Dimineaţa, iulie 1915 (Anul 12, nr. 4069-4098)
1915-07-22 / nr. 4089
AffiXt XU.— no. 408» e E ziua Consiliului de Coroană, e ziua cea mare, ziua cînd se va hotărî atitudinea României. Țara Întreagă e in prada unei înfrigurări nespuse, toți ochii sînt Îndreptați In spre Sinaia, unde cel clțiva factori răspunzători, sub președinția regelui Carol, vor avea să decidă de soarta Romîniei. Se știe că o adevărată luptă se va da la Sinaia Intre partizanii intrărei in acțiune alături de Austrogermani — încă nu se știa că singur d. Carp va fi de această idee — și partizanii espectativei sau neutralităției. Care părere va triumfa? Și nu cumva hotărîrea ce se va lua astăzi, va Însemna mobilizarea imediată și războiul 2 * Consiliul de Coroană are loc la orele 5. Pînă atunci, tot soiul de știri vin să alimenteze și mai mult nerăbdarea publicului. E o adevărată nevroză colectivă ale cărei manifestări sporesc mereu in intensitate. * Intre altele se afirmă că la Paris, președintele republicei, Poincaré, a fost asasinat. Monarhiștii au pus mina pe putere. Franța e în plină revoluție. Știrea e dată cu certă, și ea provoacă la nou o emoție din cele mai dureroase. Trupele germane au dat peste cap acoperirea franceză și au străbătut în Franța pe la Longwy și pe la Cirey. Invazia s’a început! Și publicul românesc, atît de atașat Franței, e cuprins de o adevărată furie. * La orele 12 „Adevărul“ apare la o ediție specială, cu știrea că guvernul nostru a fost înștiințat în mod oficial că Italia și-a declarat neutralitatea. Știrea produce o enormă impresie. Italia neutră? Iată o lovitură zdravănă dată Triplei Alianțe. Dar dacă Italia rămîne neutră, cu atît mai mult va trebui să stăm și noi departe. Coșmarul unei alipiri la acțiunea austro-germană începe a se risipi Generalul Putnik restabilindu-se, părăsește orașul T.-Severin trecînd la Cladova. O mare mulțime de oameni l’a însoțit la debarcader, aclamându-l călduros . Edițiile ziarelor apar dini oră m oră. Baronul Waldhausen, ministrul Germaniei, e primit în audiență de rege . D-ni P. Carp și Th. Rosetti au fost în audiență la rege, fiind reținuți la dejun la palat, împreună cu d. Brătianu. La vila d-lui Take Ionescu a avut loc o consfătuire între șeful conservatorilor democrați și d-nii C. Dissecu, Bădărău și Cantacuzino-Pașcanu. La orele o după amiază Capitala înfățișează un spectacol unic: toate cartierele și-au revărsat populația pe străzile din centru. In deosebi pe calea Victoriei, între Teatru și Bulevard, nu se poate circula. Cum apare vre-un vinzător de ziare, într’o clipă foile Îi sunt smulse din mină. * Ce se petrece la Sinaia ? Ce-a hotărît consiliul de coroană? Mobilizăm? Nu mobilizăm? Intrăm? Nu intrăm? Cu nemții sau cu rușii? Fiecare are o părere și fiecare și-o pledează cu toată elocvența de care dispune. Un haos, un val-vîrtej neînchipuit. Se apropie seara, și de la Sinaia nimic. Miniștrii au ieșit de la Consiliul de Coroană muți. Nimeni nu vrea să spună ceva. Toți tac, și țara arde de nerăbdare. * In sfîrșit apare „Dimineața“ în ediție specială, anunțînd că Consiliul de Coroană a hotărît espectativa Romîniei cu măsuri militare pentru apărarea graniței. Un mare succes pentru ziar, o imensă ușurare pentru public. Hotărrîrea Consiliului coincide cu sentimentul obștesc. Nu intrăm! Nu mergem alături de unguri ! Satisfacția este unanimă. Tot „Dimineața“, din izvorul cel mai autorizat, dezminte știrea că la Paris e revoluție, că Poincaré a