Dimineaţa, iulie 1913 (Anul 10, nr. 3349-3379)

1913-07-22 / nr. 3370

2 LACU SARAT (Brăila) Cea mai veche e mai bine reputată și iaa eficace Stațiune baln­eară PROPRIETATEA STATULUI Cereți Broșura Prospect i SOCIETĂȚII LACU­ SARAT BRAILA I Viața estină ------ Toate distracțiile Băile funcționează fară întrerupere cu toată situația excepțională. t \ Bocarii imite “ ȘI — Jartiere ilare cu prețuri foarte avantagioase se află în depozit în mare cantitate la Magazinul de încălțăminte Calea Historiai RE în fața Teatrului KH al San al Bomboane purgative M m din «no de fructa. Ușor de luat si fi g de copil și adulți. Efect sigur. IS&l H­­ U Excelente contrar. 4dP TM Constipa[ict, Leneviei intestinale, Hemoroizior, Congestiunei, — Prețul Lel 1.7L Migrenei De vânzare la toate farmaciile și dro­­gueriile. SINAIA De închiriat Vilii .4L IONEL compuse din mai multe camere și 2 bucătării Strada Lascar Catarg­ în Adresa Bercovici, Sărindar 8, Bu­curești. Moda de azi cer ei o încheietoare de haină plată și sigură. Artiștii modei din Paris, precum și toate atelierele de mo­dă mai mari din lume, întrebuințează de ani de zile extra platele și rezis­tente la ori­ce mișcare. Cele mai înalte și unic distincțiuni. Observați la cumpărare, marca de ga­ranție „KI­M“. Garantate contra ruginei. Hep.Gen.il FfiflER&Co Societate in Comandită, București Str. Bresoiana No. 19.—Telefon 310 Adevărata apa­re Vichy și substituțiunile ei Cînd cerem apa de Vichy fără a numi isvorul, se întimpl­i cîteodată să ni se dea apă care isvorește la Vichy, dar a cărei etichetă caută a se asemăna cît mai mult de eticheta apei adevărate de Vichy, celebra sta­­țiun­e termală cunoscută în lumea întreagă. Vichy este în adevăr o ga­ranție națională franceză, fiindcă statul posedă cele mai vechi izvoare dintre cari cele mai renumite sînt Célestins, Grande Grille și K­opital. Așa­dar cînd vrem apă adevărată de Vichy, trebue să cerem și izvorul: Vichy Célestins, Vichy Grande Grille sau Vichy Hôpital. Ca marcă de au­tenticitate fiecare sticlă poartă pe gîtul ei un cerc albastru cu cuvintele: Vichy Etat. Se găsește în sticle mari și mici în toate Restaurantele, Ma­gazinele de coloniale, Droguerii și Farmacii.___________________________ _ VMIST automobiliști, agenți, voiajori, mili­tari, escursioniști, etc. toți cei cari călătoresc în Ro­m­ânia, au nevne d' nona CALAUZA A TUTUROR. MUMUZULOR din XIOTIX A­ NI •, de d-l Gh. Popescu, șef de birou la Ministerul Lucrărilor publice. De vânzare la toate librăriile din București și la autor care în cerere trimite contra ramburs. Prețul loi ÎO elegant l-cot. K­arlsbad DQGTO^ÜL Gr. Brauer Sprudelstr. Schwedische Hauss Dr- LUWÍSCH Special în Boale sifilitice (iiungs­i) Rămfune vara în Capitală 7 Consultațiuni 2—3 și fl.­, ~7‘, Pt K Telefon 24/30­­ Strada Covaci No. 8 DE ÎNCHIRIAT chiar da acum CASA din bulev­ ăleală­nărei 83 Compus din 4 camere, antreu, bac, bucătărie și antenanse, gaz, apă și canal singur în curte. A se adresa Leon Vodă 24. MOTOR DE BENZINA în perfectă stare de funcționare c» transmisiuni și roți. Se vinde de ocazie . Str. Brezoianu 1 Jbis în curtea Hote­lului Princiar. sii jar pîpisîo"­Str. Arm­ereasca No. 1. »­•con. școali. comerc. sa primară t-«când sub Conducerea uti "i *­»*•­ «»t­OFE»t»Rl, primește e­lvi interni și externi și pentru șco­lile statului. Preparațiunile de examene pentru Sep­tembrie încep de pa acum: Dr. A. BARASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialis­ în boale de Piele și Sifilitica (,Lumești) Soarele pârului Calea Victoria 120(Ungă bis. Albă Consult. 