Dimineaţa, iulie 1915 (Anul 12, nr. 4069-4098)

1915-07-22 / nr. 4089

AffiXt XU.— no. 408» e E ziua Consiliului de Coroană, e ziua cea mare, ziua cînd se va hotărî a­­titudinea României. Țara Întreagă e in prada unei înfrigurări nespuse, toți ochii sînt Îndreptați In spre Si­naia, unde cel clțiva factori răspun­zători, sub președinția regelui Carol, vor avea să decidă de soarta Romî­­niei. Se știe că o adevărată luptă se va da la Sinaia Intre partizanii in­­trărei in acțiune alături de Austro­­germani — încă nu se știa că singur d. Carp va fi de această idee — și partizanii espectativei sau neutrali­­tăției. Care părere va triumfa? Și nu cumva hotărîrea ce se va lua astăzi, va Însemna mobilizarea imediată și războiul 2 * Consiliul de Coroană are loc la o­­rele 5. Pîn­ă atunci, tot soiul de știri vin să alimenteze și mai mult ne­răbdarea publicului. E o adevărată nevroză colectivă ale cărei manifes­tări sporesc mereu in intensitate. * Intre altele se afirmă că la­­ Paris, președintele republicei, Poincaré, a fost asasinat. Monarhiștii au pus mina pe putere. Franța e în plină revoluție. Știrea e dată cu certă, și ea provoacă la nou o emoție din cele mai dureroase. Trupele germane au da­t peste cap acoperirea franceză și au străbătut în Franța pe la Longwy și pe la Ci­­rey. Invazia s’a început! Și publicul românesc, atît de atașat Franței, e cuprins de o adevărată furie. * La orele 12 „Adevărul“ apare la o ediție specială­, cu știrea că guvernul nostru a fost­ înștiințat în mod ofi­cial că Italia și-a declarat neutrali­tatea. Știrea produce o enormă im­presie. Italia neutră? Iată o lovitură zdravănă dată Triplei Alianțe. Dar dacă Italia rămîne neutră, cu atît mai mult va trebui să stăm și noi de­parte. Coșmarul unei alipiri la ac­țiunea austro-germană începe a se risipi Generalul Putnik restabilindu-se, părăsește orașul T.-Severin trecînd la Cladova. O mare mulțime de oa­meni l’a însoțit la debarcader, a­­clamându-l călduros . Edițiile ziarelor apar dini oră m oră. Baronul Waldhausen, ministrul Germaniei, e primit în audiență de rege . D-ni­ P. Carp și Th. Rosetti au fost în audiență la rege, fiind reți­nuți la dejun la palat, împreună cu d. Brătianu. La vila d-lui Take Ionescu a avut loc o consfătuire între șeful conser­­vatorilor­ democrați și d-nii C. Dis­­secu, Bădărău și Cantacuzino-Paș­­canu. La orele o după amiază Capitala înfățișează un spectacol unic: toate cartierele și-au revărsat populația pe străzile din centru. In deosebi pe calea Victoriei, între Teatru și Bu­levard, nu se poate circula. Cum a­­pare vre-un vinzător de ziare, într’o clipă foile Îi sunt smulse din mină. * Ce se petrece la Sinaia ? Ce-a hotă­rît consiliul de coroană? Mobilizăm? Nu mobilizăm? Intrăm? Nu intrăm? Cu nemții sau cu rușii? Fiecare are o părere și fiecare și-o pledează cu toată elocvența de care dispune. Un haos, un val-vîrtej ne­­­închipuit. Se apropie seara, și de la Sinaia nimic. Miniștrii au ieșit de la Consi­liul de Coroană muți. Nimeni nu vrea să spună ceva. Toți tac, și țara arde de nerăbdare. * In sfîrșit apare „Dimineața“ în e­­­diție specială, anunțînd că Consiliul de Coroană a hotărît espectativa Ro­­mîniei cu măsuri militare pentru a­­părarea graniței. Un mare succes pentru ziar, o imensă ușurare pen­tru public. Hotărrîrea Consiliului coincide cu sentimentul obștesc. Nu intrăm! Nu mergem alături de unguri ! Satisfacția este unanimă. Tot „Dimineața“, din izvorul cel mai autorizat, dezminte știrea că la Paris e revoluție, că Poincaré a