Dimineaţa, iunie 1914 (Anul 11, nr. 3678-3707)
1914-06-10 / nr. 3687
--= 2 ======= Dr.Uscatu Specialist la Berlin și Paris Boli de Piețe, Sifâstice și Genito-urinare Analiza sângelui pentru sifilis, — Injecții cu 608 Bulevardul Elisabeta No. 8 Oonsultațiunl dels 3—8 Telefon 7 10 SOLIDOL este și rămâne cea mai durabilă vopsea de lac pentru dușumele. Usucă repede, păstrează timp îndelungat luciul și nu se pătează de apă. De vânzare la magazinu de vopsele „LA ELEFANT“ din str. Lipscani 86 și ia sucursalele sale din Iași, Craiova, Ploești și Botoșani cu aceeași emblemă. - PLOEȘTI Dr. Weisselberg Specialist în boale de femei (raamos) interne și genito-urinare. In*eciuri cu Neosarvarson. S’a mutat în Calea București 4 prisTojí ““ Sa ¥§ya Strada Mihai-Vodă 5 bis lângă Cale de Paris și Casa Depuneri Camere elegant mobilate cu și fărâ pensiune. Restaurant de primul srâng. Băi calde și reci la fiecare etaj. Electricitate în toate camerile. Liniște, confort și serviciu prompt se poate avea numai la Pensiunea Savoya. Telefon 53/67. Se vorbește germana, franceza, engleza și italiana. ^ ___ SE CAUTA I agenți plasatori contra provizion introduși la clientela particulară și autorități din Capitală și provincie pentru un articol de prima necesitate. Se asigură beneficiu bun. Adresa sub R. C. Bello, la agenția Schulder & Co; București. DOCTORUL H. LAZAROVICI Dorna S’A MutAT Splaiul Bolintineanu 3,p. 35 vis a-vis de Uzinele Lemaitre Telefon 5519. Cons. 1—3 și 7—S1. ,p. m Angajament favorabil oferă o societate importantă, cu sediul în Capitală, persoanelor cu cunoștințe și relații întinse atît în București cit și în provincie. Cele cu abonament pe C. F. R. pot obține condiții extraordinar de avantagioase ca: salariu, diurnă, comision, etc. Oferte a se adresa la agenția de publicitate Carol Schulder & Co., sub „angajament favorabil“. "Dr TheillMaM Specializat la Clinicile din Paris fost asisten la Berlin Boli de C/O pil și Interne Calea Rahovei .t (Casa Nirischer) Telefon 46151.— Consult. 9—10 și 4—p.m sifilis u £ descopere: reacția: Wassermann, etc. făcute conștiincios și riguros științific. Laboratorul „Dr. Verzoan«"* [ str. Doamnei 37. Telefon 19—50 'i'1 Director DP. U DANILA Șef de laborator la Pocăi lintea de Mendicină și la spitalul Filantropia sa’A MUTAT DIMINEAȚA PREMIUL CALIPETROVU Alergare .de garduri pentru grade inferioare. — Distanța 2300 metri. Pentru cai de trupă călăriți de subofițeri. — Greutate liberă. Premiul I 100 lei; pr. II 60 lei; pr. III 40 lei. II PREMIUL MINISTERULUI DE RAZBOIU Alergare de garduri pentru ofițeri. — Distanța: 2300 metri. Pentru armăsari, ape și jugani de 3 ani și mai sus aparținînd ofițerilor în activitate și călăriți de ofițeri în activitate sau de rezervă. Sînt excluși caii de pur-sînge și caii cari au cîștigat în anul curent două curse (plat sau obstacole) sau o sumă mai mare de 2000 lei. Greutatea : 3 a. 65 kgr., 4 a. 75 kgr., 5 a. și mai sus 77 kgr. ^Cîștigătorii în anul corent (plat sau obstacole) vor lua cite 2 kilograme supragreutate de fiecare sumă de 500 lei cîștigată. Caii cari nu au cîștigat nici odată, primesc 5 kgr. descărcare. Călăreții cari nu au cîștigat nici odată primesc 2 kgi. descărcare. Intrarea 5 lei. — Premiul I 500 lei; pr. II 150 lei; pr. III 50 lei. III PREMIUL MEDJIDI.TABIA Alergare plată pentru soldați. — Distanță: 809 metri (L. D.) Pentru cai de trupă călăriți de soldați. Greutate liberă. Premiul I 60 lei; pr. II 30 lei; pr. III 10 lei. IV PREMIUL JOCKEY-CLUBULUI din BUCUREȘTI Alergare plată pentru gentlemenirideri și jockey. — Distanța 1000 metri (L. B.) Pentru armăsari, epe și jugane de pur-sînge, cari nu au cîștigat o sumă de 6000 lei în anul