8—10 a. m. și­­ 2—5 p. m. — Telefon 29/1 — I DIMINEAȚA Diurnele comisiunilor de rech­iziție Monitorul Oficial” de azi publică deciziunea ministerială cu privire la fixarea diurnei secretarilor comisi­unilor peutru lichidarea bonurilor de rechizite și la modul de lichida­re a drepturilor membrilor acelor comisiunii și secretarilor lor. Deciziunea ministerială prevede ca secretarii comisiunilor pentru li­chidarea bonurilor de rechiziție din întreaga țară, vor primi o diurnă de cite 12 lei pe zi, în care se cuprinde și indemnitatea pentru transporturi­le ce ar avea ele făcut. Această diurnă li se va plăti pe tot timpul cît vor lucra efectiv, fie în zilele cînd comisiunea ține ședințe, fie în zilele cind secretarii lucrează singuri, sau se găsesc în drum îm­preună cu comisiunea. Fiecare comisiune va comunica ministerului numele secretarului ce a numit, spre a fi trecut, in registrul control al drepturilor fiecăruia. Aceeaș comunicare se va face őrl­etec­teori va avea loc vreo schimbare de secretari. Drepturile la identitatea pentru transport, precum și drepturile se­cretarilor la­­ diurna cuvenită lor, vor începe din ziua constituirea comisiu­­lu­i, constatată prin încheiere de pro­­ces-verbal. Numai zilele servite efectiv dau dreptul la îndemnizările prevăzute de menționatul articol din regula­ment. Prin „zile servite efectiv”, se înțe­leg și zilele pe cari comisiunea le­ va , întrebuința pentru mergerea dela o localitate la alta, în cazul cînd ar găsi necesare asemenea dislocări. Lichidarea drepturilor comisiunei și secretarilor se va face lunar. La finele fiecărei luni, comisiunea va constata prin încheiere de proces­­verbal numărul zilelor cu drept la indemnitate de transport, cuvenite membrilor comisiunei, precum și nu­mărul zilelor de diurnă, cuvenite secretarului. In baza acestui proces-verbal, se­cretarul comisiunii va întocmi un stat nominal, în dublu exemplar, în care fiecare membru și secretar va atesta numărul zilelor servite și su­ma cuvenită. Ambele exemplare de state nomi­nale, însoțite fiecare de cîte o copie a procesului-verbal prevăzut la alin. II de ma sus, se vor înainta minis­terului de război si, in primele zile ale lunei următoare, pentru ordo­­nanțare. Ordonanțarea se va face pe nume­le secretarului comisiunii, care va anexa la ordonanța de plată un stat nominal în care fiecare persoană va atesta primirea sumei cuvenite. EPILOGUL senzaționalei drame din Roman PROCESUL ELEVULUI GH. DA­­MAȘGHIN AUTORUL CRIMEI ÎM­POTRIVA UNEI FETIȚE DE 13 ANI ROMAN, 20 Iulie. — Cititorii zia­rului nostru își aduc aminte desigur despre senzaționala crimă făptuită de un elev din cl. I gimnazială, Gh. Damaschin, împotriva unei fetițe în vîrstă abia de 13 ani Lenuța Andro­­ne despre care am dat relații la timp. Motivul care a Împins pe elevul Damaschin la făptuirea crimei se poate vedea din conținutul scrisoa­rei de mai jos, găsită­ în buzunarul victimei în