Dimineaţa, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 3800-3830)

1914-10-26 / nr. 3825

Anni XI. -No. 3823 V Teatrul occidental al războiului Starea de războia între Franța și Turcia foarta de mai sus înfățișează si tostra respectivă a beligeranților pe teatrul occidental Linia neagră reprezintă pe germani, linia punc­tată, trupele anglo-franco-belgiene. Linia striată de jos arată poziția p­­ompată de trupele germane în mo­mentul cetei mai avansate ofensi­ve a lor. ■ Se eștie că la începutul războiu­­lui, concentrarea franceză se făcu­­se mai mult în vederea unei in­va­­tai pe teatrul de Vest. Germanii pudiroîn tou­-și efortul principal prin Belgia, generate! Joffre s’a văzut silit să-șî dorea trupele spre­ Nord. Operația era foarte delicată, date fiind efectivele enorme puse în miș­care. Cum belgienii­­ puseseră o re­zistență admirabilă, Joffre a crezut că poate trimite o parte din trupele sale in Belgia pentru a ajuta trupelor regele Albert. Din cauza marșu­rilor lungi și foarte obositoare, fran­cezii au suportat luptele sîngeroase iite în Mons și Charleroi în­­ Condiții,­uni dezavantajoase pentru el De­­aceea, pentru a evita­ un dezastru, generalul Joffre a conceput­­ și a e­xecutat cu mult calm un plan gran­dios: a dat ordin de retragere ge­nerală spre s­u­­d, pentru a aștepta și ataca pe fața mrc pe­r o poziție alea­să de mai înainte. Germanii au­­ înaintat mereu și astfel, spre marea emoție a ami­cilor Franței cari nu știau ferm­e de planul generalis­simului francez tre­cură Maras, respingând contra a­­tacurile francezilor. La 24 August ei ocupau poziția însemnată pe har­tă cu linia, striată de jos. Acum începe ofensiva franceză cu o luptă din cele mai erbreene ca­re durează de șapte zile inca mnit­m. Sub planul1 irezistibil al fran­cezilor, germanii se clatină, cedează tere­­n R0. O mișcare de învăluire a ari­­­pei drepte germane face ca această aripă să se retragă. La 30 August ea e la Compiègne. Retragerea se comunică și în centru­. La 2 Septem­­­brie francezîi­­ în­cearcă. din nou să fac o injtrare dreapta­­ germană la Noë ycBeptentm a para mișcarea, ger­­man­ii prelu­ngească frontul spre N­ord,­ după­ ce se­ întăresc la centru pe linia­ Atepe. Repetatele sforțări de învăluire făcute de anglo-fran­cezi, prelungesc­­ mereu frontul spre Nor­d. După caderea AdversuM, la 26 Septembrie, trupele brelgiene și cete gerarame cari te înconjurau, preluingesc linia de luptă pină la ■nrarea NouMni, wside, de aproape o ianra se dau lupte din cele mai înverșumite. In vremea­ proasta, la est, situa­­ția răzidirte aproape statu­mară, germanii izbutind a ocupa St. Mi­­chie, dar pierzimî teren în Woëvre și Argovre. Harta de mai sus reprezintă deci icolasta înfrîringerea ofensivei germa­­n­e. Sa arată cu­­mc mult teren au cedat­­ germanii si­u­ irezistibilul a­­vînt al francezilor. Luptele din Franța - Gomnnicahri francez - Paris, 24 Opt. Comanioat oficial.» Nici o in­­formațiune nouă asupra operațiunilor de la nord­ de m­al­ays. La nord de Arras a avut loc o violentă ofensivă germană. La care câteva tranșee cari fu­seseră perdute au fost reluate. In Argonne și In regiunea Saint Hubert toate atacurile germane au fost respinse. Pe restul frontului nimic de semnalat. (Havas). i rțttț........... - Comunicatul german - Berlin, 24 O ?t.— Comunicat oficial al marelui cartier general: Belgienii susținuți de către englezi, au Între­prins­eri o eșire violentă prin Nieuport intre mare și regiunea inundată, dar au fost respinși fără gre­utate. Lângă Ypres și la sud-vest de Lille, la sud de Berryaubac, în Argonne și Vosgi, atacurile noastre au progresat. (Wolffbureau). >­as’.