Dimineaţa, octombrie 1913 (Anul 10, nr. 3441-3471)
1913-10-26 / nr. 3466
Anni Xi—No. 34066 I PUBLICITATEA 1 CONCEDATĂ EXCLUSIV 1? AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER SI Comp. Strada Doamnei No. 8. Etaj 1.—Telefon s, 6-8-10-12 PAGINI Ca cele din urmă știri din lumea intreag Director: CONST. MILLE Birrourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. București Un an Lei 20.—; (1 luni Lei 11 S luni Lei 6. — Pentru strälnätate prețul este indolt TELEFON 4 LINII fio. . 14 IO; 34 73; 14/99; 12/40 „MANASSE“ D. C. Nottara în rolul Manasse Piesa lui Ronetti-Roman, contestată un moment de un grup de tineri, va fi reprezentată în astă seară la Teatrul Național. Manifestul guvernului bulgar către popuncțiunea teritoriului anexat Guvernul bulgar a lansat cu aprobarea regelui următorul manifest către populațiunea din teritoriile anexate : „După un războiu sîngeros s’a încheiat între guvernul bulgar și înalta Poartă la 16 (29) Septembrie 1913 un tratat de pace prin care se recunoaște anexarea fostului teritoriu otoman la regatul bulgar. „In baza acestui tratat, Bulgaria a ocupat cu trupele sale ținuturile cedate, instituind acolo administrațiunea bulgară. „Ca să dispară odată pentru totdeauna trista amintire a evenimentor sîngeroase ce au adus atîtea nenorociri ambelor state beligerante și supușilor lor și ca să se introducă liniștea, dragostea și buna înțelegere între locuitori, guvernul bulgar crede de a sa datorie, ca în numele majestăței sale regelui să asigure amnestiarea tuturor celor cari au luat parte la activitatea dușmănoasă sau cari au comis fapte condamnabile înainte de încheierea tratatului de pace. Aceeași amnestiare se acordă și acelor locuitori din nouile teritorii, cari s’au amestecat în evenimentele politice de acolo. „Autoritățile bulgare, civile și militare au primit înștiințarea de a trata cu cea mai largă bunăvoință populațiunea nouilor teritorii, ocrotindu-le religiunea și naționalitatea, garantînd libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului și ocrotirea avutului tuturora. „Cetățenii Bulgariei-Noui se bucură de aceleași drepturi, fară deosebire de religiune și naționalitate ca și toți ceilalți cetățeni ai regatului bulgar. „S’au luat măsuri ca să fie respectată libertatea religioasă și culturală a tuturor cetățenilor, precum și obiceiurile religioase, moscheele, cimitirile, etc. ..Guvernul bulgar luînd aceste măsuri, cere ca nouiî cetățeni să se dedea la ocupațiunile lor pașnice ; astfel se vor bucura de drepturile acordate de legi și de bunăvoința regelui, precum și de ajutorarea guvernului. Guvernul speră că nouiî cetățeni vor dovedi devotamentul lor față de regatul pe lângă care au fost încorporați, prin credință față de rege și patrie, prin respectarea legilor și purtare frățească față de concetățenii lor. Astfel vor contribui la propășirea și prosperarea regatului. „Dar în Sofia la 16 Octombrie 1913“. Stoklaska In curînd în „Dimineața“: Dinu Milian Roman da CONST. MILLE Sîmbătă, 26 Octombrie 1913 Ucenicia In meserii și profesiuni ■ ■ wrm— 1 — Raportul d-nei Savanei — D-na Ella Bm. Savopol, alle cărei merite in dezvoltarea mnicei industrii sunt cunoscute, a înaintat miniștrilor de instrucție publică și comerț un foarte interesant raport asupra organizării tectonice și juridice a uceniciei. Ca să avem meserii și comerț naționale este de la sine înțeles că trebue să știm a forma pe viitorii meseriași și comercianți. D-na Savopol, după ce a cercetat și din cărți și prin anchete la fața locului cum s’au petrecut și se petrec lucrurile în străinătate, face o serie de propuneri practice realizabile la noi. Studiul d-sale este deci de o deosebită importanță și fiindcă am reușit să ni-l procurăm, îl vom împărtăși, în trăsăturile lui generale, și cititorilor. __ Primul capitol al lucrării d-nei Savopol tratează despre „principalele faze prin cari a trecut ucenicia în Franța și în Elveția . Din secolul XII lea, epoca celebrului cod , „Livre des Metiers“ și pînă în zilele noastre, istoria tectonică a uceniciei, cuprinde două mari perioade: 1- a) O perioadă lungă a lucrului de mină și a micei industrii care durează pină la începutul secolului XIX-lea, adică pînă la introducerea mașinei cu abur. In această epocă, omul nu are la îndemînă, pentru lucrarea materiilor prime : lemnul, piatra, materiile textile, metalele, decit instrumente de mină, așa că produsele industriei sînt obiecte de artă sau meșteșug, lucrătorul e meșteșugar sau artist, iar învățătura meșteșuguilui e lungă,,înceată, anevoioasă și absolut necesară. 2 a) O perioadă scurtă, a lucrului cu mașina, de la începutul secolului XlX-lea, pînă în zilele noastre. In această epocă, aburii, electricitatea, gazul, toți productorii de forțe motrice, înlocuesc brațele lucrătorului. Atunci în marile uzini, în unele industrii, și mai ales in industriile textile munca omului e redusă la cea mai simplă expresiune, alimentarea, supravegherea, conducerea unei mașini. Munca, se devide. Același obiect, o pălărie, un ac, un cui, o toae de hîrtie, care altă dată era fabricată de un singur lucrător, trece printr’o sumă de mîini și operațiuni. Ce devine vechea ucenicie cu această revoluție a industriei? Decade, moare, ca să dea naștere unui astfel de învățămînt, învățămînt pe de o parte mai simplu, cînd se reduce la supravegherea unei mașini, mai complicat și mai anevoios, cind e vorba a cunoaște și a perfecționa acea mașină, în care caz practica nu-i suficientă, ci se impun cunoștiinți speciale, o deosebită cunoștință tehnică. . Istoria juridică a uceniciei, merge paralel cu cea tehnică. 