momentul cînd a fost­ împușcată și care i-a fost adresată de sus zisul. Tribunalul Roman înaintea căruia s’a înfățișat azi spre judecare pro­cesul a condamnat pe elevul Da­maschin la 19 ani închisoare. Iată aci textul scrisorii care ne des­văl­ue o mentalitate din cale a­­fară, de perversă și un sentimenta­lism cu totul periculos contractat desigur din lectura nesănătoasă a unor romane de sensație: „Dragă Leonte, „Cum dracu să nu fiu supărat pe „tine dacă de atîta timp nu este nici „un progres. „Cum sa fiu cu inima curată, cînd „te vedeam că tot îmi aduceai a­­„minte de Olimpia care mă descu­raja foarte mult, mai ales cînd am „văzut, și batista aceia la Valeriu, „cum crezi că eram eu atunci? „Asta să o știi că sunt ambițios și „chiar gelos, că nu ți-am ertat ni­­­.m­ic, „închipuiți că ai fi un vînător și­ „că, eșindu-țî vînatul înainte și ești „gata să-l vînezi atunci vine cîne­va „străin cine știe din ce prăpastie și „te oprește să vînezi animalul pen­­„tru nimica toată, atunci oare ce „crezi nu ai fi în stare să-l omori pe „dînsul în locul animalului. „Dar acum poți să mă uiți chiar „pentru totdeauna căci să știi ce se „va întîmpla în luna aceasta t­e-ai „topi v&zînd cu ochii de mînne. Gîn­­­dul meu este tot la tine dar nu la „iubirea ta ci la un mizerabil com­­­plot ce l’am urzit împotriva ta. „Petrece și te veselește căci nu „Știi ce se poate întîmpla mîine. „Să știi că singur te urăsc și mă „urăsc de soarta ce m’a întîmpinat „dar acum e prea târziu­ și un sin­­­gur lucru mi-a mai rămas: „Să mă omor, să te omor“. (ss) Gh. Damaschin Prin scrisoarea de mai sus, preco­cele criminal își etala cu emfasă planul său periculos și pe care l-a realizat cu o uimitoare exactitate. Fernando iersii Jettlf­er Feil­m_mail HOMAR In orașul nostru s’a format un co­mitet pentru ajutorarea familiilor nevoașe ale oștenilor plecați în cam­panie. Comitetul se compune din urmă­toarele persoane: episcopul Teodosie, d-rîn­ C. Cantacuzino-Pașcanu, I. Theohari prefect, C. Balaiș primar, dr. M. Riegler deputat, Ștefan Ciun­tu­ senator, Grigore Buicliu avocat, Dimitrie Tăcu fost prefect, I. Brumă deputat, C. Virgolici președintele tri­bunalului, Al­ Morțun fost primar, dr. N. Țureanovici, D. Mancaș, Gh. D. Brăniștreat­u, Matei Costache, I. de Marbaix directorul fabricei de zahăr, G. D. Inga directorul suec. Băncii Naționale, Al. Deker far­macist, Em. Silberg directorul gim­naziului, Ero. Fior directorul Băncii de Credit, I- N. Botez directorul Băn­cii Romanului, S. Antoniu căpitan de jandarmi, Iancu Avram și Isidor Schiffer reprezentanții Uniunea e­­vreilor păm­înteni, secția Roman: M. Bring președintele comunității is­raelite. HIMNICU-SAHAT D, ajutor de primar Iorgu Panta­­zescu, asistat de d. Meriți, casierul primăriei, a împărțit săptâmîna tre­cută, ajutoare familiilor nevoiașe ale celor mobilizați. Ajutoarele aceste au fost date din sumele donate de primărie și co­mitetul central al județului precum și din donațiunile particularilor, din care notez aci pe cele mai princi­pale : I. Emandi, primar 100 lei ; societatea „Caritatea” a doamnelor 100 lei ; d-nii Th. Popescu 60 lei; Gh. Godrean­u 70 lei ; Stancu Goldă­­nescu, 40 lei; Moise Schwartz, 40 lei; P. Paraschivescu, 40 lei ; cîte 20 de lei d­ nnî: Matei Moisescu, D. Moi­­sescu, A. Schwarț, Dumitru Atana­­siu, Filip Grigorescu, Ion Manolache, Dumitru Modreanu, David Gulanca, Gheorghe Enache, Iancu Haianai, Frații Răpescu, Vasile Dumitrescu, Gh. Dumitrescu, D. Panait, S. Veit, Mărgărit Costea, Ioniță Antonescu, D. Teodorescu, d-na Carolina Mezin­­gher, d-niî : Gh. Ștefănescu, T. Măr­­culescu, Osep. Bedrosian, Iorgu Hris­­todorescu, Iancu Goldenberg și Kira Panter; Costică Mi­cu 15 lei: cîte 10 lei d-nii: Filip Finkelștein, Meer Bind­er, Mihail Ionescu, Radu Iri­­mia, V. Duțulescu, D. Bibescu, T. Voinea, Dumitru Popescu, Ion An­­ghe­lescu, St. Gheorghiu, Stan Iacob, Costică Dinicescu, Paraschiv Stănes­­cu, St. Niculescu, lordache Brâilea­­nu, Dumitru Gheorghiu, Neculai Be­­nea, Marin Wertenștein, Iosif Semco­­vici, Carol Schwartz, Lupu Schwartz, Gh. Teodorescu, Ghiță Georgescu, Dumitru Roșea, Moise Georgescu. Contribuția primăriei a fost de o mie lei iar a comitetului central de 700 lei, împărțirea s’a făcut în mod echi­tabil în raport cu nevoile fiecăruia. Au fost ajutate 303 de familii că­rora li s’a distribuit 3516 lei și 74 hectolitri de mălai. — Scîntei BIRLAD Afară de sumele strînse de comi­tetul instituit în orașul Bîrlad pen­tru ajutorarea familiilor celor mo­bilizați și care s'au­ publicat la timp, s’au mai strîns următoarele sume: D. Nic­olae Zaharia lei 1,50; socie­tatea funcționarilor comerciali 50 lei, d. director al liceului Codreanu 39, d-na dr. Patzell 50, d-nii Lazăr Donca 300, Const. Crăescu 20, Const. Led­ache 100, Gr. Abaza 20, d-na De­­metru Nicolau 100, d-nii dr. Schönzal 50, Haim Abramovici 10, I. Ratner 100, S. Naiansohn 60, O. Roeder 100, J. Beer 20, Q. Goldstein 16, Leon Bro­­der 5, Mendel Herșcovici 10, A. Max Zile,5. Julius Finckelstein 20 lei. Cauf­­man Nicoly 60, dr. Feinsilber 100, Lazăr Zisu 100, Adolf Brandes 50, Ka­miér & Grinbarg 40, B. Bercovici 25, Adolf Löbel 40, Hersch Edelstein 40, Haim Mendelsohn 5, Moise Zucker­­man 6, Herman Goldstein 5, Oscar Fă­­inariu 5, Jacques M. Litm­an 5, Adolf Broder 100, Leon Lazarof 5, Sigmund Mayer 100, Osias Herșcovici 20, Lu­pu Porter 10, Isidor Kaufmann 100, d-nele Maria Vidră­ 20, colonel Nau­­mescu 100, general N. Rent 15, Sevas­­tița Nicolau 10, Mihai Munteanu 10, Eliza Palladi 10, Elena Stam­a­­tescu 4, C. Popescu 4, Aglae. Corbu 100, d-șoara Arghir 4, d-na Profira Portrișescu 4. d. Iorgu Boteanu 100. Total 2267 lei 50 bau!. Starea semănăturilor La ministerul de interne, s’au pri­mit următoarele rapoarte cu privire la starea timpului și a semănături­lor: , Viațea.­­ Timpul în acest județ a fost variabil Seceratul griului este aproape ter­minat, în tot județul. Porumburile în urma ploilor că­zute, sunt foarte frumoase. Viile au­ rod abundent. In comunele unde se recoltează tu­tunul este foarte frumos, ajungîn­­du-se cu munca la copilit. Livezile naturale și cele artificiale sînt frumoase. Dorohoiu.­­ In acest județ ploile căzute au fost parțiale. Se activează actualmente cu sece­rișul griului și orzului. Porumbul în general este bun. Imașurile sunt frumoase, iar fîne­­țele naturale se cosesc. Garj.