Dimineaţa, octombrie 1912 (Anul 9, nr. 3081-3111)

1912-10-28 / nr. 3108

ANUL IX. — No. 310 £ P­UBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV — AGENȚIEI DE PUBLICITATE — C­arol Schulder & Comp Strada Doamnei No 8, Etaj I.—Telefon s/4 Cu cele din urmă știri din lumea întreagă D­irector: CONST.­MILLE Biurourile ziarului Str. Sărindar No. 11 București ABONAMENTE CD PREMII: Un an Lei 30.—­­ 6 luni Lei NI 3 luni L>ei 6. — Pentru străinătate prețul este Indok­ TELEFON 4 LINII No.­­ 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 Armata romînă în caz de războiu ----------------------44---------------------­O interesantă comunicare a d-lui general Crăini­­ceanu la Academia Romina. — Rezervele armatei noastre.» De ce forțe militare dispunem? Romî­nia se găsește foarte bine pregătită de războiu. , D. general Crăiniceanu, a făcut era bună amiază, la Academia Romînă, o foarte interesantă comunicare cu privire la, forțele de război» ale Ro­­m­îniei. Iată, în­­ rezumat redată, această comunicare menită a face senzație atît la noi cit și in străinătate: „Astăzi se pare — zice d. general Crăiniceanu — că idealul nostru na­țional­ s'­a­u jaf apropiat, căci războiul se­ petrece'cu vecină­tate; tunul bubuc la'frontierele noastre. " „Mulți se întreabă care este idealul nostru național. Nu este vorba astăzi Să răspund eți la îngrijorarea celor ce­­ se întreabă care este idealul nostru, conduita noastră. „Eu fiind soldat în activitate nu ,mă­ pot ocupa, in acest moment, decît de idealul meu de soldat, să fiu sa­la de războiu­l la care răspund că: armata noastră este gata de răz­­boiu. „Dar profit de împrejurarea petre­cerea războiului în apropiere, pen­tru ca să fac și eu o comunicare asu­pra științei militare, care a ajuns a­­cum­ la ordinea zilei. „Mai înainte trebuia să amintesc că nu este de ajun­s ca armata să fie ga­­ta de războiu — după cum se afirmă — dar trebuie ca și națiunea întrea­gă să fie pregătită de războiu. „Și înțeleg prin aceasta: ca națiu­nea să fie crescută în ideia războiu­­lui, ca o trebuință fatală a­ vieței, a onoarei și a patriei; ca poporul să nu se teamă de războiu cu privire la e­­normele sacrificii materiale și mora­le ce el trebuie să facă: „înflăcărarea firească a­ națiunei ia bubuitul tunului la frontieră­, nu trebuie să găsească margine decât în voința judecată a conducătorilor ei. Națiunea ca și armata, trebuie să do­­rească războiul, dar, în același timp, ea trebuie să aibă încredere și să se supună Suveranului și Suveranul ța­rei, cari răspund de destinele Pa­triei. „Politica războiului se face de gu­vern­ și suveran" — scrie în cartea războiului. „In Bulgaria, străinătatea a crezut la început, că entuziasmul poporului bulgar pentru războiu era în neunire cu voința suveranului, dar în reali­tate suveranul își ascundea deriziu­nea spre a-și da timp de pregătiri. „Dacă guvernul bulgar n’a­r fi voit războiul —e desigur că poporul bul­gar — cu toată aprinderea lui pa­triotică pentru realizarea idealului— ar fi ascultat și s’ar fi supus“. Mai departe d. general Crăinicea­­nu face un lung istoric al armatelor de rezervă dela noi începînd cu anul 1896. Arată că în urma acestei activități,• avem astăzi £0 de batalioane rezer­vă, pentru cele 40 regimente active. Se întreabă apoi care este cea mai bună întrebuințare a acestor 40 de batalioane de rezervă in vederea războiului. Sunt două procedee: 1) Batalioane­le de rezervă se dau la manevre și războiu, cîte unul de fiecare regi­ment activ, formînd batalionul 4 al regimentului. Bulgarii au