fost asasinat, că Clemenceau ar fi luat guvernul. Și satisfacția publicului că nu mergem cu austro-germanii, la fo­rma unei adevărate manifestații pentru Franța. „Trăiască Franța“ a ajuns un fel de salut. * Dar iată că la un ceas după , Di­­­mineața“ apare o ediție specială a­­ „Universului“, anunțînd că la Sinaia s’a hotărît mobilizarea armatei ro­mâne și că mobilizarea se va publica chiar a doua zi, Marți dimineața. Senzația este enormă. Așa­dar nu e vorba de espectativă? Așa­dar in­trăm? Valuri imense de public Intuidă strada Sărindar postîndu-se în fața „Adevărului“ Și cerînd lămuriri. Sîntem nevoiți a scoate o nouă e­­diție dezmințind știrea "Universu­­l" și menținînd știrea „Dimineței* cum că vom rămîne în espectativă și nu vom mobiliza, luînd numai măsuri de paza granițelor prin con­centrarea cîtorva contingente.­­ Cum ziarul ghinionist Iși menținea știrea, am fost nevoiți să scoatem o nouă ediție pentru complecta lini­știre a publicului, ceea ce a fost silit să o facă și Viitorul la orele 11 noap­tea Pîna noaptea tírziu centrul Capi­talei îșî­i păstrează aspectul de mee­ting sub cerul liber. In locurile pu­blice, de pildă la Terasă, lumea nici nu mai stă la mese, ci toți, in pi­cioare, discută cu aprindere eveni­mentele. Tîrziu de la.., noul știri de la Si­naia. După consiliul de Coroană, mi­niștrii s’au adunat într’o consfătui­re la vila d-lui Costinescu și au re­dactat următorul comunicat trans­mis presei: „Intr'un consiliu de miniștri prezi­dat de M. S. Hagele și la cara a luat parte prințul moștenitor, președinte­le Camerei, foștii președinți de con­siliu și mai mulți foști miniștri, re­prezentanți ai partidelor de opoziție, s'a examinat atitudinea pe care do­­mtnia trebue s’o aibă in circumstan­țele prezente, cu aproape unanimi­tate, Consuiliul a decis că Rominia iși va lua toate măsurile spre a-și păzi fruntariile sale. Aceasta, a fost ultima știre care s’a comunicat publicului în memo­rabila zi a Conciliului de Coroană, ziua cea mai agitată pe care a cu­­noscut’o publicul Tomin vreodată. * # * '­­K * MUM UH AW Zina consiliului «#q Coroană ' seäse Fäem GermAnia a ofeRit FRAnței o pace separată LONDRA. — IN CAMERA CO­MUNELOR, DEPUTATUL WED­GWOOD A DECLARAT CĂ AN­­GLIA TREBUE SA FACĂ TOATE SFORȚĂRILE IN ACEST RAZ­­BOIU, CĂCI GERMANIA CAUTĂ SĂ ADEMENEASCĂ FRANȚA LA O PACE SEPARATĂ, OFERIN­­DU-I CONDIȚII AVANTAGIOASE. „MORNING POST“ SE OCUPA De Aceiași chestie și scrie: DIN FERICIRE POPORUL FRAN­CEZ E VITEAZ ȘI CAVALER ȘI A RESPINS OFERTELE GERMA­­NIEI. DAR TREBUE SA NE DĂM SEAMA DE PERICOLUL CE NE AMENINȚĂ DACA PERSISTAM IN NEPĂSAREA DE ACUM. .............................—mI» »««ga»—«— . . , D. N. larga din Jim!“ Sub titlul „Steagul Universului“ d. N. lorga publică următoarele în geamul Rominesc" : încă un steag care se scoboară încet pe suliță, al „Universului“. S’ar putea arăta cu preciziune ziua chiar cînd această scoborire a început. Și ea se va urma pînă la capăt. De ce„ Nu-mî va cere nimeni mîe s­i re­sim r om ama­ f oil­e ton care face plă­cerea răutăcioasă a altora. Dar un lucru îl voiul observa: Lumea noastră n’a vost un urare ziar avi rnd ca punct de plecare do­rința de a servi, cu mijloacele unei perfecte moralități politice, singu­re scopurile cele mai înalte ale na­țiunii. De ce ?, și-au zis cu toții. Doar avem „Universul“... Și astăzi vom­ face o singură con­statare : întreprinderile comercia­le pentru „luminarea opiniei publi­ce“ nu pot isprăvi decit așa cum isprăvește astăzi „Universul“. N. IORGA Succesele