Dimineaţa, iulie 1914 (Anul 11, nr. 3708-3738)

1914-07-22 / nr. 3729

TELEFON TELEFOn Zilnic Cu­rse CONSTANfA-BAZARGIG (Dobrici) cu 3 mari AUTOBUZE și automobile ușoare ale Societății Bucur Reexpetițiuni de mărfuri, bagaje etc. la Dobrici, Balele, Kavarna Depozit de Uleiuri Schibaeff și Pneumatice p. Automobile CENTRALA.: Constanța, Str. Carol, SUCURSALA Bazargic Str. Princi­peel Nicolae No. 32 DIECTORUL Karlsbad SCIÎWED SICHES IMS Telefon 639 Dr.discato Specialist la Berlia și Faria Boabe de rinichi, beșică, căile urinare d­e 1 IULIE — 1 AUGUST — la Călimănești Hotel Selioa CăciulatS VIS A-VIS DE ISVOR Vând imobil Str. Aurora 25, cu 23 camere, ca­nal și apă la bucătărie, construcție nouă. Venit tei 300 anual. Adre­sați Pielăria Gheorghiță Moșilor 37 Telefon 43­ 23, fierari se caută de către Atelierele­­ Garajului Leonida. — DOCTOR­on C. Fischer ( specialist în Boab­ de ochi și urechi Consult. 11—12 a. m. și 4—6 p. m. ) ȘTA. DOAMNEI No. 27 BUCUREȘTI Grâu de­­r Indigen do Russia și Manitoba Col­­do­sămînță la S. Feu­olsohn, co­­m­ision de cereale, Brăila. „SYLVA“ Societate Anonimă Română p. — Industria Lemnului — București, — Sos. Pantelimon 181 — Telefon 2/93 și 5/74 —­­ Piciu­­ie u­­lei s ie. p. . .. Stejar/ „ „ " r><­­­y ” ]!» » . .. Stejar-l­ape 11 „ „ Orige re Eraer Sămânță DIMINEAȚA Studenții în medicină, farmacie și veterinari întrunindu-se ei. Dumini­că în număr de peste 200 pentru a discuta neajunsurile ce li se crează într’o eventuală mobilizare, hotărîți sa lupte cu ultima energie pentru cauza lor dreaptă, au trimis tele­grafic următoarele memorii d-lor prim-minstru și ministru de războiu și d-lui dr. Angelescu ministru lu­crărilor publice. Excelență. Studenții în medicină, elevii dum­­neavostră externi și Interni de spita­le, întruniți astăzi cu colegii lor far­maciști și veterinari spre a’,și da sea­mă de rolul­­ și misiunea lor în zilele de grea încercare ce amenință și ța­ra noastră luînd cunoștință de dis­­pozițiunile marelui stat major al ar­matei noastre au constatat cu părere de räu că pînă în prezent nimeni nu s’a ocupat serios de pozițiunea lor în armată. Cunoașteți de­sigur Excelența mai bine ca ori­cine realele neajunsuri observate la serviciul sanitar al ar­matei în campania recentă precum și cauza lor. Știți tot așa­ de bine ca și noi mi­zeriile ce am îndurat anul trecut, noi studenții de la cari se cerca atît de mult și cari eram atit de puțin con­siderați. Cei cari nu am făcut stagiu mili­tar am fost mobilizați anul trecut în baza legei sanitare militare din Mar­tie 1912 și ne-am dus cu dragă inimă să ne facem datoria către patrie, și deși în baza­ acelei legi noi comptam ca subofițeri (plutonieri) ,știți foarte bine cum după multe neajunsuri și intervenții în urma diferitelor deri­ziuni ministeriale prin cari eram so­cotiți azi ca plotonierî mîine ca sol­dați, poimîine ca sergenți etc., am ajuns către sfîrșitul campaniei să obținem gradul de plotonier sanitar. Dîndu-ne seamă mai bine de rolul nostru și de răul decurs pe urma si­­tuațiunei noastre nesigure în arma­tă și avînd în vedere că în campania trecută ni s’au încredințat chiar ser­vicii de medici secundari și șefi de spitale, încă de acum trei luni am înaintat direcțiune­ sanitare militare un memoriu amănunțit prin care ce­ream ca în timp de război să fim mobilizați cu gradul equivalent co­legilor noștri interni ai institutului medico-militar, avînd in­ vedere că în îndeplinirea misiunei noastre de știință era anormal ca un absol­vent al facultății sau un student din anii superiori să fie su­b ordinu­l u­­nui student numai cu trei ani de stu­dii pentru motivul că era de la in­stitutul