roma, 12 Oct. — Zilele acestea s’a remarcat faptul că au avut loc numeroase conferințe intre ambasadorii din Roma și c-nii Glouul și San GiuUano. Se crede că acțiunea in marea Egee și pe coasta Asiei Mici a și început și ocupația unora dintre Insule e iminentă. Totuși, acțiunea se va desfășura in secret și nu vom avea știri despre dlnsa, decit atunci cind se va fi Înfăptuit. Blocarea Dardanelor e, Insă exclusă. TABARA ARABILOR DIN TRIPOLIS Tripolis, 12 Octombrie. Arabii care își au taberele în Tripolis au schimbat semnale cu ajutorul reflectoarelor. Un aeroplan italian a stabilit că cuartierul principal al arabilor din Tripolis se află la 60 kilometri de Assise și e format din câteva mii de oameni. CAMERA ITALIANA ȘI RĂZBOIUL Roma, 12 Oct. Guvernul va face un Parlament comunicări asupra întreprinderei sale la Tripolis, încă înainte de discursul Tronului. Declarațiile guvernului vor face în Cameră obiectul unei discuțiuni și al unul vot de încredere. E probabil că acest vot va întruni aproape unanimitatea Camerei. Primul ministru Giolitti va face apoi o expunere a budgetului militar pe anul viitor, iau rang lîngă strămoșii lor, legionarii lui August. „Așa e pur și simplu, așa*"« * Presa germană, firește, nu prea împărtășește limbajul acesta festiv și spune că chiar așa de simple nu sunt lucrurile. Rămîne să vedem dacă italienii vor fi în stare să bizue dificultățile pe cari le întîlnesc în Tripolis. Facem abstracție de chestia: ce întorsătură vor lua lucrurile, atunci cînd Italia va extinde teatrul războiului. Turcia s’a ținut pînă acuma absolut pasivă și pînă in prezent nu arată că ar avea de gînd să iasă din această pasivitate. Dacă, însă, Italia va extinde teatrul războiului, atunci turcii vor fi smulși din toropeală și prin aceasta regatul italian își va mări propria primejdie și responsabilitate.— Tedesco. Mutarea ostilităților în Europa Marschal de Biberstein ambasadorul Germaniei la Constantinopol Marchizul Pallavicini ambasadorul Austro-Ungariei la Constantinopol care luptă din răsputeri pentru a împiedeca alipirea Turciei de Tripla înțelegere și în special de Anglia împăcarea turco-bulgara Viena, 12 Octombrie. Corespondentul lui ,,Vossische Zeitung“ află că neînțelegerile dintre Turcia și Bulgaria sunt complect aplanate.-------— —Turcia, a făgăduit Bulgariei că îndată după rezolvarea chestiei Tripolitaniei îi va face diferite concesiuni și că va da o soluție favorabilă pentru bulgari chestiei liniei ferate. ■— Toată lumea --------- se îmbracă după «Revista Model“ ANCHETELE NOASTRE Cum stau viile din liră Mii El ini Silii!finii Producția și prețurile recoltei de azi---Consumațiunea se va reduce ! Recolta viitoare.— Chestiunea Bursei vinurilor. Situația vinurilor indigene - Intervin cu d. N. Teodorescu-OttoOeșteanu — Printre marii speculanți și angrosiști, ca și printre micii comercianți detailiști, — cîrciumariî din întreaga țară, — este acum acelaș strigăt uniform: vinurile s'au scumpit! Producțiunea vinului care a luat în țară de cîțîva ani o extindere colosală, devine o chestiune tot mai interesantă, și fazele prin cari trece acest produs al țarei noastre preocupă tot mai mulți De ce s’au scumpit vinurile ?— Iată întrebarea care se pune de toți acei cari se ocupă de acest produs. Ancheta făcută de ziarul nostru, la una dintre cele mai bogate și mai importante regiuni viticole din țară, — în regiunea Odobeștilor, — este deci de un interes general. PRODUCȚIA ȘI PREȚURILE RECOLTEI D. N. Teodorescu-Odobeșteanu, deputat de Putna, unul dintre marii proprietari de vii, și un adînc cunoscător al chestiunei, era îintre cei dinții indicați a-și spune cuvîntul. Vom reda întocmai părerile d-lui N. .Teodorescu, cu atît mai mult cu cît ele vizează această ramură de bogăție din întreaga țară. Privitor la recolta din acest an, deputatul de Putna, d. Teodorescu-Odobeșteanu, ne spune: — Cantitativ, recolta a fost foarte slabă, și aceasta datorită absolut precis, boalelor criptogamice care au fost de o intensitate extraordinară în vara anului curent. Cantitatea așa de minimală produsă de podgoriile țărei, a avut de consecință urcarea prețurilor la 5, 6 și aproape 7 lei de calibrul. Cu toate acestea, atît producătorii cît și comercianții cari posedă încă stocuri de vinuri, nădăjduesc că aceste prețuri se vor urca mai mult. — Credeți că este posibil? — Ei greșesc în această apreciere, comerțul nu poate să suporte prețuri mai urcate ca cele de azi, oricami ar fi calitățile vinurilor ce se expun pentru