Dimineaţa, iunie 1914 (Anul 11, nr. 3678-3707)

1914-06-10 / nr. 3687

--= 2 ======= Dr.Uscatu Specialist la Berlin și Paris Boli de Piețe, Sifâstice și Genito-urinare Analiza sângelui pentru sifilis, — Injecții cu 608 Bulevardul Elisabeta No. 8 Oonsultațiunl dels 3—8 Telefon 7 10 SOLIDOL este și rămâne cea mai du­rabilă vopsea de lac pentru dușumele. Usucă repede, păstrează timp îndelungat luciul și nu se pătează de apă. De vânzare la magazinu de vopsele „LA ELEFANT“ din str. Lipscani 86 și ia sucursalele sale din Iași, Craiova, Ploești și Botoșani cu aceeași emblemă. - PLOEȘTI Dr. Weisselberg Specialist în boale de femei (raa­­mos) interne și genito-urinare. In­­*ec­iuri cu Neosarvarson. S’a mutat în Calea București 4 p­r­isTojí ““ S­a ¥§ya Strada Mihai-Vodă 5 bis lângă Cale de Paris și Casa Depuneri Camere elegant mobilate cu și fă­­­râ pensiune. Restaurant de primul srâng. Băi calde și reci la fiecare e­­taj. Electricitate în toate camerile. Liniște, confort și serviciu prompt se poate avea numai la Pensiunea Savoy­a. Telefon 53/67. Se vorbește germana, franceza, engleza­­ și ita­liana. ^ ___­­ SE CAUTA I agenți plasatori contra provizion in­troduși la clientela particulară și autorități din Capitală și provincie pentru un articol de prima necesita­­­­te. Se asigură beneficiu bun. Adresa sub R. C. Bello, la agenția Schulder & Co; București. DOCTORUL H. LAZAROVICI Dorna S’A Mut­AT Splaiul Bolintineanu 3,p. 35 vis a-vis de Uzinele Lemaitre Telefon 5519. Cons. 1—3 și 7—S1. ,p. m Angajament favorabil oferă o societate importantă, cu se­­­­diul în Capitală, persoanelor cu cu­noștințe și relații întinse atît în București cit și în provincie. Cele cu abonament pe C. F. R. pot obține condiții extraordinar de avantagioa­­se ca: salariu, diurnă, comision, etc. Oferte a se adresa la agenția de publicitate Carol Schulder & Co., sub „angajament favorabil“. "Dr Th­eillMaM Specializat la Clinicile din Paris fost asisten la Berlin Boli de C/O pil și Interne Calea Rahovei .t (Casa­­ Nirischer) Telefon 46151.— Consult. 9—10 și 4—p.m sifilis u £ descopere: reacția: Wassermann, etc. f­ăcute conștiincios și riguros știin­țific. Laboratorul „Dr. Verzoan«"* [ str. Doamnei 37. Telefon 19—50 'i'1 Director DP. U DANILA Șef­­ de laborator la Pocăi linte­a de Me­n­­­dicină și la spitalul Filantropia sa’A MUTAT DIMINEAȚA PREMIUL CALIPETROVU Alergare .de­ garduri pentru grade inferioare. — Distanța 2300 metri. Pentru cai de trupă călăriți de sub­ofițeri. — Greutate liberă. Premiul I 100 lei; pr. II 60 lei; pr. III 40 lei. II PREMIUL MINISTERULUI DE RAZBOIU Alergare de garduri pentru ofi­țeri. — Distanța: 2300 metri. Pentru armăsari, ape și jugani de 3 ani și mai sus a­parținînd ofițerilor în activitate și călăriți de ofițeri în activitate sau­ de rezervă. Sînt excluși caii de pur-sînge și caii cari au cîștigat în anul curent două curse (plat sau obstacole) sau o sumă mai mare de 2000 lei. Greutatea : 3 a. 65 kgr., 4 a. 75 kgr., 5 a. și mai sus 77 kgr. ^Cîștigă­­torii în anul corent (plat sau obsta­cole) vor lua cite 2 kilograme supra­­greutate de fiecare sumă de 500 lei cîștigată. Caii cari nu au cîștigat nici odată, primesc 5 kgr. descărcare. Călăreții cari