curent.. Greutate: 3 a. 70 kgr., 4 a. și mai sus 74 kgr. Caii cari nu au cîștigat nici odată vor primi 5 kgr. descărcare.Caii declarați de vînzare pentru Caii declarați de vînzare pentru pentru 1500 lei 4 kgr. pentru 1000 lei 5 kgr. Cîștigătorii unei sume de 2000 lei vor lua 2 kgr. supra greutate ai unei sume de 4000 lei, 4 kgr. Intrare 10 lei. — Premiul I 800 lei; pr. II 200 lei. — PREMIUL MINISTERULUI DOMENIILOR ȘI AGRICULTURE! Alegere plată pentru cai dobrogeni. — Distanța 5500 metri. Pentru armăsari, ape și jugani de rasă dobrogeană, aparținând exclusiv locuitorilor din Dobrogea- Nouă cu reședință de cel puțin trei luni. Greutate minimă 50 kgr. Intrare 2 lei. — Premiul I, 500 lei; Pr. II, 250 lei; Pr. III 150 lei; Pr. IV, 50 lei; Pr. V, 50 lei. PREMIUL SILISTRA Alegere plată pentru gentlemensiefers. —. Distanță 2400 metri. Pentru armăsi ari, epe și juganî de orice proveniență. Greutate: 3 a. 62 kgr., 4 a. 70 kgr., 5 a. .și mai mult 72 kgr. Cîțștigătorii în anul curent, vor lua cite 2 sum. kgr. supragreutate de fiecare sumă de 1000 lei cîștigată. Caii declarați de vînzare pentru 1000 lei, vor primi 3 kgr. descărcare pentru 800 lei 4 kgr. pentru 500 lei 5 kgr. Intrare 20 lei. — Premiul I 1500 lei; pr. II 400 lei; pr. III 100 lei. VII PREMIUL JUDEȚULUI DUROSTORU Alergare de trăsuri și căruțe. — Distanța 4000 metri. Pentru trăsuri și căruțe înhămate cu cel puțin 2 cai,aparținînd exclusiv locuitorilor din județul Durostoru, cu reședință de cel puțin o lună. Intrare 2 lei. — Premiul I 300 lei; pr. II 100 lei; pr. III 75 lei; pr. IV 50 lei; pr. V 20 lei. EXPOZIȚIE DE CAI DOBROGENI Concur premiat Sunt admiși toți caii de rasă dobrogeană aparținind locuitorilor din Dobrogea Nouă, cu reședință de cel puțin trei luni. a) Premii pentru caii prezentați individual 5 Premii ,300 lei, 150 lei, 100 lei, 50 lei. bj) Premii pentru cai înhămați 3 premii : 200 lei, 100 lei și 50 lei. CONDIȚIUNI GENERALE înscrierile însoțite de taxa de intrare vor fi trimise cel mai târziu pina în seara zilei da În Iunie, orele S p. m„ precis (ora primirei domnului profesor Ion Cămărășescu, la Silistra. Orice înscriere neînsoțită de taxa de intrare va fi anulată. Fiecare înscriere va menționa, pe lângă toate arătările obișnuite prevăzute de regulament, culoarea cazacei sau a eșarfei distinctive în alergările militare, precum și suma exactă a cîștigurilor în anul curent. Această declarațiune va servi de bază pentru calcularea greutăților înscrise în program pe răspunderea proprietarilor. Orice declarațiune greșită va atrage anularea înscrierei sau, după alergare, descalificarea de drept. Regulamentul alergărilor întocmite de Jokei Clubul din București se aplică fără nici o modificare. Caii de singe vor fi adăpostiți în mod gratuit și în limitele posibile de confort, la cazarma de cavalerie din Silistra. Programul alergărilor de cai din Silistra — Danielca 21 Ianie 1914 întrunirea evreilor pământeni din Cîmpina CÎMPINA, 8 Iunie. — Azi la orele 3 d. a. a avut loc la templu întrunirea evreilor pămînteni cari fac parte din uniune. Observ în numerosul auditoriu sfiaî multe doamne. Prezidează d. dr. Mauriciu Levy care, luînd cuvîntul, mulțumește celor de față că au răspuns în număr așa de mare la apelul făcut de uniune. Această dovedește — zice d-sa — că v’ați pătruns cu toții că acum este singura ocaziune de a se modifica articolele din Constituție care ne interesează în gradul cel mai înalt întrucit este în strînsă legătură ijupra cunoașterea drepturilor noastre legitime, pe cari oamenii cari s’au perindat la guvern nu’au voit să le înțeleagă. Termină apelind la cei de față să fie strînșî unițî în jurul uniune!, care va duce lupta