Dimineaţa, iulie 1913 (Anul 10, nr. 3349-3379)
1913-07-22 / nr. 3370
2 LACU SARAT (Brăila) Cea mai veche e mai bine reputată și iaa eficace Stațiune balneară PROPRIETATEA STATULUI Cereți Broșura Prospect i SOCIETĂȚII LACU SARAT BRAILA I Viața estină ------ Toate distracțiile Băile funcționează fară întrerupere cu toată situația excepțională. t \ Bocarii imite “ ȘI — Jartiere ilare cu prețuri foarte avantagioase se află în depozit în mare cantitate la Magazinul de încălțăminte Calea Historiai RE în fața Teatrului KH al San al Bomboane purgative M m din «no de fructa. Ușor de luat si fi g de copil și adulți. Efect sigur. IS&l H U Excelente contrar. 4dP TM Constipa[ict, Leneviei intestinale, Hemoroizior, Congestiunei, — Prețul Lel 1.7L Migrenei De vânzare la toate farmaciile și drogueriile. SINAIA De închiriat Vilii .4L IONEL compuse din mai multe camere și 2 bucătării Strada Lascar Catarg în Adresa Bercovici, Sărindar 8, București. Moda de azi cer ei o încheietoare de haină plată și sigură. Artiștii modei din Paris, precum și toate atelierele de modă mai mari din lume, întrebuințează de ani de zile extra platele și rezistente la orice mișcare. Cele mai înalte și unic distincțiuni. Observați la cumpărare, marca de garanție „KIM“. Garantate contra ruginei. Hep.Gen.il FfiflER&Co Societate in Comandită, București Str. Bresoiana No. 19.—Telefon 310 Adevărata apare Vichy și substituțiunile ei Cînd cerem apa de Vichy fără a numi isvorul, se întimpli cîteodată să ni se dea apă care isvorește la Vichy, dar a cărei etichetă caută a se asemăna cît mai mult de eticheta apei adevărate de Vichy, celebra stațiune termală cunoscută în lumea întreagă. Vichy este în adevăr o garanție națională franceză, fiindcă statul posedă cele mai vechi izvoare dintre cari cele mai renumite sînt Célestins, Grande Grille și Kopital. Așadar cînd vrem apă adevărată de Vichy, trebue să cerem și izvorul: Vichy Célestins, Vichy Grande Grille sau Vichy Hôpital. Ca marcă de autenticitate fiecare sticlă poartă pe gîtul ei un cerc albastru cu cuvintele: Vichy Etat. Se găsește în sticle mari și mici în toate Restaurantele, Magazinele de coloniale, Droguerii și Farmacii.___________________________ _ VMIST automobiliști, agenți, voiajori, militari, escursioniști, etc. toți cei cari călătoresc în România, au nevne d' nona CALAUZA A TUTUROR. MUMUZULOR din XIOTIX A NI •, de d-l Gh. Popescu, șef de birou la Ministerul Lucrărilor publice. De vânzare la toate librăriile din București și la autor care în cerere trimite contra ramburs. Prețul loi ÎO elegant l-cot. Karlsbad DQGTO^ÜL Gr. Brauer Sprudelstr. Schwedische Hauss Dr- LUWÍSCH Special în Boale sifilitice (iiungsi) Rămfune vara în Capitală 7 Consultațiuni 2—3 și fl., ~7‘, Pt K Telefon 24/30 Strada Covaci No. 8 DE ÎNCHIRIAT chiar da acum CASA din bulev ălealănărei 83 Compus din 4 camere, antreu, bac, bucătărie și antenanse, gaz, apă și canal singur în curte. A se adresa Leon Vodă 24. MOTOR DE BENZINA în perfectă stare de funcționare c» transmisiuni și roți. Se vinde de ocazie . Str. Brezoianu 1 Jbis în curtea Hotelului Princiar. sii jar pîpisîo"Str. Armereasca No. 1. »•con. școali. comerc. sa primară t-«când sub Conducerea uti "i *»*• «»tOFE»t»Rl, primește elvi interni și externi și pentru școlile statului. Preparațiunile de examene pentru Septembrie încep de pa acum: Dr. A. BARASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialis în boale de Piele și Sifilitica (,Lumești) Soarele pârului Calea Victoria 120(Ungă bis. Albă Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. — Telefon 29/1 — I DIMINEAȚA Diurnele comisiunilor de rechiziție Monitorul Oficial” de azi publică deciziunea ministerială cu privire la fixarea diurnei