­«» ȘASE PACHH1 Egiptul liniștit Londra, 24 Oct. — (Ofi­­cisj). In­ Egipt populația a primit cu liniște procla­marea stare­ de asediu.­­ Râspunzând unei decla­­rațiuni făcută de cancela­rul german presei dane­ze, relativ la realitatea e­­giptenilor, șeful partidu­lui liberal egiptean spu­ne că, mulțumește lui D-zeu că prin protecția lor, englezii scapă Egiptul de năvălirea barbară a germanilor cât și de soar­ta Louvainului și a Re­­imsului. Arabii afi asigurat pe ge­neralul Maxwell de leali­tatea lor, oferindu-i ser­viciile. Coastele asiatice blocate Berlin, 24 Oct. — Coaste­le asiatice ale Turciei au fost închise pentru navi­gația neutrală din cauză că a fost minată de turci. Bordeaux, 24 Oct.— Mi­nisterul de externe comu­­nice nota următoare: Ac­tele de ostilitate la care s'a dedat flota turcă contra unui vas de comerț fran­cez cauzînd moartea a doi francezi, și atmriîmi, grav vaporul, ne­fiind urmate de îndepărtarea­­ misiuni­lor militare navale gemui­tce, măsură prin care S­oar­ta putea încă să se dega­jeze de răspundere, gu­vernul republicei este o­­bligat să constate că prin fapta guvernului otoman starea de război și există între Franța și Turcia. ( Havas f. 0 intervenție a lui Del­­cassé în favoarea Bulgariei Sofia, 24 Octombrie.­­ Ziarele află ea d. Delcassé, ministrul de externe al Franței, a dat instrucți­uni plenipotențiarilor francezi din Petrograd, Niș și Atena să facă de­mersuri pentru a se stabili o înțe­legere g­reco-si­r­bo - bul­gară, restitu­­indu-se Bulgariei Macedonia, care i­ se cuvine de drept după tratatele blocului balcanic. Acest demers e privit cu simpatie de ziare. Concentrări în Bulgaria Sofia, 24 Oct. — Ministerul de războiu a luat dispozițiuni pentru chemarea treptată a 6 clase de re­zerve in 3 serii consecutive pentru un period de exerciții. La finele fiecărei perioade, clasele convoca­te vor fi concediate. Bulgarii cer să reocupe Macedonia Sofia, 24 Octombrie.— Starea de lucruri din Macedonia sporește tot mai mult agitația din Bulgaria și devine un îndemn din ce în ce mai viu pentru ea ca să-și facă datoria. „Camibana" scrie că dacă pînă cri­mai erau­ divergințe asupra felului cum trebue să se procedeze pentru a îmbunătăți situația, astăzi toți sunt de acord că se impune ocupa­rea Macedoniei. Nu cerem să ne amestecăm în războiul european. Scrie ziarul, nu vom porni împotriva nimănui, nu vrem să ne batem cu­ nimeni ; dar vom face astfel ca să punem capăt unui nemaipomenit scandal, care a­­re crizn răsunet în inima poporului bulgar. Campania rusofililor bulgari __ Sofia, 24 Oot. — Partidul lui tîbeșov continuă să facă agitație, pentru ca Bulgaria sa se declare de partea Rusiei. Organul acestui partid, „Mir“, scrie că poporul bulgar simte adinc în sióiliul său ca atunci cind Ru­sia e în fața dificultăților, el nu poate fi de­cit alături de ea. Nici o clipă nu trebue să se presupună că Bulgaria poate fi de partea duș­manilor Rusiei. De altfel, poporul bulgar va găsi în sine destule pu­teri ca să-și îndeplinească datoria, dacă i s-ar pune piedici în realiza­rea idealurilor sale naționale, între cari se cuprinde și­ reocuparea Dobrogei. Nouă crucișătoare grecești Petrograd, 24 Octombrie.— Zia­relor rusești li se comunică din A­­tena cu Grecia a cumpărat rela u­n stat american două crucișătoare. Kinminkca 28 oflomune 19­4 Luptele din Prusia -------------------------------------------­- Comunicat german -Berlin, 24 Oct.