fost asasinat, că Clemenceau ar fi luat guvernul. Și satisfacția publicului că nu mergem cu austro-germanii, la forma unei adevărate manifestații pentru Franța. „Trăiască Franța“ a ajuns un fel de salut. * Dar iată că la un ceas după , Dimineața“ apare o ediție specială a „Universului“, anunțînd că la Sinaia s’a hotărît mobilizarea armatei române și că mobilizarea se va publica chiar a doua zi, Marți dimineața. Senzația este enormă. Așadar nu e vorba de espectativă? Așadar intrăm? Valuri imense de public Intuidă strada Sărindar postîndu-se în fața „Adevărului“ Și cerînd lămuriri. Sîntem nevoiți a scoate o nouă ediție dezmințind știrea "Universul" și menținînd știrea „Dimineței* cum că vom rămîne în espectativă și nu vom mobiliza, luînd numai măsuri de paza granițelor prin concentrarea cîtorva contingente. Cum ziarul ghinionist Iși menținea știrea, am fost nevoiți să scoatem o nouă ediție pentru complecta liniștire a publicului, ceea ce a fost silit să o facă și Viitorul la orele 11 noaptea Pîna noaptea tírziu centrul Capitalei îșîi păstrează aspectul de meeting sub cerul liber. In locurile publice, de pildă la Terasă, lumea nici nu mai stă la mese, ci toți, in picioare, discută cu aprindere evenimentele. Tîrziu de la.., noul știri de la Sinaia. După consiliul de Coroană, miniștrii s’au adunat într’o consfătuire la vila d-lui Costinescu și au redactat următorul comunicat transmis presei: „Intr'un consiliu de miniștri prezidat de M. S. Hagele și la cara a luat parte prințul moștenitor, președintele Camerei, foștii președinți de consiliu și mai mulți foști miniștri, reprezentanți ai partidelor de opoziție, s'a examinat atitudinea pe care domtnia trebue s’o aibă in circumstanțele prezente, cu aproape unanimitate, Consuiliul a decis că Rominia iși va lua toate măsurile spre a-și păzi fruntariile sale. Aceasta, a fost ultima știre care s’a comunicat publicului în memorabila zi a Conciliului de Coroană, ziua cea mai agitată pe care a cunoscut’o publicul Tomin vreodată. * # * 'K * MUM UH AW Zina consiliului «#q Coroană ' seäse Fäem GermAnia a ofeRit FRAnței o pace separată LONDRA. — IN CAMERA COMUNELOR, DEPUTATUL WEDGWOOD A DECLARAT CĂ ANGLIA TREBUE SA FACĂ TOATE SFORȚĂRILE IN ACEST RAZBOIU, CĂCI GERMANIA CAUTĂ SĂ ADEMENEASCĂ FRANȚA LA O PACE SEPARATĂ, OFERINDU-I CONDIȚII AVANTAGIOASE. „MORNING POST“ SE OCUPA De Aceiași chestie și scrie: DIN FERICIRE POPORUL FRANCEZ E VITEAZ ȘI CAVALER ȘI A RESPINS OFERTELE GERMANIEI. DAR TREBUE SA NE DĂM SEAMA DE PERICOLUL CE NE AMENINȚĂ DACA PERSISTAM IN NEPĂSAREA DE ACUM. .............................—mI» »««ga»—«— . . , D. N. larga din Jim!“ Sub titlul „Steagul Universului“ d. N. lorga publică următoarele în geamul Rominesc" : încă un steag care se scoboară încet pe suliță, al „Universului“. S’ar putea arăta cu preciziune ziua chiar cînd această scoborire a început. Și ea se va urma pînă la capăt. De ce„ Nu-mî va cere nimeni mîe si resim r om ama f oile ton care face plăcerea răutăcioasă a altora. Dar un lucru îl voiul observa: Lumea noastră n’a vost un urare ziar avi rnd ca punct de plecare dorința de a servi, cu mijloacele unei perfecte moralități politice, singure scopurile cele mai înalte ale națiunii. De ce ?, și-au zis cu toții. Doar avem „Universul“... Și astăzi vom face o singură constatare : întreprinderile comerciale pentru „luminarea opiniei publice“ nu pot isprăvi decit așa cum isprăvește astăzi „Universul“. N. IORGA Succesele ofensivei