secretarilor comisiunilor peutru lichidarea bonurilor de rechizite și la modul de lichidare a drepturilor membrilor acelor comisiunii și secretarilor lor. Deciziunea ministerială prevede ca secretarii comisiunilor pentru lichidarea bonurilor de rechiziție din întreaga țară, vor primi o diurnă de cite 12 lei pe zi, în care se cuprinde și indemnitatea pentru transporturile ce ar avea ele făcut. Această diurnă li se va plăti pe tot timpul cît vor lucra efectiv, fie în zilele cînd comisiunea ține ședințe, fie în zilele cind secretarii lucrează singuri, sau se găsesc în drum împreună cu comisiunea. Fiecare comisiune va comunica ministerului numele secretarului ce a numit, spre a fi trecut, in registrul control al drepturilor fiecăruia. Aceeaș comunicare se va face őrletecteori va avea loc vreo schimbare de secretari. Drepturile la identitatea pentru transport, precum și drepturile secretarilor la diurna cuvenită lor, vor începe din ziua constituirea comisiului, constatată prin încheiere de proces-verbal. Numai zilele servite efectiv dau dreptul la îndemnizările prevăzute de menționatul articol din regulament. Prin „zile servite efectiv”, se înțeleg și zilele pe cari comisiunea le va , întrebuința pentru mergerea dela o localitate la alta, în cazul cînd ar găsi necesare asemenea dislocări. Lichidarea drepturilor comisiunei și secretarilor se va face lunar. La finele fiecărei luni, comisiunea va constata prin încheiere de procesverbal numărul zilelor cu drept la indemnitate de transport, cuvenite membrilor comisiunei, precum și numărul zilelor de diurnă, cuvenite secretarului. In baza acestui proces-verbal, secretarul comisiunii va întocmi un stat nominal, în dublu exemplar, în care fiecare membru și secretar va atesta numărul zilelor servite și suma cuvenită. Ambele exemplare de state nominale, însoțite fiecare de cîte o copie a procesului-verbal prevăzut la alin. II de ma sus, se vor înainta ministerului de război si, in primele zile ale lunei următoare, pentru ordonanțare. Ordonanțarea se va face pe numele secretarului comisiunii, care va anexa la ordonanța de plată un stat nominal în care fiecare persoană va atesta primirea sumei cuvenite. EPILOGUL senzaționalei drame din Roman PROCESUL ELEVULUI GH. DAMAȘGHIN AUTORUL CRIMEI ÎMPOTRIVA UNEI FETIȚE DE 13 ANI ROMAN, 20 Iulie. — Cititorii ziarului nostru își aduc aminte desigur despre senzaționala crimă făptuită de un elev din cl. I gimnazială, Gh. Damaschin, împotriva unei fetițe în vîrstă abia de 13 ani Lenuța Androne despre care am dat relații la timp. Motivul care a Împins pe elevul Damaschin la făptuirea crimei se poate vedea din conținutul scrisoarei de mai jos, găsită în buzunarul victimei în momentul cînd a fost împușcată și care i-a fost adresată de sus zisul. Tribunalul Roman înaintea căruia s’a înfățișat azi spre judecare procesul a condamnat pe elevul Damaschin la 19 ani închisoare. Iată aci textul scrisorii care ne desvălue o mentalitate din cale afară, de perversă și un sentimentalism cu totul periculos contractat desigur din lectura nesănătoasă a unor romane de sensație: „Dragă Leonte, „Cum dracu să nu fiu supărat pe „tine dacă de atîta timp nu este nici „un progres. „Cum sa fiu cu inima curată, cînd „te vedeam că tot îmi aduceai a„minte de Olimpia care mă descuraja foarte mult, mai ales cînd am „văzut, și batista aceia la Valeriu, „cum crezi că eram eu atunci? „Asta să o știi că sunt ambițios și „chiar gelos, că nu ți-am ertat ni.mic, „închipuiți că ai fi un vînător și „că, eșindu-țî vînatul înainte și ești „gata să-l vînezi atunci vine cîneva „străin cine știe din ce prăpastie și „te oprește să vînezi animalul pen„tru nimica toată, atunci oare ce „crezi nu ai fi în stare să-l omori pe „dînsul în locul animalului. „Dar acum poți să mă uiți chiar „pentru totdeauna căci să știi ce se „va întîmpla în luna aceasta te-ai „topi v&zînd cu ochii de mînne. Gîndul meu este tot la tine dar nu la „iubirea ta ci la un mizerabil complot ce l’am urzit împotriva ta. „Petrece și te veselește căci nu „Știi ce se poate întîmpla mîine. „Să știi că singur te urăsc și mă „urăsc de soarta ce m’a întîmpinat „dar acum e prea târziu și un singur lucru mi-a mai rămas: „Să mă omor, să te omor“. (ss) Gh. Damaschin Prin scrisoarea de mai sus, precocele criminal își etala cu emfasă planul său periculos și pe care l-a realizat cu o uimitoare exactitate. Fernando iersii Jettlfer Feilm_mail HOMAR In orașul nostru s’a format un comitet pentru ajutorarea familiilor nevoașe ale oștenilor plecați în campanie. Comitetul se compune din următoarele persoane: episcopul Teodosie, d-rîn C. Cantacuzino-Pașcanu, I. Theohari prefect, C. Balaiș primar, dr. M. Riegler deputat, Ștefan Ciuntu senator, Grigore Buicliu avocat, Dimitrie Tăcu fost prefect, I. Brumă deputat, C. Virgolici președintele tribunalului, Al Morțun fost primar, dr. N. Țureanovici, D. Mancaș, Gh. D. Brăniștreatu, Matei Costache, I. de Marbaix directorul fabricei de zahăr, G. D. Inga directorul suec. Băncii Naționale, Al. Deker farmacist, Em. Silberg directorul gimnaziului, Ero. Fior directorul Băncii de Credit, I- N. Botez directorul Băncii Romanului, S. Antoniu căpitan de jandarmi, Iancu Avram și Isidor Schiffer reprezentanții Uniunea evreilor pămînteni, secția Roman: M. Bring președintele comunității israelite. HIMNICU-SAHAT D, ajutor de primar Iorgu Pantazescu, asistat de d. Meriți, casierul primăriei, a împărțit săptâmîna trecută, ajutoare familiilor nevoiașe ale celor mobilizați. Ajutoarele aceste au fost date din sumele donate de primărie și comitetul central al județului precum și din donațiunile particularilor, din care notez aci pe cele mai principale : I. Emandi, primar 100 lei ; societatea „Caritatea” a doamnelor 100 lei ; d-nii Th. Popescu 60 lei; Gh. Godreanu 70 lei ; Stancu Goldănescu, 40 lei; Moise Schwartz, 40 lei; P. Paraschivescu, 40 lei ; cîte 20 de lei d nnî: Matei Moisescu, D. Moisescu, A. Schwarț, Dumitru Atanasiu, Filip Grigorescu, Ion Manolache, Dumitru Modreanu, David Gulanca, Gheorghe Enache, Iancu Haianai, Frații Răpescu, Vasile Dumitrescu, Gh. Dumitrescu, D. Panait, S. Veit, Mărgărit Costea, Ioniță Antonescu, D. Teodorescu, d-na Carolina Mezingher, d-niî : Gh. Ștefănescu, T. Mărculescu, Osep. Bedrosian, Iorgu Hristodorescu, Iancu Goldenberg și Kira Panter; Costică Micu 15 lei: cîte 10 lei d-nii: Filip Finkelștein, Meer Binder, Mihail Ionescu, Radu Irimia, V. Duțulescu, D. Bibescu, T. Voinea, Dumitru Popescu, Ion Anghelescu, St. Gheorghiu, Stan Iacob, Costică Dinicescu, Paraschiv Stănescu, St. Niculescu, lordache Brâileanu, Dumitru Gheorghiu, Neculai Benea, Marin Wertenștein, Iosif Semcovici, Carol Schwartz, Lupu Schwartz, Gh. Teodorescu, Ghiță Georgescu, Dumitru Roșea, Moise Georgescu. Contribuția primăriei a fost de o mie lei iar a comitetului central de 700 lei, împărțirea s’a făcut în mod echitabil în raport cu nevoile fiecăruia. Au fost ajutate 303 de familii cărora li s’a distribuit 3516 lei și 74 hectolitri de mălai. — Scîntei BIRLAD Afară de sumele strînse de comitetul instituit în orașul Bîrlad pentru ajutorarea familiilor celor mobilizați și care s'au publicat la timp, s’au mai strîns următoarele sume: D. Nicolae Zaharia lei 1,50; societatea funcționarilor comerciali 50 lei, d. director al liceului Codreanu 39, d-na dr. Patzell 50, d-nii Lazăr Donca 300, Const. Crăescu 20, Const. Ledache 100, Gr. Abaza 20, d-na Demetru Nicolau 100, d-nii dr. Schönzal 50, Haim