ofensivei italiene Roma, 20 Iulie. — Comunicatul din 19. — In valea Camonica, în noaptea de 18 Iulie inamicul a re­petat incursiunea deja eșuată la 2 iulie in contra pozi­­iunilor noa­stre, lingă Refugio Garibaldi. Ac­țiunea energică numai a posturilor noastre avansate, a fost destul spre a-i respinge. In aceeași noapte, în Carnia, de­tașamente inamice au încercat de două ori atacul muntelui Freiko­­fel, dar au fost de amindouă rîn­­durile respinse. In cursul zilei, tru­pele noastre sprijinite puternic de artilerie, au început în zona Pal Piccolo, o îndrăzneață ofensivă, care ne-a dus la cucerirea unei puternice linii de tranșee austria­ce. Inamicul a suferit pierderi foar­te importante, și a lăsat în mîinile noastre cițiva prizonieri. Pe sea­ră, inamicul primind întăriri, a contra-atacat spre mica colină a lui Pai Piccolo, dar a fost din nou respins cu pierderi grave. Pe Isonzo, operațiunile pentru amplificarea capului de pod de la Plavva, se desfășoară cu succes. După ce am distrus părți întinse din­ rețelele de sîrmă, ocupațiunea noastră s'a lărgit la sud-est dea­­lungul pantelor muntelui Kok și în împrejurimile Zagorei. In Corso, înaintarea trupelor noastre s’a lovit acum de a doua linie puternică de apărare, pregă­tită de inamic în est de cea trecu­tă de curînd de noi. Eri, după o pregătire eficace prin focul de ar­tilerie, s’a început atacul nouei li­nii și s’au realizat progrese simți­toare, mai cu seamă la centru, unde trupele noastre au cucerit cîteva retranșam­ente și au luat 334 de prizonieri între cari 15 ofi­țeri, 3 mitraliere și multe arme și munițiuni de războiu. (Westnik­ Kt Coltano, 20 Mie. — Comanda­mentul suprem, 1 August st. n., In valea Pellegrino inamicul a reunoit cu mari forte în ziua de 30 iulie atacul care dăduse greș la 28 con­tra pozitiunilor noastre de pe coas­ta Bella. Coloanele inamice au fost și de data aceasta complect respin­se. In zona Livinallongo infanteria inamică incercind în seara de 29 să ocupe prin surprindere vîrfurile munților Pesco și Sasso a fost res­pinsă de trupele noastre. In Carnia o operațiune strașnică in ziua de 30 iulie a parvenit să gonească pe inamic din localitățile Cianalot și Piza orientală. Infante­ria noastră a pus stăpînire cu mul­tă repeziciune pe tranșee respin­­gînd cu baioneta pe inamic și Mo­dul 107 prizonieri printre cari 7 ofițeri. La acest succes a contribuit și acțiunea eficace și precisă a ba­teriilor noastre grele cari au stră­bătut dela prima data în tranșeele inamice și au impedicat pe inamic să primească noul forte. In Carso inamicul a pronunțat un viguros atac în noaptea de 31 con­tra pozițiunilor noastre din zona muntelui Set Busi dar a fost res­pins cu mari pierderi. Una din co­loanele sale cele mari în marș de la Devino spre Doberdo fiind recu­noscută de observatorii noștri a fost înlătur­a­tă de focul eficace al artileriei noastre cu pierderi grele și evidente. In ziua următoare ofen­siva noastră continuă dealungul frontului cucerind și alte tranșee și capturînd 348 prizonieri printre ca­re 14 ofițeri. (Cadorna). BLIOTÍ IAȘI Enciclica Papei pentru pace Roma, 79 Mie.