mobilizat chiar două batalioane formînd bata­lionul 3 și 4 ale regimentului. Conform acestui procedeu batali­oanele de­ rezervă se pot grupa în regimente de rezervă, care intră în brigăzile active formînd­­ regimentul 3 al brigăzei. Regimentele de rezervă se grupea­ză deosebit în brigade de rezervă,­ care intră în diviziile active. Astfel rezervele constituiesc unități de ar­mă, care sunt formate din cele 3 arme. Al doilea procedeu. Rezervele se grupează ca in armata activă, adecă formează divizii de armată. Numai diviziile active sau de re­­zervă­ sunt unități de armată capa­bile de a ac lupta singure si de a da­­ o bătălie adevărată.­­Diviziile în adevăr, cuprind cele 3 arme­:'infanteria, artileria și ca­valeria, in cantitatea și proporțiu­­nea­ necesară unei bătălii. Nimic nu este mai periculos, pen­tru apărarea unei țări, decit forma­țiunile militare in momentul mobili­­zăreî. Numai armatele mari și boga­te cu efective active considerabile, pot să-și permită formațiuni de mo­bilizare dar—și în acest caz, nu e­­xistă armată bine organizată în­ Eu­ropa, care să nu aibă­ un buget cel puțin­ o parte din cadre , iar în ma­gazii tot materialul necesar pentru cele 3 arme de luptă. Formațiunile de mobilizare au in­convenientul de a nu se putea mobili­za odată cu armata activă, spre a porni în acelaș timp la razboiu. In Serbia mobilizarea regimentelor de rezervă a durat îndoir­ea acelora ac­tive. In Bulgaria s’a făcut odată cu cele active și de aceia cele 9 briga­de de rezervă bulgare, s'au găsit a­­lăturea în fața inamicului. In Tur­cia diviziile de rezervă, sau „redifii" au terminat, mobilizarea odată cu cele active, dar forțele turcești s'au găsit mai departe de teatrul de ope­rațiuni decât cele bulgare. „Contrar unor afirmațiuni, arma­ta turcă este bine fi economic orga­nizată, dar această organizare nu datează decit, dela anul 1910 și apoi armata este lipsită, de toți ceilalți factori materiali și mor­­ți necesari războiului. 4 Cum sunt organizate rezervele In armata noastră? Posedăm SO batalioane de rezer­va de infanterie prevăzute în buget , adică, sunt organizate din lipsp de pa­ce, deci după sistemul unităților se­­mi-acrive, care este cel mai bun. A­­ceas­ta este situația de fapt, cind nu ne găsim in­­ stare de mobilizare. In caz de mobilizare însă noi vom or­ganiza, nu două­ divizii ci­­ și mai uluite împreună cu infanteria, cava­leria și artileria de rezervă, mitra­liere, trupe speciale de rezervă și al­tele. Conferențiarul arată, mai departe cum vom putea forma noi, in caz de razboiu, divizii de mobilizare și cum vor fi aceste divizii. Armata noastră dispune : Deosebit de cele 7 contingente ale armatei ac­tive, de peste 400.000 oameni instruit­ — oameni dați de cele 10 contingente de rezervă de toate armele. Numai jumătate din acest număr ne trebue pentru a organiza 10 di­vizii de rezervă. 2) In afară de materialul de arti­lerie de rezervă cu tunuri de tragere repede posedăm tot materialul nece­sar, pentru formarea a cel puțin 10 regimente de artilerie de rezervă ar­mate cu tunuri cu tragere înceată. 3) Dispunem de arme, mil­ițiuni și mitraliere pentru infanteria de rezervă. 4) Dispunem încă de 4 contingente de miliții, din care putem forma uni­tăți de arm­ă sau unități de armată pentru pa­za teritoriului. 