Dimineaţa, octombrie 1912 (Anul 9, nr. 3081-3111)
1912-10-28 / nr. 3108
ANUL IX. — No. 310 £ PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV — AGENȚIEI DE PUBLICITATE — Carol Schulder & Comp Strada Doamnei No 8, Etaj I.—Telefon s/4 Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST.MILLE Biurourile ziarului Str. Sărindar No. 11 București ABONAMENTE CD PREMII: Un an Lei 30.— 6 luni Lei NI 3 luni L>ei 6. — Pentru străinătate prețul este Indok TELEFON 4 LINII No. 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 Armata romînă în caz de războiu ----------------------44---------------------O interesantă comunicare a d-lui general Crăiniceanu la Academia Romina. — Rezervele armatei noastre.» De ce forțe militare dispunem? Romînia se găsește foarte bine pregătită de războiu. , D. general Crăiniceanu, a făcut era bună amiază, la Academia Romînă, o foarte interesantă comunicare cu privire la, forțele de război» ale Romîniei. Iată, în rezumat redată, această comunicare menită a face senzație atît la noi cit și in străinătate: „Astăzi se pare — zice d. general Crăiniceanu — că idealul nostru național s'au jaf apropiat, căci războiul se petrece'cu vecinătate; tunul bubuc la'frontierele noastre. " „Mulți se întreabă care este idealul nostru național. Nu este vorba astăzi Să răspund eți la îngrijorarea celor ce se întreabă care este idealul nostru, conduita noastră. „Eu fiind soldat în activitate nu ,mă pot ocupa, in acest moment, decît de idealul meu de soldat, să fiu sala de războiul la care răspund că: armata noastră este gata de războiu. „Dar profit de împrejurarea petrecerea războiului în apropiere, pentru ca să fac și eu o comunicare asupra științei militare, care a ajuns acum la ordinea zilei. „Mai înainte trebuia să amintesc că nu este de ajuns ca armata să fie gata de războiu — după cum se afirmă — dar trebuie ca și națiunea întreagă să fie pregătită de războiu. „Și înțeleg prin aceasta: ca națiunea să fie crescută în ideia războiului, ca o trebuință fatală a vieței, a onoarei și a patriei; ca poporul să nu se teamă de războiu cu privire la enormele sacrificii materiale și morale ce el trebuie să facă: „înflăcărarea firească a națiunei ia bubuitul tunului la frontieră, nu trebuie să găsească margine decât în voința judecată a conducătorilor ei. Națiunea ca și armata, trebuie să dorească războiul, dar, în același timp, ea trebuie să aibă încredere și să se supună Suveranului și Suveranul țarei, cari răspund de destinele Patriei. „Politica războiului se face de guvern și suveran" — scrie în cartea războiului. „In Bulgaria, străinătatea a crezut la început, că entuziasmul poporului bulgar pentru războiu era în neunire cu voința suveranului, dar în realitate suveranul își ascundea deriziunea spre a-și da timp de pregătiri. „Dacă guvernul bulgar n’ar fi voit războiul —e desigur că poporul bulgar — cu toată aprinderea lui patriotică pentru realizarea idealului— ar fi ascultat și s’ar fi supus“. Mai departe d. general Crăiniceanu face un lung istoric al armatelor de rezervă dela noi începînd cu anul 1896. Arată că în urma acestei activități,• avem astăzi £0 de batalioane rezervă, pentru cele 40 regimente active. Se întreabă apoi care este cea mai bună întrebuințare a acestor 40 de batalioane de rezervă in vederea războiului. Sunt două procedee: 1) Batalioanele de rezervă se dau la manevre și războiu, cîte unul de fiecare regiment activ, formînd batalionul 4 al regimentului. Bulgarii au mobilizat chiar două batalioane formînd batalionul 3 și 4 ale regimentului. Conform acestui procedeu batalioanele de rezervă se pot grupa în regimente de rezervă, care intră în brigăzile active formînd regimentul 3 al brigăzei. Regimentele de rezervă se grupează deosebit în brigade de rezervă, care intră în diviziile active. Astfel rezervele constituiesc unități de armă, care sunt formate din cele 3 arme. Al doilea procedeu. Rezervele se grupează ca in armata activă, adecă formează divizii de armată. Numai diviziile active sau de rezervă sunt unități de armată capabile de a