italiene Roma, 20 Iulie. — Comunicatul din 19. — In valea Camonica, în noaptea de 18 Iulie inamicul a repetat incursiunea deja eșuată la 2 iulie in contra poziiunilor noastre, lingă Refugio Garibaldi. Acțiunea energică numai a posturilor noastre avansate, a fost destul spre a-i respinge. In aceeași noapte, în Carnia, detașamente inamice au încercat de două ori atacul muntelui Freikofel, dar au fost de amindouă rîndurile respinse. In cursul zilei, trupele noastre sprijinite puternic de artilerie, au început în zona Pal Piccolo, o îndrăzneață ofensivă, care ne-a dus la cucerirea unei puternice linii de tranșee austriace. Inamicul a suferit pierderi foarte importante, și a lăsat în mîinile noastre cițiva prizonieri. Pe seară, inamicul primind întăriri, a contra-atacat spre mica colină a lui Pai Piccolo, dar a fost din nou respins cu pierderi grave. Pe Isonzo, operațiunile pentru amplificarea capului de pod de la Plavva, se desfășoară cu succes. După ce am distrus părți întinse din rețelele de sîrmă, ocupațiunea noastră s'a lărgit la sud-est dealungul pantelor muntelui Kok și în împrejurimile Zagorei. In Corso, înaintarea trupelor noastre s’a lovit acum de a doua linie puternică de apărare, pregătită de inamic în est de cea trecută de curînd de noi. Eri, după o pregătire eficace prin focul de artilerie, s’a început atacul nouei linii și s’au realizat progrese simțitoare, mai cu seamă la centru, unde trupele noastre au cucerit cîteva retranșamente și au luat 334 de prizonieri între cari 15 ofițeri, 3 mitraliere și multe arme și munițiuni de războiu. (Westnik Kt Coltano, 20 Mie. — Comandamentul suprem, 1 August st. n., In valea Pellegrino inamicul a reunoit cu mari forte în ziua de 30 iulie atacul care dăduse greș la 28 contra pozitiunilor noastre de pe coasta Bella. Coloanele inamice au fost și de data aceasta complect respinse. In zona Livinallongo infanteria inamică incercind în seara de 29 să ocupe prin surprindere vîrfurile munților Pesco și Sasso a fost respinsă de trupele noastre. In Carnia o operațiune strașnică in ziua de 30 iulie a parvenit să gonească pe inamic din localitățile Cianalot și Piza orientală. Infanteria noastră a pus stăpînire cu multă repeziciune pe tranșee respingînd cu baioneta pe inamic și Modul 107 prizonieri printre cari 7 ofițeri. La acest succes a contribuit și acțiunea eficace și precisă a bateriilor noastre grele cari au străbătut dela prima data în tranșeele inamice și au impedicat pe inamic să primească noul forte. In Carso inamicul a pronunțat un viguros atac în noaptea de 31 contra pozițiunilor noastre din zona muntelui Set Busi dar a fost respins cu mari pierderi. Una din coloanele sale cele mari în marș de la Devino spre Doberdo fiind recunoscută de observatorii noștri a fost înlăturată de focul eficace al artileriei noastre cu pierderi grele și evidente. In ziua următoare ofensiva noastră continuă dealungul frontului cucerind și alte tranșee și capturînd 348 prizonieri printre care 14 ofițeri. (Cadorna). BLIOTÍ IAȘI Enciclica Papei pentru pace Roma, 79 Mie.