nu au cîștig­at nici odată pri­mesc 2 kgi. descărcare. Intrarea 5 lei. — Premiul I 500 lei; pr. II 150 lei; pr. III 50 lei. III PREMIUL MEDJIDI.TABIA Alergare plată pentru soldați. — Distanță: 809 metri (L. D.) Pentru cai de trupă călăriți de soldați. Greutate liberă. Premiul I 60 lei; pr. II 30 lei; pr. III 10 lei. IV PREMIUL JOCKEY-CLUBULUI din BUCUREȘTI Alergare plată pentru gentlemeni­­rideri și jock­ey. — Distanța 1000 me­tri (L. B.) Pentru armăsari, epe și jugane de pur-sînge, cari nu au cîștigat o su­mă de 6000 lei în anul­ curent.. Greutate: 3 a. 70 kgr., 4 a. și mai sus 74 kgr. Caii cari nu au cîștigat nici odată vor primi 5 kgr. descărcare.­­Caii declarați de vînzare pentru Caii declarați de vînzare pentru pentru 1500 lei 4 kgr. pentru 1000 lei 5 kgr. Cîștigătorii unei sume de 2000 lei vor lua 2 kgr. supra greutate­ ai u­­nei sume de 4000 lei, 4 kgr. Intrare 10 lei. — Premiul I 800 lei; pr. II 200 lei. — PREMIUL MINISTERULUI DOME­NIILOR ȘI AGRICULTURE! Alegere plată pentru cai dobro­geni. — Distanța 5500 metri. Pentru armăsari, ape și jugani de rasă dobrogeană, aparținând ex­clusiv locuitorilor din Dobrogea- Nouă cu reședință de cel puțin trei luni. Greutate minimă 50 kgr. Intrare 2 lei. — Premiul I, 500 lei; Pr. II, 250 lei; Pr. III 150 lei; Pr. IV, 50 lei; Pr. V, 50 lei. PREMIUL SILISTRA Alegere plată pentru gentlemens­­­iefers. —. Distanță 2400 metri. Pentru armăsi ari, epe și juganî de orice proveniență. Greutate: 3 a. 62 kgr., 4 a. 70 kgr., 5 a. .și mai mult 72 kgr. Cîțștigătorii în anul curent, vor lua cite 2 sum. kgr. supragreutate de fiecare sumă de 1000 lei cîștigată. Caii declarați de vînzare pentru 1000 lei, vor primi 3 kgr. descărca­re­ pentru 800 lei 4 kgr. pentru 500 lei 5 kgr. Intrare 20 lei. — Premiul I 1500 lei; pr. II 400 lei; pr. III 100 lei. VII PREMIUL JUDEȚULUI DUROS­­TORU Alergare de trăsuri și căruțe. — Di­stanța 4000 metri. Pentru trăsuri și căruțe înhămate cu cel puțin 2 cai,­­aparținînd exclu­siv locuitorilor din județul Durosto­­ru, cu reședință de cel puțin o lună. Intrare 2 lei. — Premiul I 300 lei; pr. II 100 lei; pr. III 75 lei; pr. IV 50 lei; pr. V 20 lei. EXPOZIȚIE DE CAI DOBROGENI Concur premiat Sunt admiși toți caii de rasă do­brogeană aparținind locuitorilor din Dobrogea Nouă, cu reședință de cel puțin trei luni. a) Premii pentru caii prezentați individual 5 Premii­ ,300 lei, 150 lei, 100 lei, 50 lei. bj) Premii pentru cai înhămați 3 premii : 200 lei, 100 lei și 50 lei. CONDIȚIUNI GENERALE înscrierile însoțite de taxa de in­trare vor fi trimise cel mai târziu pina în seara zilei da În Iunie, orele S p. m„ precis (ora primirei domnu­lui profesor Ion Cămărășescu, la Si­listra. Orice înscriere neînsoțită de taxa de intrare va fi anulată. Fiecare înscriere va menționa, pe lângă toate arătările obișnuite pre­văzute de regulament, culoarea ca­zacei sau a eșarfei distinctive în alergările militare, precum și suma exactă a cîștigurilor în anul curent. Această declarațiune va servi de bază pentru calcularea greutăților înscrise în program pe răspunderea proprietarilor. Orice declarațiune greșită va atra­ge anularea înscrierei­ sau, după a­­lerg­are, descalificarea de drept. Regulamentul alergărilor