ac lupta singure si de a da o bătălie adevărată.Diviziile în adevăr, cuprind cele 3 arme:'infanteria, artileria și cavaleria, in cantitatea și proporțiunea necesară unei bătălii. Nimic nu este mai periculos, pentru apărarea unei țări, decit formațiunile militare in momentul mobilizăreî. Numai armatele mari și bogate cu efective active considerabile, pot să-și permită formațiuni de mobilizare dar—și în acest caz, nu există armată bine organizată în Europa, care să nu aibă un buget cel puțin o parte din cadre , iar în magazii tot materialul necesar pentru cele 3 arme de luptă. Formațiunile de mobilizare au inconvenientul de a nu se putea mobiliza odată cu armata activă, spre a porni în acelaș timp la razboiu. In Serbia mobilizarea regimentelor de rezervă a durat îndoirea acelora active. In Bulgaria s’a făcut odată cu cele active și de aceia cele 9 brigade de rezervă bulgare, s'au găsit alăturea în fața inamicului. In Turcia diviziile de rezervă, sau „redifii" au terminat, mobilizarea odată cu cele active, dar forțele turcești s'au găsit mai departe de teatrul de operațiuni decât cele bulgare. „Contrar unor afirmațiuni, armata turcă este bine fi economic organizată, dar această organizare nu datează decit, dela anul 1910 și apoi armata este lipsită, de toți ceilalți factori materiali și morți necesari războiului. 4 Cum sunt organizate rezervele In armata noastră? Posedăm SO batalioane de rezerva de infanterie prevăzute în buget , adică, sunt organizate din lipsp de pace, deci după sistemul unităților semi-acrive, care este cel mai bun. Aceasta este situația de fapt, cind nu ne găsim in stare de mobilizare. In caz de mobilizare însă noi vom organiza, nu două divizii ci și mai uluite împreună cu infanteria, cavaleria și artileria de rezervă, mitraliere, trupe speciale de rezervă și altele. Conferențiarul arată, mai departe cum vom putea forma noi, in caz de razboiu, divizii de mobilizare și cum vor fi aceste divizii. Armata noastră dispune : Deosebit de cele 7 contingente ale armatei active, de peste 400.000 oameni instruit — oameni dați de cele 10 contingente de rezervă de toate armele. Numai jumătate din acest număr ne trebue pentru a organiza 10 divizii de rezervă. 2) In afară de materialul de artilerie de rezervă cu tunuri de tragere repede posedăm tot materialul necesar, pentru formarea a cel puțin 10 regimente de artilerie de rezervă armate cu tunuri cu tragere înceată. 3) Dispunem de arme, milițiuni și mitraliere pentru infanteria de rezervă. 4) Dispunem încă de 4 contingente de miliții, din care putem forma unități de armă sau unități de armată pentru paza teritoriului. 5) In fine dispunem de toate elementele necesare pentru organizarea și mobilizarea unei bune armate de rezervă și miliții. Putem deci fi mai liniștiți ca om și afutc.1 Diviziile de rezervă vor fi organizate intocmai ca cele, în timp de pulp, cu toate ale lor proprii, cu comandament, cu infanteria, cavaleria, și artileria de rezervă, trupe speciale și servicii auxiliare. — Nu cu 10 divizii active va merge armata noastră la războiu, ci cu 15—20 de divizii a 20—25 mii de oameni fiecare. In afară de aceste, resursele țării, in caz de războiu, sînt considerabile. Zile pot fi, nesecate într’o țară fertilă și bine-cuvintată ca Tomenia, unde Dunărea și aurul curg. Ca, moral, am credința ră : însuflețirea, disciplina, patriotismul "și, de, volumentul armatei, către, țară și tron vor fi neîntrecute iar victoria figurii. „Așa, să ne ajute Dumnezeu, în caz de războiu" . In sala unde se găseau și mulți ofițeri, comunicarea aceasta a produs mare entuziasm. N. Missirliu, CAMPANIA electorală in Capitală Următoarele întruniri vor avea loc în saloanele clubului național liberal: Sîmbătă 27 crt., ora 5 după amiază membrii clubului domiciliați în culoarea de Albastru și membrii organizațiunilor de suburbii din această culoare Sîmbătă 27 crt, ora C după amiază, delegațiunea comitetului executiv central, împreună cu membrii comitetului electoral al Capitalei Duminică 28 ort., ora 5 după amiază, întrunire generală