medico-militar. Promisiuni am avut destule și deși toți au găsit drepte cererile noastre pînă în prezent nu s’a făcut absolut nimic pentru noi. Ba ceva mai mult prin adresa marelui stat major cu No. 3415 din 20 Noembrie 1913. „Toți absolvenții a 3, 4, 5 și 8 ani de studii, cari mi au făcut armata sunt mobili­zați ca simpli soldați sanitari“, deși in campania trecută am obținut gra­dul de plutonier. Siguri fiind de dragostea ce pur­tați studenților. Vă rugăm excelență respectuos să interveniți de urgență la cei în drept în favoarea noastră, anunțîndu-vă că, în dorința­ de a ne face mai mult decit datoria în aceste împrejurări furtunoase, suntem­ hotă­rîți în cazul cînd nu se va regula așa cum trebue ,și e drept poziția noas­tră în cadrele serviciului sanitar al armatei, să luăm mai bine armele și să luptăm ia rîndurile soldaților noș­tri împotriva dușmanului, decit lo­­pețile ca să săpăm mormintele celor căzuți. ’Al doilea memoriu a fost expe­diat d-lui I. C. Brătianu, ministru de războiu­, cu următorul cuprins Excelență. Studenții în medicină, farmacie și veterinari cari nu și-a­u făcut stagiul militar, conștienți de datoria lor în zilele ce ne așteaptă sunt revoltați că pînă în preznet cei în drept nu s'au ocupat de poziția lor în cadre­le serviciului sanitar al armatei. După ce au îndurat toate neajun­surile organizației din campania tre­cută cînd după multe greutăți au putut obține gradul de plutonier sa­nitar, dîndu-și seamă de realele ser­vicii ce pot aduce cînd poziția lor ar fi clară și dreaptă au înaintat di­recției serviciului sanitar militar un memoriu amănunțit încă de a­­cum trei luni în cari aratau cum­ din cauza, poziției lor nepotrivite în ar­mată au fost împiedicați de a face atîta cit put­eau și conchideaț cerînd­ ca în caz­ele mobilizare să fie luați cu grad equivalent colegilor lor di­n institutul medico-militar evitîndu-se astfel neajunsurile survenite din faptul că un absolvent al facultății sau un student din anul al V sau­ al VI de studiu să fie sub ordinele unui sublocotenent elev din institu­tul medico-militar înaintat la­­ acest grad după trei ani de studii. Nu numai că nu s’a făcut nimic în această chestiune dar prin adresa marelui stat major cu No. 3415 din 20 Noembrie 1913, sînt considerați în caz de mobilizare ca simpli soldați și puși astfel sub ordinele agenților sanitari, bărbieri,­ etc., cari au grad de sergenți și plutonieri. Asigurîndu-vă Excelență de devo­tamentul nostru către Patrie și Tron vă aducem la cunoștință că în în­trunirea de azi am hotărît că dacă poziția noastră în armată nu se lă­murește de urgență să luăm mai bi­ne armele spre a lupta ca soldați combatanți decit să fim cioclii eroi­lor căzuți pe cîmpul de onoare. Studenții în medicină farmacia și veterinari­i In asta seara, la orele 8, studenții se vor întruni din nou la berăria Căpitanul, pentru a afla rezultatul demersului la Sinaia. D-lni Dr. Angelescu M. I­. P. Intranipea studenților im in ® aicin­a5 larmei ® si veterinari Societatea „If­ama Răniților“ Din inițiativă unui grup de c-ne și domni din Capitală, s’a întemeiat societaea „Mama răniților”, cu sco­pul de a înființa ateliere în cari să se lucreze, pansamente și rufărie pen­tru armată. Aceste ateliere vor fi răspîndite prin toate cartierele Capi­talei și eventual în țara întreagă. In ateliere vor lucra doamne și d­re sub conducerea comitetelor respective. In acest sens se va lansa un­ apel către romîncele de pretutindeni. Sediul acestei societăți pînă la noul dispozițiune este în strada Mo­rilor 14, telefon 57 pe­ 13. Toate doamnele și d-șoarele în spe­cial absolventele și elevele externate­­lor și școlilor