întoc­mite de Jokei Clubul din București se aplică fără nici o modificare. Caii de singe vor fi adăpostiți în mod gratuit și în limitele posibile de confort, la cazarma de cavalerie din Silistra. Programul alergărilor de cai din Silistra — Danielca 21 Ianie 1914 întrunirea evreilor pământeni din Cîmpina CÎMPINA, 8 Iunie. — Azi la orele 3 d. a. a avut loc la templu întru­nirea evreilor pămînteni cari fac parte din uniune. Observ în numerosul auditoriu sfiaî multe doamne. Prezidează d. dr. Mauriciu Levy care, luînd cuvîntul, mulțumește ce­lor de față că au răspuns în număr așa de mare la apelul făcut de uni­une. Această dovedește — zice d-sa — că v’ați pătruns cu toții că acum este singura­ ocaziune de a se modi­fica articolele din Constituție care ne interesează în gradul cel mai înalt întru­cit este în strînsă legă­tură i­ju­pra cunoa­șterea drepturilor noastre legitime, pe cari oamenii cari s’au perindat la guvern nu’au voit să le înțeleagă. Termină ape­­lind la cei de față să fie strînșî u­­nițî în jurul uniune!, care va duce lupta pînă cind chestiunea evreiască nu va mai exista. D. ing. Rabinovici se ocupă pe larg de evreii pămînteni care cu toa­tă asimilarea și dragostea ce poar­tă țăreî, mai sînt priviți cu neîncre­dere de unii. Noi vom dovedi în toate oc­aziunile că suntem­ patrioți cu toate că dovada e făcută în re­centa campanie cînd am trecut Bal­canii. D. S. Ghelberg, în­tr’o cuvântare do­cumentată, se ocupă de articolul 7 din Constituție și termină explicînd că acest articol trebue să privească pe evreii pământeni. B. Nathanson analizează cauzele nerezolvărei chestiei evreești și­­ ara­tă că pînă ieri evreii au stat impa­sibili la toate acțiunile uniunei. Fără concursul tuturor, care constă în solidaritate, mișcarea nu ’și poate atinge scopul. D. Lazăr Fehns are convingerea că Constituanta se va ocupa, și de soarta celor 40 mii evrei romîni stră­ini în țara lor. întrunirea a luat sfîrșit la orele 5 d. a. — P. AI. D-nii abonați cari cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul, sînt rugați să înainteze odată cu cererea d-lor și banda cu care au­ primit ziarul pînă la acea dată. Starea semănătorilor La ministerul de interne s’au pri­mit următoarele rapoarte : MEHEDINȚI. — Semănăturile de­­ toamnă din acest județ sunt medio­cre ; cele de primăvară se prezintă bine și se continuă cu prășila la po­rumb. ROMANAȚI. — In acest județ au căzut ploi dese și mari. Ploile căzute n’au cauzat stricăciuni. SUCEAVA.­­ In acest județ au căzut ploi torențiale cari au provocat din nou revărsarea rîurilor Moldo­va, Rișca și Suha, inundând semnă­­nături, finețe și islazuri. Din cauza ploilor s’a întrerupt comunicația pe șoseaua Fălticeni-Mălin. Griul care se prezintă așa de fru­mos în a doua decadă a lunei Maia, a început a fi atacat de rugină din cauza nesfîrșitelor ploi. Orzul și o­­văzul promit o recoltă abundentă. Prășila porumbului se face cu a­­nevoie din cauza ploilor. GORJ.