pînă cind chestiunea evreiască nu va mai exista. D. ing. Rabinovici se ocupă pe larg de evreii pămînteni care cu toată asimilarea și dragostea ce poartă țăreî, mai sînt priviți cu neîncredere de unii. Noi vom dovedi în toate ocaziunile că suntem patrioți cu toate că dovada e făcută în recenta campanie cînd am trecut Balcanii. D. S. Ghelberg, într’o cuvântare documentată, se ocupă de articolul 7 din Constituție și termină explicînd că acest articol trebue să privească pe evreii pământeni. B. Nathanson analizează cauzele nerezolvărei chestiei evreești și arată că pînă ieri evreii au stat impasibili la toate acțiunile uniunei. Fără concursul tuturor, care constă în solidaritate, mișcarea nu ’și poate atinge scopul. D. Lazăr Fehns are convingerea că Constituanta se va ocupa, și de soarta celor 40 mii evrei romîni străini în țara lor. întrunirea a luat sfîrșit la orele 5 d. a. — P. AI. D-nii abonați cari cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul, sînt rugați să înainteze odată cu cererea d-lor și banda cu care au primit ziarul pînă la acea dată. Starea semănătorilor La ministerul de interne s’au primit următoarele rapoarte : MEHEDINȚI. — Semănăturile de toamnă din acest județ sunt mediocre ; cele de primăvară se prezintă bine și se continuă cu prășila la porumb. ROMANAȚI. — In acest județ au căzut ploi dese și mari. Ploile căzute n’au cauzat stricăciuni. SUCEAVA. In acest județ au căzut ploi torențiale cari au provocat din nou revărsarea rîurilor Moldova, Rișca și Suha, inundând semnănături, finețe și islazuri. Din cauza ploilor s’a întrerupt comunicația pe șoseaua Fălticeni-Mălin. Griul care se prezintă așa de frumos în a doua decadă a lunei Maia, a început a fi atacat de rugină din cauza nesfîrșitelor ploi. Orzul și ovăzul promit o recoltă abundentă. Prășila porumbului se face cu anevoie din cauza ploilor. GORJ. Timpul în acest județ a fost ploios. Semănăturile de toamnă și cele de primăvară se prezintă pînă în prezent pe locurile cari nu au fost inundate, bine. Pomii fructiferi, viile și islazurile dau o recoltă abundentă. Locuitorii se ocupă cu prășitul porumbului, care a încetat deocamdată din cauza ploilor căzute. IAȘI. — Semănăturile de toamnă și primăvară în general se prezintă bine. Viile sînt bunișoare, pomii fructiferi de asemenea, afară de nuci și zarzări cari au fost stricați de brumă. Apa Prutului s’a revărsat puțin, umplînd numai gîrlele pe teteritoriul comunelor Hermezeu și Costuleni. DÎMBOVIȚA. In acest județ a căzut o ploae cu grindină, cauzînd o pagubă aproximativă de 50 la sută asupra pomilor roditori și grădinelor cu zarzavaturi, 25 la sută asupra grînelor și 10 la sută asupra ovăzurilor nefiind asigurate nici una. Semănăturile de toamnă cit și cele de primăvară pînă în prezent sînt bune. Actualmente se continuă cu prășila porumbului. R.VILCEA. — Timpul în acest județ a fost frumos. Semănăturile de toamnă sunt mediocre, cele de primăvară sunt frumoase. Locuitorii se ocupă cu prășitul porumbului care a întîrziat din cauza ploilor. ROMAN. — Timpul în acest județ a fost favorabil deși a pleat în tot cursul săptăminei. Pe teritoriul comunelor Chilii și Giurgeni, a căzut grindină, iar din cauza ploilor Siretul și Moldova revîrsîndu-se a inundat semănăturile, islazurile și fănețele mai cu deosebire în comunele: Mogoșești, Hălăucești, Mircești, Rechiteni, Tămășeni, Carol, Tupilațî și Simionești. Semănăturile de primăvară sunt frumoase, arăturile pentru porumb s’au terminat, prașila continuă însă foarte anevoie din cauza ploilor ce cad mereu. Pomii fructiferi și viile se prezintă bine. NEAMȚU. __ Timpul in acest județ a fost mai mult ploios. Pe teritoriul moșiei Șerbești a căzut o ploaie torențială însoțită de grindină, cauzînd stricăciuni la recoltele de pe acea moșie. Semănăturile merg bine. S’a cam întîrziat cu prașila porumbului din cauza ploilor. smlmî. Cu începere de la 1 Octombrie 1914, se vor ține în localul universităței din București, examenele de capacitate pentru profesoare și maestre în învățămîntul secundar în ordinea următoare: La 1 Octombrie 1914. — 1) Limba romînă, limba și literatura franceză, limba latină, filozofie, pedagogie, educație. 