Dimineaţa, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 3800-3830)
1914-10-28 / nr. 3827
anal *i.— «p. 3827 ö ȘASE PASIN! Ungarii vorbesc de un stat unitar național și Romînul!< dist Arad reproduce azi un articol foarte semnificativ al ziarului „Pesti Hírlap“. „Romînul“ îl intitulează „Goana după visuri sau Nebunie incurabilii“ și îl însoțește de următoarele cuvinte: Arad, 5 Noembrie „Dăm mai la vale în întregime un articol al lui „Pesti Hírlap“ apărut la loc de frunte in numărul dela 4 Noembrie n. 1914 sub titlul „Maghiarimea în războita și după războiu. Din cauza censurei ne abținem dela orîce^ co» vnesitar, lăsînd $’o facă aceasta iubiții noștri cititori, cărora deosebit le a*tragem atențiunea asupra acestui articol.—N. Red. lată articolul din ..Pesti Hírlap“.* „Războiul este piatra de încercare a eroismului individual și a soriei Adela. Dar afară de aceasta în monarhia noastră el mai este piatra de inchi a încrederei politice și a credinței față de patrie și dinastie.Russa maghiară a probat această multipla încercare în mod atit de strălucit, atît pe cîmpul de războiu, cit și în politică. Incit poate fi arătată ca exemplu tuturor raselor din monarhie. De pe acum grăbim să stabilim in socoteala națiunei maghiare acest invățămint al războiului, deoarece vrem să asigurăm națiunei maghiare pentru timpul după ce se va termina războiul consecințele și folosul acestor merite acum recunoscute. „Monarhia va ieși învingătoare din acest războifi. Dar învingătoare trebuie să iasă și națiunea maghiară in cadrul monarhiei. Maghiarimea își varsă sîngele și averea pentru asigurarea tronului dinastiei de Habsburg, pentru vitregitatea teritorială a țârilor ei, pentru autoritatea ei europeana; aceste mari jertfe cer răsplată, soldații unguri pretutindeni au fost ei dinții în ploaia de gloanțe, unde pe cere jertfe de vieți. Ungurii vor trebui să fie dinții și la împărțirea recunoștinței și a răsplătirei. „Războiul ne-a găsit neuniți in politică, în luptă strașnică de drept public, dar tradiția loialității și a iubirei de patrie a contopit partidele adversare, națiunea a uitat orice doleanță, unită într’o falangă puternică ea ridicat forța ș 1 greutatea monarhiei. Această manifestație politică unitară a maghiarimei trebue să aibă ca rezultat creșterea forței politice și a greutății maghiarimei în monarhie. A sosit momentul istoric, cînd trebue să se valideze sfatul profetic al lui Bismarck care spusese că, Habsburg, ia interesul lor propriu să-și pună tot sprijinul lor în Ungaria. „Sistemul politic, care a favorizat naționalitățile parte descentralizatoare, parte gravitînd in afară, atit în Ungaria cit și în Austria, — a căzut pe cîmpul de luptă. Nu vom mai suferi reînvierea acestui sistem. Iar, ceea ce noi propovăduia« in teorie, adică, trebuința fortificării germanismului din Austria Și a maghiari» atei din Ungaria și punerea lor de stăpâni în aceste țări, în practica războiului ni se prezintă acum ca un adevăr indiscutabil„Hirtia de bancă austro-ungară la zece limbi anunță cit valorează? Din acest fapt dușmanii noștri au făcut deci acțiunea, că întreagă monarhia are puțină valoare. Ei nădăjduiau că ea se va desmembra în zece feluri de națiuni. S'a fi înșelat. Atît popoarele Austriei, cit și ale Ungariei au rămas credincioase dinastiei, soldați de zece națiuni luptă pentru monarhie. Aceasta ne dă siguranța învingerei noastre și mărirea noastră în afară. Dar aici acasă, noi între noi vom putea totuși face oarecari deosebiri. . . „Chiar și dușmanul, judecătorul cel mai competent, face deosebire între soldații cari luptă contra lui, cînd mai tare se teme de unguri. Toți soldații noștri își fac datoria, dar ungurul mai face ceva afară de datorie, iar acest ceva este ceea ce răpește cu sine și pe ceilalți soldați de alte neamuri și decide cele mai multe lupte. „Istoria încă va face o deosebire dreaptă între populația civilă a acestui pericol. Ea va stabili că a fost deosebire în straturile singuraticelor naționalități ale diferitelor teritorii a monarhiei. „Rusia și Serbia iși întemeiase Întreagă campania pe credința, că