Dimineaţa, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 3800-3830)

1914-10-28 / nr. 3827

anal *i.— «p. 3827 ö ȘASE PASIN! Ungarii vorbesc de un stat unitar național și Romînul!< dist Arad re­­produce azi un articol foarte semnificativ al zia­rului „Pesti Hírlap“. „Romînul“ îl intitulează „Goana după visuri sau Nebunie incurabilii“ și îl însoțește de următoarele cuvinte: Arad, 5 Noembrie „Dăm mai la vale în în­­tregime un articol al lui „Pesti Hírlap“ apărut la loc de frunte in numărul dela 4 Noembrie n. 1914 sub titlul „M­aghiarimea în războita și după răz­­boiu. Din cauza censurei­­ ne abținem dela orîce^ co» vnesitar, lăsînd $’o facă a­ceasta iubiții noștri citi­tori, cărora deosebit le a*­tragem atențiunea asupra acestui articol.—N. Red. lată articolul din ..Pesti Hírlap“.* „Războiul este piatra de încercare a eroismului individual și a sori­ei Adela. Dar afară de aceasta în mo­narhia noastră el mai este piatra de inchi a încrederei politice și a cre­dinței față de patrie și dinastie.­­Russa­ maghiară­ a probat această multipla încercare în mod atit de strălucit, atît pe cîmpul de războiu, cit și în politică. Incit poate fi ară­tată ca exemplu tuturor raselor din monarhie. De pe acum grăbim să stabilim in socoteala națiunei ma­ghiare acest invățămint al războiului, de­oarece vrem să asigurăm națiunei maghiare pentru timpul după ce se va termina războiul consecințele și folosul acestor merite acum recuno­scute. „Monarhia va ieși învingătoare din acest războifi. Dar învingătoare tre­buie să iasă și națiunea maghiară in cadrul monarhiei. Magh­iarimea își varsă sîngele și averea pentru asigu­rarea tronului dinastiei de Habsburg, pentru vitregitatea teritorială a țâ­rilor ei, pentru autoritatea ei euro­­­peana; aceste mari jertfe cer răsplată, sold­ații unguri pretutindeni au fost­­ ei dinții în ploaia de gloanțe, unde pe cere jertfe de vieți. Ungurii vor trebui să fie dinții și la împărțirea re­­cunoștinței și a răsplătirei. „Războiul ne-a găsit neuniți in po­litică, în luptă strașnică de drept pu­­­blic, dar tradiția loialității și a iu­birei de patrie a contopit partidele adversare, națiunea a uitat orice do­leanță, unită într’o falangă puternică ea ridicat forța ș 1 greutatea monar­hiei. Această manifestație politică u­­nitară a maghiarimei trebue să aibă ca rezultat creșterea forței politice și a greutății maghiarimei în monarhie. A sosit momentul istoric, cînd trebue să se valideze sfatul profetic al lui Bismarck care spusese că, Habsburg, ia interesul lor propriu să-și pună tot sprijinul lor în Ungaria. „Sistemul politic, care a favorizat naționalitățile parte descentraliza­­toare, parte gravitînd in afară, atit în Ungaria cit și în Austria, — a că­zut pe cîmpul de luptă. Nu vom mai suferi reînvierea acestui sistem. Iar, ceea ce noi propovăduia« in teorie, adică, trebuința fortificării germa­nismului din Austria Și a maghiari» atei din Ungaria și punerea lor de stăpâni în aceste țări, în practica războiului ni se prezintă acum ca un adevăr indiscutabil­„Hirtia de bancă austro-ungară la zece limbi anunță cit valorează? Din acest fapt dușmanii noștri au făcut deci acțiunea, că întreagă monarhia are puțină valoare. Ei nădăjduiau că ea­ se va desmembra în zece fe­luri de națiuni. S'a fi înșelat. Atît popoarele Austriei, cit și ale Unga­­riei au­­ rămas credincioase­ dinastiei, soldați de zece națiuni luptă pentru monarhie. Aceasta ne dă siguranța învingerei noastre și mărirea­ noas­tră în afară. Dar aici acasă, noi în­tre noi vom putea totuși face oare­­cari deosebiri. . . „Chiar și dușmanul, judecătorul cel mai competent, face deosebire între soldații cari luptă contra lui, cînd mai tare se teme de unguri. Toți soldații noștri își fac datoria, dar ungurul mai face ceva afară de datorie, iar acest ceva este ceea ce ră­pește cu sine și pe ceilalți soldați de alte neamuri și decide cele mai mul­te lupte. „Istoria încă va face o deosebire dreaptă între populația civilă a a­­cestui pericol. Ea va stabili că a fost deosebire în straturile singuraticelor naționalități ale diferitelor teritorii a monarhiei. „Rusia și Serbia iși întemeiase În­treagă campania pe credința, că prin corupții și agitații vor atrage naționalitățile noastre în partea lor; doar ele de ani de zile au subminat unele teritorii ale monarhiei noas­tre. După atîția bani și otita agitați­ e și firesc că lcîncolo intre cei amă­giți s'au găsit spioni și trădători de patrie. Rezultatul a dovedit însă, că numărul acestora a fost mai mic a­­colo, unde supremația maghiară parte a înăbușit această acțiune a dușmanilor, parte a contopit națio­nalitățile In sinul său: în Ungaria proprie; câtă vreme însă numărul a­­celora era mai mare in Austria și Croația. Deci, s-a dovedit că hege­monia maghiară este cea mai puter­nică fortăreață de apărare a imităței statului și a siguranței tronului. O neîncredere dublă a slăbit pi­­na acum viața noastră de stat. Față de întreg poporul maghiar s’a m­a­­nifestat o anume neîncredere. Nă­dăjduim că după războiul acesta, a­ceasta va dispare cu totul d­ej­a ori­ce loc înalt, iar toți factorii mo­­n arhdei vor ajuta construirea celei mai puternice fortărețe: „Statul u­a­nitar-național maghiar“. „Dar a­m slăbit și neîncrederea na­­țiun­ei maghiare fată de anume șira­muri ale naționalităților. Cu bucu­rie și cu mulțumire constatăm ca in aceste zile grele, o parte a conce­­tațenilor noștri de altă limbă s’a contopit cu maghiarii. Primim cu iubire pe acei cari cu iubire sé a­prinse de noi. „Totdeauna am propovăduit con­­topirea pe cale pașnică. iar după ce voi­ lăsa din m­îini armele sîngeroa­­sei vom lupta iarăși tot numai cu a opta cultură­ naționale. Dar drepta­tea cere să anunțăm cu bucurie f aptul, că toate națiunile din lume au­ dat spioni și trădători, „însă n’a putut fi găsit un singur spion sau trădător ungur. Nici­cînd să nu se uîte această dovadă făra pere­che a caracterului drept, a nestră­mutatei iubiri de patrie și a loiali­­tății naționei maghiare. Cu atit mai puțin să nu se uite aceasta la Viena. „In acest războii­ națiunea ma­ghiară nu se conduce de nici o țintă sau scop; nu vrem să cucerim teri­torii. Noi vrem să fim stăpinii aces­tui pămînt, pe care părinții noștri va fi cucerit cu sîngele lor și pe care acum fiii noștri il stropesc cu sin* gete lor. „Acest folos îl așteptăm să nî-i aducă acest razboiu“. Nebunia incurabilă a maghiarilor Noni falsuri germane Cam­pan fu gara englezilor min­ciunile lor Geneva, 2 © Oct. — Presa elvețiană a reprodus du­pă ziarele germane un ar­ticol atribuit de acestea lui „Westminster Gazet­te“ și în care se puneau în gura unui amiral englez cuvintele cele mai pesi­miste. E stabilit astăzi că nu nu­mai că amiralul