Abramovici 10, I. Ratner 100, S. Naiansohn 60, O. Roeder 100, J. Beer 20, Q. Goldstein 16, Leon Broder 5, Mendel Herșcovici 10, A. Max Zile,5. Julius Finckelstein 20 lei. Caufman Nicoly 60, dr. Feinsilber 100, Lazăr Zisu 100, Adolf Brandes 50, Kamiér & Grinbarg 40, B. Bercovici 25, Adolf Löbel 40, Hersch Edelstein 40, Haim Mendelsohn 5, Moise Zuckerman 6, Herman Goldstein 5, Oscar Făinariu 5, Jacques M. Litman 5, Adolf Broder 100, Leon Lazarof 5, Sigmund Mayer 100, Osias Herșcovici 20, Lupu Porter 10, Isidor Kaufmann 100, d-nele Maria Vidră 20, colonel Naumescu 100, general N. Rent 15, Sevastița Nicolau 10, Mihai Munteanu 10, Eliza Palladi 10, Elena Stamatescu 4, C. Popescu 4, Aglae. Corbu 100, d-șoara Arghir 4, d-na Profira Portrișescu 4. d. Iorgu Boteanu 100. Total 2267 lei 50 bau!. Starea semănăturilor La ministerul de interne, s’au primit următoarele rapoarte cu privire la starea timpului și a semănăturilor: , Viațea. Timpul în acest județ a fost variabil Seceratul griului este aproape terminat, în tot județul. Porumburile în urma ploilor căzute, sunt foarte frumoase. Viile au rod abundent. In comunele unde se recoltează tutunul este foarte frumos, ajungîndu-se cu munca la copilit. Livezile naturale și cele artificiale sînt frumoase. Dorohoiu. In acest județ ploile căzute au fost parțiale. Se activează actualmente cu secerișul griului și orzului. Porumbul în general este bun. Imașurile sunt frumoase, iar fînețele naturale se cosesc. Garj. Timpul în acest județ a fost variabil. Semănăturile de primăvară se prezintă faine. Pomii fructiferi și vii le dau o recoltă mediocră. Locuitorii se ocupă cu seceratul griului și cositul finului. Trint, 22 iulie 1913 0 nici eroică î ten ^ ^----------------$$--------------- Zilele de groasă din Welles.—Sîrbii ocrotesc pe romîni,, Infirmierile romînce,—Stoicismul răniților sîrbi.— Grecii și aromînii — Scrisoarea institutoarei române din Velles, adresată fratelui ei Ies Brăila — D-ra Eleonora Potamian, institutoare romînă, fosta directoare a școalei normale de fete din Monastir, reorganizatoarea învățămîntului școalei turcești Feizic, din Salonic, după programul învățămintului romînesc, actualmente institutoarea școalei române din Velles, adresează fratelui sau leoftida Potamian, din Brăila, următoarea scrisoare: Velles, 5 iulie, 1913 Iubite frate. Abia reîntoarsă la Velles, după un lung și obositor voiaj de la București, s-a zvonit că bulgarii au început atacuri și lupte în contra aliaților lor, că grecii și sîrbii au început obișnuitele lor fapte de canibali și că populația orașului Velles urma să aibă și ea soarta multor alte sate și orașe cari au căzut prada urgiei mișelești a neamului descreerat bulgar. Populația orașului Velles, înspăimîntată de cele ce se auzea și, fugea unde vedea cu ochii ca să scape de furia neînfrînată a acestor antropofagi ai Europei. îngrijorată, trebuia să fug și eu. Mă pregătisem chiar. La un moment dat, însă, mi-am dat seama că o datorie mai înaltă mă reține, o datorie de suflet către populațiunea romînească din Welles, pe care, guvernul românesc m’a trimis s’o luminez, dându-i în toate ocaziunile, sprijinul msfi prin sfaturi sunt intervention! folositoare, în baza culturei și a curajului cu care sunt Înzestrată. In oraș, panica devenise mai mare. Urgia se apropia. N’am stat mult pe gîndurî, mi-am luat curajul și, ca fiică adoptivă a unei târî civilizate— România — m’am prezentat în numele ei comandantului militar al orașului Welles, de la care am cerut protecțiune, atît pentru mine, cît și pentru toată populația română din acest oraș. Dragă frate, nu am cuvinte să’ți descriu cavalerizmul acelui comandant- Sîrbii sînt oameni de inimă, buni patrioti și nutresc pentru Romînia