Dimineaţa, iulie 1914 (Anul 11, nr. 3708-3738)
1914-07-22 / nr. 3729
TELEFON TELEFOn Zilnic Curse CONSTANfA-BAZARGIG (Dobrici) cu 3 mari AUTOBUZE și automobile ușoare ale Societății Bucur Reexpetițiuni de mărfuri, bagaje etc. la Dobrici, Balele, Kavarna Depozit de Uleiuri Schibaeff și Pneumatice p. Automobile CENTRALA.: Constanța, Str. Carol, SUCURSALA Bazargic Str. Principeel Nicolae No. 32 DIECTORUL Karlsbad SCIÎWED SICHES IMS Telefon 639 Dr.discato Specialist la Berlia și Faria Boabe de rinichi, beșică, căile urinare de 1 IULIE — 1 AUGUST — la Călimănești Hotel Selioa CăciulatS VIS A-VIS DE ISVOR Vând imobil Str. Aurora 25, cu 23 camere, canal și apă la bucătărie, construcție nouă. Venit tei 300 anual. Adresați Pielăria Gheorghiță Moșilor 37 Telefon 43 23, fierari se caută de către Atelierele Garajului Leonida. — DOCTORon C. Fischer ( specialist în Boab de ochi și urechi Consult. 11—12 a. m. și 4—6 p. m. ) ȘTA. DOAMNEI No. 27 BUCUREȘTI Grâu der Indigen do Russia și Manitoba Coldosămînță la S. Feuolsohn, comision de cereale, Brăila. „SYLVA“ Societate Anonimă Română p. — Industria Lemnului — București, — Sos. Pantelimon 181 — Telefon 2/93 și 5/74 — Piciuie ulei s ie. p. . .. Stejar/ „ „ " r><y ” ]!» » . .. Stejar-lape 11 „ „ Orige re Eraer Sămânță DIMINEAȚA Studenții în medicină, farmacie și veterinari întrunindu-se ei. Duminică în număr de peste 200 pentru a discuta neajunsurile ce li se crează într’o eventuală mobilizare, hotărîți sa lupte cu ultima energie pentru cauza lor dreaptă, au trimis telegrafic următoarele memorii d-lor prim-minstru și ministru de războiu și d-lui dr. Angelescu ministru lucrărilor publice. Excelență. Studenții în medicină, elevii dumneavostră externi și Interni de spitale, întruniți astăzi cu colegii lor farmaciști și veterinari spre a’,și da seamă de rolul și misiunea lor în zilele de grea încercare ce amenință și țara noastră luînd cunoștință de dispozițiunile marelui stat major al armatei noastre au constatat cu părere de räu că pînă în prezent nimeni nu s’a ocupat serios de pozițiunea lor în armată. Cunoașteți desigur Excelența mai bine ca oricine realele neajunsuri observate la serviciul sanitar al armatei în campania recentă precum și cauza lor. Știți tot așa de bine ca și noi mizeriile ce am îndurat anul trecut, noi studenții de la cari se cerca atît de mult și cari eram atit de puțin considerați. Cei cari nu am făcut stagiu militar am fost mobilizați anul trecut în baza legei sanitare militare din Martie 1912 și ne-am dus cu dragă inimă să ne facem datoria către patrie, și deși în baza acelei legi noi comptam ca subofițeri (plutonieri) ,știți foarte bine cum după multe neajunsuri și intervenții în urma diferitelor deriziuni ministeriale prin cari eram socotiți azi ca plotonierî mîine ca soldați, poimîine ca sergenți etc., am ajuns către sfîrșitul campaniei să obținem gradul de plotonier sanitar. Dîndu-ne seamă mai bine de rolul nostru și de răul decurs pe urma situațiunei noastre nesigure în armată și avînd în vedere că în campania trecută ni s’au încredințat chiar servicii de medici secundari și șefi de spitale, încă de acum trei luni am înaintat direcțiune sanitare militare un memoriu amănunțit prin care ceream ca în timp de război să fim mobilizați cu gradul equivalent colegilor noștri interni ai institutului medico-militar, avînd in vedere că în îndeplinirea misiunei noastre de știință era anormal ca un absolvent al facultății sau un student din anii superiori să fie sub ordinul unui student numai cu trei ani de studii pentru motivul că era de la institutul