prin corupții și agitații vor atrage naționalitățile noastre în partea lor; doar ele de ani de zile au subminat unele teritorii ale monarhiei noastre. După atîția bani și otita agitați e și firesc că lcîncolo intre cei amăgiți s'au găsit spioni și trădători de patrie. Rezultatul a dovedit însă, că numărul acestora a fost mai mic acolo, unde supremația maghiară parte a înăbușit această acțiune a dușmanilor, parte a contopit naționalitățile In sinul său: în Ungaria proprie; câtă vreme însă numărul acelora era mai mare in Austria și Croația. Deci, s-a dovedit că hegemonia maghiară este cea mai puternică fortăreață de apărare a imităței statului și a siguranței tronului. O neîncredere dublă a slăbit pina acum viața noastră de stat. Față de întreg poporul maghiar s’a manifestat o anume neîncredere. Nădăjduim că după războiul acesta, aceasta va dispare cu totul deja orice loc înalt, iar toți factorii mon arhdei vor ajuta construirea celei mai puternice fortărețe: „Statul uanitar-național maghiar“. „Dar am slăbit și neîncrederea națiunei maghiare fată de anume șiramuri ale naționalităților. Cu bucurie și cu mulțumire constatăm ca in aceste zile grele, o parte a concetațenilor noștri de altă limbă s’a contopit cu maghiarii. Primim cu iubire pe acei cari cu iubire sé aprinse de noi. „Totdeauna am propovăduit contopirea pe cale pașnică. iar după ce voi lăsa din mîini armele sîngeroasei vom lupta iarăși tot numai cu a opta cultură naționale. Dar dreptatea cere să anunțăm cu bucurie f aptul, că toate națiunile din lume au dat spioni și trădători, „însă n’a putut fi găsit un singur spion sau trădător ungur. Nicicînd să nu se uîte această dovadă făra pereche a caracterului drept, a nestrămutatei iubiri de patrie și a loialității naționei maghiare. Cu atit mai puțin să nu se uite aceasta la Viena. „In acest războii națiunea maghiară nu se conduce de nici o țintă sau scop; nu vrem să cucerim teritorii. Noi vrem să fim stăpinii acestui pămînt, pe care părinții noștri va fi cucerit cu sîngele lor și pe care acum fiii noștri il stropesc cu sin* gete lor. „Acest folos îl așteptăm să nî-i aducă acest razboiu“. Nebunia incurabilă a maghiarilor Noni falsuri germane Campan fu gara englezilor minciunile lor Geneva, 2 © Oct. — Presa elvețiană a reprodus după ziarele germane un articol atribuit de acestea lui „Westminster Gazette“ și în care se puneau în gura unui amiral englez cuvintele cele mai pesimiste. E stabilit astăzi că nu numai că amiralul englez în chestiune n’a rostit niciodată părerile ce i se atribue, dar că „Westminster Gazette“ nici n’a publicat vreodată un asemenea articol. Ziarul englez protestează cu indignare împotriva acestei vaste întreprinderi de falsuri, care își are sediul in Germania. Presa elvețiană amintește de afacerea falsului discurs al lui John Burns și al primarului Londrei, discursuri cari au fost contitionate in Germania si comentate tot de presa germană. Ziarele din Elveția au devenit foarte circumspecte în creditul ce acordă știrilor din sursă germană și chiar ziarele elvețiene germanofile, cum e „Bund“ din Berna, manifestă răceală abundentelor i »«formațiunii din Berlin. Un aviator englez împușcat de germani Berlin, 25 Octombrie [— »,Lokalenzeiger“ publică o scrisoare primită de pe cîmpul de război de vest, după care, un ofițer aviator englez a fost silit să aterizeze îngă tranșeele germane. El avea cu dins«!, în aeroplan un prizonier german, legat de, mîini și de picioare, cu corpul absolut gol, și tremura de frig. Ofițerul englez voia să silească pe acest prizonier să-l trădeze pozițiunile artileriei germane Aviatorul englez « tort jmmsCftf Situația în Finlanda Berlin, 25 Oct. — Știri sosite aici din Helsingfors (Finlanda) arată că toate încercările rusești de a cîștiga simpatiile finlandezilor au eșuat. Foarte puțini finlandezi, și aceștia din regiunea rusificată, au răspuns la apelul de a se înrola ca voluntari în armata rusă. Altfel, nici un finlandez n’a intrat în cundițiile rusești. In armata germană, in schimb, se găsesc, după cum se știe, numeroși finlandezi chiar dintre aceia in mijlocul cărora se găseau înainte de război, elemente care admiteau împăcarea cu rușii. Finlanda suferă foarte mult de pe urma războiului. Comerțul și întreaga viață economică sunt paralizate. Faptul că nimeni nu știe încă ce soartă va avea Finlanda după războitei, a făcut ca prin acum curentul antiros MC de aici să nu se manifesteze în mod hotori. Teama de consecințele economice a făcut de asemenea ca piuă acum elementele liberale să nu se manifesteze. Conflictul dintre Statele Unite și Japonia Francfort, 26 Octombrie.