— Handi Vaticanului „Osservatore Romano" publică următorul apel al Papei către țările beligerante și conducătorii lor: „Cînd fără a fi meritat, am fost chemați să preluăm succesiunea pe tronul apostolic al prea blîndului papa Pius al X-lea, a cărei viață pioasă și bogată în fapte bune a fost prescurtată de războiul fratiei, care s’a deslanțuit în Europa, am simțit și noi, privind insîngeratele cîmpuri de luptă, chinul unui părinte care’șî vede casa pustiită de o furtună. Și pe cînd ne gîndeam cu o nespusă durere la feciorii noștri tineri, uciși cu miile, inima noastră pătrunsă de dragostea creștinească simțea toată jalea mamelor, a femeilor văduvite de timpuriu, a mireselor și toată mîhnirea copiilor rămași prea curînd fără conducere, împărtășind chinul nenumăratelor familii și conform cu concepțiile noastre asupra nobilei misiuni de pace ,și dragoste ce o avem intr’un timp atît de trist, ne-am format hotărîrea fermă să dedicăm toată activitatea noastră pentru opera de impăcare a țărilor beligerante. Aceasta am și jurat’o solemn Domnului, care cu prețul sîngelui Lui a voit să salveze toată omenirea, și pace și dragoste sunt primele noastre cuvinte pe cari le-am adresat popoarelor și conducătorilor lor în calitate de suprem păstor sufletesc. Da, sfatului nostru inzistent de părinte și prieten nu’i s’a dat ascultare. Aceasta a mărit durerea, dar n’a iubit hotărîrea noastră. Ne-am îndrumat deci necurmat speranța Am în atotputernicul, căci în mîinile lui sînt inimile și sufletele atit ale supușilor cit și ale monarhilor, și Le-am implorat să puie capăt groaznicului măcel. La ruga noastră fierbinte și umilă am chemat să ia parte toți credincioșii, și ca să mărim eficacitatea ei, am dus grija ca ruga să fie însoțită de fapte creștinești de pocăință, purile de luptă, ca și ruinele atîtor orașe și sate, a altor monumente datorite pioșeniei și geniului străbunilor noștri. Oare nu vă spun și lacrimile amare din campul tăcute, ca și cele preț? La aceasta să răspundă miile de vieți tinere stinse zi cu ziua cîmpersate în picioarele altarului că prețul continuării luptei, e, mare, prea mare? Să nu ni se spuie că uriașul conflict nu poate fi aplanat fără puterea armelor. Renunțați la ideia distrugere reciproce; gîndiți-vă, națiunile nu pier. Cînd națiunile sînt umilite și încătușate, ele poartă jugul scrîșnind din dinți și pregătesc eliberarea lăsînd din generație în generație o tristă moștenire de ură și sete de răzbunare. De ce n’ați cumpăni deci de pe acum în mod imparțial drepturile și dreptele aspirații ale popoarelor ? De ce să nu începeți de bună voie, direct sau indirect un schimb de vederi ca la marginile posibilitate să țineți seamă de acele drepturi și aspirații, așa ca să puteți pune capăt groaznicei lupte, cum s’a făcut și în trecut în astfel de împrejurări ? * Binecuvîntat fie acela care va înălța primul ramura de măslin și va întinde mîna dușmanului oferind condiții de pace raționale. Echilibrul lumei și liniștea salutară a națiunilor se întemeiază cu mult mai mult pe bunăvoință reciprocă și pe respectarea dreptului, decit pe mulțimea soldaților și pe tăria centurei de fortărețe. Aceasta este chemarea, de pace care răsună in această zi mai tare și invităm pe toți doritorii de pace din lumea întreagă să ne dea mină pentru a grăbi sfîrșitul războiului, care a prefăcut de un an Europa într’un mare cîmp de luptă. Fie ca Isus, milostivul, prin intermediul matei dolorosei să facă să răsară în sfîrșit blinda auroră a păcea după această furtună grozavă ! Fie ca să răsune în curînd imnurile de mulțumire, către dătătorul tuturor bunurilor, pentru împăcarea poponilor! Fie ca popoarele, unite în hgoste, să reia concursul pacinic pe terenul studiilor, artelor și al industriei ! Și cînd va fi reîntronată domnia dreptului, fie ca să se hotărască ca pe viitor nu tăișul săbiei, ci