medico-militar. Promisiuni am avut destule și deși toți au găsit drepte cererile noastre pînă în prezent nu s’a făcut absolut nimic pentru noi. Ba ceva mai mult prin adresa marelui stat major cu No. 3415 din 20 Noembrie 1913. „Toți absolvenții a 3, 4, 5 și 8 ani de studii, cari mi au făcut armata sunt mobilizați ca simpli soldați sanitari“, deși in campania trecută am obținut gradul de plutonier. Siguri fiind de dragostea ce purtați studenților. Vă rugăm excelență respectuos să interveniți de urgență la cei în drept în favoarea noastră, anunțîndu-vă că, în dorința de a ne face mai mult decit datoria în aceste împrejurări furtunoase, suntem hotărîți în cazul cînd nu se va regula așa cum trebue ,și e drept poziția noastră în cadrele serviciului sanitar al armatei, să luăm mai bine armele și să luptăm ia rîndurile soldaților noștri împotriva dușmanului, decit lopețile ca să săpăm mormintele celor căzuți. ’Al doilea memoriu a fost expediat d-lui I. C. Brătianu, ministru de războiu, cu următorul cuprins Excelență. Studenții în medicină, farmacie și veterinari cari nu și-au făcut stagiul militar, conștienți de datoria lor în zilele ce ne așteaptă sunt revoltați că pînă în preznet cei în drept nu s'au ocupat de poziția lor în cadrele serviciului sanitar al armatei. După ce au îndurat toate neajunsurile organizației din campania trecută cînd după multe greutăți au putut obține gradul de plutonier sanitar, dîndu-și seamă de realele servicii ce pot aduce cînd poziția lor ar fi clară și dreaptă au înaintat direcției serviciului sanitar militar un memoriu amănunțit încă de acum trei luni în cari aratau cum din cauza, poziției lor nepotrivite în armată au fost împiedicați de a face atîta cit puteau și conchideaț cerînd ca în cazele mobilizare să fie luați cu grad equivalent colegilor lor din institutul medico-militar evitîndu-se astfel neajunsurile survenite din faptul că un absolvent al facultății sau un student din anul al V sau al VI de studiu să fie sub ordinele unui sublocotenent elev din institutul medico-militar înaintat la acest grad după trei ani de studii. Nu numai că nu s’a făcut nimic în această chestiune dar prin adresa marelui stat major cu No. 3415 din 20 Noembrie 1913, sînt considerați în caz de mobilizare ca simpli soldați și puși astfel sub ordinele agenților sanitari, bărbieri, etc., cari au grad de sergenți și plutonieri. Asigurîndu-vă Excelență de devotamentul nostru către Patrie și Tron vă aducem la cunoștință că în întrunirea de azi am hotărît că dacă poziția noastră în armată nu se lămurește de urgență să luăm mai bine armele spre a lupta ca soldați combatanți decit să fim cioclii eroilor căzuți pe cîmpul de onoare. Studenții în medicină farmacia și veterinarii In asta seara, la orele 8, studenții se vor întruni din nou la berăria Căpitanul, pentru a afla rezultatul demersului la Sinaia. D-lni Dr. Angelescu M. I. P. Intranipea studenților im in ® aicina5 larmei ® si veterinari Societatea „Ifama Răniților“ Din inițiativă unui grup de c-ne și domni din Capitală, s’a întemeiat societaea „Mama răniților”, cu scopul de a înființa ateliere în cari să se lucreze, pansamente și rufărie pentru armată. Aceste ateliere vor fi răspîndite prin toate cartierele Capitalei și eventual în țara întreagă. In ateliere vor lucra doamne și dre sub conducerea comitetelor respective. In acest sens se va lansa un apel către romîncele de pretutindeni. Sediul acestei societăți pînă la noul dispozițiune este în strada Morilor 14, telefon 57 pe 13. Toate doamnele și d-șoarele în special absolventele și elevele externatelor și școlilor