cele mai frumoase sentimente. Iată răspunsul acelui comandant, care mi-a vorbit în franțuzește: „Te felicit, d-ră. Iubesc românii și firea lor. In cazul cînd Orașul Welles va fi bombardat sau atacat, vom da tuturor românilor din Welles un adăpost sigur, și, de va fi timp, vă voi pune la dispoziție un tren pentru a fugi în interior". La răspunsul nobil al acestui sîrb mărinimos, l-am mulțumit in numele țarei mele, a tuturor românilor și, ca recunoștință, m’am Înscris ca soră de caritate la Curcea Roșie. Atunci, imediat, în aceeași zi, împreună cu d-na Zică și d-ra Floro Zică, am adunat in jurul nostru cîteva doamne romînce din localitate, cu cari am venit în ajutorul răniților, cari soseau cu sutele din toate părțile. Lucram din toată inima, de dimineață pînă noaptea, în soare și praf. M’am expus prea mult. Obosită și lihnită de foame (era mare lipsă de alimente) am căzut bolnavă. Ajunsesem în ultimul timp să ne hrănim cu caise și pîinie neagră sau pâine și zeamă de orez fiert. Zece zile am stat bolnavă. In timpul acesta mă gîndeam la țara mea, la răniții mei, la voi, dragă Leonida, și în visurile mele visam o Romînie mare, falnică. A dat D-zeu și m’am însănătoșit, nu pe deplin dar mă puteam ține pe picioare. Mi-am reluat din nou serviciile de infirmieră.... Stimată și iubită de toți, în tot timpul cît am fost bolnavă, am fost vizitată de medicii sîrbi și primeam medicamente gratuit-M’am pus iar pe lucru. Intr’o seară de groază, cînd nu îndrăznea să iasă nimeni din casă, se anunțase un nou convoi de răniți. Nu puteam sta nepăsătoare. Mi-am luat curajul și am plecat spre locul unde răniții debarcau. Pe stradă, țipenie de om. Numai eu și patrulele pe cari le auzeam zicînd : — Asta este profesoara de la școala romîneascâ. Mă făcusem cunoscută de toți. Toți sîrbii mă iubeau și toți spuneai că speranțele lor sînt îndreptate către romîni. — Numai rominii — ziceau ei — ne vor scăpa de lista bulgărească. Deoarece cunosc limba greacă și turcă, comandantul militar al orașului, mi-a încredințat o nouă misiune și anume : Secondată de un ofițer și un soldat sîrb, am vizitat pe rînd toate casele locuite de greci și turci, încurajînd populația, dîndu-le sfaturi și comunicîndu-le că în curînd bulgarii își vor lua pedeapsa bine meritată- Mă simțeam fericită că-mi pot îndeplini cu Sfințenie și această nobilă misiune. Am admirat apoi răbdarea și bărbăția poporului sîrbesc. Din sutele de răniți, ce zăceau în spital, nu se auzea un vaet, un gemăt nu eșea din gura lor. Supuși și răbdători ca niște miei, îndurau durerile, cînd îi opera sau îi bandaja. Cei în convalescentă, cereau singuri să se întoarcă cît mai curînd la luptă. Am admirat apoi bunătatea sufletească a medicilor militari și buna îngrijire ce se da răniților, iar noi romîncele de la „Curcea Roșie", animate de sentimente frumoase, lucram din răsputeri. Printre soldații sîrbi, am găsit foarte mulți, cari știam romînește. Nopți întregi îi vegheam pe aceștia. Imi erau dragi, îi iubeam pe acești voinici apărători de patrie.A dat D-zefl și am scăpat de urgia bulgarilor. Sîrbii, atacați in trei părți de bulgari, la Cirlovak, Istip și Octopoli, după ce au concentrat forțe armate, în mai puțin de 10 zile au respins pe bulgari din toate părțile, ocupînd Istipul și înaintînd pe teritoriile ocupate de bulgari. Acum avem mare liniște in oraș. Pretutindeni se vorbește de victoriile grecilor și ale sîrbilor și cum Bulgaria se pierde văzînd cu ochii. Toată lumea așteaptă cu încredere hotărîrea Romîniei. Speranțele tuturor se îndreaptă spre romîni; chiar grecomanii au început a vedea în români firea înțeleaptă a omului care nu hotărăște înainte de a judeca. Grecii, după cum aud, au hotărît de a face multe înlesniri