2) Contabilitatea, aritmetica comercială, biutou comercial, drept comercial și economie politică. La 1 Noembrie 1914. — Limba romînă, limba germană, filozofia, pedagogia și educația. La 1 Decembrie 1914. — Limba romînă cu istoria și istoria artelor, geografia și instrucția civică. Cererile de înscriere la aceste examene vor fi adresate pînă la 1 Septembrie 1914 cel mai tîrziu. Marți, 10 Iunie 1914 ; IBLAâSCSEIL-ÎL.issim imiiriiiii Bi fara ÎNTRUNIREA SOCIETATEI „GENERALA" Societatea „Generala" a ținut ora dimineață o întrunire în localul sau din strada Carol. întrunirea se deschide la orele 10 jum. a. m. sub prezidenția d-lui Paraschivescu. Vorbește d. Teodor Dumitrescu, care cere mai multă energie din partea funcționarilor comerciali. Vorbește de greva de la S. T. B. și aduce laude acestor lucrători cari au știut să impună cererile lor. Trebue să fim și noi solidari, conștienți și energici ca sindicaliștii, spune vorbitorul. Protestează contra nedreptăților de la casa Luca Niculescu, și blamează pe funcționarii comerciali, cari nu vor să vină la întrunire. Este trist, spune vorbitorul, că la asemenea importantă întrunire să nu vină nici 50 de inși. Mai vorbește d. Avacovici, după care președintele citește o moțiune în sensul celor vorbite. ESCURSIUNEA CERCULUI „TINERETUL MUNCITOR“ Cercul „Tineretul muncitor’’ a făcut orî dimineață o frumoasă escursiune la Pantelimon, unde a petrecut pînă seara. ÎNTRUNIREA CIZMARILOR Cizmarii vor ține o mare întrunire astă-seară în sala sindicatelor. ÎNTRUNIREA timplarilor Lucrătorii tîmplari vor ține o întrunire în sala sindicatelor spre comemorarea împlinirei a 9 ani de existență a sindicatului lor, știre este primită cu aplauze de asistenti. In momentul cînd cei din sală aplaudați, sosesc în corpore brutarii cărora li se fac o entuziasmată primire, sala izbucnind în urale care țin cîteva minute. Greva de la „Frodanoff“ AMESTECUL POLIȚIEI Greva cismarilor de la Prodanoff continuă. Greviștii sînt foarte solidari și calmi. Nu tot același lucru se întîmplă cu patronul. Acesta de furie și disperare că nu poate găsi lucrători cari să înlocuiasă pe greviști, a cerut concursul poliției. Aceasta s-a grăbit să asculte „ordinul“ garnisit probabil cu franci al patronului și a arestat pe lucrătorul Niculae Constantinescu, bătîndu-l în mod barbar. Lucrătorul a făcut o plîngere împotriva șefului circ 17 care a comis acest act sălbatec. Pentru apărarea repauzului Duminica întrunirea funcționarilor COMERCIALI IN SALA SINDICATELOR La apelul comitetului a răspuns un însemant număr de funcționari comerciali. întrunirea este deschisă de către d. GH. VASSIA, care după ce face comunicările la ordinea zilei, dă cuvîntul d-lor: KATZ, IONITA, BUNESCU, M. GHEMPET și alții cari arată marele rol al sindicalizmului și arată mijloacele ce trebuesc întrebuinațte pentru cucerirea reformelor necesare breslei funcționarilor. Vorbitorii spun că atîta vreme cît funcționarii nu vor fi toți organizați în sindicat, nu vor putea cuceri nici o îmbunătățire. Prin diferite societăți izolate și cu ploconeli pe, la patroni și autorități nu se va schimba întru nimic soarta funcționarilor. Trebue să-i facem pe toți să