profesionale din Capitală, cari doresc să conlucreze la această acțiune, născută din simțăminte de patriotism curat, în negura evenimentelor ce se prepară în jurul scumpei noastre țări, sunt rugate să trimeată adesiunea, în scris, semnînd deslușit și dîndu-și adresa clară și exactă. Atelierele vor avea ca sediu școlile primare și externatele unde vor fi depozitate și produsele atelierelor. întrunirea socialistă din Tulcea TULCEA, 20 IULIE. — Socialiștii au ținut azi o întrunire în sala Arvazian. Au vorbit Iosif Naumoff, Stere Grigoriu și Velciu Dumitroff, în privința condicuțelor și despre asasinarea lui Jaurès.... Coresp. D-nii abonați cari cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul, sînt rugați să înainteze odată cu cererea d-lor și banda cu care au primit ziarul pînă la acea dată. iÎMSâinM Kâi Mips muncitorească iss* -------- 1>%. GREVA DE LA S. T. B. ]Ș" Greva dela S. T. B. continuă. ”" Greviștii sînt hotărîți să lupte pînă li se vor accepta cererile lor. Ei primesc zilnic ajutoare de la comisia generală. Pe ziua de eri au umblat în oraș 10 vagoane aproape goale, nimeni neavînd curagiul să-șî expună viața. Greviștii se vor întruni azi în sala Sindicatului unde vor discuta. GREVA TURNĂTORILOR Greva turnătorilor de la fabrica „Kaibhauer” și Wolff continuă. Greviștii sînt ferm deciși a nu ceda cu nimic din cererile lor. Ei primesc ajutoare de la sindicatul metalurgist. Azi ei se vor întruni în sala sindicatelor. BARBARIILE LA FABRICA I WEIGHEL Lucrătorii fabricei „Weighel“ se plîng înpotriva maiștrilor Victor Georgescu și D. Tomescu, cari îl bate, înjură s ș exploatează în modul cel mai neuman. Plîngerea este semnată de mai mulți lucratori. Asupra celor spuse de cei cari reclamă vom întreprinde o anchetă și vom reveni—Grejis. DEPUNEREA VATMANULUI GEORGESCU Vatmanul Ion Georgescu, grevist de la S. T. B. a fost arestat Vineri și înaintat parchetului, care i-a confirmat mandatul de arestare, trimițindu-i la închisoarea Văcărești spre a fi ținut în prevenție pînă la judecarea procesului. El este învinuit de instigație (?) la grevă și ultragiu (!) adus autorităților. Georgescu a fost susținut de d-ni. N. Fleva, deputat al Capitalei și I Sf. Gh. Bujor, cunoscutul avocat socialist.—P. SERBAREA TABACARILOR In grădina „Văraru" din strada Potorași-Tabaci, au petrecut erî în mod admirabil lucrătorii tăbăcari și asimilații lor. Serbarea s’a început la orele 2 p. m. și a durat pînă la 12 noaptea în cea mai perfectă ordine și Însuflețire. SERBAREA SOC. „TROMPETA" Societatea muzicanților „Trompeta” a avut era o frumaasă serbare cîmpenească, în parcul Libertăței din Filaret. Societatea are de președinte pe d. Ștefan Dimitriu, iar casier pe d. Gh. I. Buiuc, grație muncei cărora serbarea a avut un succes desăvîrșit. S’a dansat și petrecut admirabil pînă după miezul nopții.—P. .............. ■*—KagggiBa»» o— Pentru un sărman orb S’a« mai strîns pentru orbul Biner: Vasile Obreja lei 10; Lizica Lilienfeld lei 5; D. G. lei 2; Victor S. Asquini lei 2; Silviu Asquini lei 2; Adolph Maerlei 5; Piorkowsky, lei 2; D-ra X lei 5; Total lei 33. Pentru i. ministru ieruiMn Primim numeroase scrisori la redacție prin care suntem rugați a întreba ministerul de război ce se face cu tinerii cu termen redus — (caporali sau sergenți) cari în urma trecutei campanii au primit prima de echipare — la o nouă mobilizare sunt chemați ca plutonieri, sau tot cu gradul cel vecinii? D’asemenea ce se face cu tinerii cu termen redus cari s’au înaintat actele de sublocotenent, cit și cu aceia cari n’au avut timp să și le înainteze• ENGEOS DE