profesionale din Capi­tală, cari doresc să conlucreze la a­­ceastă acțiune, născută din simță­­minte de patriotism curat, în negura evenimentelor ce se prepară în jurul scumpei noastre țări, sunt rugate să trimeată adesiunea, în scris, semnînd deslușit și dîndu-și adresa clară și exactă. Atelierele vor avea ca sediu școlile primare și externatele unde vor fi depozitate și produsele atelierelor. întrunirea socialistă din Tulcea TULCEA, 20­ IULIE. — Socialiștii au ținut azi o întrunire în sala Ar­­vazian. Au vorbit Iosif Naumoff, Stere Grigoriu și Velciu Dumitroff, în privința condicuțelor și despre a­­sasinarea lui Jaurès.... Coresp. D-nii abonați cari cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul, sînt rugați să înainteze odată cu cererea d-lor și banda cu care au primit ziarul pînă la acea dată. ­iÎMSâinM Kâi Mips muncitorească iss* -------- 1>%. GREVA DE LA S. T. B. ]Ș" Greva dela S. T. B. continuă. ”" Greviștii sînt hotărîți să lupte pî­nă li se vor accepta cererile lor. Ei primesc zilnic ajutoare de la comisia generală. Pe ziua de eri au umblat în oraș 10 vagoane aproape goale, nimeni ne­avînd curagiul să-șî expună viața. Greviștii se vor întruni azi în sala Sindicatului unde vor discuta. GREVA TURNĂTORILOR Greva turnătorilor de la fabrica „Kaibhauer” și Wolff continuă. Greviștii sînt ferm deciși a nu ce­da cu nimic din cererile lor. Ei primesc ajutoare de la sindica­tul metalurgist. Azi ei se vor întruni în sala sindi­catelor. BARBARIILE LA FABRICA I WEIGH­EL Lucrătorii fabricei „Weighel“ se plîng în­potriva maiștrilor­ Victor Georgescu și D. Tomescu, cari îl ba­te, înjură s­ ș exploatează în modul cel mai neuman. Plîngerea este semnată de mai mulți lucratori. Asupra celor spuse de cei cari re­clamă vom întreprinde o anchetă și vom reveni—Grejis. DEPUNEREA VATMANULUI GEOR­GESCU Vatmanul Ion Georgescu, grevist de la­­ S. T. B. a fost arestat Vineri și înaintat parchetului, care i-a confir­mat mandatul de arestare, trimițin­­du-i la închisoarea Văcărești spre a fi ținut în prevenție pînă la judeca­rea procesului. El este învinuit de instigație (?) la grevă și ultragiu (!) adus autori­tăților. Georgescu a fost susținut de d-ni. N. Fleva, deputat al Capitalei și I Sf. Gh. Bujor, cunoscutul avocat socia­list.—P. SERBAREA TABACARILOR In grădina „Văraru" din strada Potorași-Tabaci­, au petrecut erî în mod admirabil lucrătorii tăbăcari și asimilații lor. Serbarea s’a început la orele 2 p. m. și a durat pînă la 12 noaptea în cea mai perfectă ordine și Însufle­țire. SERBAREA SOC. „TROMPETA" Societatea muzicanților „Trompe­ta” a avut era o frumaasă serbare cîmpenească, în parcul Libertăței din Filaret. Societatea are de președinte pe d. Ștefan Dimitriu, iar casier pe d. Gh. I. Buiuc, grație muncei cărora ser­barea a avut un succes desăvîrșit. S’a dansat și petrecut admirabil pînă după miezul nopții.—P. .............. ■*—KagggiBa»» o— Pentru un sărman orb S’a« mai strîns pentru orbul Bi­­ner: Vasile Obreja lei 10; Lizica Lilien­feld lei 5; D. G. lei 2; Victor S. As­­quini lei 2; Silviu Asquini lei 2; A­­dolph Maer­lei 5; Piorkowsky, lei 2; D-ra X lei 5; Total lei 33. Pentru i­. ministru ie­ruiMn­ Primim numeroase scrisori la re­dacție prin care suntem­ rugați a în­treba ministerul de război ce se face cu tinerii cu termen redus — (capo­rali sau sergenți) cari în urma tre­cutei campanii au primit prima de echipare — la o nouă mobilizare sunt chemați ca plutonieri, sau tot cu gradul cel vecinii? D’asemenea ce se face cu tinerii cu termen redus cari s’au înaintat actele de sublocotenent, cit și cu a­­ceia cari n’au­ avut timp să și le îna­inteze• ENGEOS DE Manufactură