­­ Timpul în acest județ a fost variabil. Semănăturile de primăvară se pre­zintă faine. Pomii fructiferi și vii le dau o re­coltă mediocră. Locuitorii se ocupă cu seceratul griului și cositul finului. Trint, 22 iulie 1913 0 nici eroică î ten­ ^ ^----------------$$---------------­ Zilele de groasă din Welles.—Sîrbii ocrotesc pe romîni,, Infirmierile romînce,—Stoicismul răniților sîrbi.— Grecii și aromînii — Scrisoarea institutoarei române din Velles, adresată fratelui ei Ies Brăila — D-ra Eleonora Potamian, institu­toare romînă, fosta directoare a școalei normale de fete din Monastir, reorganizatoarea învățămîntului școalei turcești Feizic, din Salonic, după programul învăță­mintului ro­­mînesc, actualmente institutoarea școalei române din Velles, adresează fratelui sau l­eoftida Potamian, din Brăila, următoarea scrisoare: Velles, 5 iulie, 1913 Iubite frate. Abia reîntoarsă la Velles, după un lung și obositor voiaj de la Bucu­rești, s-a zvonit că bulgarii au înce­put atacuri și lupte în contra aliați­lor lor, că grecii și sîrbii au înce­put obișnuitele lor fapte de canibali și că populația orașului Velles urma să aibă și ea soarta multor alte sate și orașe cari au căzut prada urgiei mișelești a neamului descreerat bul­gar. Populația orașului Velles, înspăi­mîntată de cele ce se auzea și, fugea unde vedea cu ochii ca să scape de furia neîn­frînată a acestor antropo­fagi ai Europei. îngrijorată, trebuia să fug și eu. Mă pregătisem chiar. La un moment dat, însă, m­i-am dat seama că o da­torie mai înaltă mă reține, o dato­rie de suflet către populațiunea ro­­mînească din Welles, pe care, guver­nul românesc m’a trimis s’o luminez, dându-i în toate ocaziunile, sprijinul msfi prin sfaturi sunt intervention! folositoare, în baza culturei și a cu­rajului cu care sunt Înzestrată. In oraș, panica devenise mai mare. Urgia se apropia. N’am stat mult pe gîndurî, mi-am luat curajul și, ca fiică adoptivă a unei târî civilizate— România — m’am prezentat în nu­mele ei comandantului militar al orașului Welles, de la care am cerut protecțiune, atît pentru mine, cît și pentru toată populația română din acest oraș. Dragă frate, nu am cuvinte să’ți descriu cavalerizmul acelui coman­dant- Sîrbii sînt oameni de inimă, buni patrioti și nutresc pentru Ro­­mînia cele mai frumoase sentimente. Iată răspunsul acelui comandant, care mi-a vorbit în franțuzește: „Te felicit, d-ră. Iubesc românii și firea lor. In cazul cînd Orașul Welles va fi bombardat sau­ atacat, vom­ da tuturor românilor din Welles un adă­post sigur, și, de­ va fi timp, vă voi­ pune la dispoziție un tren pentru a fugi în interior". La răspunsul nobil al acestui sîrb mărinimos, l-am mulțumit in nu­mele țarei mele, a tuturor românilor și, ca recunoștință, m’am Înscris ca soră de caritate la Curcea Roșie. Atunci, imediat, în aceeași zi, îm­preună cu d-na Zică și d-ra Floro Zică, am adunat in jurul nostru cîte­­va doamne romînce din localitate, cu cari am venit în ajutorul răniți­lor, cari soseau cu sutele din toate părțile. Lucram din toată inima, de dimi­neață pînă noaptea, în soare și praf. M’am expus prea mult. Obosită și lih­nită de foame (era mare lipsă de ali­mente) am căzut bolnavă. Ajunse­sem în ultimul timp să ne hrănim cu caise și pîinie neagră sau pâine și zeamă de orez fiert. Zece zile am stat bolnavă. In timpul acesta mă gîn­­deam la țara mea, la răniții mei, la