a tuturor membrilor clubului din Capitală și a tuturor membrilor organizațiunilor de suburbii din toate culorile, cînd se va proclama lista candidaților pentru județul Ilfov ai partidului liberal. IN CAPITALA Mîine. Duminică, la orele 2 după amiază, va avea loc in sala clubului social-democrat din Capitală adunarea generală a membrilor în vederea alegerilor generale ce se apropie. In această adunare se vor desemna și candidații socialiști din Capitală la alegerile viitoare. In ședința publică săptămînală de astă seară, Sîmbătă, a clubului socialdemocrat, se va vorbi asupra evenimentelor războinice din Balcani și asupra alegerilor de la noi. 4 Primim următoarele : Comitetul „Ligei Chiriașilor", anunță pe chiriași, că, pentru orice neplăceri isvorile din cauza neînțelegerilor cu proprietari, să se adreseze comitetului, care are sediul în strada Sf. Vineri No. 35 pentru a le da sfatul de care au nevoe și pentru a interveni acolo unde cazul e mai grav. Comitetul va sta Duminică 28 Octombrie a. c. toată ziua la dispoziția chiriașilor pentru a interveni acolo unde nevoia va cere. CEREȚI Msia MMM iȘease iată Romînia de situația dinafară Un interview cu a-1 I. Gradișteanu "După cum se vede, schimbarea hărtei peninsulei balcanice este iminentă. Rominia, prin urmare, se află în fața unei situatiuni ce reclamă o cit mai mare încordare pentru a-șî salvgarda interesele. In atingerea acestui scop toate forțele de care dispune țara trebue să contribue. D. Ioan Grădișteanu, fost ministru în repetim rînduri căruia i-am cerut, într'o convorbire, părerea asupra situației, a binevoit să ne expue astfel chestiunea : „Netăgăduit, începe fostul ministru, situația Romîniei. ,prin schimbarea statu-ouoului în Balcani s’a îngreuiat, oricare ar fi soluțiunea ce s’ar da lichidării Turciei europene De aceea eu caai că ar f făcut o greșeală că n au mobilizat armata noastră deodată cu acele ale statelor balcanice,căcî noate—eft cred chiar că probabil —prin această mobilizare, războiul ar fi putut fi împiedecat și astfel statu rj no-al menținut. ..Dar asupra trecutului nemaipustîndu-ne întoarce, rămîne. acum să «garantăm cut „se va putea mai bine interesele .și„politice..și. etnice ale Românieî, menținînd neștirbit prestigiul triatului român in această parte a Europei. . „Aceasta atîrnă în cea mai mare parte dela energia ce vor pune aceia iarî în momentul de față conduc politica noastră externă Intr’adevăr azi Puterile, mari par unanime a recunoaște, că Rominia față de schimbă•Deradierile și fată de modificarea ehilibrului de forte din peninsula balcanică are dreptul atît, la compensatțiunî teritoriale cit și la garanții etice pentru românii, cari vor trăi sub cîrmuirea fie a actualelor, fie a altor ■state balcanice cari s’ar înființa.. „Pe lingă adeziunea și buna voință a Puterilor, Rominia mai are, pentru a asigura respectarea drepturilor și intereselor ei, și o armată desigur mai puternică și mai bine organizată decit a oricărui stat balcanic. „Singura, piedică deci pe car s’ar putea s'o întîlnim, ar fi îndărătnicia Bulgariei. , „Eu unul sper că această evei: "b■litate nu se va ivi, căci pe lîngă că Bulgaria are o îndoită datorie de recunoștință atît pentru partea de ajutor ce i-am dat ca să scape de jugul turcesc în 1877 cit și pentru atitudinea noastră de acum, mulțumită căreia numai a putut porni räzboiu contra Turciei, apoi afară de aceasta are interes de a trăi și în viitor în bună ■înțelegere cu noi. , „Dacă însă, în contra oricărei așteptărî, Bulgaria nu și-ar da seama de adevăratele er interese și ar tăgădui Romîniei dreptul la o ■nervoasă .compensație teritorială, iu schimbul .