Romîniei, sprijinind cît va putea mai mult chestia macedoniană. Grecii sînt oameni de cuvînt și cred că vor face astfel ca pe viitor să fie scutițt de critica opiniunei publice și a presei romînești. Sora ta Eleonora iflililll S’a remarcat la ultimul timp cît de mult au lăsat de dorit, din cauza mobilizării, diferitele servicii municipale, poștale ș. a. E de remarcat că în aceste circumstanțe nici un moment serviciul de ridicare al cadavrelor și clinilor vagabonzi nu a lăsat de dorit, S. P. A. făcind mari sacrificii pentru a recruta personalul necesar și avînd, tocmai în primele zile cînd se găseau In Capitală mii de cai de rechiziție, a furniza transporturi îndoite ca număr și îndepărtate, pe la diferitele regimente și la periferie. Medicii veterinari ai județelor Buzău, Iași, R-Sărat, Romanați, Suceava, Teleorman și Vlașca, au raportat direcțiunei generale a serviciului sanitar că în aceste județe s’a declarat epizootia de brîncă infecțioasă printre rîmătorii locuitorilor. Rapoartele medicilor ne arată că această epizootie s’a declarat în 7 comune cu 18 curți infectate cu 43 cazuri din cari 17 mortale, 11 vindecate și 15 nevindecate. S’au luat măsuri pentru combaterea acestei epizootii. La 1 August 1913, conform deriviuței ministerului de razboiu, dar înainte de mobilizare, expirînd termenul acordat părinților candidaților la diferite școli militare cum Craiova, Iași, M-rea Dealului și București, pentru înaintarea actelor direcțiune respective, mai mulți chiori se întreabă. Ce se fac copiii al căror părinți fiind mobilizați nu au avut nici nu au timpul a se ocupa de aceasta, de asemenea și cei rămași cari și ei obțin cu greu actele necesare dela autoritățile militare și sînt in suferință pentru depunerea taxelor cerute de 150 lei de candidat? Ar fi bine ca avînd în vedere evenimentele excepționale prin cari trecem, ministerul de razboiu să dispună prelungirea termenului pentru prezentarea actelor și ținerea examenelor. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a primit mai multe rapoarte din partea medicilor veterinari ai județelor Argeș, Bacău, Botoșani, Dorohoi, Gorj, Ialomița, Ilfov și Vîlcea, cari au raportat că, în aceste județe s’a declarat epizootia de pestă porcină printre rîmătorii locuitorilor. Din rapoartele primite reese că această boala s-a declarat în 11 cosmute cu 72 curți infectate cu 126 cazuri din cari 13 mortale, 14 vindecate și 89 râmase nevindecate Administrația comunală, în vederea epidemiilor ce ne amenință, a dispus o cît mai strictă aplicare a măsurei care prevede cercetarea și aruncarea fructelor necoapte, pentru a împiedica punerea lor în consumațiune. Cu privire însă a anuncarea fructelor în Dîmbovița găsim cu nu e suficientă paza predestinată a pune în imposibilitate populațiunea sărmană de a le culege — necunoscÎnd pericolul la care se expune și dornică d’a lua ceva... pe gratis — se repede pe marginea de jos a cheiurilor spre a aduna din acele fructe.aducătoare de boli. Cu o trăsură care să colinde lungul cheiului un singur jandarm și sergent de oraș nu se vor putea face ascultați decât numai în timpul trecerealor, nu însă și după ce vor fi trecuți mai departe. CINEMA INTIM, Sîmbătă 39 Iulie : , DiamentJul Negru“, dramă defectivă în 3 acte și „Victoriile Grecilor“, actualizate. Azi la orele 8 dimineața se va întruni la „România Muncitoare“ sindicatul funcționarilor comerciali; în str. Carol 19 Societatea funcționarilor comerciali ; în str. Traian No. 3 membrii soc. „soidei Jesurt“; la orele 2 d. a. în calea Dudești No. 30 soc. Deslegătorii; în acelaș loc sec. Fraternitatea, la orele 3 d. a., în sala Reitzinger (Ilfov) membrii societ. Sobarilor și în strada Izvor circ. 13 societatea Merje Senepeș.