­­ Timpul în acest județ a fost ploios. Semănăturile de toamnă și cele de primăvară se prezintă pî­nă în prezent pe locurile cari nu au fo­st inundate, bine. Pomii fructiferi, viile și islazurile dau o recoltă abundentă. Locuitorii se ocupă cu prășitul porumbului, care a încetat deocamdată din cau­za ploilor căzute. IAȘI. — Semănăturile de toamnă și primăvară în general se prezintă bine. Viile sînt bunișoare, pomii fructiferi de asemenea, afară de nuci și zarzări cari au fost stricați de brumă. Apa Prutului s’a revărsat puțin, umplînd numai gîrlele pe te­­teritoriul comunelor Hermezeu și Costuleni. DÎMBOVIȚA.­­ In acest județ a căzut o ploae cu grindină, cauzînd o pagubă aproximativă de 50 la sută asupra pomilor roditori și grădine­­lor cu zarzavaturi, 25 la sută asu­pra grînelor și 10 la sută asupra o­­văzurilor nefiind asigurate nici una. Semănăturile de toamnă cit și ce­le de primăvară pînă în prezent sînt bune. Actualmente se continuă cu prășila porumbului. R.­VILCEA. — Timpul în acest ju­deț a fost frumos. Semănăturile de toamnă sunt me­diocre, cele de primăvară sunt fru­moase. Locuitorii se ocupă cu prășitul po­rumbului care a întîrziat din cauza ploilor. ROMAN. — Timpul în acest județ a fost favorabil deși a pleat în tot cursul săptăminei. Pe teritoriul co­munelor Chilii și Giurgeni, a căzut grindină, iar din cauza ploilor Sire­tul și Moldova revîrsîndu-se a inun­dat semănăturile, islazurile și făne­­țele mai cu deosebire în comunele: Mogoșești, Hălăucești, Mircești, Re­­chiteni, Tămășeni, Carol, Tupilațî și Simionești. Semănăturile de primăvară sunt frumoase, arăturile pentru porumb s’au terminat, prașila continuă însă foarte anevoie din cauza ploilor ce cad mereu. Pomii fructiferi și viile se prezintă bine. NEAMȚU. __ Timpul in acest ju­deț a fost mai mult ploios. Pe teritoriul moșiei­ Șerbești a că­zut o ploaie torențială însoțită de grindină, cauzînd stricăciuni la re­coltele de pe acea moșie. Semănăturile merg bine. S’a cam întîrziat cu prașila po­rumbului din cauza ploilor. smlmî. Cu începere de la 1 Octombrie 1914, se vor ține în localul univer­­sităței din București, examenele de capacitate pentru profesoare și ma­estre în învățămîntul secundar în ordinea următoare: La 1 Octombrie 1914. — 1) Limba romînă, limba și literatura france­ză, limba latină, filozofie, pedagogie, educație. 2) Contabilitatea, aritme­tica comercială, biutou comercial, drept comercial și economie politică. La 1 Noembrie 1914. — Limba ro­mînă, limba germană, filozofia, pe­dagogia și educația. La 1 Decembrie 1914. — Limba ro­mînă cu istoria și istoria artelor, geografia­­ și instrucția civică. Cererile de înscriere la aceste e­­xamene vor fi adresate pînă la 1 Septembrie 1914 cel mai tîrziu. Marți, 10 Iunie 1914 ; IBLAâSCSEIL-ÎL.­­­­issim imiiriiiii Bi fara ÎNTRUNIREA SOCIETATEI „GENE­RALA" Societatea „Generala" a ținut ora dimineață o întrunire în localul sau din strada Carol. întrunirea se deschide la orele 10 jum. a. m. sub prezidenția d-lui Pa­­raschivescu. Vorbește d. Teodor Dumitrescu, ca­re cere mai multă energie din par­tea funcționarilor comerciali. Vorbește de greva de la S. T. B. și aduce laude acestor lucrători cari au știut să impună cererile lor. Trebue să fim și noi solidari, con­­­știenți și energici ca sindicaliștii, spune vorbitorul. Protestează contra nedreptăților de la casa Luca Niculescu, și blamea­ză pe­ funcționarii comerciali, cari nu vor să vină la întrunire. Este trist, spune