dreptatea, să rezolve conflictele între națiuni. Aceasta va fi cucerirea cea mai frumoasă și mai glorioasă ! In speranță că lumea se va bucura curînd de binefacerile păcei, dăm binecuvîntarea apostolică tuturor ,cărora cari formează turma mistică încredințată nouă și rugăm Domnul, ca să unească cu noi, prin opere bune și pe acel cari nu aparțin bisericei romane. , Roma, Vatican, 28 Iulie 1015. Benedictus XV ’ N. R. — Cele dinții ziare cari de reprodus acest apel al Papei pentru pace, au fost cele germane cari își dau seama de nerăbdarea cu care poporul german așteaptă pacea. Asăzi Insă la trista aniversare a izbucnirea groaznicului conflict dorința ca acest razboiu să înceteze curînd e și mai aprinsă, chemarea noastră părintească și mai inzistentă. Fie ca această chemare să răsune mai puternic decit zîngănitul armelor și să pătrundă la acele popoare și al lor conducători cari sunt în razboiu și Să-i aducă pe unii și pe alții la sentimente mai blinde și mai drepte. * In numele sfintei Domnului, părintelui și stăpînului nostru din Ceruri, în numele sîngelui sfnt al lui Isus, care a fost prețul mîntuirei, vă conjurăm pe voi aceia cari din harul lui Dumnezeu ați fost puși să cirmuiți popoarele beligerante, să puneți capăt oribilului măcel care dezonorează Europa de un an de zile. E »Inge de frate care se varsă pe uscat și pe mare. Regiunile cele mai frumoase ale Europei, acest rain pămintesc, sunt presărate de cadavre și ruine. Acolo unde, înainte în ateliere și pe cîmpurî se creiau valori folositoare, bubuie acum turnurile înspăimîntătoare cari în furia lor de distrugere nu cruță nici orașe nici sate, ci împrăștie moarte și pustiire pretutindeni. Voi aveți in fața lui Dumnezeu și a oamenilor, grozava răspundere pentru războiu și pace. Ascultați rugămintea noastră, ascultați glasul părintesc al vicarului judecătorului suprem și etern cărui veți trebue să dați socoteală atît de faptele voastre publice, cît și de cele particulare. Desigur că bogățiile din belșug cu cari Dumnezeu creatorul a hărăzit țările pe cari le conduceți, vă permit să continuați lupta. Dar cu ce Mercur 22 Idle BK» NIVERSr lap!®!® $o_frontal ras Knmro&se atacari eersaae respinse PETROGRAD, 20 Iulio. — In regln nea liuîul Zapadny-Bug, în sectorul Sokol, cîteva detașamente ale trupelor noastre au luat ofensiva în seara de 15 iulie, pe la orele 9. Cu tot focul violent al dușmanului, ele au pus stăpînire îndată pe prima lnie a tranșeelor sale și urmărind pe dușman, care fugea, au ocupat de asemenea a doua Unie a tranșeelor sale, mult s’au Întărit Un contra-atac al austriecilor a fost respins, și cu mare grrgatata am reținut pe soldații noștri în elanul lor de urmărire. In această luptă, am făcut prizonieri 900 de soldați, 20 de ofițeri și am luat 4 mitraliere. La În Iulie, la orele 8 dimineața, după o bombardare de o extremă violență cu artileria lor de toate calibrele, germanii au luat ofensiva plecând din satul MledaiM spre satul Tori tin; au fost, însă, respinși de focul nostru. In aceeași zi, In regiunea Maidan Bonta, focul artileriei noastre a risipit o coloană dușmană. Germanii s’au concentrat in acest loc și au luat ofensiva contra trupelor noastre; focul Infanteriei noastre i-au silit, însă, să se retragă In dezordine. Seara, am risipit pe dușman, care se stabilise in vecinătatea tranșeelor noastre. Mai multe atacuri dușmane, cu toată bombardarea violentă cu care au fost însoțite, au fost respinse de focul