înțeleagă că trebue rupt cu trecutul dureros să părăsească societățile răzlețe, și să intre în rîndurile proletariatului, în sindicate. Numai cînd funcționarii vor veni în rîndurile muncitorilor, vor avea din partea acestora sprijinul moral și material și vor putea porni la luptă fiind siguri de reușită. Acesta este rezumatul cuvîntărilor ținute. D. GH. VASSIA, anunță că la Tulcea s’au pus bazele unui sindicat al funcționarilor comerciali. Această manșe! întrunirea socialistă din Tulcea TULCEA, 8 iunie. — Partidul social-democrat din Tulcea a ținut azi la orele 3 p. m. o întrunire în sala „Aivazian“ pentru a protesta împotriva arestărilor săvîrșite de poliție asupra unor pescari și a unor lucrători de la fabrica de tăbăcărie Prodanoff. A prezidat muncitorul IOSIF NAUMOV care arată scopul întrunire și expune samavolniciile făptuite de poliție. Vorbesc apoi pescarii : Agapie Iacobieff din Chilia Veche, Dumitru Petrescu din Pardina, Ștefan Ștefan din Letea, Anton Barabei din Silistofea, Gostea Danielov din Caraiman, Costache Gavrilă din Sulina și Adercan Nicoranof din Tulcea, cari protestează împotriva arestărilor tovarășilor lor și împotriva actualului sistem de vînzare al peștelui. Muncitorul Stelian Grigoriu din Tulcea vorbește despre pretinsa grevă a pescarilor și spune că aceștia n’au voit să iasă la lucru în ziua de 1 Iunie fiindcă s’a menținut actualul sistem de exploatare. D. Const. Popovici, delegat din București, închee seria cuvântărilor. La sfîrșit s’a votat o moțiune în sensul celor discutate.— Gogu. O reluare fericită MICA MIMI artista precoce, în etate, de 5 ani numai, care, timp de 7 zile a imeÎEiSat .și înduioșat pa spectatori prin jicni eitin și drăgălaș din duioasa dramă „Femeia periculoasă“ va repare astăzi, după cerere la cinematografia „Lux” din str. Doamnei. ffî*• «jȚwno»»«—■— IM....1» Din Ploești ARTISTICE Nici nu s’a înregistrat vreodată la Ploești, vreun succes mai mare ca la reprezentarea celebrului film Grozăviile Airicex. S’a pus mari stăruințe pe lingă direcțiunea ■ Teatrului Modern, să mai reprezinte și azi acest film și în urma schimbului de telegrame ce au avut direcțiunea Teatrului cu casa închiriatoare, a putut cu mare greutate obține să mai poată reprezenta numai azi Luni 9 Iunie acest grandios film. Deci cine nu l-a văzut să se grăbească a nu pierde această prețioasă ocaziune, KARL mm x .Vaida Voevod FOIȚA ZIARULUI »DIMINEAȚA 8 (98) Aventurile RegeM Eduard al VII-lea al Angliei —-—------------------------------- (Roman de mare soniafio) CAP. 36 IN CASA BAROANEI DE RIGNAROL în joc. Ți s’a făcut o mare nedreptate cînd am fost încredințată d-nei Kublitz. — Cred și eu, răspunse Ana îngîmfîndu-se, așî merita și eu luxul și fericirea contesei Loreta. — Dorești s’o faci să simtă că poți fi în lume pe aceiași treaptă cu dînsa ? — Oh, mi-ași da zece ani din viață să nu-i mai lucrez rochiile, răspunse Ana cu ura. — Deci să faci bine și să nu mai faci pe disperata , vei continua a te duce în casa ei pentru a ne ține în curent cu tot ce se petrece. — Ah, să-ți fiu spioană ? — Cine știe de nu-ți slujești astfel, interesele. Ascultîndu-mă poți — Ce vrei să spui ?, In familia Rignard ași putea el avea drepturi ? șopti fata, a cărei dorință de nobleță ajunsese de mult o stare bolnăvicioasă. — Nu chiar ei, dar cunosc destul de bine familia ce te-a izgonit din sinul ei. — Spune-mi numele părinților mei! Wurms nu prea știu multe din trecutul fetei, dar se folosea de slăbiciunea ei pentru a dobîndi o spioană în casa Rignard. — D-r. Ana, e foarte greu a-țî desvălui această taină, zise el încet. Poți să-ți spun doar atît: baroana Gabriella de Rignard și nepoțica ei, te-au luat ca lucrătoare