vorbitorul, că la aseme­nea importantă întrunire să nu vină nici 50 de inși. Mai vorbește d. Avacovici, după care președintele citește o moțiune în sensul celor vorbite. ESCURSIUNEA CERCULUI „TINE­RETUL MUNCITOR“ Cercul „Tineretul muncitor’’ a fă­cut orî dimineață o frumoasă escur­­siune la Pantelimon, unde a petre­cut pînă seara. ÎNTRUNIREA CIZMARILOR Cizmarii vor ține o mare întruni­re astă-seară în sala sindicatelor. ÎNTRUNIREA timplarilor Lucrătorii tîmplari vor ține o în­trunire în sala sindicatelor spre co­memorarea împlinirei a 9 ani de e­­xistență a sindicatului lor, știre este primită cu aplauze de a­­sistenti. In momentul cînd cei din sală a­­plaudați, sosesc în corpore brutarii cărora li se fac o entuziasmată pri­mire, sala izbucnind în urale care țin cîteva minute. Greva de la „Frodanoff“ AMESTECUL POLIȚIEI Greva cismarilor de la Prodanoff continuă. Greviștii sînt foarte solidari și calmi. Nu tot același lucru se în­­tîmplă cu patronul. Acesta de furie și disperare că nu poate găsi lucră­tori cari să înlocuiasă pe greviști, a cerut concursul poliției. Aceasta s-a grăbit să asculte „ordinul“ gar­nisit probabil cu franci al patronu­lui și a arestat pe lucrătorul Niculae Constantinescu, bătîndu-l în mod barbar. Lucrătorul a făcut o plîngere îm­potriva șefului circ 17 care a comis acest act sălbatec. Pentru apărarea repauzului Duminica­ întrunirea funcționarilor COMERCIALI IN SALA SINDICA­TELOR La apelul comitetului a răspuns un însemant număr de funcționari co­merciali. întrunirea este deschisă de către d. GH. VASSIA, care după ce face comunicările la ordinea zilei, dă cu­vîntul d-lor: KATZ, IONITA, BU­­NESCU, M. GHEMPET și alții cari arată marele rol al sindicalizmului și arată mijloacele ce trebuesc în­­trebuinațte pentru cucerirea refor­melor necesare breslei funcționari­lor. Vorbitorii spun că atît­a vreme cît funcționarii nu vor fi toți organizați în sindicat, nu­ vor putea cuceri nici o îmbunătățire. Prin diferite societăți izolate și cu ploconeli pe, la patroni și autorități nu se va schimba întru nimic soarta funcționarilor. Trebue să-i facem pe toți să în­țeleagă că trebue rupt cu trecutul dureros să părăsească societățile răz­lețe, și să intre în rîndurile pro­letariatului, în sindicate. Numai cînd funcționarii vor veni în rîn­­durile muncitorilor, vor avea din partea acestora sprijinul moral și material și vor putea porni la luptă fiind siguri de reușită. Acesta este rezumatul cuvîntărilor ținute. D. GH. VASSIA, anunță că la Tul­cea s’au pus bazele unui sindicat al funcționarilor comerciali. Această manșe! întrunirea socialistă din­ Tulcea TULCEA, 8 iunie. —­ Partidul so­cial-democrat din Tulcea a­­ ținut azi la orele 3 p. m. o întrunire în sala „Aivazian“ pentru a protesta împo­triva arestărilor săvîrșite de poliție asupra unor pescari și a unor lucră­tori de la fabrica de tăbăcărie Proda­­noff. A prezidat muncitorul IOSIF NAU­MOV care arată scopul întrunire­ și­­ expune samavolniciile făptuite de poliție. Vorbesc apoi pescarii : Agapie Ia­­cobieff din Chilia Veche, Dumitru Petrescu din Pardina, Ștefan Ștefan din Letea, Anton B­arabei din Sili­­stofea, Gostea Danielov din Carai­­man, Costache Gavrilă din Sulina și Adercan Nicoranof din Tulcea, cari protestează împotriva arestărilor to­varășilor lor și împotriva actualului sistem de vînzare al peștelui. Muncitorul Stelian Grigoriu din Tulcea vorbește despre pretinsa gre­vă a pescarilor și spune că aceștia n’au voit să iasă la lucru în ziua de 1 Iunie fiindcă s’a menținut actualul sistem de exploatare. D. Const. Popovici, delegat din București, închee seria cuvântărilor. La sfîrșit s’a votat o moțiune în sensul celor discutate.