voi, dragă Leonida, și în visurile mele visam o Romînie mare, falni­că. A dat D-zeu și m’am însănătoșit, nu pe deplin dar mă puteam ține pe picioare. Mi-am reluat din nou ser­viciile de infirmieră.... Stim­ată și iubită de toți, în tot timpul cît am fost bolnavă, am fost vizitată de medicii sîrbi și primeam medicamente gratuit-M’am­ pus iar pe lucru. Intr’o seară de groază­, cînd nu îndrăznea să iasă nimeni din casă, se anunțase un nou convoi de răniți. Nu puteam sta ne­­păsătoare. Mi-am luat curajul și am plecat spre locul unde răniții debar­­cau. Pe stradă, țipenie de om. Nu­mai eu și patrulele pe cari le au­zeam zicînd : — Asta este profesoara de la școa­la romîneascâ. Mă făcusem cunoscută de toți. Toți sîrbii mă iubeau și toți spuneai­ că speranțele lor sînt îndreptate către romîni. — Numai romi­nii — ziceau ei — ne vor scăpa de lista bulgărească. Deoarece cunosc limba greacă și turcă, comandantul militar al ora­șului, mi-a încredințat o nouă mi­siune și anume : Secondată de un ofițer și un sol­dat sîrb, am vizitat pe rînd toate casele locuite de greci și turci, în­­curajînd populația, dîndu-le sfaturi și comunicîndu-le că în curînd bul­garii își vor lua pedeapsa bine me­ritată- Mă simțeam fericită că-mi pot îndeplini cu Sfințenie și această nobilă misiune. Am admirat apoi răbdarea și bărbăția poporului sîr­­besc. Din sutele de răniți, ce zăceau­ în spital, nu se auzea un vaet, un ge­măt nu eșea din gura lor. Supuși și răbdători ca niște miei, îndurau du­rerile, cînd îi opera sau îi bandaja. Cei în convalescentă, cereau singuri să se întoarcă­­ cît mai curînd la luptă. Am admirat apoi bunătatea sufle­tească a medicilor militari și buna îngrijire ce se da răniților, iar noi romîncele de la „Curcea Roșie", ani­mate de sentimente frumoase, lucram din răsputeri. Printre soldații sîrbi, am găsit foarte mulți, cari știam romînește. Nopți întregi îi vegheam pe aceștia. Imi erau dragi, îi iubeam pe acești voinici apărători de patrie.A dat D-zefl și am scăpat de urgia bulgarilor. Sîrbii, atacați in trei părți de bulgari, la Cir­lovak, Istip și Octopoli, după ce au concentrat forțe armate, în mai puțin de 10 zile au respins pe bulgari din toate părțile, ocupînd Istipul și înaintînd pe teri­toriile ocupate de bulgari. Acum avem mare liniște in oraș. Pretutindeni se vorbește de victoriile grecilor și ale sîrbilor și cum Bulga­ria se pierde văzînd cu ochii. Toată lumea așteaptă cu încredere hotărî­­rea Romîniei. Speranțele tuturor se îndreaptă spre romîni; chiar greco­­manii au început a vedea în români firea înțeleaptă a omului care nu ho­tărăște înainte de a judeca. Grecii, după cum aud, au hotărît de a face multe înlesniri Romîniei, sprijinind cît va putea mai mult chestia macedoniană. Grecii sînt oameni de cuvînt și cred că vor face astfel ca pe viitor să fie scutițt de critica opiniunei publice și a presei romînești. Sora ta Eleo­nora iflilill­l S’a remarcat la ultimul timp cît de mult au lăsat de dorit, din cauza mobilizării, diferitele servicii muni­cipale, poștale ș. a. E de remarcat că în aceste circum­stanțe nici un moment serviciul de ridicare al cadavrelor și clinilor va­gabonzi nu a lăsat de dorit, S. P. A. făcind mari sacrificii pentru a recru­ta personalul necesar