1- a) Ucenicia e regulamentară. Aceasta în timpul corporațiunilor și a lucrului de mină. 2- a) Ucenicia e liberă, în prima jumătate a secolului XIX-lea, adică de la suprimarea corporațiilor 1791) data celei dinții legi pînă la 1851 moderne asupra uceniciei. Aceste două faze juridice corespund aproape cu cele două faze tehnice. La care se adaogă a treia, aceia a legilor urbere. Sînt multe meserii în cari se pot cîștiga frumoase salarii, la cari nu se poate însă ajunge decit printr’o prealabilă educațiune profesională. Să vedem chipul cum s’a făcut această educațiune în diferite epoci. Sub vechiul regim economic, ucenicul capătă învățătura în timpul uceniciei de la patronul său, care era meșteșugar și obligat prin statutele corporațiunei sale de a da în chip foarte temeinic ucenicului, odată cu îngrijirea lui părintească, și această învățătură Marea industrie, introducerea mașinismului, aduce criza uceniciei La ce ai da copilului un meșteșug, care cere din partea părinților sacrificii, cînd sînt atîtea îndeletniciri ce pot să-i dea imediat cișmig ?, la dai în fabrică, unde îndată i se plătește. Pe de altă parte, chiar principiul de organizare a muncei de astăzi, specializarea, nu reclamă cunoștinți complecte, in citeva săptămâni chiar în citeva zile, lucrătorul e în stare să lucreze, ca să-șî asigure pîinea. Dar sînt meserii de acelea cari trebue să existe, de cari nu ne putem lipsi, cari formează una om serie mai înfloritoare industrii naționale, și cari reclamă speciale pregătiri, o deosebită învățătură profesională, cum e : croitoria, articolele de modă femeească, etc. Așa că pentru cauze de interes general și în interesul particular, s’a organizat încetul cu încetul, un învățămînt tehnic rațional, pentru a înlocui ucenicia din ateliere, care este în decădere și nu mai există decît de formă, căci în fond ea constă în cea mai mare parte din ocupațiuni domestice, gospodărie, curse, etc. In capitolul următor se va vedea care este organizația actuală a uceniciei în Franța și în Elveția. începutul Toamnei De cîte ori se apropie toamna, cu ploi cari țin săptamînî întregi, cu vînt și frig, îmi aduc aminte de versurile regretatului poet N. Scurtescu : Cu ale șale flori și cînturi Vara pleacă dintre noi; Vine toamna cînd bat vinturî Cu furtune și cu ploi! Și mai îmi aduc aminte și de mult regretatul Lascar Catargiu, care fiind președinte al consiliului de miniștri, la orice interpelare i se adresa răspundea invariabil : „La toamnă ! Onorabilul interpelatei va fi satisfăcut la toamnă !’’ Pe o petiție dată de cineva, Catargiu a scris atunci cu slove chirilice, o rezoluție în limba latinească și încă ce latinească ! „Lucrurile vor rămîne statu Kva pînă la toamnă”. Katargi Voise să scrie statu quo, dar n’avea una în alfabetul dascălului Chiosea, profesorul lui Ion Ghica, și al altor boeri mari, și a fost nevoit să facă un compromis între latinism și slavism. Altă rezoluție a lui conu Lascăr scrisă tot cu slave chirilice a fost aceea privitoare la numirea unui prefect la județul Dorohoi : , „Să se numească conurolați în postul de prefect la Dorohoi, ce se află vacant”. Toamna deși cad frunzele, deși cade brumă, zăpadă, fete și damne frumoase pe poleiul strălucitor și alunecos de pe trotuare, dar nu cad guvernele. De ce ? E o enigmă care totuși s-ar putea deslega astfel : Toamna bugetul e pe sfîrșite și partizanii îl vor intact. De aceea moartea guvernelor se întâmplă mai totdeauna în luna Martie, cu o săptămănă-două înainte de bugetul nou. Mai ales partidul liberal are fobia lunei Martie în care a căzut de la putere pînă acum de vreo șapteopt ori. Cu începutul toamnei începe și viața intensă în București. Teatrele se deschid. Camerele se deschid, magazine ce-au lăsat obloane de vară redeschid cu le pe lunile mărfuri nouă, toate din Paris și Londra; localurile cu petreceri nocturne fac dever, pentru că nopțile fiind mari este destul timp pentru tăvăleală. Și cîte altele ! Crizanteme ex.traordinar de mari, roșii, albe, ruginii, albastre, galbene apar în cătuțimî mari. Damele toate poartă în brațe maldăre ca o podoabă ce le prinde. Vin mode de toamnă și cucoanele ispitesc prăvăliile să vază mai dinainte ce" pălării au să fie : â la Pagea din București, â la Essad- Pașa, â la Balcic, a la Dobrici, â la Turtucaia, ă la Holera 1 Berea și înghețata iasă loc castanelor prăjite, Graiurilor, grogurilor, vinului fiert cu piper — bun contra rocelei. B. TSLEOît Catrene Unei fete bătrins Să te fure vreun tinăr. In zadar ai așteptat. O romantică copilă. Numai vremea le-a furat. O culme Lui Iancu Brezeasm IuTilvii Zîitucîl CClidtlClî, Petrecind la o agapă, Și privind bufetul, zise: „Ah !îmi lasă gură apă“.