Dimineaţa, septembrie 1915 (Anul 12, nr. 4130-4159)
1915-09-19 / nr. 4148
Simbata !9 Septembrie 1915 m ®nstireîraadei «rafiei Unioniste O. Take Ionescu întrunirea dela »Liga Cultural*44 Un' ,mare număr de membrii ai Ligei Culturale, s’au întrunit emi seară înlocatul, Ligea, în urma convocărei făcută de d. profesor universitar S.Mîndrescu, prin care s'a făcut cunoscut membrilor că are să li se facă importante comunicări. Sălile localului sînt arhipline. CUVINTAREA D-LUI PROF. MIRORESCU D. profesor S. MINDRESCU. ia cUVÎntul cel» clntii spunînd că în mijlocul întrunirei se găsesc d-niî deputați Vrăbiescu.și Leonte Moldoveaiu. Multă vreme am văzut cum Rominia perde ocazii favorabile de-a intra în acțiune. Trebue să acuz guvernul, opinia publica și ardelenii. Am văzut eștad la suprafață oameni vînduți, dar asta este pleava care va dispare. Am spus cîndva că dacă era în opoziție partidul liberal, de mult eram in război, fiindcă este singurul partid puternic și bine organizat. Singura noastră nenorocire este că nu avem un partid puternic de opoziție. (Apare d. profesor d-tor I. Cantacuzino, care este primit cu urâte). Trebue dar să facem, tot posibilul ca să salvăm onoarea neamului. Este prea tirziu să facem un nou partid. Am plecat în drum să facem o puternică grupare a tuturor elementelor romînești și am izbutit. Norocul ne este că am găsit pe d-nia Ta, Ghe Ionescu și M. Filipescu, gata său să sacrifice pentru neam. Ei mi-au zis: nu facem un partid, dar o forță care să ajute guvernul și" în caz de nevoe să- ia locul dacă guvernul va fi neputincios, în această clipă la clubul conservator și cel conservator-democrat se va proclama acea nouă organizare care trebuia să ne ducă de mult unde doream. Noi ardelenii, de comun «ciord'cu cele trei organizații, am redactat un apel care reprezenta un singur suflet ce batem astă-seară în trei localuri. D. profesor SIMION MINDRESCU, dă citire apelului următor: In aceste clipe tragice, cînd vijelia destăinuită peste Europa, tună deasupra capetelor noastre, avem datoria să ne scuturăm din toropeala la care ne umbie dușmanii din lăuntru și din afară, să ne ridicăm cu bărbăție mai presus de trecătoarele firi fi de partid, să ne învingem noi pe noi înșine, ca să nu fim covîrșit» decit de un singur gînd : înfăptuirea IdesFului național! Acestui gînd — stăpînitor și călăuză,— să-î închinăm toate puterile noastre vrednice și curate. Să deschidem cartea sfintă a trecutului nostru și să ne împărtășim cu duhul înaintașilor noștri cari, prin unire și știind să croiască limpede și deodată numai una, și-au împlinit toate izbînzile. Așa și azi, să uităm toate Și să nu voim decit una , unirea cu Ardealul. Să ne amintim de vremile de mărire ale Istoriei noastre naționale și nestrămutată să stea, înaintea noastră pilda [UNK] înălțătoare a unioniștilor, de la Noî. Să ne stringem sub un drapel larg, noi toți fora- J Id fi frtru înfăptuirea idealului național. Pentru o așa operă, trebue o unealtă tare, un organism puternic, pe care ne-am propus să-l creăm sub numele de Federațîunea Unionistă și ne-am învoit să proclamăm . de președinte al ei pe d-nulicolae Iilipescu. ■Eu puterea închegată în jurul IJniiei, vom sprijini guvernul dacă va făptui cu tărie pentru împlinirea aspirațiunilor noastre, — sau de nu, —■ vom lua răspunderea puterei. Conservatori și conservatori-democrați, romînî ardeleni și bucovineni aflatori în țară, precum și toți hunii romîni, fie că sînt sau nu înregimentați într'um partid politic, sînt datori să se stringă sub scutul IJinrei cu hotărîrea d'a lupta fără preget pînă ■ cînd vom vedea realizat idealul național și vom fi așezat Romînia Mare pe baze trainice. Rromînî, veniți cu avîrdul și spiritul de jertfă al zilelor mari ale neamului. Și nu vă veți căi de jertfa voastră, fii drag veți ține minte vremile acestea, căci zilele cumplite ce vom trăi împreună, le vom preface în clipe de glorie și de mărire. Adesinnite se vor trimite d-lui Nicolae Filipescu, str. Scaunenfi sau d-lui Simion Mindrégéti, Aicea litanii //?. Apoi d-sa spune: Dragii mei, de regălă cind se vine sta declară ședința deschisă; că cînd văd o astfel de propunere care« vine dele oameni ca Take Ionescu și N. Filipescu," declar ședința închisă fiindcă, o asemenea' propunere meriți'! a îi primită cu toată inima.. Să declarăm că mi poate fi un romîn de dincolo și de aci care să" nu primească fiewftt serviciul neamului. De bună înțelegere s’a hotărît ca și în comitetul de conducere să avem trei reprezentanți’ al ,noștri. Dați-mi voe ?ă îî propun.