fiindcă au tot interesul să te dușmănească. — Pentru ce ? — Pentru că au interes ca să nu fii legitimată de familia d-tale. — Oh, cît de mult le urăsc esc lamă fata cu glasul răgușit. Cu vitriol aș fi în stare să le stropesc. — Nu, ar fi o răzbunare prea ușoară. Eu pot să-ți dați mijloace pentru o răzbunare mai rafinată. — Spune-mi ce pot face ca să le fac să sufere. Mai ales scorpia, bătrînă, care e ciudată de tot, trebue supravegheată de aproape. — Pentru ce ? esclamă Wurms, foarte uimit. — Fiindcă e foarte ciudată. — Nu te înțeleg, zise Wurms silindu-se a se arăta nepăsător. — Vecinii zic că baroana Gabriela uneori pare că ar fi o figură de ceară, nemișcată, cu privirea sticloasă. Este o femee care jură că bătrîna e stafie curată. A văzut-o în trăsură și era ca moartă. Apoi altădată a văzut-o crcînd scările cu agerimea unei fete de douăzeci de ani. E ciudat mai ales că nu vrea să vorbească cu nimeni pe stradă. — E prea mîndră zise Wurms cu dispreț. — Cred că e ceva mai mult decît mîndrie ; e o taină pe care trebue negreșit s’o lămurim, zise Ana cu aprindere. — Nu e proastă fata, gîndi camerierul, va fi o bună spioană, dar prea mult pe mina ei nu trebue să mă dau. — Nu cred că e cine știe ce taină, zise el cu dispreț. Baroana e mîndră, încăpățînată și sucită, acesta e tot secretul. — Ba nu,, d-le Wurms, zise fata cu hotărâre, nu e chiar așa de simplu cum îți închipui d-ta. Se șoptește că baroana ar fi murit și că e numai o păpușă de ceară, cea care se plimbă cu trăsura. — Fleacuri muerești zise Wurms, baroana trăește și vorbește. D-ta caută să afli adevărul. Vei găsi d-ta cheia acestei enigme, zise Wurms, căci ești fată deșteaptă, de viță nobilă și distinsă. Ană fu foarte măgulită ; nimic nu-i era mai plăcut decit să audă că era aristocrată. Se simți pare că mai înaltă, atît de mîndră și dreaptă stătea în fața lui. — Să-mi dai voe să te conduc ; vom putea vorbi despre baroana de ceară al cărui secret trebue să’l descoperi. — Dar afacerea ce mă interesează pe mine mai mult ? — Nici interesele d-tale nu vor fi lăsate în părăsire, zise Wurms cu solemnitate. Poți fi absolut sigură, scumpă d-ră. Trebue să știi că desvăluind misterul de care se înconjoară baroana de Rignard, îți faci și interesele d-tale. Cînd le vom avea în puterea noastră, vei fi și d-ta folosită în cele ce urmărești. Vei dobîndi rangul și numele ce ți se cuvine. Vicleanul intrigant văzu imediat că-și va putea ajunge scopul, căci fata îl faculta cu ochii strălucitori de bucurie. •> CAP. 37: BAROANA ȘI PRINȚUL; EDRB Un cupeu se opri lingă peronul palatului prințului moștenitor Lacheul sări de pe capră și deschise portiera. O d-nă îmbrăcată în negru sări din cupeu era Luiza, camerista baroanei de Rignard. — Poți să te retragi, zise ea lacheului în limbă franceză, — eu voiu ajuta pe d-na baroană. Cu cea mai mare atenție ajută bătrînei să se coboare. Sprijinită de brațul cameristei și într’un baston cu minerul de fildeș, nobila d-nă începu a urca treptele. La ușă, camerista arătă sentinelei biletul de liberă trecere. Un lacheu le primi salutînd respectuos, zicînd : — Alteța sa regală binevoește să vă aștepte în primul salon din dreapta.” (Va urma) . Sora lui,contesa Loreta i-a făcut o scenă de dragoste de m’am dezgustat; era aproape să le scuip pe amîndouă. I Wurms asculta foarte uimit. y Nu se așteptase să audă așa ceeva. Familia de Rignard era foarte mîndră de vechea ei nobleță. Fata unui lumînărar să fie logodnica lui Gilbert ? I — Dar știi d-le Wurms, eu nu smă mai duc la palat să lucrez; nu nmai pot suferi mofturile lor sentimentale. ~ Dragă d-ră Ana, te rog să mă asculți cu atenție, viitorul d-tale ei mai umilă decit d-ta,