Dimineaţa, iulie 1912 (Anul 9, nr. 2989-3019)
1912-07-22 / nr. 3010
3'!si concurs de premii 3 iul! 10. N teils 1912 !Pentru a lua parte la tragerea premiilor? |„DIMINUETEl“ care va avea loc în ziua 1 lîle 12 Anglist a. o.— A se ține și păstra fiilnic, apoi a se trimite Administrației ziarului „Dimineața“ negreșit între 1—5 | Siir — BRAILA — PORT — m * _ * * MARELE MAG. de MUZICA Ilii IlIIul 1 Jian Feier Kl iu Finkend Cartel Stegale CU MARE RABAT “IPS București Cal. Victoriei 54 lasestisi ca oriunde.Cataloage gratis Comandele din provincie se efect. premi?t Bomboane purgative fila fr.o de. fructati si de luat de copii și adulți. Efect sigur. Excelente contra: Constipației, Leneviei intestinale, Hemoroizior, Congestiunei, Migrenei De vitazare la toate farmaciile și droggeyiili.________ . * , De vânzare la toate farmaciile și droggreyiii«.________ . * , Prețul I»«lett Vii 4?își 3isc"fîlrem SA Ci cec Calcuta, Australians,Bombay și Tarpau- Ung. DECIMALE, MUȘAMALE, PÂNZETURI, orice cantitate «»PAW: Lână Merinos, Spanca, Țigae, Țurcană,Tăbăcărească, orice cantitate și în orice gară. G. I. Grupper — Furnisoarea Curței Regale — l Domnișoară un tânăr pentru stenografie și mașina de scris, care sa cunoască perfect germana și româna SE CĂUTA la o casă importantă. Se reflectează numai asupra unei foarte bune, platindu-se bine. Oferte sub „Perfecțiune“ la agenția Carol Schulder , Co., București. Medic român la Karlsbad Si. Sili 111 Sprudelslr. Sohwedischesaus Dactilograf - SAU - Dactilografă care să cunoască perfect corespondența română și francezii se caută de o mare casă de comerț din Capitală. A se adresa sub „Comerț“ la Agenția de publicitate Carol Schulder & Co. București, str. Doamirifi*í ß Credit Motoarele Sacvrge Originale de țiței (motorină) Se găsesc numai la representanța generală Dintre cumpărâtorii noștri numim pe: S. A. R. C. Societate Anonimă Romină de Comerț fost NICOSIE FEUERAC-Se București, strada Smârdan 10 Brăila, Bulevardul Cuza 95 Craiova, str. Kogâlnceanu 22 Botoșani, calea Națională,85 și la agențiile Societăței în: Sfiargiu, Buzău, B.Sărat, Călărași, T.Severin, Slatina, T.măgurele, Corabia, etc. Cu motoarele BOUNDER am obținut succese desăvârșite. Ele stârnesc admirația cumpărătorilor prin simplicitatea lor extremă, soliditatea lor neîntrecută și economia cea mai desăvârșită în combustibil, care revine la 1 CendftlS de ceas și cai putere! • Im laior până ssimrul 50 Motoare 1 MilIOERJ Direcțiunea generală a Căilor Ferate Beata»l »»1 I. ». Ensteheceat Dobrotinet, Olt. ■ ,, „ ,, Navigației Fluviale Romane « „ ä. V. Voiculeuca, Stoenești, Vla iet». „ „ „ Arsenalului Marinei JUlitare în lug. K. Poenara-Jatna, Poiana lalamile Galați. ,, lordaelie Ultriforn, «nst. l»ori, •* Societatea petroliera Astra.Româună, CAmplua. f „ Trapera Ligór, nrlgtanett Vlasett. 1.