vînzare. Consumatorul va putea să se dispenseze de luxul, — și cuvîntul să nu pară deloc exagerat,— unei băuturi al cărei preț ar fi destul de greu de plătit! COSUMAȚIUNEA SE VA REDUCE. — RECOLTA VIITOARE ! — Consecința, — complectează d. Odobeșteanu, — sigură în orice caz a prețurilor mari a vinului, va fi reducerea consumațiunei acestei băuturi, și îndreptarea consumatorului către bere. Este vrednic a se presupune totuși, că oftinirea vinurilor nu va putea avea loc decît într’o epocă îndepărtată, fiindcă obișnuitele depozite de rezervă ale acestei băuturi sînt epuizate complectamente, iar recoltele viitoare nu vor putea aduce o prea mare abundență, întrucît boalele cryptogamice și diferitele insecte aeriane și suzerane, stricătoare viilor, s’au înmulțit așa de enorm în timpul din urmă încît acestea hotărăsc în mod constant, de lipsa de abundență a vinului. Din nenorocire, trebue să-ți spun, aceste boli ca și tratamentele contra lor, podgorenii le ignorează în masă, a prețurilor, și să nu se mai speculeze asupra ignoranței podgorenilor cari erau totdeauna în deplină necunoștință de ceea ce se făcea pe piață. D. Orleanu, — zice d. Teodorescu, — pe vremea cînd era ministru, făgăduise, prin n. inspector Arabo, modificarea legei Bursei în sensul ca sa oblige pe cei ce încheie transacțiile, — vânzători ca și cumpărători,—să-și denunțe condițiunile transacției încheiate biroului Bursei, aceasta cu titlu absolut gratuit și cu amendă respectabilă pentru cei cari nu s’ar fi conformat. Cu plecarea d-lui Orleanu de la putere, chestia a căzut în desuetudine. Ar fi acuma treaba d-luî Arabu, care se găsește încă la ministerul comerțului, să agite desăvîrșirea, chiar cu îngrijirea d-sale, a operei începută. SITUAȚIUNEA VIILOR INDIGENE Fac o ultimă întrebare fruntașului podgorean din 1‘uma supra situațiunei viilor indigene, și răspunsul, d-liiî Teodorescu-Odobeșteanu în această chestiune, este nu de puțin interes. — In ceea ce privește viile noastre indigene ele se reduc intr’un mod considerabil de la an la an, întrucît focarele filoxerice se înmulțesc și în consecință puterea contagiunei fiind tot mai mare, ele vor fi decimate cît mai curînd. Aceste vii cari se mai găsesc astăzi în măsură a produce, ating cifra cam de 72 mii hectare și sunt adevărate cauze care împedică urcarea prețurilor la vinurile din viile americano-europene. Podgorenii noștri din județul Putna, cu toate centrele lui viticole, se ocupă numai de viile americano-europene și plantațiile din acest județ țin recordul față de celelalte județe din țară. De la Odobești, — termină deputatul de Putna, — se trimit în toate părțile țărei în medie anual peste 60 de mil vane, sau 6 milioane dectalitri în anul acesta, această cifră se va reduce la jumătate, atît de puternică a fost invazia boalelor criptogamice, și insectele suterane și aeriene care bîntie viile americano-europene. In articolul viitor: Alte cauze de lipsa producției. — Avertisment producătorilor. — un defect al vinurilor albe. — Situația țăranilor podgoreni. — Ce spune profesorul Dodun de Petriere. D. N. Teodorescu.Odobeșteanu CHESTIUNEA BURSEI VINURILOR Mă refer o clipă la existența unei burse a vinurilor la Odobești, în acest centru viticol de o extremă importanță pentru întreaga țară, și unde anual, cifra transacțiilor în domeniul acestui produs, atinge mai multe milioane. D. N. Teodorescu-Odobeșteanu ne spune relativ la această chestiune: — „Centrala“, societatea podgorenilor din întrega țară, cu sediul la Odobești, a înființat această bursă și noi am făcut, cu mai mult sau mai puțin succes, ca cei 36 misiți cari sînt aci, să se obișnuiască a nu încheia vreo afacere pînă n’o indică „Centralei” ca s’o înregistreze și s’o afișeze, pentru ca cei cari vînd vinurile să poată avea un indiciu A. Sanda ----------#4*--------Groaznica nenorocire din județul Buzău — DOI COPII CARBONIZAȚI - BUZĂU, 12 Octombrie. — Locuitorul Vasile Buzea din comuna Cioranca avînd citeva pogoane cu porumb pe terenul comunei Glodeanu, și a improviza o colibă din porumb pentru a-ș adăposti soția și cei 2 copii. Noaptea trecută femeia s’a călcat afară, spre a păzi porumbal cules, iar pe copil La colcat în colibă. Nu se știe can coliba a luat foc iar copii au fos carbonizați. Mama copiilor voinc să sară in ajutorul lor a căpătat și ea mai multe arsuri grave, fiind transportată la spitale din Mihăești. Ministru și soldat FRANZ CZERNY Fostul ministru de război a’ atocului își face stagiul activ, io armata austro-ungară.