5) In fine dispunem de toate ele­mentele necesare pentru organizarea și mobilizarea unei bune armate de rezervă și miliții. Putem deci fi mai liniștiți ca om­ și afutc.1 Diviziile de rezervă vor fi organi­zate in­­tocmai ca cele, în timp de pu­lp, cu toate ale­ lor proprii, cu­ co­mandament, cu infanteria, cavale­ria, și artileria de rezervă, trupe spe­ciale și­ servicii auxiliare. — Nu cu 10 divizii active va merge armata noastră la războiu, ci cu 15—20 de divizii a 20—25 mii de oameni fie­care. In afară de aceste, resursele țării, in caz de războiu, sînt considerabile. Zile pot fi, nesecate î­ntr’o țară ferti­lă și bine-cuvintată ca T­omenia, un­de Dunărea și aurul curg. Ca, moral, am credința ră : însu­flețirea, disciplina, patriotismul "și, de, volumen­tul armatei, către, țară și tron vor fi­­ neîntrecute iar victoria figurii. „Așa, să ne ajute Dumnezeu, în caz de războiu­­" . In sala unde se găseau­ și mulți ofi­țeri, comunicarea aceasta a produs mare entuziasm. N. Missirliu, CAMPANIA electorală in Capitală Următoarele întruniri vor avea loc în saloanele clubului național libe­ral: Sîmbătă 27 crt., ora 5 după amiază membrii clubului domiciliați în cu­loarea de Albastru și membrii orga­­nizațiunilor de suburbii din această culoare Sîmbătă 27 crt, ora C după amia­ză, delegațiunea comitetului execu­tiv central, împreună cu membrii comitetului electoral al Capitalei Duminică 28 ort., ora 5 după amia­ză, întrunire generală a tuturor membrilor clubului din Capitală și a tuturor membrilor organizațiuni­­lor de suburbii din toate culorile, cînd se va proclama lista candidați­lor pentru județul Ilfov ai partidului liberal. IN CAPITALA Mîine. Duminică, la orele 2 după amiază, va avea loc in sala clubului social-democrat din Capitală adu­narea generală a membrilor în vede­rea alegerilor generale ce se apropie. In această adunare se vor desem­na și candidații socialiști din Capi­tală la alegerile viitoare. In ședința publică săptămînală de astă seară, Sîmbătă, a clubului social­­democrat, se va vorbi asupra eveni­mentelor războinice din Balcani și asupra alegerilor de la noi. 4 Primim următoarele : Comitetul „Ligei Chiriașilor", a­­nu­nță pe chiriași, că, pentru orice neplă­ceri isvorile din cauza neînțe­legerilor cu proprietari, să se adre­seze comitetului, care are sediul în strada Sf. Vineri No. 35 pentru a le da sfatul de care au nevoe și pentru a interveni acolo unde cazul e mai grav. Comitetul va sta Duminică 28 Oc­tombrie a. c. toată ziua la dispozi­ția chiriașilor pentru a interveni a­­colo unde nevoia va cere. CEREȚI Msia MMM iȘease iată Romînia de situația dinafară Un interview cu a-1 I. Gradișteanu "După cum se vede, schimbarea hăr­­tei peninsulei balcanice este iminentă. Rominia, prin urmare, se află în fața unei situatiuni ce reclamă o cit mai mare încordare pentru a-șî salvgarda interesele. In atingerea acestui scop toate forțele­­ de care dispune țara trebue să contribue. D. Ioan Grădișteanu, fost ministru în repet­im rînduri căruia i-am cerut, în­tr'o convorbire, părerea asupra si­tuației, a binevoit să ne expue astfel chestiunea : „Netăgăduit, începe fostul ministru, situația Romîniei. ,prin schimbarea statu-ouoului în Balcani s’a îngreu­iat, oricare ar fi soluțiunea ce s’ar da lichidării Turciei europene De aceea eu caai­ că ar f făcut o greșeală că n au mobilizat armata noastră de­odată cu acele ale statelor balcanice,­­căcî noate—eft cred chiar că probabil —­prin această mobilizare, războiul ar fi putut fi împiedecat și astfel statu­­­ rj no-al menținut. ..Dar asupra trecutului nemai­pu­­stîndu-ne întoarce,­ rămîne. acum să «garantăm cut „se va putea mai bine interesele .și„politice..