și avînd, toc­mai în primele zile cînd se găseau­ In Capitală mii de cai de rechiziție, a furniza transporturi îndoite ca nu­măr și îndepărtate, pe la diferitele regimente și la periferie. Medicii veterinari ai județelor Bu­­zău­, Iași, R-Sărat, Rom­anați, Su­ceava, Teleorman și Vlașca, au ra­portat direcți­unei generale a servi­ciului sanitar că în aceste județe s’a declarat epizootia de brîncă infec­­țioasă printre rîmătorii locuitorilor. Rapoartele medicilor ne arată că această epizootie s’a declarat în 7 comune cu 18 curți infectate cu 43 cazuri din cari 17 mortale, 11 vin­decate și 15 nevindecate. S’au luat măsuri pentru combate­rea acestei epizootii. La 1 August 1913, conform derivi­­uței ministerului de razboiu, dar înainte de mobilizare, expirînd ter­menul acordat părinților candidați­lor la di­ferite școli militare cum Cra­iova, Iași, M-rea Dealului și Bucu­rești, pentru înaintarea actelor di­recțiune­ respective, mai mulți chi­ori se întreabă. Ce se fac copiii al căror părinți fiind mobilizați nu au avut nici nu au timpul a se ocupa de aceasta, de asem­­enea și cei rămași cari și ei obțin cu greu actele nece­sare dela autoritățile militare și sînt in suferință pentru depunerea taxe­lor cerute de 150 lei de candidat? Ar fi bine ca avînd în vedere evenimen­tele excepționale prin cari trecem, ministerul de razboiu să dispună prelungirea termenului pentru pre­zentarea actelor și ținerea exame­nelor. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a primit mai multe rapoarte din partea medicilor veterinari ai județelor Argeș, Bacău, Botoșani, Dorohoi, Gorj, Ialomița, Ilfov și Vîl­­cea, cari au raportat că, în aceste județe s’a declarat epizootia de pestă porcină printre rîmătorii locuitori­lor. Din rapoartele primite reese că a­­ceastă boala s-a declarat în 11 co­­smute cu 72 curți infectate cu 126 ca­­zuri din cari 13 mortale, 14 vinde­cate și 89 râmase nevindecate Administrația comunală, în vede­rea epidemiilor ce ne amenință, a dispus o cît mai strictă aplicare a măsurei care prevede cercetarea și aruncarea fructelor necoapte, pen­tru a împiedica punerea lor în con­sum­a­țiune. Cu privire însă­­ a an­uncare­a fruc­telor în Dîmbovița găsim cu­ nu e suficientă paza predestinată a pu­ne în imposibilitate populațiunea­ sărmană de a le culege — necunos­­cέnd pericolul la care se expune și dornică d’a lua ceva... pe gratis — se repede pe marginea de jos a che­­iurilor spre a aduna din acele fruc­te.­­aducătoare de boli. Cu o trăsură care să colinde lungul cheiului un singur jandarm și sergent de oraș nu se vor putea face ascultați decât numai în timpul trecerea­lor, nu însă și după ce vor fi trecuți mai depar­te. CINEMA INTIM, Sîmbătă 39 Iu­lie : , DiamentJul Negru“, dramă de­fectivă în 3 acte și „Victoriile Gre­cilor“, actualizate. Azi la orele 8 dimineața se va în­truni la „România Muncitoare“ sin­dicatul funcționarilor­ comerciali; în str. Carol 19 Societatea funcționari­lor comerciali ; în str. Traian No. 3 membrii soc. „soidei Jesurt“; la o­­rele 2 d. a. în calea Dudești No. 30 soc. Deslegătorii; în acelaș loc sec. Fraternitatea, la orele 3 d. a., în sa­la Reitzinger (Ilfov) membrii societ. Sobarilor și în strada Izvor circ. 13 societatea Merje Senepeș.

Next