*ü. Este părintele Vasile Luneacî, poetul Gogol Rămîne al treilea să-î propuneți d-voastre. (Adunarea, aclamă pe 3. profesor L. Miridrescu). D. S. MINDRESCU, spune că din acest ceas ne-am hiat răspunderea și deci cu hotărîre «negri» treime și ne facem datorie... CUVINTAREA »»LUI IULIAN VRABIESCU r. VRABIESCU. Frați ardeleni, țin să exprim o mulțumire simpaticului și. energicului dv. conducător pentru cinstea de-a fi fost invitat să iauo i ea parte lui această frumoasă serbare. Astăzi s'a alcătuit mărețul partid naționalist .,Federația naționalistă“ care are datoria să facă uniunea neamului. Salut pe prezidentul uniunii și săeî dea D-zeu Toate puterile ca să poată înfăptui visul nostru. Am venit în mijlocul dv. cu credința că cauza sfintă a romînismului va triumfe, căci așa stă scris în cartea destinului neamului. Sîntem chemați să ducem lupta pe două fronturi, pe frontul dușmanilor firești și cel al vânduților din țară. Fruntașii țării sînt divizați fiindcă ei nu concep la fel interesele adevărate ale neamului. știți bine că sînt unii dintre acești conducători cari au tăgăduit dreptul noatru la întregirea neamului și sunt alții cari spun că idealul nostru este peste Prut, iar nu pentru Carpați. Dar care este românul să nu iubească Basarabia, Ora supremă vă suna și pentru acest ținut, sunt alții,* și este massa întreagă a romînismul'iî.care vede idealul nostru peste Carpați. Suflarea întreagă a luminismului, cere întregirea, neamului. Salut cu toată admirația mea pe aceia cari au luat steagul naționalismimul în dreptindu-ne vederile peste Carpați. Termin cu credința că idealul nostru se va realiza știbri CUVINTAREA D-LUI LEONTE MOLDOVANU I. LEONTE MOLDOVANU. — Vorbesc aci ca. român, dar mai ales ca român ardelean stabilit în această țară. Toți romînii au datoria să facă sacrificii, dar mai ales noi romîn!!. Mă «dresez ardelenilor : suit romînî ardeleni refugiați și le cerem să-și facă datoria către țara lor să o unească la țara romînească. Mă adresez ardelenilor stabiliți mai demult cari sînt: profesori, magistrați, agricultori, cari fic parte din pătura conducătoare lor, le spun: dacă ați ajuns la aceste situații datori sînteți cu sacrificii pentru isbînda luptei noastre. Cu regret spun că acești romîni nu și-au făcut întreaga datorie. Do li luni se aîmburnă neamul romînesc și ar» și-a găsit încă orientarea. Am venit anume să vorbesc fraților maiștri ardeleni ca să ne jurăm aci că nu vom înceta să lucrăm pînă ce nu vom vedea isbînda, luptei noastre. . . D. PROF. S. MINDRESCU. Adeziunile se trimit ci mai neîntârziat d-lui N. Filipescu sau pe adresa mea. CUVINTAREA D-LUI LUCACI D. LUCACI. ...Am cerut cuvînt ca să exprim cele 14 milioane de români în acest minut. Cînd vin eu d da Tisa să vorbesc aceasta, afirm că de la Nistru, pînă la Tisa toți simțim la fel. Numai noi am fost o generație fericită de a pune piatra fundamentală a acestei zidiri mărețe.Atari zile trăește azi, neamul romînesc. Ca și cum ar suna clopotul in ziua de Paști, așa ne-am adunat noi toți cînd se face legămîntul de aur al neamului romînesc. Avem bărbați mari cari s’au pus în serviciul cauzei. Aui început, voi conducători ai noștri, clădirea ce va, aștepta numai acoperișul. Acoperișul se va pune sub codrii Agdealului. Să știți că pînă la moarte, suntem alături noi ardelenii, de a ne jertfi pentru idealul național. ADEZIUNEA D-LUI DR. CANTACUZINO iD. PROF. S. MINDR.ESCU.B. profesor dr. Cantacuzino a declarat că este primul care se înscrie în federație. Să știți că ziua de azi este de bun augur, vă.admPvestia că astăzi pentru "prima oară"a trecut Carpații un aeroplan romînesc tip „Aurel Vlaicu.“. Adunarea isbucnește în urale ți cu planșe zgomotoase. * Adunarea s’a terminat la orele zece și jumătate după care cei preia d. N. Filipescu. Zenți se duc să manifesteze acasă D. Nicolae Filipescu D. Simion Mîrtărescu i La comitetul executiv al partidului sanservator Membrii comitetului esecutiv al partidului conservator s'au întrunit aseară, la locuința d-lui Filipescu, șeful partidului. A prezidat d. Fillipeacu, care, a susțus ratificărea comitetului delegațiile d-luî. Grigoriadi ca reprezentat al conservatorilor din județul Tutova și ale d-lui Gr. Vericeanu, din partea ■ conservatorilor din județul Fălcat S. D. Filipescu, a citit, apoi, apelul „Federației Unioniste“, apel care, dn același timp se citea, la „Liga Culturală“ și la d. Take Ionescu, unde erau adunați fruntașii partidului conservator-democrat. D. Filipescu arată că din comitetul Federației fac parte alte trei delegații din partea partidelor conservator și conservator-democrat și trei din partea ardelenilor și bucovinenilor. Comitetul executiv deleagă ca membri în „Federația Unionistă“ pe d-niî C. Olănescu, I. Grădișteanu și D. Delavrancea. La conservatoriidemocraț. După cum ai anunțat, șefii orimniizațiilor partidului conservator-democrat sunt convocați pentru astăzi, la d. Tache Ionescu. . Aseară s’am întriput fruntașii din București ,ai partidului conservatordemocrat, la d.Take Ionescu. S’a făcut o expunere a situațiunei și s’au acceptat de către toți propunerile cari s’au făcut și cari vor fi supuse' astăzi' comitetului 'executiv. Citiți continuarea in pa* Sfitail-a.