și. etnice ale Ro­­m­ânieî, menținînd neștirbit prestigiul triatului român in această­ parte a Eu­ropei. . „Aceasta atîrnă în cea mai mare parte dela energia ce vor pune aceia i­arî în momentul de față conduc poli­­t­ic­a noastră externă Intr’adevăr azi Puterile, mari par unanime a recu­noaște, că Rom­inia față de schimbă­­•De­radierile și fată de modificarea e­­­­hilibru­lui de forte din peninsula bal­­c­anică are dreptul atît, la compensa­­tț­iunî teritoriale cit și la garanții et­ice pentru rom­ânii, cari vor trăi sub­­ cîrmuirea fie a actualelor, fie a altor ■state balcanice cari s’ar înființa.. „Pe lingă adeziunea și buna voință a Puterilor, Rominia mai are, pentru a asigura respectarea drepturilor și intereselor ei, și o armată desigur mai puternică și mai bine organizată decit­­ a oricărui stat balcanic.­­ „Singura, piedică deci pe car s’ar­­ putea s'o întîlnim, ar fi îndărătnicia Bulgariei. , „Eu unul sper că această eve­i: "b­­■litate nu se va ivi, căci pe lîngă­ că Bulgaria are o îndoită datorie de­ re­cunoștință atît pentru partea de a­ju­­­tor ce i-am dat ca să scape de jugul­­ turcesc în 1877 cit și pentru atitudi­nea noastră de acum, mulțumită că­reia numai a putut porni räzboiu con­tra Turciei, apoi afară de aceasta are interes de a trăi și în viitor în bună ■înțelegere cu noi. , „Dacă însă, în contra oricărei aș­­­teptărî, Bulgaria nu și-ar da seama de adevăratele er interese și ar tăgă­dui Romîniei dreptul la­ o ■­­nervoasă .compensație teritorială, iu schimbul .întindere! teritoriale desigur mai mare ,pe care și-ar lua-o, și în schimbul po­­pulațiunei românești pe care prin a­­cest fapt fatal și-ar anexa-o, atunci fără preget și fără șovăire, Romîn­ia va trebui să innnue respectarea drepturilor și intereselor sale: „Am credința că de acest adevăr sunt pătrunși și toț­i aceia cari conduc în momentul de față politica regatu­lui și cari pe­­ngă o mare onoare au și o neasemuită răspundere, căci cri­ce, șovăire sau­ timiditate din parte­le pentru apărarea și asigurarea mari­lor intergslifte*i&-am vorbit mai sus, nu li sar ferm­sciodată ! St. Ceva cere România „Le Matin“ primește din Bucu­rești rumătoarea telegramă: „S’a produs o serioasă frămintare in unele cercuri politice românești in privința comentariilor publicate in­ mai multe ziare, franceze relativ liftcumpensatiile teritoriale pe cari eWițtual ft-ar putea cere România cu ocaz­ia regulamentării chestiei balcanice. Aceste­ ziare pretind că Aghitjüa ar fi năzuind la quadrilate­­rul bulgar format din Rusciuc, Si­­listra, Sumla și Varna. „Cred că trebue să afirm că nu a­­ceasta e intenția guvernului român. „Cererea sau posesiunea acestui quadri­later ar fi, intre cele două popoare, un vecinic izvor de tulbu­­rări viitoare. „Rominia a fost în­totdeauna un factor de pace și de ordine. Res­pectuoasă în primul rînd de drep­tul fiecăruia, ea ține numai să-și a­­sigure libera posesiune a Dobrogei, obținind în partea asta o rectificare de frontieră, care s’o pue la adă­post de orice surpriză. Ea s’ar mul­țumi, foarte probabil, cu Silistra și cu o linie de frontieră pînă la Ma­rea Neagră, pe terenul coastei si­tuat între Mangalia și Varna. „Dar a voi să ceară Varna ar în­sem­na că voeste s’o lipsească pe Bulgaria de un port tot așa de ne­cesar dezvoltării economice a a­­cestei țări cum este portul Con­stanța pentru dezvoltarea Romi- Revolte in flota rusă Sebastopol, 26 Oct.—Tri­bunalul marinei a con­damnat pentru ațîțare la dezordine pe 17 marinari, la moarte, 100 la muncă silnică, 4 pînă la 8 ani în chitațî. PLECAU fc] A crucișătorului ,,Elisabeta’’ la Constantinopol PANICA PRINTRE CREȘTINII DIN CAPITALA TURCIEI CONSTANȚA. 