«1 Alex. üulea*Veletii, Botoșani „ S. N. Si», vior«l. elt. * „ », T. A.»»stol. ’ilnttb. Braun, f . Antoneeen .in S. Temelie, R.,vaie«a „ Si«»» P.»esati, flaitetti, ialomița. „ S. Jlelltwori,îrtsb&a. It.Sftrjit * „ M. blurdan, Ibstinienesti. Roma«. „ A. ScUattira ituerunti, Cal.Ranov«ioi Fabrientie M. Gelber, lași f et«, etc. eet., a ® tra forta a pachetelor de Lessin ă Salipnrina“ se falsifică OSSERVAd OUVXIFT17X. SILIPISRIi ® mm mm sa».: 4 DIMINEAȚA CONSILIUL de administrație al corporațiilor COMPLECTAREA SA PRIN REPREZENTANȚII MUNCITORILOR FARA PREGĂTIRE DE MEȘTEȘUG DIN FABRICE. Pentru a se putea complecta consiliul de administrație al corporațiilor cu reprezentanții muncitorilor fără pregătire de meșteșug din fabrici, casa centrală a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești a luat următoarea dispozițiune: A prânduit ca funcționarii corporațiilor să viziteze toate fabricile pendinte de ele și să alcătuiască lista muncitorilor fără pregătire de meșteșug și cari nu fac parte, din nici o breaslă. In acest scop funcționarii corporațiilor se vor prezenta patronului sau reprezentantului său, rugind să li se pue la dispoziție registrele sau foile de plată, după care să-și întocmească lista muncitorilor, cari fac parte din sus numita categorie, arătînd patronului scopul venitelor și dispozițiunea ce li s’a dat de casa meseriilor. In listă se vor înscrie toți muncitorii fără deosebire de naționalitate. Cu această ocazie funcționarul corporației va pune în vedere patronului fabricei — dacă va vedea că e nevoe — dispozițiile alin. 2 de sub art. 141 din noua lege a asigurărilor muncitorești, anume: dacă pruncitorii nu vor fi înscriși regulat ca membri în corporație, atunci în caz de accident, muncitorii răniți vor fi căutați pe seama patronului, timp de două săptămîni. Tot cu acest prilej funcționarul corporației va pune în vedere mimicitorilor că odată înscriși în corporație ei nu au a plăti nici o taxă, de aici tra fel și sate micî via csivînî; că înscrierea în corporație se face în scopul ca ei să-și poată alege pe reprezentanții lor în consiliul de administrație și pentru ca ei să-și poată exercita drepturile lor față de patron. Muncitorii deci nu vor avea de plătit altă taxă decât numai cotizațiile pentru asigurările muncitorești. Listele muncitorilor fără pregătire de meșteșug din fabrici vor fi ținute deosebit de celelalte liste de membri alegători ai corporației, deoarece potrivit art. 79 din legea meseriilor, acești muncitori votează deosebit pentru alegerea reprezentanților lor. Din listele luate de la fabrici, corporațiile sunt datoare să întocmească un registru în care se va înscrie: numele și pronumele muncitorului, iofjuitația, naționalitatea, numărul corfor-distinnțe,și fabrica unde lucrează. îndată ce registrele muncitorilor fără pregătire de meșteșug din fabrici vor fi gata, casa centrală va dispune asupra numărului reprezentanților muncitorești, de sus numita categorie, care urmează să fie aleși în consiliul de administrație al corporației. ------------------«wws^a»---^^*aesS3 sa P B»^^---------------- Irin in li«»» FI Al --------------------------------------------- Un gardian sever.—Dușmănia deținuților. — Crima. Furia lor.—Intervenția gărzei și a directorului.— Cine este criminalul ? PIATRA-N., 19 Iulie. — Iată noul și complecte amănunte cu privire la crima din Închisoarea Pinigărațî. Intre gardienii din această temniță era și Simion Butunoiu, orginar din acest județ, în etate de 25 ani și de un an și jumătate în această funcțiune. Pe cînd alții erau toleranți, mai îngăduitori el era cu cei arestați de o severitate nemiloasă. Nu tolera cea mai mică abatere. Cunoștea pe de rost regulamentul închisorii și cea mai neînsemnată contravenție era imediat adusă la cunoștința direcțiunei, căci regulamentul