— Handi Vatica­nului „Osservatore Romano" pu­blică următorul apel al Papei către țările beligerante și conducătorii lor: „Cînd fără a fi meritat, am fost chemați să preluăm succesiunea pe­ tronul apostolic al prea blîndului pa­pa Pius al X-lea, a cărei viață pioa­să și bogată în fapte bune a fost pre­scurtată de războiul fratiei, care s’a deslanțuit în Europa, am simțit și noi, privind insîngeratele cîmpuri de luptă­, chinul unui părinte care’șî ve­de casa pustiită de o furtună. Și pe cînd ne gîndeam cu o nespusă dure­re la feciorii noștri tineri, uciși cu miile, inima noastră pătrunsă de dragostea creștinească simțea toată jalea mamelor, a femeilor văduvite de timpuriu, a mireselor și toată mîhnirea copiilor rămași prea curînd fără conducere, împărtășind chinul nenumăratelor familii și conform cu concepțiile noastre asupra nobilei misiuni de pace ,și dragoste ce o avem intr’un timp atît de trist, ne-am format ho­­tărîrea fermă să dedicăm toată ac­tivitatea noastră pentru opera de impăcare a țărilor beligerante. A­­ceasta am și jurat’o solemn Domnu­lui, care cu prețul sîngelui Lui a voit să salveze toată omenirea, și pa­ce și dragoste sunt primele noastre cuvinte pe cari le-am adresat popoa­relor și conducătorilor lor în calitate de suprem păstor sufletesc. Da, sfatului nostru inzistent de părinte și prieten nu’i s’a dat ascul­tare. Aceasta a mărit durerea, dar n’a iu­bit hotărîrea noastră. Ne-am îndrumat deci necurmat speranța Am în atotputernicul, căci în mîinile lui sînt inimile și sufletele a­­tit ale supușilor cit și ale monarhi­lor, și Le-am implorat să puie ca­păt groaznicului măcel. La ruga noastră fierbinte și umilă am che­mat să ia parte toți credincioșii, și ca să mărim eficacitatea ei, am dus grija ca ruga să fie însoțită de fap­te creștinești de pocăință, purile de luptă, ca și ruinele atîtor o­­rașe și sate, a altor monumente dato­rite pioșeniei și geniului străbunilor noștri. Oare nu vă spun și lacrimile amare din campul tăcute, ca și cele preț? La aceasta să răspundă miile de­­ vieți tinere stinse zi cu zi­ua cîm­­persa­te în picioarele altarului că prețul continuării luptei, e, mare, prea mare? Să nu ni se spuie că uriașul con­flict nu poate fi aplanat fără puterea armelor. Renunțați la ideia distruge­re­ reciproce; gîndiți-vă, națiunile nu pier. Cînd națiunile sînt umilite și încătușate, ele poartă jugul scrîș­­nind din dinți și pregătesc eliberarea lăsînd din generație în generație o tristă moștenire de ură și sete de răz­bunare. De ce n’ați cumpăni deci de pe acum în mod imparția­l drepturile și dreptele aspirații ale popoarelor ? De ce să nu începeți de bună voie, direct sau indirect un schimb de ve­deri ca la marginile posibilitate­ să țineți seamă de acele drepturi și as­pirații, așa ca să puteți pune capăt groaznicei lupte, cum s’a făcut și în trecut în astfel de împrejurări ? * Binecuvîntat fie acela care va înăl­ța primul ramura de măslin și va întinde mîna dușmanului oferind condiții de pace raționale. Echili­brul lumei și liniștea salutară a na­țiunilor se întemeiază cu mult mai mult pe bunăvoință reciprocă și pe respectarea dreptului, decit pe mul­țimea soldaților și pe tăria centurei de fortărețe. Aceasta este chemarea, de pace care răsună in această zi mai tare și invităm pe toți doritorii de pace din lumea întreagă să ne dea mină pentru a grăbi sfîrșitul răz­boiului, care a prefăcut de un an Europa într’un mare cîmp de luptă. Fie ca Isus, milostivul, prin inter­mediul matei dolorosei să facă să ră­sară în sfîrșit blinda auroră a păcea după această furtună grozavă ! Fie ca să răsune în curînd imnurile de mulțumire, către dătătorul tuturor bunurilor, pentru împăcarea popon­i­lor! Fie ca popoarele, unite în hgoste, să reia concursul pacinic pe terenul studiilor, artelor și al in­dustriei ! Și cînd va fi reîntronată domnia dreptului, fie ca să se hotă­rască ca pe viitor nu tăișul săbiei, ci