26 Octombrie.­­ După cum am comunicat la timp, astăzi la orele 11 dimineața, cruci­șătorul „Elisabeta“, sub comanda d-lui comandor Negru, a părăsit portul nostru, ducîndu-se la Con­stantinopol, unde va staționa în tot timpul cit va dura starea anarh­i­­că creată din cauza războiului. A­­ceasta pentru protejarea supușilor rom­îni. După ultimele știri din Constan­tinopol, acolo starea e neschimba­tă, dominînd aceeași surescitare în sinul populației. Astăzi dimineață un nou grup de refugiați creștini au sosit aci cu vaporul „Principesa Maria“. Sylvian 4 Declarațiile regele­ Bulgariei Intr’un interview pe care regele Ferdinand l-a acordat coresponden­­tului de raz­boiu al ziarului „Berli­ner Tageblatt“, regele a spus între altele : " „Cred că mi-am făcut datoria și desigur mi-o vom­ face și de acum înainte. Dacă totul va decurge tot așa de fericit ca și vină acum. a­­tunci vom mulțumi lui U-zeu. ..Războiul e­ste intotdeauna ceva îngrozitor dar sunt împrejurări cind este și mai îngrozitor să menții o pace înșelătoare: „încă odată, cred că mi-am făcut datoria". —* —— > ——I - - Administrația bulgara, în localitățile cu­cerite Sofia, 26 Octombrie.­­ Ministrul de interne a desemnat pe nouii sub­prefecti din Mustafa pașa, Kardjali și Kirkilisse, Lüleburgas, Korceana etc., și i-a însărcinat să întocmească registre matriculare în vederea ale­­gerilor municipale provizorii cari vor avea loc în curînd. Direcțiunea poștelor și telegra­felor a numit personalul poștal în țările liberate. Banca Agricolă a hotărît să dea un sprijin puternic populațiunei care a avut de suferit de pe urma războ­iului pe teritoriile turcești. ROMANIA nu trebue uitată la impărțeasc PAREREA UNUI FRANCEZ D. Paul Pitchon, căpitan de mari­nă în retragere, fost $ei an­ miis­iu­­nei navale franceze in Bullgaria. ■publică în „Le Temps“ o scrisoare prin care se susține că e interesul Europei ca să nu se opună izgoni­chisoare, iar 29 au fost a­­le turcilor în Asia împărțirea Turciei între statele balcanice o re­formase, căci, spune coresponden­tuli, ele vor aduce ordinea unde era dezordinea, civilizația unde era barbaria. Scrisoarea se ter­miină cu aceste con­siiderațiuni: „Singura poate dintre națiuni Romînia, a cărei armată a luat parte la liberarea Bulgariei în 1877, ale cărei regimente au­ contribuit în mod victorios la asaltul Plev­­nei, poate în mod legitim să ceară să nu fie uitată la împărțeală, căci și acum neutralitatea sa a fost pre­țioasă aliaților. „Aceștia vor scoate acum de sub jugul otoman pe cuțovlahii de origină romînă din Macedonia și NU VOR TREBUI SA UITE, după ce vor fi strîns sub același sceptru pe toti frații lor de rasă, CA PES­TE PATRU MILIOANE DE RO­­MINI TRAESC INCA IN AFARA DE FRUNTARIILE ROMÎNESTI. „Nu e de crezut că romînii se gîndesc să facă razboiu bulgarilor , interesele lor viitoare sunt comune. Popoarele balcanice vor fi într’o zi arbitrii păcei Europei“. Duminică 28 Octombrie 1012 Sărbătorirea domnului Chr. D. Staicovici — O răsplată meritată — Fostul secretar al ministerului de industrie și comerț, d. Chr. D. Staico­­vici. in afară că este unul­­ din puți­nii cunoscători ai mișcărei indus­triale din țară, dar este considerat în cercurile industriașilor ca cel mai util colaborator al d-lui Nenițescu, pentru modificarea legei industriale. Industriașii nu au uitat rîvna pe care d. Chr . Staicovici a pus’o la înfăptuirea nouei le­gi și acest senti­ment al lor de recunoștință s’a tra­dus era dimineață printro amica­lă manifestație :ne­mulțumire. 