în chestie era pentru acest modest funcționar o adevărată evanghelie care era păzită cu sfințenie. Era o santinelă neadormită. In ultimul timp descoperise că însuși un soldat păzea pe cîțiva deținuți ca să nu fie deranjați deja un joc de cărți, căci trebuie să se știe că jocul de cărți se practică pe o scară întinsă în închisori, cu toată paza. Nu odată acest gardian avuse conflicte cu ocnașii. Cu unul chiar se luase la bătae. E lesne deci de înțeles că în sufletele celor închiși se născuse o ură, o dușmănie puternică și nu se știe dacă în comun acord n’au jurat moartea aceluia care se întunecă orice rază de lumină sau se stinge la fiecare clipă orice iluzii de libertate. Nu este clar de mirat că în inimile lor clocotea necazul, furia sălbatecă, care duce adeseori la fapte necugetate. Deținuții se inapoiau din grădina închisorii unde au cosit și cules finul. La îintoarcere ei au obiceiul să-și umple buzunările cu fructe, gardianul Simion Butunoiu avea și el obiceiul să-l caute, să-l capue unei perchiziții corporale. Acest lucru s-a repetat în seara crimei. Deținuții se aflau in curtea atelierelor și a celulelor. La poarta care dă în curtea direcțiunei sa afla gardianul cu mina pe clanță. Ușa era întredeschisă. La un moment dat, deținutul Ioan Vizitiu se repezi cu un cuțit asupra nenorocitului gardian aplicîndu-i o lovitură în pept. Lovitura fusese dată cu atîta putere încit cuțitul străpunse plămînul sting făcînd mari ravagii. Gardianul care în ultimele ore ale vieței sale -nu părăsise postul ce-i era încredințat, împinse pe criminal înăuntru și închise poarta încuiînd-o cu cheia. In urmă, cu mina pe rană din care sîngele curgea șirone, se duse în cabinetul directorului inchisoarei, d. Antoniu, căruia Îi povesti toată chestia. Se duse apoi în camera sa unde țm_ infirmier Îi dădu primele îngrijiri. Starea agravîndu-se a fost transportat la spitalul local unde după câteva ore de suferință își dădu sufletul, povestind pînă la ultima clipă a morței diferite scene din viața sa unei îngrijitoare care a stat tot timpul lîngă patul sau.fr Să ne întoarcem acum la fiorosul criminal. Cu cuțitul în mînă plin de sînge, el se îndreptă spre grupul camarazilor săi strigînd: — Fraților, l’am achitat... Se auzeau murmure de bucurie. Deținuții deveniră furioși și chiar ameniințători. Au refuzat să libereze pe criminal din mijlocul lor. A sosit imediat garda, iar directorul închisorei, d. Antoniu, se duse printre ei și cu vorbe bune reuși să-i potolească și să scoată pe Ion Vizitiu din mijlocul lor. Numitul a fost imediat pus în fiare și băgat intr’o celulă. * întrunirile muncitorești ori după amiază a avut loc în sala sindicatelor o consfătuire a lucrătorilor metalurgiști din Capitală. S’au discutat chestiuni de breaslă. . .Aseară s’a ținut la sindicatul din strada Morilor o nouă întrunire a lucrătorilor tăbăcari. S’au discutat nemulțumirile provocate printre lucrători de purtarea unora dintre patronii fabricilor de tăbăcărie, cari nu respectă angajamentele luate cu prilejul grevei generale. Au luat cuvîntul în acest sens lucrătorii D. Ivășeanu, Țancovici și alții. Duminică 22 Iulie 1912 Mișcarea Bancilor comerciali din Galați GALAȚI, 20 Iulie. —■ Funcționarii comerciali în consfătuirea lor de aseară au hotărît ca Duminică să fie o întrunire în sala „Apollo” pentru apărarea legei repauzului duminical. Printr’un manifest împărțit azi funcționarii comerciali blamează purtarea acelor patroni cari nu respectă legea. Nenorocirea unei mame — UN COPIL MORT IN COLONIA ȘCOLARA DIN BREAZA — , Eri a venit la redacția noastră o sărmană femee să se plinga de nenorocirea care a lovit-o. Biata femee, o văduvă cu șase copii,anume Elena Vasilescu, din str. Măcelari No. 1, a trimis pe băiatul ei Andrei,cu colonia școlară de sub conducerea d-lui Gavril Nicolescu, la Breaza. Andrei absolvise cursul primar, era un băiat silitor, ascultător, cînta frumos, într’un cuvînt era bucuria acestei nenorocite văduve, căreia i-a murit soțul acum cinci luni. D-ela Breaza, copilul, voinic, sănătos, scria mereu mamei sale că se află bine și că e voios. Intr’una din zile conducătorul coloniei anunță primăria Capitalei că Andrei Vasilescu s’a îmbolnăvit grav și a fost internat la spital. A doua zi văduv a primi știrea că copilul ei a încetat din viață. Durerea acestei nenorocite văduve este de nedescris. Iucîndu-se la Breaza, a constatat că copilul a murit în urma unei pneumonii neglijate. Nimeni nu s’a îngrijit de starea lui. Deși era suferind,a fost purtat prin escursiuni Ion Vizitiu este condamnat ia armată pentru dezertare și furt. Mai avea de făcut 8 ani pînă la eliberare. Era neastâmpărat, violent și foarte nervos. — Gol. pînă ce starea lui s’a agravat într’atît încît orice ajutor era esclis. ■ Biata ferice, care înțelegea că publicînd toate acestea, durerea ei tot așa de mare rămâne, a insistat să înregistrăm această nenorocită întîmplare pentru ca conducătorii coloniilor școlare să-și dea seama de marea răspundere pe care o au și să vegheze cu cea mai mare atenție la starea copiilor cari le-au fost încredințați. Astfel se vor putea evita pe viitor alte nenorociri. 45* Inregistrînd toate acestea, atragem atenția primăriei asupra acestei sărmane văduve, atît de îndurerată și împovărată cu cinci copii. Primăria ar putea s’o ajute, îngrijind de creșterea, copiilor ei ..și ușurindu-i astfel mizeria insuportabilă. --------------- -------------------------------- -Moartea unui fost senator SLATINA, 20 Iulie. — Azi la orele 10 dimineața a încetat din viață d. Teodor Atanasiu, proprietar, fost senator. Inmormîntarea se va face mîine la orele 5 seara. _ Felix. Rraserea Dimitriu la Iași — Nouț amănunte — IAȘI, 20 iulie. — D. Dimitriu, administratorul moșiei Băcești, continuă să fie arestat la Siguranță. In sarcina d-lui Dimitriu, cadebateri grave, săvîrșite în calitatea sa de administrator al sus zisei moșii. In acelaș timp, se spune că el ar fi sustras d-lui Dimittrie Greceanu o, sumă de 25.000 lei, încredințați lui pentru aduceri de muncitori străini pe moșia Stînca. Dimitriu neagă faptul și spune că terminînd socotelile a lichidat pe toată lumea. — Dan. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ UN REGE RELEANT sau fjili| li 1-Ü1 Si fiil Sui! Mai toate femeile din casa de Habsburg s’au distins printr’ rară inteligență și o vastă cultură, căci la Viena principesele dobîndesc o instrucție mult mai serioasă decit se obișnuiește a se da în clasele aristocratice. Dar Leopold al II-lea avea în această privință păreri franțuzești. Dansul, muzica, pictura, iată artele ce îngăduia femeilor și nu le ierta de fel lipsa de grație. Judecând după portretele și fotografiile sale, regina Henrietta era frumoasă. Contrastul dintre tablourile sale teza Curtea din Viena și tablourile din Belgia, este izbitor. Lui'"''" ■ înfrumusețează pe rntr ■ regină a dobînidit o : figura eî inspira on ■ i. Io tablouri, poate îng . . n’a fost fericită... ) Mult timp nu putea sta Leopold in Belgia de n’avea vr’o legătură de inimă. Suzana Berrée, drăguța fată a bărbierului, n’a fost unica lui amantă în Bruxelles. Pe cînd se afla el acolo, iată că veni la Opera mare, primadona Emilia V. și fu ridictă în slavă de toți criticii muzicali. In ziare apărură fotografiile divei, cu unicul ei bă ® fet, în brațe. Reporterii scriau articole pline de duioșie despre această mamă bună. Această reclamă iscusită a contribuit mult la entuziasmarea publicului pentru slăbuța și negricioasa privighetoare. Ea fu sărbătorită ca o regină, dar cea mai mare onoare i-a făcut’o Leopold al II-lea, chemînd-o după reprezentație în loja sa. —Ne-am văzut ultima oară în catedrala din Milano, d-nă, zise el. Vă mai aduceți aminte? — Negreșit, majestate! răspunse Emilia. Nici odată nu voi uita acea seară de Paști atît de frumoasă! — De atunci vocea dv. s’a mai înfrumusețat, zise regele. M’ați fermecat ! — Ah, majestatea voastră a auzit atîtea artiste, răspunse diva cu modestie. Nu sunt prada, nici nu voi fi ultima care își ia arta în serios. — Ești o ființă ciudată, zise Leopold. Altfel cum o mai duci d-nă? —. Oh, vă mulțumesc majestate, îmi merge bine, răspunse Emilia rezervată. — Domnul soț e încă în— călătorie? zise Leopold zîmbind ușor. — Dacă majestatea voastră numiți astfel lipsa lui, atunci răspund, da. — Te ofensează întrebarea mea, d-nă?— Cred că am povestit soarta mea, majestățea voastre, zise Emilia fără a răspunde la această întrebare. — Și cugeți d-nă ca și atunci ? — Cum am cugetat odată, așa vom cugeta întotdeauna, răspunse tînăra femee. — E foarte rar o artistă cu principii atît de severe, zise regele privind’o gânditor. Cîntăreața ridică din umeri. — Iubirea așa cum o înțelegea, se bizue pe credință veșnică, inima mea îmi poruncește așa, deci eu nu pot asculta de alții. Regele o luă de mînă la care avea pe deget inelul cu rubinul roșu ca sîngele. — Dacă ași poseda eu inima care iubește astfel, cit de bogată ași face-o, zise el încet. Artista îl privi zîmbind printre lacrimi. — Majestate, n’ar fi trebuit să spuneți asta.. — Emilia, simpatia mea e adlincă și sinceră, o asigură regele. — N’am nici un drept a mă îndoi ce spusele majestăței voastre, răspunse diva ofiînd. Dar nu se poate dărui decit ceea ce mai ai. Eu sunt femee măritată, sunt mamă ! De ce ași mai spune majestăței voastre, ceea ce am mai spus odată ! — Ești încintătoare d-na. Voiu rămîne în Bruxelles ci timp vei sta și d-ta aci. Nu ai intenția de a te duce mai tîrziu la Opera mare din Paris ? _ Da, mă voiü duce, răspunse Emilia. Succesele mele din Bruxelles, mă fac să sper că voi fi bine primită și în Paris. De la Scala din Milano am avut o recomandație direct la Paris, dar m’am întors la Roma. Duci o viață frumoasă d-nă, dar fiind delicată mi-e teamă că în curînd te vei surmena, zise Leopold. — Oh, sínt rezistentă , exclamă diva cu ochii strălucitori. Cite n’am îndurat, cine n’am învins eu pe cînd eram încă în școală. Am luptat cu tot felul de nevoi. — Mi