dreptatea, să rezolve conflictele între­ națiuni. Aceasta va fi cucerirea cea­ mai frumoasă și mai glorioasă ! In speranță că lumea se va­ bucura curînd de binefacerile păcei, dăm bi­­necuvîntarea apostolică tuturor ,că­rora cari formează turma mistică încredințată nouă și rugăm Domnul, ca să unească cu noi, prin opere bu­ne și pe acel cari nu aparțin biseri­­cei romane. , Roma, Vatican, 28 Iulie 1015. Benedictus XV ’ N. R. — Cele­ dinții ziare cari de reprodus acest apel al Papei pen­tru pace, au fost cele germane cari își dau seama de nerăbdarea cu care poporul german așteaptă pacea. Asăzi Insă la trista aniversare a izbucnirea groaznicului conflict do­rința ca acest razboiu să înceteze cu­rînd e și mai aprinsă, chemarea noastră părintească și mai inzisten­­tă. Fie ca această chemare să răsune mai puternic decit zîngănitul arme­lor și să pătrundă la acele popoare și al lor conducători cari sunt în razboiu și Să-i aducă pe unii și pe alții la sentimente mai blinde și mai dre­pte. * In numele sfint­ei Domnului, pă­rintelui și stăpînului nostru din Ce­ruri, în numele sîngelui sfnt al lui Isus, care a fost prețul mîntuirei, vă conjurăm pe voi aceia cari din­ ha­rul lui Dumnezeu ați fost puși să cirmuiți popoarele beligerante, să pu­neți capăt oribilului măcel care de­zonorează Europa de un­ an de zile. E »Inge de frate care se varsă pe us­cat și pe mare. Regiunile cele mai frumoase ale Europei, acest rain pă­­mintesc, sunt presărate de cadavre și ruine. Acolo unde, înainte în ateliere și pe cîmpurî se creiau valori folosi­toare, bubuie acum turnurile înspăi­­mîntătoare cari în furia lor de dis­trugere nu cruță nici orașe nici sate, ci împrăștie moarte și pustiire pre­tutindeni. Voi aveți in fața lui Dum­nezeu­ și a oamenilor, grozava răs­pundere pentru războiu și pace. As­cultați rugămintea noastră, ascultați glasul părintesc al vicarului judecă­torului suprem și etern cărui veți trebue să dați socoteală atît de fap­tele voastre publice, cît și de cele particulare. Desigur că bogățiile din belșug cu cari Dumnezeu creatorul a hărăzit țările pe cari le conduceți, vă permit să continuați lupta. Dar cu ce Mercur­ 22 Idle BK» NIVERSr lap!®!® $o_frontal ras Knmro&se atacari eersaae respinse PETROGRAD, 20 Iulio. — In regln­ nea liuîul Zapadny-Bug, în sectorul Sokol, cîteva detașamente ale trupe­lor noastre au luat ofensiva în seara de 15 iulie, pe la orele 9. Cu tot fo­­cul violent al dușmanului, ele au pus stăpînire îndată pe prima lnie a tranșeelor sale și urmărind pe duș­man, care fugea, au ocupat de ase­menea a doua Unie a tranșeelor sale, mult s’au Întărit Un contra-atac al austriecilor a fost respins, și cu ma­re grrgatata am reținut pe soldații noștri în elanul lor de urmărire. In această luptă, am făcut prizonieri 900 de soldați, 20 de ofițeri și am luat 4 mitraliere. La În Iulie, la orele 8 dimineața, după o bombardare de o extremă vi­olență cu artileria lor de toate cali­brele, germanii au luat ofensiva plecâ­nd din satul MledaiM spre satul Tori tin; au fost, însă, respinși de fo­cul nostru. In aceeași zi, In regiunea Maidan­ Bonta, focul artileriei noastre a risi­pit o coloană dușmană. Germanii s’au concentrat in acest loc și au lu­at ofensiva contra trupelor noastre; focul Infanteriei noastre i-au silit, în­să, să se retragă In dezordine. Seara, am risipit pe dușman, care se stabilise in vecinătatea tranșeelor noastre. Mai multe atacuri dușmane, cu toată bombardarea violentă cu ca­re au fost însoțite, au fost respinse de focul nostru