— Gogu. O reluare fericită MICA MIMI artista precoce, în etate, de 5 ani nu­mai, care, timp de 7 zile a imeÎEiSat .și înduioșat pa­ spectatori­ prin jicni ei­tin și drăgălaș din duioasa­ dramă „Femeia periculoasă“ va repare as­tăzi, după cerere la cinematografia „Lux” din str. Doamnei. ffî­­*• «jȚwno»»«—■— IM....1» Din Ploești ARTISTICE Nici nu s’a înregistrat vreodată la Ploești, vreun succes mai mare ca la reprezentarea celebrului film Gro­­zăviile Air­icex. S’a pus mari stăruințe pe lingă direcțiunea ■ Teatrului Modern, să mai reprezinte și azi acest film și în urma schimbului de telegrame ce au avut direcțiunea Teatrului cu casa închiriatoare, a putut cu mare greu­tate obține să mai poată reprezenta numai azi Luni 9 Iunie acest gran­dios film. Deci cine nu l-a văzut să se gră­­bea­scă a nu pierde această prețioasă ocaziune, KARL mm x .Vaida Voevod FOIȚA ZIARULUI »DIMINEAȚA 8 (98) A­venturile RegeM Eduard al VII-lea al Angliei —-—-------------------------------­ (Roman de mare soniafio) CAP. 36 IN CASA BAROANEI DE RIG­­NAROL în joc. Ți s’a făcut o mare nedrep­tate cînd am fost încredințată d-nei Kublitz. — Cred și eu, răspunse Ana în­­gîmfîndu-se, așî merita și eu luxul și fericirea contesei Loreta. — Dorești s’o faci să simtă că poți fi în lume pe aceiași treaptă cu dînsa ? — Oh, mi-ași da zece ani din viață să nu-i mai lucrez rochiile, răspunse Ana cu ura. — Deci să faci bine și să nu mai­­ faci pe disperata , vei continua a te duce în casa ei pentru a ne ține în curent cu tot ce se petrece. — Ah, să-ți fiu spioană ? — Cine știe de nu-ți slujești ast­fel, interesele. Ascultîndu-mă poți — Ce vrei să spui ?, In familia Rignard­ ași putea e­l avea drep­turi ? șopti fata, a cărei dorință de nobleță ajunsese de mult o stare bolnăvicioasă. — Nu chiar ei, dar cunosc destul de bine familia ce te-a izgonit din sinul ei. — Spune-mi numele părinților mei! Wurms nu prea știu multe din trecutul fetei, dar se folosea de slă­biciunea ei pentru a dobîndi o spi­oană în casa Rignard­. — D-r. Ana, e foarte greu a-țî desvălui această taină, zise el în­cet. Poți să-ți spun doar atît: ba­roana Gabriella de Rignard­ și ne­poțica ei, te-au luat ca lucrătoare fiindcă au tot interesul să te duș­mănească. — Pentru ce ? — Pentru că au interes ca să nu fii legitimată de familia d-tale. — Oh, cît de mult le urăsc­­ es­­c lamă fata cu glasul răgușit. Cu vi­triol aș fi în stare să le stropesc. — Nu, ar fi o răzbunare prea u­­șoară. Eu pot să-ți dați mijloace pentru o răzbunare mai rafinată. — Spune-mi ce pot face ca să le fac să­ sufere. Mai ales scorpia, bă­­trînă, care e ciudată de tot, trebue­­ supravegheată de aproape. — Pentru ce ? esclamă Wurms, foarte uimit. — Fiindcă e foarte ciudată. — Nu te înțeleg, zise Wurms si­­lindu-se a se arăta nepăsător. — Vecinii zic că baroana Gabri­ela uneori pare că ar fi o figură de ceară, nemișcată, cu privirea sti­cloasă. Este o femee care jură că bătrîna e stafie curată. A văzut-o în trăsu­ră și era ca moartă. Apoi altădată a văzut-o crcînd scările cu ageri­mea unei fete de douăzeci de ani.