întindere! teritoriale desigur mai mare ,pe care și-ar lua-o, și în schimbul populațiunei românești pe care prin acest fapt fatal și-ar anexa-o, atunci fără preget și fără șovăire, Romînia va trebui să innnue respectarea drepturilor și intereselor sale: „Am credința că de acest adevăr sunt pătrunși și toți aceia cari conduc în momentul de față politica regatului și cari pengă o mare onoare au și o neasemuită răspundere, căci crice, șovăire sau timiditate din partele pentru apărarea și asigurarea marilor intergslifte*i&-am vorbit mai sus, nu li sar fermsciodată ! St. Ceva cere România „Le Matin“ primește din București rumătoarea telegramă: „S’a produs o serioasă frămintare in unele cercuri politice românești in privința comentariilor publicate in mai multe ziare, franceze relativ liftcumpensatiile teritoriale pe cari eWițtual ft-ar putea cere România cu ocazia regulamentării chestiei balcanice. Aceste ziare pretind că Aghitjüa ar fi năzuind la quadrilaterul bulgar format din Rusciuc, Silistra, Sumla și Varna. „Cred că trebue să afirm că nu aceasta e intenția guvernului român. „Cererea sau posesiunea acestui quadrilater ar fi, intre cele două popoare, un vecinic izvor de tulburări viitoare. „Rominia a fost întotdeauna un factor de pace și de ordine. Respectuoasă în primul rînd de dreptul fiecăruia, ea ține numai să-și asigure libera posesiune a Dobrogei, obținind în partea asta o rectificare de frontieră, care s’o pue la adăpost de orice surpriză. Ea s’ar mulțumi, foarte probabil, cu Silistra și cu o linie de frontieră pînă la Marea Neagră, pe terenul coastei situat între Mangalia și Varna. „Dar a voi să ceară Varna ar însemna că voeste s’o lipsească pe Bulgaria de un port tot așa de necesar dezvoltării economice a acestei țări cum este portul Constanța pentru dezvoltarea Romi- Revolte in flota rusă Sebastopol, 26 Oct.—Tribunalul marinei a condamnat pentru ațîțare la dezordine pe 17 marinari, la moarte, 100 la muncă silnică, 4 pînă la 8 ani în chitațî. PLECAU fc] A crucișătorului ,,Elisabeta’’ la Constantinopol PANICA PRINTRE CREȘTINII DIN CAPITALA TURCIEI CONSTANȚA. 26 Octombrie. După cum am comunicat la timp, astăzi la orele 11 dimineața, crucișătorul „Elisabeta“, sub comanda d-lui comandor Negru, a părăsit portul nostru, ducîndu-se la Constantinopol, unde va staționa în tot timpul cit va dura starea anarhică creată din cauza războiului. Aceasta pentru protejarea supușilor romîni. După ultimele știri din Constantinopol, acolo starea e neschimbată, dominînd aceeași surescitare în sinul populației. Astăzi dimineață un nou grup de refugiați creștini au sosit aci cu vaporul „Principesa Maria“. Sylvian 4 Declarațiile regele Bulgariei Intr’un interview pe care regele Ferdinand l-a acordat corespondentului de razboiu al ziarului „Berliner Tageblatt“, regele a spus între altele : " „Cred că mi-am făcut datoria și desigur mi-o vom face și de acum înainte. Dacă totul va decurge tot așa de fericit ca și vină acum. atunci vom mulțumi lui U-zeu. ..Războiul este intotdeauna ceva îngrozitor dar sunt împrejurări cind este și mai îngrozitor să menții o pace înșelătoare: „încă odată, cred că mi-am făcut datoria". —* —— > ——I - - Administrația bulgara, în localitățile cucerite Sofia, 26 Octombrie. Ministrul de interne a desemnat pe nouii subprefecti din Mustafa pașa, Kardjali și Kirkilisse, Lüleburgas, Korceana etc., și i-a însărcinat să întocmească registre matriculare în vederea alegerilor municipale provizorii cari vor avea loc în curînd. Direcțiunea poștelor și telegrafelor a numit personalul poștal în țările liberate. Banca Agricolă a hotărît să dea un sprijin puternic populațiunei care a avut de suferit de pe urma războiului pe teritoriile turcești. ROMANIA nu trebue uitată la impărțeasc PAREREA UNUI FRANCEZ D. Paul Pitchon, căpitan de marină în retragere, fost $ei an miisiunei navale franceze in Bullgaria. ■publică în „Le Temps“ o scrisoare prin care se susține că e interesul Europei ca să nu se opună izgonichisoare, iar 29 au fost ale turcilor în Asia împărțirea Turciei între statele balcanice o reformase, căci, spune corespondentuli, ele vor aduce ordinea unde era dezordinea, civilizația unde era barbaria. Scrisoarea se termiină cu aceste consiiderațiuni: „Singura poate dintre națiuni Romînia, a cărei armată a luat parte la liberarea Bulgariei în 1877, ale cărei regimente au contribuit în mod victorios la asaltul Plevnei, poate în mod legitim să ceară să nu fie uitată la