Manufactură caută un bun vinzător care cunoaște clientela din Capitală și provincie. Adresa: „Alexander”, la agenția Schulder , Co., București. I Marst, 22 Iulie, 19T4 MINISTERUL DE RĂZBOIU Instrucțiuni relative . la aplicarea revizițiilor m„Monitorul Oficial“ publică următoarele : Cu ocazia mobilizării din 1913, s’a constatat că aplicarea rechizițiilor pentru aprovizionarea celor necesare armatei s’a făcut nu numai fără regulă și ordine, dar s'a uzat de acest mijloc cu atîta lipsă de chibzuială, incit a pricinuit Statului cheltueli considerabile cu totul nejustificate, iar locuitorilor săteni, comercianților și industriașilor privațiuni și nemulțumiri cari ar fi putut fi înlăturate. Rechiziția este fără îndoială mijlocul prin care nevoile armatei se complectează in caz de mobilizare cu ceeace este absolut necesar, iar nu ca ceeace fiecare poate crede fie cuvință, fără a ține seama de calitatea, valoarea și trebuința învederată pentru care se face uz de rechiziție. Pentru înlăturarea pe viitor a unor asemenea neajunsuri, pînă la o modificare a legii și întocmirii unuii regulament asupra rechizițiilor. in caz de mobilizare, ministerul dă următoarele instrucțiuni de a căror executare rămîn răspunzătoare toate organele de comandament și de administrație ale armatei : 1) Dreptul de a aplica rechizițiuni aparține personal comandanților și șefilor de servicii. Dînșii pot delega acest drept subalternilor lor, anume holarifi prin ordine de zi, învestiți cu această calitate. in afară de acești delegați, nici un alt agent, ofițer sau grad inferior, nu este în drept, din propria sa inițiativă a emite bonuri sau chitanțe de rechiziții ; 2) Este cu desăvîrșire oprit a se rechiziționa animale, trăsuri, efecte sau orice fel de materiale destinate uzului personal al ofițerilor sau funcționarilor armatei, pentru care dînșii primesc la timp prime și diverse alocații. Rechizițiile nu pot fi făcute decît pentru trebuințele corpurilor, sau serviciilor. 3) Trebuințele corpurilor, sau serviciilor sunt strict mărginite la nevoile stabilite și prevăzute în regulamentul de mobilizare și cele speciale armei, Sau serviciului, adică numai pentru acele trebuințe care var fi complet înzestrate prin aprovizionările făcute din timp de pace. Orice rechiziție "de "trăsuri, animale, materiale și provizii care nu figurează în nomenclatura regulamentară vor fi imputate celor cari le-au efectuat, fără prejudiciul pedepselor ce li se vor aplica pentru călcare de ordine. 4) Aceleași măsuri se vor aplica celor cari vor rechiziționa trăsuri, animale sau orice fel de materiale, care după calitatea și valoarea lor sunt considerate ca articole de lux, a căror rechiziție constitue un abuz și dă loc la o risipă a banului public. 5) Pentru buna online și regulata justificare a rechizițiilor se vor păzi cu stricteță următoarele dispozitiuni : Delegații însărcinați cu aplicarea rechizițiilor vor completa bonurile emise cu următoarele date deslușite a) Autoritatea (corpul său serviciul) pentru care se face rechiziția; a l) Natura, sau obiectul rechiziției, cu arătarea cantității în cifre și litere ; c) Prețul după tarifele oficiale, sau după cursul pieței, atunci cînd nu sînt prevăzute în nomenclatura tarifelor. ; d) Data cînd s’a emis bonul. > e) ar adus și semnătura lizibilă Pentru buna regulă, corpurile ^ serviciile vor intitula din timp de pace toate carnetele cu bonuri, pa care le au în păstrare, aplicînd pa fiecare bon titlul și sigiliul lor, de săvîrșit vizibil. Se va ține un registru de agenții delegați căror li s’au încredințat, carnete cu bonuri de întrebuințarea cărora trebue să-și dea socoteală. 