englez în chestiune n’a rostit nici­o­­dată părerile ce i se atri­­bue, dar că „Westminster Gazette“ nici n’a publicat vreodată un asemenea ar­ticol. Ziarul englez protestea­ză cu indignare împotriva acestei vaste întreprin­deri de falsuri, care își are sediul in Germania. Presa elvețiană aminteș­te de afacerea falsului dis­curs al lui John Burns și al­­ primarului Londrei, discursuri cari au fost con­­t­itionate in Germania si comentate tot de presa germană. Ziarele din Elveția au devenit foarte circums­pecte în creditul ce acor­dă știrilor din sursă ger­mană și chiar ziarele el­vețiene germanofile, cum e „Bund“ din Berna, ma­nifestă răceală abunden­telor i »«formațiunii din Berlin. Un aviator englez împușcat de germani Berlin, 25 Octombrie­ [— »,Lokalen­­zeiger“ publică o scrisoare primită de pe cîmpul de război de vest, după care, un ofițer aviator englez a fost silit să aterizeze îngă tranșeele ger­mane. El avea cu dins«!, în aero­plan un prizonier german, legat de, mîini și de picioare, cu corpul abso­lut gol, și tremura de frig. Ofițerul englez voia să silească pe acest pri­zonier să-l trădeze pozițiunile arti­leriei germane Aviatorul englez « tort jmm­sCftf Situația în Finlanda Berlin, 25 Oct. — Știri sosite aici din Helsingfors (Finlanda) arată că toate încercările rusești de a cîștiga simpatiile finlandezilor au eșuat. Foarte puțini finlandezi, și aceștia din regiunea rusificată, au răspuns la a­­pelul de­ a se înrola ca voluntari în armata rusă. Altfel, nici un finlan­dez n’a intrat în cundițiile rusești. In armata germană, in schimb, se gă­sesc, după cum se știe, numeroși finlandezi chiar dintre aceia in mij­locul cărora se găseau înainte de război, elemente care admiteau îm­păcarea cu rușii. Finlanda suferă foarte mult de pe urma războiului. Comerțul și întreaga viață economi­că sunt paralizate. Faptul că nimeni nu știe încă ce soartă va avea Finlanda după războitei, a făcut ca prin acum curentul­­ antiros MC de aici să nu se manifesteze în mod ho­­tori. Teama de consecințele econo­­mice a făcut de asemenea ca piuă a­­cum elementele liberale să nu se manifesteze. Conflictul dintre Sta­­tele­ Unite și Japonia Francfort, 26 Octombrie.— „Frank­­lnner Z.“, află din 1 Tokio că ziarele din toate partidele, între care și ofi­ciosul „Hodseki“ începe a discuta conflictul cu Statele Unite, din cauza ocupațiunei grupelor insulelor ger­mene Bismark din arhipelagul insu­­lelor Mariane. — (Corr. Bureau) . ""*______ -I V ■ Din partea guvernului austriac se fac toate în­cercările pentru a se con­vinge opinia publică din România, că tot ce s’a scris despre martiragiul romi­­nitor din Bucovina, des­pre întemnițarea, împuș­carea și spînzurarea lor de către autoritățile aus­triace, sînt absolut de do­meniul fanteziei. După desmințirile trimise din Viena, după telegramele expediate de deputații ro­mâni din Bucovina ziare­lor din țară, din îndemnul guvernului austriac — se folosește acum un nou procedeu pentru acelaș scop. Dîntr’un îsvor demn de toată încrederea, ni se comunică că s’a trimes la București din partea gu­vernatorului austriac din Bucovina, un­­ domn Do­­maidan Popovici, ajutor de primir 4 al Cernăuțului, deputat în dieta bucovi­neană, cu misiunea ca să desmintă aci ororile din Bucovina, și să convingă pe refugiații din Bucovi­na să se întoarcă în țară. Acest domn, în calitatea