împărțeală, căci și acum neutralitatea sa a fost prețioasă aliaților. „Aceștia vor scoate acum de sub jugul otoman pe cuțovlahii de origină romînă din Macedonia și NU VOR TREBUI SA UITE, după ce vor fi strîns sub același sceptru pe toti frații lor de rasă, CA PESTE PATRU MILIOANE DE ROMINI TRAESC INCA IN AFARA DE FRUNTARIILE ROMÎNESTI. „Nu e de crezut că romînii se gîndesc să facă razboiu bulgarilor , interesele lor viitoare sunt comune. Popoarele balcanice vor fi într’o zi arbitrii păcei Europei“. Duminică 28 Octombrie 1012 Sărbătorirea domnului Chr. D. Staicovici — O răsplată meritată — Fostul secretar al ministerului de industrie și comerț, d. Chr. D. Staicovici. in afară că este unul din puținii cunoscători ai mișcărei industriale din țară, dar este considerat în cercurile industriașilor ca cel mai util colaborator al d-lui Nenițescu, pentru modificarea legei industriale. Industriașii nu au uitat rîvna pe care d. Chr . Staicovici a pus’o la înfăptuirea nouei legi și acest sentiment al lor de recunoștință s’a tradus era dimineață printro amicală manifestație :nemulțumire. 4 Membrii „Uniunei industriale’’ în frunte cu prezidentul lor d. D. Hagi Teodorachy, adunați era dimineață în sala de recepție a „Cercului industriașilor și comercianților", au oferit d-lui Chr. D. Staicovici, o prea frumoasă statuetă de bronz. STATUETA, reprezentînd Arta și Munca oferită d-lui Staicovici CUVINTAREA D-LUI HAGI-TEODORACHI Acum citeva zile, am sărbătorit tot în acest local pe d D. S. Nenițescu, astăzi industriașii din țară și-au promis să sărbătorească și pe Christache Staicovici, fostul secretar general al ministerului industriei și comerțului, are a muncit fără de preget pentru apararea intereselor industriei îmi are bine că pot să-l felicit în numele Iv. pentru munca ce a depus-o cu cît mai mult cu cit a fost și este harucul meu colaborator la Camera de comerț. Industriașii îți oferă acest bronz in amintirea muncei care aî desăvîrșit-o pentru eî si îți urez ca și de aci înainte să muncești cu aceiași rîvnă și cu aceiași dragoste pentru comertul și industria țării. CUVINTAREA D-LUI I. KATZ Simtimîntul din care a izvorît sărbatoarea de astăzi se întinde dincolo de simtimîntul frumos dar strict al recunoștinței pentru susținerea intereselor materiale ale ramurilor noastre de îndeletnicire. Scontarea activității prietenului nostru Chr. D. Staicovici nu lasă nici o îndoială în această privință. Chemat să se ocupe de treburi publice, nu numai nu a părăsit mediul din care făcea parte,, dar a continuat ,să urmărească activitatea furnicarului economic pentru că totdeauna și-a dat seama că numai coordonînd și armonizînd necesitățile tutulor, va realiza idealul furnicarului și pe al său, — de a adăogi zi cu zi o piatră tot mai tare și mai înaltă la edificiul economic al țării, a disprețuit furnicele hrăpărețe cari cu pofta lor nesăbuită, doriau să nu țină seama de odihna și nevoile celor mai slabi. Cînd împrejurări de altă natură decit cea economică au chemat pe alții să se ocupe de treburile publice, prietenul nostru și-a reluat locul în furnicar și continuă a munci și a aduna cunoștințe pentru vremurile cînd va fi chemat din nou spre a le pune în practică. Sîntem cu atît mai fericiți că furnica ne revine glorioasă cu cit în momentele de față cînd la porțile noastre, mulțumită unui popor a cărui energie nu a fost tocită și al cărui ideal nu a fost întunecat de frigurile civilizației — boală endemică a popoarelor cu civilizație pripită— harta orientului . Pe punctul de a lua altă înfățișare, noi ne dăm foarte bine seama că ne incumbă nouă mai mult decît oricui, ca prin activitate și inițiativă să menținem și facem să crească supremația noastră economică în orientul Europei, deoarece numai astfel vom asigura viitorul neamului. închin în sănătatea prietenului nostru Chr. Staicovici care a știut să pună cunoștințele și activitatea sa în serviciul țarei, iar noi ne vom strădui a urma pilda sa. CUVINTAREA D-LUI N. ZANNE Mă simt dator de a mă uni și eu cu președintele Camerei de comerț din