4 Membrii „Uniunei industriale’’ în frunte cu prezidentul lor d. D. Hagi Teodorachy, adunați era diminea­ță în sala de recepție a „Cercului industriașilor și comercianților", au oferit d-lui Chr. D. Staicovici, o prea frumoasă statuetă de bronz. STATUETA, reprezentînd Arta și Munca oferită d-lui Staicovici CUVINTAREA D-LUI HAGI-TEO­­DORACHI Acum cite­va zile, am sărbătorit tot în acest local pe d D. S. Nenițescu, astăzi industriașii din țară și-au pro­­mis să sărbătorească și pe Christache Staicovici, fostul secretar general al ministerului industriei și comerțului, are a muncit fără de preget pentru a­pararea intereselor industriei îmi are bine că pot să-l felicit în numele Iv. pentru munca ce a depus-o cu c­­ît mai mult cu cit a fost și este har­­ucul meu colaborator la Camera de comerț. Industriașii îți oferă acest bronz in amintirea muncei care aî desăvîr­­șit-o pentru eî si îți urez ca și de aci înainte să muncești cu aceiași rîvnă și cu aceiași dragoste pentru com­er­­tul și industria țării. CUVINTAREA D-LUI I. KATZ Simtimîntul din care a izvorît săr­­batoarea de astăzi se întinde dincolo de simtimîntul frumos dar strict al recunoștinței pentru susținerea inte­reselor materiale ale ramurilor noas­tre de îndeletnicire. Scontarea acti­vității prietenului nostru Chr. D. Staicovici nu lasă nici o îndoială în această privință. Chemat să se o­­cupe de treburi publice, nu numai nu a părăsit mediul din care făcea parte,, dar a continuat ,să urmăreas­că activitatea furnicarului economic pentru că totdeauna și-a dat seama că numai coordonînd și armonizînd necesitățile tutulor, va realiza idea­lul furnicarului și pe al său, — de a adăogi zi cu zi o piatră tot mai tare și mai înaltă la edificiul economic al țării, a disprețuit furnicele hră­părețe cari cu pofta lor nesăbuită, doriau să nu țină seama de odihna și nevoile celor mai slabi. Cînd îm­prejurări de altă natură decit cea e­­conomică au chemat pe alții să se o­­cupe de treburile publice, prietenul nostru și-a reluat locul în furnicar și continuă a munci și a aduna cunoș­tințe pentru vremurile cînd va fi che­mat din nou spre a le pune în prac­tică. Sîntem cu atît mai fericiți că fur­nica ne revine glorioasă cu cit în momentele de față cînd la porțile noastre, mulțumită unui popor a că­rui energie nu a fost tocită și al că­rui ideal nu a fost întunecat de fri­gurile civilizației — boală endemică a popoarelor cu civilizație pripită— harta orientului . Pe punctul de a lua altă înfățișare, noi ne dăm foar­te bine seama că ne incumbă nouă mai mult decît oricui, ca prin activi­tate și inițiativă să menținem și fa­cem să crească supremația noastră economică în orientul Europei, deoa­rece numai astfel vom asigura viito­rul neamului. închin în sănătatea prietenului nostru Chr. Staicovici care a știut să pună cunoștințele și activitatea sa în serviciul țarei, iar noi ne vom stră­dui a urma pilda sa. CUVINTAREA D-LUI N. ZANNE Mă simt dator de a mă uni și eu cu președintele Camerei de comerț din București pentru a sărbători pe Chr. Staicovici care nu a pregetat de fel de a lupta împreună cu noi in­dustriașii, pentru ca să obținem o le­ge bine chibzuită și folositoare tutu­ror deopotrivă. Ceea ce voesc să relevez mai cu seamă este modestia d-lui Staicovici D-sa în tot timpul a muncit din răs­puteri pentru ridicarea economică a țarei, fapt ce­ î face cinste. Am credința că d-sa va continua și în viitor să dea tot sprijinul indu­striașilor, iar banii de față va fi în­totdeauna pilda vie a muncei îndepli­nite și a recunoștinței industriașilor. RĂSPUNSUL D-LUI