— „Franklnner Z.“, află din 1 Tokio că ziarele din toate partidele, între care și oficiosul „Hodseki“ începe a discuta conflictul cu Statele Unite, din cauza ocupațiunei grupelor insulelor germene Bismark din arhipelagul insulelor Mariane. — (Corr. Bureau) . ""*______ -I V ■ Din partea guvernului austriac se fac toate încercările pentru a se convinge opinia publică din România, că tot ce s’a scris despre martiragiul rominitor din Bucovina, despre întemnițarea, împușcarea și spînzurarea lor de către autoritățile austriace, sînt absolut de domeniul fanteziei. După desmințirile trimise din Viena, după telegramele expediate de deputații români din Bucovina ziarelor din țară, din îndemnul guvernului austriac — se folosește acum un nou procedeu pentru acelaș scop. Dîntr’un îsvor demn de toată încrederea, ni se comunică că s’a trimes la București din partea guvernatorului austriac din Bucovina, un domn Domaidan Popovici, ajutor de primir 4 al Cernăuțului, deputat în dieta bucovineană, cu misiunea ca să desmintă aci ororile din Bucovina, și să convingă pe refugiații din Bucovina să se întoarcă în țară. Acest domn, în calitatea lui de emisar al intereselos austriaco, a avut întîlniri cu contele Czernin, și nu ne ar mira dacă am vedea apărând în unele ziare articole sau comunicate, în care să se laude părinteasca îngrijire a guvermului austriac fața de românii din Bucovina. Eu videm, că o astfel de desmințire interesată n’ar mitea răsturna adevărul a supra cruzimilor comise de soldații austriaci și nu» gniarî în Bucovina. Ea ar putea pune numai într’o lumină tristă, conștiința politică a unor personagii din țara nenorocită a lui Ștefan cel mare, care asemenea unor tovarăși de a lor din Transilvania, urmind o duplicitate deopotrivă de rușinoasă și de inoportună*, s’ar pune numai pe ei înșiși într’o tristă lumină, fără a reuși să schimbe convingerea dictată de conștiința politică a întregului romînism. închiderea mării fordului Berlin, 25 Oct. ~ Wolfsbitrem află din Cristiania că închiderea mărci Nordului de către Anglia ocupă tot mai mult opinia publică din Norvegia. „Morgenblad" află că Norvegia, Danemarca și Suedia au făcut la Londrar un demers comun pentru a protesta contra acestei măsuri. Acest ziar proiectează contra violărei, dreptului ginților de către Anglia, și, spune ai lupta navală de la Yarmouth, unde crucișătoarele germane au pătruns pânăângă coasta britanică trecind printre linia de mine, dovedește că protecțiunea minelor a devenit iluzorie Și nu e drept deci că Anglia să silească vasele Mutre sa urmeze acela? drum ca vasele engleze unde riscă a fi lovite de abuzuri germane. ’ în București războiul ruso-turc Adevărul asupra incidentelor din marea Neagră Petrograd, 2 © Oct."—Statmajorul marinei stabilește printr'un expozeu evenimentele de pe Marea Neagră, falsitatea afirmaținilor otomane și gero " — ‘ ostmane că inițiativa HS5 taților aparține rușilor. La 28 (10) seara flota Mării Negre, după o încrucișare, rentră în rada Sevastopol, fără a fi relevat nicăeri vasele turcești. La 29 (10) orele 5 dimineața comandamentul flotei a primit de la Odessa un raport care spunea că la orele 3 dim. două torpilistre otomane cu focuri roșii și verzi, ridicînd pavilioane ruse, au intrat în portul Odessa. Deși comandantul torpiloarelor turce și în limba rusă, totuși canoniera Rtthmietz care era de pază, neprimind un răspuns la semnalul convențional, a deschis îndată focul. Canon ni era fionele care se afla în radă, nici n-a avut vreme să tragă, deoarece a fost scufundată de o primă torpilă turcă. Bombardate