6) Orice persoană trebue să primească, în schimbul rechiziției ce i s’a aplicat, bonul imprimat din carnetul oficial, conținînd deslușit datele prevăzute mai sus. In caz cinci s’ar libera altfel de chitanțe, sau dovezi manuscrise fără indicația autorității, sigiliul sau semnătura citeață a acelui care a primit rechiziția, sau nu s’ar libera nici un fel de dovadă, cel rechiziționat este obligat a adresa autorității locale o reclamație, în termen de 24 ore, arătînd împrejurările și cerînd a se constata faptul. Autoritatea locală va face de îndată constatarea cerută, prin încheiere de proces-verbal, care se va înainta direct ministerului de război pentru a se lua măsuri împotriva vinovaților. 7) Cînd rechizițiile sunt făcute de către comisiuni pentru mai multe corpuri sau servicii de pe teritoriul unei regiuni și pentru care s-ar emite bonuri colective, pe comuni, comisiunile sunt obligate, atunci cînd predau rechizițiile, să ia bonuri echivalente dela corpurile și serviciile primitoare, cari le vor servi ca acte descărcătoare cunoscînd că orice rechiziție care nu va fi justificată cui s’a încredințat se va imputa delegatului sau comisiunii, care a semnat bonul. S) Rechiziția automobilelor și în general a oricărui obiect sau material neprevăzut în nomenclatura reglementară (tabela model A) nu se va face decit pe baza aprobării speciale a ministerului. Comandanții corpurilor de armată, comandamentul marinei, comandanții cetății București și regiunii, întărite F. N. G., precum și intendența stabilimentelor centrale, vor lua măsuri pentru executarea prezentelor instrucțiuni. Publicarea prin Monitorul Oficiali și al Oastei servă drept notificare. p. Ministru, secretar general, GENERAL D. ILIESCU. •TNo. 10.952. 1914, Iulie 19. * I CASSA DE SCHIMB I. FINKELS București, strada Lipscani No. 1ft Noul palat Dacia Rominia, prăvălia. Not. în col. Cursul pe ziua de 17 Iulie 1914 ________________ Cumpără Vânâ^ FGETIfi ZIARULUI DIMINEAȚA ST Tmml ® și barile inuSei Hare dramatic de actualitate — PARTEA II CAP. 12 INTRE STRĂINI — Dar n’ați făcut nimic, răspunsei eu ca s’o liniștesc. , După cît știu n’a fost dintre rudele mele. Dar ce lucru, ce datorii voi avea de înplinit. — Oh, mai nimic. Vei supraveghea casa prmînd slugile la muncă. Va trebui să te ocupi puțin și de mine. Sunt teribil de uitucă în toate. Așa mi se întîmplă, înainte de plecare să ascund cheile între perdele, sub covor, sau în pian. Cînd mă întorc nu-mi mai pot aduc aminte unde le-am pus și trebue să chem servitorii să le caute, ceea ce e foarte umilitor. Banii, mănușile, scrisori, batiste, toate le las pe unde se întîmplă ; sufăr din cauza asta dar nu mă pot schimba. Da, vei cam avea de lucru cu mine, adăugă ea rîzînd. Iți predau cheile și casa întreagă, slugile. Ah, trebue să știi că am o ceată de derbedei trîndavî. — Mi-e teamă că nu voi fi menajeră bună deoarece n’am condus de cînd sunt o gospodărie atît de mare. . v.u. — Nu face nimic. Să te porți ca acum, rece, politicoasă și demnă. Ai o înfățișare ce impune respect. Sunt ferm convinsă că niciodată nu-ți pierzi cumpătul, că nu te înfurii ca să arunci și să spargi tot ce ai la îndemână, cum fac ,eu cînd mă supar. ""rn Da’, asta’ pot să făgăduesc că nu vom face, am zis eu zîmbind de sinceritatea ei. — Tobby susține mereu ca n’am nici un fel de ordine în nimic și are dreptate. Intr’o zi mă scol la cinci, alerg prin toată casa înjurînd, minînduse toți la muncă, apoi trec cîte o săptămînă și două, nu mă mai aterez de nimic, mă scol tîrziu și -i las pe toți în voia