caută un bun vinzător care cunoaște clientela din Capitală și provincie. Adresa: „Alexander”, la agenția Schulder , Co., București. I Marst, 22 Iulie, 19T4 MINISTERUL DE RĂZBOIU Instrucțiuni relative . la aplicarea revizițiilor­ ­m­„Monitorul Oficial“ publică urmă­toarele : Cu ocazia mobilizării din 1913, s’a constatat că aplicarea rech­izițiilor pentru aprovizionarea celor necesa­re­ armatei s’a făcut nu numai fă­ră regulă și ordine, dar s'a uzat de acest mijloc cu atîta lipsă de chib­zuială, incit a pricinuit Statului cheltueli considerabile cu totul ne­­justificate, iar locuitorilor săteni, comercianților și industriașilor pri­vațiuni și nemulțumiri cari ar fi putut fi înlăturate. Rech­iziția este fără îndoială mij­locul prin care nevoile armatei se complectează in caz de mobiliza­re cu ceeace este absolut necesar, iar nu ca ceeace fiecare poate cre­de fie cuvință, fără a ține seama de calitatea, valoarea și trebuința în­vederată pentru care se face uz de rechiziție. Pentru înlăturarea pe viitor a u­nor asemenea neajunsuri, pînă la o modificare a legii și întocmirii u­­nuii regulament asupra rech­izițiilor. in caz de mobilizare, ministerul dă următoarele instrucțiuni de a căror executare rămîn răspunzătoare toate organele de comandament și de­ administrație ale armatei : 1) Dreptul de a aplica rechizițiu­­ni aparține personal comandanților și șefilor de servicii. Dînșii pot delega acest­­ drept su­balternilor lor, anume holarifi prin ordine de zi, învestiți cu această calitate. in afară de acești delegați, nici un alt agent, ofițer sau grad infe­rior, nu este în drept, din propria sa inițiativă a emite bonuri sau chitanțe de rechiziții ; 2) Este cu desăvîrșire oprit a se rechiziționa animale, trăsuri, efecte sau orice fel de materiale destina­te uzului personal al ofițerilor sau funcționarilor armatei, pentru care dînșii primesc la timp prime și di­verse alocații. Rechizițiile nu pot fi făcute de­cît pentru trebuințele corpurilor, sau serviciilor. 3) Trebuințele corpurilor, sau serviciilor sunt strict mărginite la nevoile stabilite și prevăzute în re­gulamentul de mobilizare și cele speciale armei, Sau serviciului, adi­că numai pentru acele trebuințe care var fi complet înzestrate prin aprovizionările făcute din timp de pace. Orice rechiziție "de "trăsuri, anima­le, materiale și provizii care nu fi­gurează în nomenclatura regula­mentară vor fi imputate celor cari le-au efectuat, fără prejudiciul pe­depselor ce li se vor­ aplica pentru călcare de ordine. 4) Aceleași măsuri se vor aplica celor cari vor rechiziționa trăsuri, animale sau orice fel de materiale, care după calitatea și valoarea lor sunt considerate ca articole de lux, a căror rechiziție constitue un abuz și d­ă loc la o risipă a banului pu­blic. 5) Pentru buna online și regulata justificare a rech­izițiilor se vor păzi cu stricteță următoarele dispoziti­­uni : Delegații însărcinați cu aplicarea rech­izițiilor vor completa bonurile emise cu următoarele date deslu­șite a) Autoritatea (corpul său servi­ciul) pentru care se face rechiziția; a l­) Natura, sau obiectul rechiziți­­ei, cu arătarea cantității în cifre și litere ; c) Prețul­­ după tarifele oficiale, sau­­ după cursul pieței, atunci cînd nu sînt prevăzute în nomenclatura tarifelor. ; d) Data cînd s’a emis bonul. >­­ e) ar adus și semnătura lizibilă Pentru buna regulă, corpurile ^ ser­viciile vor intitula din timp de pa­ce toate carnetele cu bonuri, pa care le au­ în păstrare, aplicînd pa fiecare bon titlul și sigiliul lor, de­ săvîrșit vizibil. Se va ține un registru de agenții delegați căror li s’au încredințat, carnete cu bonuri de întrebuințarea cărora trebue să-și dea socoteală. 