— Comunicat oficial al marelui cartier general. Pe teatrul războiului orientat nimic important. (Wolffbureau). ilTtorWWil «W/1»IMF t BMMWBBMBMWMMUI^tJaEBTOail^ Anglia anexează insula Cipru Londra, 23 Opt.TMOficial. In vederea starei de război, rezultînd din actele de ostilitate împotriva Angliei din partea forțelor turcești puse sub co­manda ofițerilor germani, guvernul britanic a sfă­tuit pe regele Angliei să anexeze insula Cipru. Această hotărîre a fost adusă la cunoștința re­­pr­ezen­tanți­lor puterilor străine la Londra. -----------------------------------—.—.— Retragerea germanilor la Iser l­ondra, 22 Oct. Oficiul.—Comunicatul o­­ficial belgian amantă că germanii s-au re­tras de pe țărmul sting al Iserului, retra*­gere pe care o recunoaștem­ Wolff bureau* - Pentru un armistițiu în războiul european o intervenție a preșe­dintelui confederației el­vețiene — Berlin, 23 Octombrie, „Vorwaerts“ primește ur­mătoarea telegramă din Elveția: Fracțiunea so­­cial-democrată parlamen­tară s-a adresat Luni pre­ședintelui confederației elvețiene, apelînd la din sul să intervină pe lingă statele beligerante pen­tru o aplanare a marelui conflict. Președintele El­veției a promis că va lua inițiativa unei interven­țiuni diplomatice a tutu­ror statelor neutrale, ca­re intervențse să aibă de scop în primul rînd înche­­erea unui armistițiu în războiul europeai­. Dixmunde distrus Berlin, 24 Oct. — Satul Dixmund, a fost com­plect distrus în zilele din urmă. „Daily News“ din Lon­dra scrie că Dixmund a devenit cimitirul aliaților căzuți. Bombardarea statului major german Petrograd, 24 Oct.— Uun crucișător englez a­ tras cu­­eva focuri de tun asu­pra unui hotel din Osten­­da, unde se găsea statul­­major german. Trei ofi­țeri au fost uciși și mai mulți răniți. Flota anglo - franceză în fața portalul Said flori nr. 23 Oct. — După o știre din Rotterdam flo­ta anglo-franceză se află,, acum in fața portului Said, Regele Albert in primejdie de moarte Petrograd, 14 Oct. — Ziarului „Birjevia Viedom­osti“ I se telegra­­fiază ca în Flandra de Vest. a ex­plodat o bombă lîngă regele Al­bert. Au fost omorî­ți aghiotantul și cîțiva oîltori din statul major. Re­gele n’a fost atins. Câți prinți au muri Berlin, 23 Octombrie.­­ Pînă a­­cum au­ căzut pe cîmpu­l de luptă opt membri de la curțile princiare germane, și anume: nepotul împă­­­ratului Wilhelm, principele Max de Hessa, doi membri ai Casei de Meiningen, trei membrii ai C­as­­ser Lippe, apoi­ principele de Wal­dek și principele de Reuss. In afa­ră de doi, toți ceilalți sunt principi linen , între SS și 22 de ani. Fidelitatea nestră­mutată a polonezilor "i­e»a. 24 Oct. — Șeful clubului po­lonez Leo a adresat ministrului pre­ședinte Stuergick o scrisoare in care îi asigură de fidelitate nestrămuta­­tă și de devotament pentru tron­ul Împărat, exprimțnd mulțumirea pro­­fundă a poporului polonez pentru Șeful clubului polonez adaogă apoi­ vorbele de mingîiere ale împăratului. „Populațiunea poloneză din Galiția a suportat cu curagiu toate relele ,res­­boiniciî și este gata a le suferi cu sta­­tornicie încrezătoare în protecțiunea suveranului ei puternic și drept. Ea are ferma încredere că un viitor a­­propiat mai fericit îi va oferi putința nu numai de a repara devastațiunile războiului, ci și de a obține con­diți­­uni asigurate mai favorabile pentru desvoltarea sa națională. Poporul po­lonez cu încredere privește viitorul convins cu tărie că destinele sale sînt mai intim legate cu mărirea și pros­­peritatea monarhiei unde toate po­­poarele sale întîmpină același res­­pect pentru Individualitatea lor na­țională’1. (Corr Bureau). Desmințire . "Atena, 24 Octombrie.— "Agenția otomană anunță că crucișătoarele engleze au­ scufundat în Mediteram un contră-torpilor grec pe care-l lua­seră drept turej O notă oficioasă desminte categoric această infor-­­­maliune. (Agenția Havas.K

Next