de Kubanets, torpiloarele turce au eșit repede la larg, pierzînd un coș și trăgînd, ceea ce a pricinuit stricăciuni neînsemnate lui Kubaneta, vaselor comerciale vecine și unui depozit de petrol. Primind raportul de la Odessa,comandantul flotei a informat bateriile de coastă de la Sebastopol despre prezența vaselor otomane în Marea Neagră și a ordonat trimiterea de vase spre a se lua măsuri de precauțiune contra unor eventuale torpile inamice. Pe la orele 7 dim. pe ceață crucișătorul Goeben se apropie de Sebastopol și începu bombardarea. Bateriile de coastă și vasele răspunseră energic. Goeben, ale cărui focuri n'au cauzat nici o stricăciune în radă, a tras mai multe bombe, dintre care unele au căzut în oraș, fără a face stricăciuni, nici victime; una a lovit un depozit de isles, alta calea ferată, alta spitalul naval, ucizînd doi bolnavi și rănind opt. In același timp flota și torpiloarele de pasă comandate de căpitanul principe Trubetskoi, a atacat pe Goeben. Totuși focul intens al inamicului a împiedicat de a se prelungi atacul, în timpul căruia torpilorul Locotenent Panteii a luat o largă cale de apă și a fost incendiat. Tirul lui Goeben a durat vreo 20 de minute, după care crucișătorul a eșit la larg. Plecînd de la Sebastopol, Goeben descoperi transportul Pfnth, care se înapoia și căruia îî ceru să se predea. Transportul neavîtrnd artilerie, a înălțat culorile militare și s’a îndreptat spre coastă. Comandantul puse să se deschidă „kingstemul“, făcu să sară fundul și scufundă transportul. Pe cînd pregătea un al doilea cartuș de dinamită, locotenentul Rogowslksi a pierit în mod eroic. Echipagiul Prashatni a scăpat în bărci și cu colacii de scăpare, alții au fost culeși de torpiloarele turce cari insoteau pe Goeben. In urmă flota mării Negre a eșit la larg în scop de a urmări pe inamic, care evitînd lupta s’a refugiat la baza sa din Bosfor. Pierderile noastre pe Puuth sunt de 2 ofițeri, duhovnicul și 26 de mateioțî. Pe torpilorul Pastein 7 mateioțî au fost uciși și tot atâția răniți. Pe Kubanetz 1 mateioțî răniți, pe Donetzi un medic a fost ucis. După cum s-a stabilit planul turcesc prevedea în acelaș timp cu atacurile de la Sebastopol și de la Odessa bombardarea și altor puncte de pe litoralul nostru. Breslau a bombardat Theodosia, iar crucișătorul Hainisi,ie Novoros* și situi. (Westnik). Amnistie în Ungaria Budapesta, 26 Oct. — Se va acorda amnistie pentru cazurile de condamnări neutru -les-majestate și delicte politice. Procesele intentate vor fi închise. — (Com Bureau) Marti 28 Octombrie 1914 Ce visează Turcia? — RECUCERIREA EGIPTULUI Constantinopol, 26 Oct.— Comen- Und comunicatul englez asupra razboiului și manifestul țarului cunoscut abea azi aici, ziarele turcești spun că Anglia continuă politica ei sporită din care reese temerea ei ca supușii musulmani să nu se revolte. Rusia pe de altă parte dă pe față planul ei de stapînire asupra Constantinopolului. „Sabah“ constată ilegalitatea instalării noului Kediv al Egiptul de către Anglia, care nu numai violează astfel drepturile Turciei dar violează și acordul anglo-francez din 1904 prin care se angaja să nu aducă nici o schimbare statutului Egiptului. Ziarul, amintind vorba lui Bismark că cea mai bună soluțions a chestiei Egiptului este întoarcerea ei la Turcia, zice, ne aflăm în ajunul acestei sotuțiuni. German . confirmă coșierea lui Tsîni-sao Berlin, 20 Oct.— După o ■‘știre oficială a agenției Reuter din Tokio, Tating* tao a căzut la 7 (11) dimi*neața, după o rezistență eroică. Semnal: vice-șef al statului major amiral Beimke.—(Wolff bureau). Situatia dm öirenaica nu e liniștitoare Roma, 25 Oct. — Generalul Aneglio, guvernatorul Cirenaicei, în întrevederile ce le-a avut cu miniștrii compedații, a arătat că situația acestei colonii nu e tocmai așa de liniștitoare. D. Martini ministrul con lorziîior, a luat măsuri cerute în consedată. — (A. T. !.) UN MOTOSCAF GERMAN LA ANCONA Roma, 25 Oct. — Um motoscaf german, venind din Insulele Trente, s’a oprit la Ancona. Autoritățile din localitate au luat măsuri pentru caredipaiaî *» nu debarce. — (A. T. I.).