nostru cu foarte mari pierderi. Noaptea, o companie a unuia din regimentele noastre a risipit pe dușman, care se întărise in fața ei; dușmanul ne-a lăsat 15 prizonieri și o mitralieră. În regiunea Pazurgitia, pe la orele 5 dimineața, avantpostarila unuia din regimentele noastre a luat tranșee dușmane. Am făcut 45 de prizonieri. In același timp, avantpostarile noastre au luat înălțimile de la sud da Potargitza, încercările de atac dușmane au fost respinse de focul nostru. In cursul dimineței da 18 iulie, dușmanul, bombardat de artileria noastră, a încercat zadarnic să se întărească lingă satul Lesciani și lingă forma Mazarnia. In regiunea rhilui Zolotaia-Lipa, ia 1a iulie, focul bine îndreptat al artileriei noastre a provocat o explozie intra baterie dușmană așezată îngă satul Biekniewski, reducind-o astfel le tăcere. In raza satului Lenski, o patrulă a unuia din regimentele noastre a atacat fără veste un detașament austriac de cercetași, lingă satul Beruzov; ea a făcut 6 prizonieri, dintre cari un ofițer, . In regiunea Nistrului, foc de artilerie și de infanterie; dușmanul întrebuințează numai gloanțe explozibile. Petrograd, 20 iulie.— Comunicat: între Dvina și Niemen, în noaptea de 30 și în dimineața aceleiași zile, germanii au pronunțat atacuri sterile asupra punctul Bansk. Mai la sud, pe frontul Constantinovo-Krintein-Luboce-Trașkuiy am respins avantgardele inamice. La vest de Kovno, în seara de 29 (7), printr’o lovitură repede ca baioneta am scos pe inamic din mai multe pozițiuni pe cari le luase dimineața. Pe Maréit, la 30 (7), inamicul cu forțe puțin importante ,și a continuat sforțările de a trece pe țârmul sting al fluviului lingă gura rîului Skra și la Est de Rojane și a pronunțat atacuri locale în regiunea satelor Jabin-Rembișeh. Noi ne-am păstrat vechiul front. Pe stângă Vistulei, la 30 (7) am respins un atac inamic la Nord- Vest de Blone. Trupele inamice cari trecuseră pe frontul Magnuseff-Kozenitze peste Vistula au fost energic atacate de noi în cursul zilei. Pe sectorul de mai jos de gatra Radomircei, am scos pe inamic din pădurile de pe țărmul drept .17 am respins pe insulele și bancuirile de pe Vistula. Pe cursul superior al Vistulei inamicul se menține în regiunea orășelului Matzeevitze-Intre Vistula și Bug trupele noastre în noaptea de 30 (7) au primit ordinul de a trece pe pozițiunile pregătite la spatele lor. Inamicul nu ne-a impedicat în ocuparea noului nostru front unde trupele noastre, s’au consolidat la 30 (7) fără luptă. Am evacuat orașul Lublin și sectorul căei ferate între gările Nova Alexandria și Berovetz. Pe Bug trupele noastre continuă a scoate pe inamic din unele sectoare ale pozițiunilor sale dela Sud de orașul Sokai. După mărturisirile prizonierilor inamicul a încercat aci în cursul ultimelor zile pierderi severe. Pe celelalte fronturi nici o schimbare. (Westnik). COMUNICAT AUSTRIAC Viena, 20 iulie. — Comunicatul oficial din 18 iulie, la prînz. — Pe teatrul războiului rusesc, armata arhiducelui Iosef Ferdinand, ori după amiăzi, a luat în posesiune Lublin. Aripa sa stingă urmărind pe inamic, a trecut de orașul Cholm dinspre sud-vest. Adversarul încearcă în diferite puncte să opue din nou rezistentă în pozițiunile preparate, dar este peste tot atacat. La nord-vest de Ivangorod, forțele germane avansate pe țărmul oriental al Vistulei, au respins atacuri violente. Rușii au suferit mari pierderi. In Galiția orientală, situațiunea este neschimbat 11