CHR. D. STAI­COVICI Simt o mare mulțumire sufletească și sînt adinc mișcat de călduroasa dv. manifestațiune de simpatie și nu știu întrucît merit toată dragostea cu care mă înconjurați. Buna prietenie și simpatie care mă leagă de dv, au fost pentru mine și prilejul și mai ales imboldul­ puter­­nic care m’a hotărît să primesc func­țiunea de secretar general al mini­­sterului industriei și comerțului; a­­ceasta bună prietenie o simt și mai puternică acum cînd am părăsit sar­­cina de secretar general Aveam, domnitor, o mare datorie de îndeplinit față de dv., căci lupta­­sem împreună pentru zădărnicirea, unui proiect de lege pe care-1 cre­deam protivnic industriei noastre. Grație, unul ministru, bun și Înțe­lept, grație d-lui Nenițescu, fostul m­i­nistru al industriei și comerțului, care și-a dat seama în­totdeauna de restul industriei, care a binevoit să cunoască păsurile industriașilor și să le cunoască doleanțele, avem azi o lege de încurajare a industriei na­ționale care împacă interesele fie­cărui industriaș cu interesele genera­le economice ale țărei, avem o lege care în afară de înlesnirile acordate industriei, asigură acesteia stabili­­tatea fără de cari progrese nu se pot realiza. Alcătuirea nouei legi industriale au­ făcut-o dv., domnilor, caci numai sprijiniți pe dv., ea s’a putut înfăp­­tui și pune în aplicare; noi nu ne-am făcut decît datoria. Darul pe care mi-l faceți, îl pri­mesc cu multă recunoștință și-l voi păstra cu mare sfințenie. Acest dar va fi pentru mine nu numai sim­bolul muncei dezinteresate dar și simbolul solidaritate­ care v’a călăi uzit și care v’a dus la izbîndă. Vă mulțumesc, domnilor, din Ini­mă pentru sentimentele de dragoste ce mi le arătați și vă asigur că și de aci înainte voî închina munca mea pentru propășirea comerțului și in­­dustriei noastre. ★ La urmă s’a servi șampanie celor prezenți. 4 In timpul sărbătorire! d-lui Stai­covici, d-sa a primit următoarea te­legramă : Cu ocazia sărbătorirei­­ dv. de a­stăzî bine meritată vă transmit din partea mea și a tuturor industriași­lor gălățeni sincere felicitări și mul­țumiri pentru extrema bunăvoință ce a'ți avut'o față de el și pentru tributul de muncă pe care l'ați pus în interesul dezvoltărei industriei naționale. G. FERNIC Președintele Camerei de comerț și industrie, Galați România și Bulgaria sunt de acord pentru rectificarea fron­tierei lor „Le Temps** publică ur­mătoarea telegramă de la corespondentul său din Petersburg : „Romînia și "Bulgaria au­ ajuns la o înțelegere pri­ v­it­o­ar­e la rectificarea frontierei lor. „Cred a ști că acest agre­ment privește teritoriul Silistreî“ Dela corpul absolvenților școalelor su­perioare de comerț In ședința comitetului ținută era la orele 11 dimineața, d. vicepreșe­dinte I. St Rasidescu, în urma man­datului ce a avut, comunică că a luat contact cu d. N. Xenopol, ministrul comerțului și industriei în privința înființării Academiei de comerț- Se continuă discuțiunea asupra principalelor puncte ce vor forma o­­biectul unui memoriu. In ședințele de după amiaza și seara s’a conti­nuat discuțiunea asupra aceleiașî chestiuni. Cu această ocazie comitetul roagă cu insistență pe toți membri corpu­lui, ca în ziua de Duminică 28 c., orele 9 dimineața să binevoiasca a se întruni la sediul corpului în pa­sagiul Roman spre a lua parte un nu­măr cît mai mare la discuțiunea și­ aprobarea acestui memoriu. cereți: Duminica 4 Noembrie =========== frs Fascicole a 5 Bani Kfeaid © Es Bassiral cel mai senzațional roman al veacului ------====== Prima Fascicolă GRATIS —

Next