s’a spus d-nă că «înteți dintr’o familie de aristocrați celebri. — Da, majestate, așa este, dar am rămas foarte săracă cînd soțul meu m’a părăsit și micul meu băiat trebuia să trăiască. — Ești o femee curagioasă, zise regele, multe în locul d-tale s’ar fi prăpădit. — Oh, majestate, aveți multă experiență a vieței, ceea ce e ciudat la persoanele cari trăesc pe culmea societăței. — Toți ne urcăm și ne coborîm micuță Emilio, de purtam hermelină sau haine de burghezi, inima rămine aceeași, răspunse Leopold. Regele este dator a se amesteca printre supușii săi pentru a le cunoaște bucuriile și durerile, virtuțile ca și viciile. Din fericire sînt prea, puțini regi cari domnesc în țara lor cu ușile palatului, încuiate. .Ei nu pot niciodată dobîndi inima supușilor, fiindcă n'o cunosc. — Oh, majestate! exclamă Emilia privindu-i cu ochii strălucitori. Ce frumoase au fost cuvintele dv., ce multe poți învăța dela un prinț care cugetă atît de frumos. Majestatea voastră sînteți din acei regi cari se duc între supușii lor, îi iubesc și-i înțeleg. Leopold se simți cam încurcat față de mica divă entuziasmată. Nu-i putea spune în ce mod omenesc se amesteca printre oameni, cum și ce fel câștiga el inimile supuselor sale. Cum ajunsese el să cunoască virtuțile și viciile fetelor din Bruxelles, mai ales ale celor cari nu împliniseră încă douăzeci de ani cînd făceau cunoștință cu dînsul. Nu, asta nu putea s’o spue! Se mulțumea a zîmbi binevoitor, căci măcar atîta merita pentru entuziasmul ei nevinovat. — Ași dori să vă revăd curînd, d-nă, zise el după o pauză, căci opera începuse a se goli. Va fi în curînd ? Emilia era încă sub impresia de admirerea. — Cînd majestatea voastră dorește ! zise ea cu duioșie, Leopold al II-lea pleacă cel din urmă din Operă. Cînd eși în stradă îl întîmpină o fetiță palidă și slabă. x ■ — Cumpărați vă rog chibrituri de ceară ! zise fetița cu glas plîngător. — Nu-l cunoști pe regele tău, mititjeo ? zise Leopold punînd o piesă de doi lei pe cutia de lemn în ..are fetița, își purta marfa. — Eu sunt franceză domnule, răspunse copila. — Cum te numești ? — Renée Gibson. — Gibson e nume englezesc. — Nu știm Am fost înainte în Franța și apoi am fost trimeasă în Belgia. — In America n’am fost ? — Nu — sau poate cînd eram frică de tot. — Ai părinți ? — Nu știți, eu am fost asta ?> stăpîn. — Cîți ani ai ? Doisprezece, domnule, dar cînd vine poliția, am patrusprezece ani dar d-ta nu vei fi dela poliție, adăugă ea privindu-i îngrijată. — Nu, zise el, deși am și eu o funcțiune publică. — Ce e asta ? întrebă fata neliniștită. Nici restul nu pot să vii dan d-le, îmi pare foarte rau, dar n’am cîștigat nimic astă-seară. — Sărmană copilă, zise Leopold netezindu-i părul castaniu. Nu ,traduc să-mi dai rest, cei doi franci sînt ai tăi. ■ — Oh, cît vă mulțumesc d-le ! exclamă copila cu bucurie. Sînteți bogat, dar veți ajunge și mai bogat pentru dărnicia d-v. Leopold zîmbi înduioșat. — Ți-am mai spus odată, micuța, eu sînt regele Belgiei. Iată sosește careta mea. Fetița, privi trăsura regală cu ochii plini de admirație. — Ah, cum ași vrea să mă plimb și eu odată cu o trăsură ca asta. — Urcă-te, acum te vei plimba. 1 Renée Gibson nu așteptă să-i spună aceasta de două ori. Figura ei palidă și uscățivă de nemii care strălucea acum de bucurie. — ■ (Va urma) —— i