lor. D-ta vei duce grija ca să ție grădinarul florile în bună rinduială, servitorii să curețe odăile de praf, bucătarul să servească la timp bucatele. D-ta te vei duce să cumperi merindele și le vei împărți, dar nici odată să nu vii la mine ca să ’mi ceri vr’un sfat. — Voi încercă, îmi voi da toată silința, în orice caz. ■— Vei fi stăpînă, să faci tot ce noftești. Te vei duce și la grajd să vezi de sunt caii ținuți în curățenii dacă li se dă hrană la timp. Apoi vei răspunde la scrisorile ce mi se adresează; mă vei distra cînd voi sta singură acasă. Sper că știi să joci tenis. — Dă, însă cam slab. — Eu joc cu patimă, ceasuri în Am cîștigat foarte multe premii, în emnis și călătoria. iată ocupațiile mele de predilecție. O să te rog să te scoli dimineața ca să facem exerciții, căci luna viitoare vom lua parte la un concurs și vreau să-mi păstrez reputația bună. — O să-mi facă plăcere, dar declar că nu joc bine. — Ei, mi se pare că ți-am spus tot ce am avut de spus- Ah, dar și păsările, cîinii, fluturii din lava, papagalii, copoiii cei alibi și mai ales de Toble cățelușul meu favorit, va trebui să te ocupi, începusem să mă descurajez bine de tot auzind cîte aveam de făcut. Să supraveghez o ceată de servitori leneși. Să duc grija stupinei dezordonată și irascibilă, să fiu menageră, secretară, cameristă, să supraveghez caii și cîinii și să joc ceasuri întregi tennis — asta însemna la d-na Villar că nu vom avea mai nimic de lucru! Treceam prin centrul orașului Pumah. Străzi largi cu plantații bogate. Lume multă pe străză mișcare, veselie pretutindeni ca într’un oraș european. .Clădiri mari, bazare, prăvălii și viile frumoase ascunse sub plante agățătoare, albe și roșii. Văzui trăsuri frumoase, care te scumpe în cari ședeau d-ne elegante, în rochii de culori deschise, cu multe flori și dantele. — Vom face tot ce vomu putea, am zis eu din nou, dar mi-e teamă Că nu voi reuși fiind lipsită de experiență în.. — Las’că se face totul... exclamă d-na de Vidar, eu sunt absolut sigură că vei reuși. Cu ce curiozitate ,vei fi privita de totî! Sunt destui cari n’aă altă treabă decit să se ocupe de afacerile altora. Așa niște d-ne bătrîne, de cite orî mă întîlneam mă întrebau de Tobby, ce face, dacă e acasă, pînă ce m’am hotărît sa dau cățelului meu numele lui Tobby. Cînd mă întreabă: Ce face d, Tobby? eu răspund: — E bine sănătos- Șade în camera din fund, căci nu-i place să stea de vorbă decit cu mine. Fiindcă multă prietenie nu fac cu Cu babele, n’aț putut nici pînă azi afla că Tobby e cățelul meu. Ah, iată-ne acasă! adăugă ea pe cînd trăsura trecu sub o poartă monumentală crcînd un peron de marmoră și piatră albă.Villa d-neî Villar, era o clădire cam scundă dar, mare plină cu tot felul de mobilă scumpă. Dar pretutindeni era murdărie șî neorânduială. Cînd trăsura se opri lîngă verandă, văzul o ceată de slugi indiene risipindu-se în toate părțile. Cîțîva așteptau cu scrisori, alții așteptau porunci, iar în fundul verandei, un croitor ciupit de vărsat stătea cu o rochie în mină, gesticii, linei ca să atragă atențiunea stăpînei. * La început cînd mi-am închipuit cele ce aveam de făcut în acea gospodărie, mi-am zis că-mi va fi peste putință să-mi împlinesc toate obligațiile. Neorînduiala, praful, servitorii, leneși și obraznici m’au speriat. Dar după cîteva zile începui a mă deprinde cu tot ce era în jurul meu. Mă sculam dimineața, vedeam deșî făceau servitorii datoria și dădeam drumul celor leneși. Țineam cheile la brîu, închideam proviziile și asistam la țesăriitul și hrănirea cailor. ’(Var urma); I Itregî. ■ - - v ' -v " " ’ <