lui de emisar al interese­­los­ austriaco, a avut întîl­­nir­i cu contele Czernin, și nu ne ar mira dacă am vedea apărând în unele ziare articole sau comu­nicate, în care să se laude părinteasca îngrijire a gu­vermului austriac fața de românii din Bucovina. Eu videm, că o astfel de des­­m­ințire interesată n’ar mi­tea răsturna adevărul a­ supra cruzimilor comise de soldații austriaci și nu» gniarî în Bucovina. Ea ar putea pune numai într’o lumină tristă, conștiința politică a unor personagii din țara nenorocită a lui Ștefan cel mare, care a­­sem­enea unor tovarăși de a­ lor din Transilvania, ur­mind o duplicitate deo­potrivă de rușinoasă și de inoportună*, s’ar pune nu­mai pe ei înșiși într’o tris­tă lumină, fără a reuși să schimbe convingerea dic­tată de conștiința politică a întregului rom­înism. închiderea mării­­ fordului Berlin, 25 Oct. ~ Wolfsbitrem află din Cristiania că închiderea mărci Nordului de către Anglia ocupă tot mai mult opinia publică din Norvegia. „Morgenblad" află că Norvegia, Danemarca și Suedia au­ făcut la Londrar un demers co­mun pentru a protesta contra a­­cestei măsuri. Acest ziar proiec­tează­ contra violărei, dreptului gin­ților de către Anglia, și, spune ai lupta navală de la Yarmouth, unde crucișătoarele germane au pătruns până­ângă coasta britanică trecind printre linia de mine, dovedește că protecțiunea minelor a devenit ilu­zorie Și nu e drept deci că Anglia să silească vasele Mutre sa urmeze acela? drum ca vasele engleze un­de riscă a fi lovite de abuzuri ger­mane.­­ ’ în București războiul ruso-turc Adevărul asupra incidentelor din marea Neagră Petrograd, 2 © Oct."—Stat­­majorul marinei stabile­ște printr'un­ expozeu eve­nimentele de pe Marea Neagră, falsitatea afirma­ț­inilor otomane și gero "­­ — ‘ ost­mane că inițiativa­­ HS5­ taților aparține rușilor. La 28 (10) seara flota Mării Negre, după o încru­cișare, rentră în rada Se­vastopol, fără a fi relevat nicăeri vasele turcești. La 29 (10) orele 5 dimi­neața comandamentul flo­tei a primit de la Odessa un raport care spunea că la orele 3 dim. două torpi­­listre otomane cu focuri roșii și verzi, ridicînd pa­vilioane ruse, au intrat în portul Odessa. Deși co­mandantul torpiloarelor turce și în limba rusă, to­tuși canoniera Rtthmietz care era de pază, nepri­mind un răspuns la sem­nalul convențional, a des­chis îndată focul. Canon ni era fionele care se afla în radă, nici n-a avut vre­me să tragă, de­oarece a fost scufundată de o pri­mă torpilă turcă. Bombardate de Kuba­­nets, torpiloarele turce au eșit repede la larg, pier­­zînd un coș și trăgînd, ce­ea ce a pricinuit strică­ciuni neînsemnate lui Ku­­ba­neta, vaselor comercia­le vecine și unui depozit de petrol. Primind raportul de la Odessa,comandantul flo­tei a informat bateriile de coastă de la Sebastopol despre prezența vaselor o­to­mane în Marea Neagră și a ordonat trimiterea de vase spre a se lua măsuri de precauțiune contra u­­­nor eventuale torpile ina­mice. Pe la orele 7 dim. pe cea­ță crucișătorul Goeben se apropie de Sebastopol și începu bombardarea. Ba­teriile de coastă și vasele răspunseră energic. Goe­­ben, ale cărui focuri n'au cauzat nici o stricăciune în radă, a tras mai multe bombe, dintre care unele au căzut în oraș, fără a fa­ce stricăciuni, nici victi­me; una a lovit un depozit de isles, alta calea ferată, alta spitalul naval,­ uci­­zînd doi bolnavi și rănind opt. In același timp flota și torpiloarele de pasă comandate de căpitanul principe Trubetskoi, a a­­tacat pe Go­eben. Totuși fo­cul intens al inamicului a împiedicat de a se prelun­gi atacul, în timpul căru­ia torpilorul Locotenent­ Panteii a luat o largă cale de apă și a fost incendiat. Tirul lui Go­eben a durat vreo 20 de minute, după care crucișătorul a eșit la larg. Plecînd de la Sebastopol, Go­eben descoperi trans­portul Pf­nth, care se îna­poia și căruia îî ceru să se predea. Transportul nea­­vîtrnd artilerie, a înălțat culorile militare și s’a în­dreptat spre coastă. Co­mandantul puse să­ se des­­chidă „kingstemul“, făcu să sară fundul și scufundă transportul. Pe cînd pre­gătea un al doilea cartuș de dinamită, locotenentul Rogowslksi a pierit în mod eroic. Echipagiul­ Prasha­tni a scăpat în bărci și cu colacii de scăpare, alții au fost culeși de torpiloa­­rele turce cari insoteau pe Goeben. In urmă flota mării Ne­gre a eșit la larg în scop de a urmări pe inamic, ca­re evitînd lupta s’a refu­giat la baza sa din Bosfor. Pierderile noastre pe Puuth sunt de 2 ofițeri, du­hovnicul și 26 de mateioțî. Pe torpilorul Pa­stei­n 7 mateioțî au fost uciși și tot atâția răniți. Pe Kuba­­netz 1 mateioțî răniți, pe Donetzi un medic a fost ucis. După cum s-a stabilit planul turcesc prevedea în acelaș timp cu atacuri­le de la Sebastopol și de la Odessa bombardarea și al­tor puncte de pe litoralul nostru. Breslau a bombar­dat Theodosia, iar cruci­șătorul Hainisi,ie Novoros* și situi. (Westnik). Amnistie în Ungaria Budapesta, 26 Oct. — Se va acor­­da amnistie pentru­ cazurile de con­damnări­­ neutru -les-majestate­­ și de­licte politice. Procesele intentate vor fi închise. — (Com Bureau) Marti 28 Octombrie 1914 Ce visează Turcia? — RECUCERIREA EGIPTULUI­ Constantinopol, 26 Oct.— Comen- Und comunicatul englez asupra raz­­boiului și manifestul țarului cunos­cut abea azi aici, ziarele turcești spun că Anglia continuă politica ei spo­rită din care reese temerea ei ca supușii musulmani să nu se re­­volte. Rusia pe de altă parte dă pe față planul ei de stapînire asupra Constantinopolului. „Sabah“ constată ilegalitatea in­­stalării noului Kediv al Egiptul de către Anglia, care nu numai vio­­lează astfel drepturile Turciei dar violează și acordul anglo-francez din 1904 prin­ care se angaja să nu aducă nici o schimbare statutului Egiptului. Ziarul, amintind vorba lui Bismark că cea mai bună soluțions a chestiei Egiptului este întoarce­rea ei la Turcia, zice, n­e aflăm în ajunul acestei sotuțiuni. German­ . confirmă coșierea lui Tsîni-sao Berlin, 20 Oct.— După o ■‘știre oficială a­ agenției Reuter din Tokio, Tating* ta­o a căzut la 7 (11) dim­i*­neața, după o rezistență eroică. Semnal: vice-șef al sta­tului major amiral Beim­­ke.—(Wolff bureau). Situatia dm öirenaica nu e liniștitoare Roma, 25 Oct. — Generalul Ane­­glio, guvernatorul Cirenaicei, în în­trevederile ce le-a avut cu miniștrii compedații, a arătat că situația a­­cestei colonii nu e tocmai așa de li­niștitoare. D. Martini ministrul con lorziîior, a luat măsuri cerute în con­­­sedată. — (A. T. !.) UN MOTOSCAF GERMAN LA ANCONA Roma, 25 Oct. — Um motoscaf ger­m­­an, venind din Insulele Trente, s’a oprit la Ancona. Autoritățile din lo­calitate au luat măsuri pentru ca­r­­edipaiaî *» nu debarce. — (A. T. I.).

Next