6) Orice persoană trebue să pri­mească, în schimbul rechiziției ce i s’a aplicat, bonul imprimat din car­netul oficial, conținînd deslușit da­tele prevăzute mai sus. In caz cinci s’ar libera altfel de chitanțe, sau dovezi manuscrise fă­ră indicația autorității, sigiliul sau­ semnătura citeață a acelui care a primit rechiziția, sau nu s’ar libera nici un fel de dovadă, cel rechizi­ționat este obligat a adresa autori­tății locale o reclamație, în termen de 24 ore, arătînd împrejurările și cerînd a se constata faptul. Autoritatea locală va face de în­dată constatarea cerută, prin în­cheiere de proces-verbal, care se va înainta direct ministerului de război pentru a se lua măsuri­ împotriva vinovaților. 7) Cînd rechizițiile sunt făcute de către comisiuni pentru mai multe­ corpuri sau servicii de pe teritoriul u­nei regiuni și pentru care s-ar e­­mite bonuri colective, pe comuni, comisiunile sunt obligate, atunci cînd predau rechizițiile, să ia bonuri echivalente dela corpurile și servi­ciile primitoare, cari le vor servi ca acte descărcătoare cunoscînd că ori­ce rech­iziție care nu va fi justifica­tă cui s’a încredințat se va impu­ta delegatului sau comisiunii, care a semnat bonul. S) Rechiziția automobilelor și în general a oricărui obiect sau mate­rial neprevăzut în nomenclatura re­glementară (tabela model A) nu se­ va face decit pe baza aprobării spe­ciale a ministerului. Comandanții corpurilor de arma­tă, comandamentul marinei, coman­danții cetății București și regiunii, întărite F. N. G., precum și inten­dența stabilimentelor centrale, vor lua măsuri pentru executarea pre­zentelor instrucțiuni. Publicarea prin Monitorul Oficiali și al Oastei servă drept notificare. p. Ministru, secretar­ general, GENERAL D. ILIESCU. •T­No. 10.952. 1914, Iulie 19. *­­ I CASSA DE­ SCHIMB I. FINKELS București, strada Lipscani No. 1ft Noul palat Dacia Rominia, prăvălia. No­t. în col. Cursul pe ziua de 17 Iulie 1914 ___________­­_____ Cumpără­ Vânâ^ FGETIfi ZIARULUI DIMINEAȚA ST­ Tmml ® și b­arile inu­Sei Hare dramatic de actualitate — PARTEA II CAP. 12 INTRE STRĂINI — Dar n’ați făcut nimic, răspun­sei eu ca s’o liniștesc. , După cît știu n’a fost dintre ru­dele mele. Dar ce lucru, ce datorii voi­ avea de înplinit. — Oh, mai nimic. Vei suprave­ghea casa prmînd slugile la muncă. Va trebui să te ocupi puțin și de mine. Sunt teribil de uitucă în toate. Așa mi se întîmplă, înainte de plecare să ascund cheile între per­dele, sub­ covor, sau în pian. Cînd mă întorc nu-mi mai pot a­duc aminte unde le-am pus și tre­bue să chem servitorii să le caute, ceea ce e foarte umilitor. Banii, mănușile, scrisori, batiste, toate le las pe unde se întîmplă ; sufăr din cauza asta dar nu mă pot schimba. Da, vei cam avea de lucru cu mine, adăugă ea rîzînd. Iți predau cheile și casa întrea­gă, slugile. Ah, trebue să știi că am o ceată de derbedei trîndavî. — Mi-e teamă că nu voi­ fi me­najeră bună de­oarece n’am condus de cînd sunt o gospodărie atît de mare. . v.u. — Nu face nimic. Să te porți ca acum, rece, poli­ticoasă și demnă. Ai o înfățișare ce impune respect. Sunt ferm convin­să că nici­odată nu-ți pierzi cum­pătul, că nu te înfurii ca să arunci și să spargi tot ce ai la îndemână, cum fac ,eu cînd mă su­par. ""rn Da’, asta’ pot să făgăduesc că nu vom­ face, am zis eu zîmbind de sinceritatea ei. — Tobby susține mereu ca n’am nici un fel de ordine în nimic și are dreptate. Intr’o zi mă scol la cinci, alerg prin toată casa înjurînd, minînduse toți la muncă, apoi trec cîte o săp­­tămînă și două, nu mă mai­­ aterez de nimic, mă scol tîrziu și -i las pe toți în voia lor. D-ta