­­ E ciudat mai ales că nu vrea să vorbească cu nimeni pe str­adă. — E prea mîndră zise Wurms cu dispreț. — Cred că e ceva mai mult de­cît mîndrie ; e o taină pe care tre­bue negreșit s’o lămurim, zise Ana cu aprindere. — Nu e proastă fata, gîndi ca­merierul, va fi o bună spioană, dar prea mult pe mina ei nu trebue să mă dau. — Nu cred că e cine știe ce tai­nă, zise el cu dispreț. Baroana e mîndră, încăpățînată și sucită, acesta e tot secretul. — Ba nu,, d-le Wurms, zise fata cu hotărâre, nu e chiar așa de­ sim­­­plu cum îți închipui d-ta. Se șoptește că baroana ar fi mu­rit și că e numai o păpușă de ceară, cea care se plimbă cu trăsura. — Fleacuri muerești­ zise Wurms, baroana trăește și vorbește. D-ta caută să afli adevărul. Vei găsi d-ta cheia acestei enigme, zise Wurms, căci ești fată deșteaptă, de viță no­bilă și distinsă. Ană fu foarte măgulită ; nimic nu-i era mai plăcut decit să audă că era aristocrată. Se simți pare că mai înaltă, atît de mîndră și dreaptă stătea în fața lui. — Să-mi dai voe să te conduc ; vom putea vorbi despre baroana de ceară al cărui secret trebue să’l descoperi. — Dar afacerea ce mă intere­sează pe mine mai mult ? — Nici interesele d-tale nu vor fi lăsate în părăsire, zise Wurms cu solemnitate. Poți fi absolut sigu­ră, scumpă d-ră. Trebue să știi că desvăluind mi­sterul de­ care se înconjoară baroa­na de Rignard­, îți faci și interese­le d-tale. Cînd le vom avea în pute­rea noastră, vei fi și d-ta folosită în cele ce urmărești. Vei dobîndi rangul și numele ce ți se cuvine. Vicleanul intrigant văzu imediat că-și va putea ajunge scopul, căci fata îl faculta cu ochii strălucitori de bucurie. •> CAP. 37: BAROANA ȘI PRINȚUL; ED­RB Un cupeu se opri lingă peronul palatului prințului moștenitor Lacheul sări de pe capră și des­chise portiera. O d-nă îmbrăcată în negru sări din cupeu­­ era Luiza, camerista baroanei de Rignard­. — Poți să te retragi, zise ea la­cheului în limbă franceză, — eu voiu ajuta pe d-na baroană. Cu cea mai mare atenție ajută bătrînei să se coboare. Sprijinită de brațul cameristei și­ într’un bas­ton cu minerul de fildeș, nobila d-nă începu a urca treptele. La ușă, camerista arătă sentine­lei biletul de liberă trecere. Un lacheu le primi salutînd res­pectuos, zicînd : — Alteța sa regală binevoește să vă aștepte în primul salon din dreapta.” (Va urma) . Sora lui,­­contesa Loreta i-a fă­cut o scenă de dragoste de m’am dezgustat; era aproape să le scuip pe amîndouă. I Wurms asculta foarte uimit. y Nu se așteptase să audă așa ceeva. Familia de Rignard­ era foar­­­te mîndră de vechea ei nobleță. Fata unui lumînărar să fie logodni­ca lui Gilbert ? I — Dar știi d-le Wurms, eu nu smă mai duc la palat să lucrez; nu nm­ai pot suferi mofturile lor senti­­­mentale.­­ ~ Dragă d-ră Ana, te rog să mă asculți cu atenție, viitorul d-tale e­i mai umilă decit d-ta,­

Next