București pentru a sărbători pe Chr. Staicovici care nu a pregetat de fel de a lupta împreună cu noi industriașii, pentru ca să obținem o lege bine chibzuită și folositoare tuturor deopotrivă. Ceea ce voesc să relevez mai cu seamă este modestia d-lui Staicovici D-sa în tot timpul a muncit din răsputeri pentru ridicarea economică a țarei, fapt ce î face cinste. Am credința că d-sa va continua și în viitor să dea tot sprijinul industriașilor, iar banii de față va fi întotdeauna pilda vie a muncei îndeplinite și a recunoștinței industriașilor. RĂSPUNSUL D-LUI CHR. D. STAICOVICI Simt o mare mulțumire sufletească și sînt adinc mișcat de călduroasa dv. manifestațiune de simpatie și nu știu întrucît merit toată dragostea cu care mă înconjurați. Buna prietenie și simpatie care mă leagă de dv, au fost pentru mine și prilejul și mai ales imboldul puternic care m’a hotărît să primesc funcțiunea de secretar general al ministerului industriei și comerțului; aceasta bună prietenie o simt și mai puternică acum cînd am părăsit sarcina de secretar general Aveam, domnitor, o mare datorie de îndeplinit față de dv., căci luptasem împreună pentru zădărnicirea, unui proiect de lege pe care-1 credeam protivnic industriei noastre. Grație, unul ministru, bun și Înțelept, grație d-lui Nenițescu, fostul ministru al industriei și comerțului, care și-a dat seama întotdeauna de restul industriei, care a binevoit să cunoască păsurile industriașilor și să le cunoască doleanțele, avem azi o lege de încurajare a industriei naționale care împacă interesele fiecărui industriaș cu interesele generale economice ale țărei, avem o lege care în afară de înlesnirile acordate industriei, asigură acesteia stabilitatea fără de cari progrese nu se pot realiza. Alcătuirea nouei legi industriale au făcut-o dv., domnilor, caci numai sprijiniți pe dv., ea s’a putut înfăptui și pune în aplicare; noi nu ne-am făcut decît datoria. Darul pe care mi-l faceți, îl primesc cu multă recunoștință și-l voi păstra cu mare sfințenie. Acest dar va fi pentru mine nu numai simbolul muncei dezinteresate dar și simbolul solidaritate care v’a călăi uzit și care v’a dus la izbîndă. Vă mulțumesc, domnilor, din Inimă pentru sentimentele de dragoste ce mi le arătați și vă asigur că și de aci înainte voî închina munca mea pentru propășirea comerțului și industriei noastre. ★ La urmă s’a servi șampanie celor prezenți. 4 In timpul sărbătorire! d-lui Staicovici, d-sa a primit următoarea telegramă : Cu ocazia sărbătorirei dv. de astăzî bine meritată vă transmit din partea mea și a tuturor industriașilor gălățeni sincere felicitări și mulțumiri pentru extrema bunăvoință ce a'ți avut'o față de el și pentru tributul de muncă pe care l'ați pus în interesul dezvoltărei industriei naționale. G. FERNIC Președintele Camerei de comerț și industrie, Galați România și Bulgaria sunt de acord pentru rectificarea frontierei lor „Le Temps** publică următoarea telegramă de la corespondentul său din Petersburg : „Romînia și "Bulgaria au ajuns la o înțelegere pri vitoare la rectificarea frontierei lor. „Cred a ști că acest agrement privește teritoriul Silistreî“ Dela corpul absolvenților școalelor superioare de comerț In ședința comitetului ținută era la orele 11 dimineața, d. vicepreședinte I. St Rasidescu, în urma mandatului ce a avut, comunică că a luat contact cu d. N. Xenopol, ministrul comerțului și industriei în privința înființării Academiei de comerț- Se continuă discuțiunea asupra principalelor puncte ce vor forma obiectul unui memoriu. In ședințele de după amiaza și seara s’a continuat discuțiunea asupra aceleiașî chestiuni. Cu această ocazie comitetul roagă cu insistență pe toți membri corpului, ca în ziua de Duminică 28 c., orele 9 dimineața să binevoiasca a se întruni la sediul corpului în pasagiul Roman spre a lua parte un număr cît mai mare la discuțiunea și aprobarea acestui memoriu. cereți: Duminica 4 Noembrie =========== frs Fascicole a 5 Bani Kfeaid © Es Bassiral cel mai senzațional roman al veacului ------====== Prima Fascicolă GRATIS —