cu foarte mari pier­deri. Noaptea, o companie a unuia din regimentele noastre a risipit pe duș­man, care se întărise in fața ei; duș­­manul ne-a lăsat 15 prizonieri și o mitralieră. În regiunea Pazurgitia, pe la orele 5 dimineața, avantpostarila unuia din regimentele noastre a luat tran­șee dușmane. Am făcut 45 de prizo­nieri. In același timp, avant­posta­­rile noastre au luat înălțimile de la sud da Potargitza, încercările de a­­tac dușmane au fost respinse de fo­cul nostru. In cursul dimineței da 18 iulie, dușmanul, bombardat de artileria noastră, a încercat zadarnic să se întărească lingă satul Lesciani și lingă forma Mazarnia. In regiunea rhilui Zolotaia-Lipa, ia 1a iulie, focul bine îndreptat al ar­­tileriei noastre a provocat o explozie intra baterie dușmană așezată îngă satul Biekniewski, reducind-o astfel le tăcere. In raza satului Lenski, o patrulă a unuia din regimentele noastre a ata­cat fără veste un detașament aus­triac de cercetași, lingă satul Beru­­zov; ea a făcut 6 prizonieri, dintre cari un ofițer, . In regiunea Nistrului, foc de arti­lerie și de infanterie; dușmanul în­trebuințează numai gloanțe explo­zibile. Petrograd, 20 iulie.— Comunicat: între Dvina și Niemen, în noaptea de 30 și în dimineața aceleiași zi­le, germanii au­ pronunțat atacuri sterile asupra punctul Bansk. Mai la sud, pe frontul Constantinovo-Krintein-Luboce-Trașkuiy am res­­pins avantgardele inamice. La vest de Kovno, în seara de 29 (7), printr’o lovitură repede ca baioneta am scos pe inamic din mai multe pozițiuni pe cari le luase dimineața. Pe Maréit, la 30 (7), inamicul cu forțe puțin importante ,și a conti­­nuat sforțările de a trece pe țâr­­mul sting al fluviului lingă gura rîului Skra și la Est de Rojane și a pronunțat atacuri locale în regiu­nea satelor Jabin-Rembișeh. Noi ne-am păstrat vechiul front. Pe stângă Vistulei, la 30 (7) am respins un atac inamic la Nord- Vest de Blon­e. Trupele inamice cari trecuseră pe frontul Magnu­­seff-Kozenitze peste Vistula au fost energic atacate de noi în cursul­ zilei. Pe sectorul de mai jos de ga­t­ra Radomircei, am scos pe inamic din pădurile de pe țărmul drept .1­7 am respins pe insulele și bancu­i­rile de pe Vistula. Pe cursul superior al Vistulei i­namicul se menține în regiunea oră­­șelului Matzeevitze-Intre Vistula și Bug trupele noas­tre în noaptea de 30 (7) au primit ordinul de a trece pe pozițiunile pregătite la spatele lor. Inamicul nu ne-a impedicat în ocuparea noului nostru front unde trupele noastre, s’au consolidat la 30 (7) fără luptă. Am evacuat orașul Lublin și sec­torul căei ferate între gările Nova­ Alexandria și Berovetz. Pe Bug trupele noastre continuă a scoate pe inamic din unele sec­toare ale pozițiunilor sale dela Sud de orașul Sokai. După mărturisirile prizonierilor i­­namicul a încercat aci în cursul ul­timelor zile pierderi severe. Pe celelalte fronturi nici o schim­­bare. (Westnik). COMUNICAT AUSTRIAC Viena, 20 iulie. — Comunicatul oficial din 18 iulie, la prînz. — Pe teatrul războiului rusesc, armata arhiducelui Iosef Ferdinand, ori după am­iăzi, a luat în posesiune Lublin. Aripa sa stingă urmărind pe inamic, a trecut de orașul Cholm dinspre sud-vest. Adversa­rul încearcă în diferite puncte să opue din nou rezistentă în poziți­­unile preparate, dar este peste tot atacat. La nord-vest de Ivangorod, for­țele germane avansate pe țărmul oriental al Vistulei, au respins a­­tacuri violente. Rușii au suferit mari pierderi. In Galiția orientală, situațiunea este neschimbat 11

Next