vei duce grija ca să ție gră­dinarul florile în bună rinduială, servitorii să curețe odăile de praf, bucătarul să servească la timp bu­catele. D-ta te vei duce să cumpe­ri merindele și le vei împărți, dar nici odată să nu vii la mine ca să ’mi ceri vr’un sfat. — Voi­ încercă, îmi voi­ da toa­tă silința, în orice caz. ■— Vei fi stăpînă, să faci tot ce noftești. Te vei duce și la grajd să vezi de sunt caii ținuți în curățenii dacă li se dă hrană la timp. Apoi vei răspunde la scrisorile ce mi se adresează; mă vei distra cînd voi­ sta singură acasă. Sper că­­ știi să joci tenis. — Dă, însă cam slab. — Eu joc cu patimă, ceasuri în Am cîștigat foarte multe premii, în emnis și călătoria. iată ocupațiile mele de predilecție. O să te rog să te scoli dimineața ca să fa­cem exerciții, căci luna vi­itoare vom­ lua parte la un concurs și vreau să-mi păstrez reputația bună. — O să-mi facă plăcere, dar de­clar că nu joc bine. — Ei, mi se pare că ți-am spus tot ce am avut de spus- Ah, dar și păsările, cîinii, fluturii din lava, pa­pagalii, copoiii cei alibi și mai ales de Toble cățelușul meu favorit, va trebui să te ocupi, începusem să mă descurajez bine de tot auzind cîte aveam de făcut. Să supraveghez o ceată de ser­vitori leneși. Să­ duc grija stupinei dezordonată și irascibilă, să fiu me­­nageră, secretară, cameristă, să su­praveghez caii și cîinii și să joc ceasuri întregi tennis — asta în­semna la d-na Villar că nu vom­ avea mai nimic de lucru! Treceam prin centrul orașului Pu­­mah. Străzi largi cu plantații boga­te. Lume multă pe străză mișcare, veselie pretutindeni ca într’un oraș european. .Clădiri­­ mari, bazare, prăvălii și viile frumoase ascunse sub plante agățătoare, albe și roșii. Văzui trăsuri frumoase, care te scumpe în cari ședeau d-ne elegan­te, în rochii de culori deschise, cu multe flori și dantele. — Vom­ face tot ce vomu putea, am zis eu din nou, dar mi-e teamă Că nu voi­ reuși fiind lipsită de ex­periență în.­. — Las’că se face totul... exclamă d-na de Vidar, eu sunt absolut sigu­ră că vei reuși. Cu ce curiozitate ,vei fi privita de totî! Sunt destui cari n’aă altă trea­bă decit să se ocupe de afacerile al­­­tora.­­ Așa niște d-ne bătrîne, de cite orî mă întîlneam mă întrebau de Tobby, ce face, dacă e acasă, pînă ce m’am hotărît sa dau cățelului meu nume­le lui Tobby. Cînd mă întreabă: Ce face d, Tobby? eu răspund: — E bine sănătos- Șade în came­ra din fund, căci nu-i place să stea de vorbă decit cu mine. Fiindcă multă prietenie nu fac cu Cu babele, n’aț­ putut nici pînă azi afla că Tobby e cățelul meu. Ah, iată-ne acasă! adăugă ea pe cînd trăsura trecu sub o poartă mo­numentală crcînd un peron de mar­moră și piatră albă.­­Villa d-neî Villar, era o clădire cam scundă dar, mare plină cu tot felul de mobilă scumpă. Dar pretutindeni era murdărie șî neorânduială. Cînd trăsura se opri lîngă veran­dă, văzul o ceată de slugi indiene risipindu-se în toate părțile. Cîțîva așteptau cu scrisori, alții așteptau porunci, iar în fundul ve­­­randei, un croitor ciupit de vărsat stătea cu o rochie în mină, gesticii­, linei ca să atragă atențiunea stăpî­­­nei. * La început cînd mi-am închipuit cele ce aveam de făcut în acea gos­podărie, mi-am zis că-mi va fi­­ pes­te putință să-mi împlinesc toate o­­bligațiile. Neorînduiala, praful, servitorii,­ leneși și obraznici m’au speriat. Dar după cîteva zile începui a mă deprinde cu tot ce era în jurul meu. Mă sculam dimineața, vedeam de­șî făceau servitorii datoria și dădeam drumul celor leneși. Țineam cheile la brîu, închideam proviziile și asistam la țesăriitul și hrănirea cailor. ’(Var urma); I I­tregî. ■ - - v ' -v " " ’ <

Next