Dimineaţa, septembrie 1915 (Anul 12, nr. 4130-4159)

1915-09-19 / nr. 4148

Simbata !9 Septembrie 1915 m ®nstireîraa­dei «rafiei Unioniste O. Take Ionescu întrunirea dela »Liga Cultural*44 Un' ,mare număr­­ de membrii ai Ligei Culturale, s’au întrunit em­i seară înlocatul, Ligea, în­­ urma con­­vocărei făcută de d. profesor uni­versitar S.Mîndrescu­,­ prin care s'a făcut cunoscut membrilor că are să li se facă importante comunicări. Sălile localului sînt arhipline. CUV­INT­AR­EA D-LUI PROF. MIRORESCU D. profesor S. MINDRESCU. ia cUVÎntul cel» cl­ntii spunîn­d că în mijlocul întrunirei se găsesc d-niî deputați Vrăbiescu.și Leonte Mold­o­­vea­iu. Multă vreme am văzut cum Rom­in­ia perde ocazii favorabile de-a intra în acțiune. Trebue să acuz gu­vernul, opinia publica și ardelenii. Am văzut eștad la suprafață oameni vînduți, dar asta este pleava care va dispare. Am spus cîndva că dacă era în opoziție partidul liberal, de mult eram in război, fiindcă este singurul partid puternic și bine or­ganizat. Singura noastră nenorocire este că nu avem­ un partid puternic de opoziție. (Apare d. profesor d-tor I. Canta­­cuzino, care este primit cu urâte). Trebue dar să facem, tot posibilul ca să salvăm onoarea neamului. Este prea tirziu să facem un nou­ partid. Am plecat în drum să facem o puternică grupare a tuturor elemen­telor romînești și­ am izbutit. Noro­cul ne este că am găsit pe d-nia Ta­, Ghe Ionescu și M. Filipescu, gata să­u să sacrifice pentru neam. Ei mi-au zis: nu facem un partid, d­ar o forță care să ajute guvernul și" în caz de nevoe să-­ ia locul dacă guvernul va fi­­ neputincios, în­­ această clipă la clubul conservator și cel con­serva­­tor-democrat­ se va­ proclama acea nouă organizare care trebuia­ să ne ducă de mult unde doream. Noi ar­delenii, de comun «ciord'cu cele trei­ organizații, am redactat un apel ca­re reprezenta un­ singur suflet ce batem astă-seară în trei localuri. D. profesor SIMION MINDRESCU, d­ă citire apelului următor: In aceste clipe tragice, cînd vijelia destăinuită peste Europa, tună deasu­pra capetelor noastre, a­­vem datoria să ne scutu­răm din toropeala la care ne umbie dușmanii din lăuntru și din afară, să ne ridicăm cu bărbăție mai presus de trecătoarele firi­ fi de partid, să ne în­­vingem noi pe noi înși­ne, ca să nu fim covîrșit» decit de un singur gînd : înfăp­­tuirea IdesFului național! Acestui gînd — stăpînitor și­­ călăuză,­­— să-î închi­năm toate puterile noas­tre vrednice și curate. Să deschidem cartea sfintă a trecutului nostru și să­ ne împărtășim cu duhul înaintașilor noștri cari, prin unire și știind să croiască limpede și de­odată numai una, și-au îm­plinit toate izbînzile. Așa și azi, să uităm toate Și să nu­ voim decit una , unirea cu Ardealul. Să­ ne amintim de vre­mil­e de mărire ale Isto­riei noastre naționale și nestrămutată să stea, îna­intea noastră pilda [UNK] înălță­toare a u­nioniștilor, de la­ N­oî. Să ne stringem­ sub un drapel larg, noi toți f­ora- J Id fi fr­tru înfăptuirea idealului național. Pentru o așa operă, tre­­bue o unealtă tare, un or­ganism puternic, pe care ne-am propus să-l creăm sub numele­­ de Federațî­­unea Unionistă și ne-am învoit să proclamăm . de președinte al ei pe d-nul­icolae I­ilipescu. ■Eu puterea închegată în jurul IJniiei, vom sprijini guvernul dacă va făptui cu tărie pentru împlinirea aspirați­unilor noastre, — sau de nu, —■ vom lua răs­punderea puterei. Conservatori și conser­vatori-democrați, romînî ardeleni și bucovineni a­­flatori în țară, precum și toți hunii romîni, fie că sînt sau nu înregimentați într'um partid politic, sînt datori să se stringă sub scutul IJinrei cu hotărîrea d'a lupta fără preget pînă ■ cînd vom vedea realizat idealul național și vom fi așezat Romînia Mare pe baze trainice. Rromînî, veniți cu avîrd­­­ul și spiritul de jertfă al zilelor mari ale neamului. Și nu vă veți căi de jertfa voastră, fii drag veți ține minte vremile acestea, căci zilele cumplit­e ce vom trăi împreună, le vom pre­face în clipe de glorie și de mărire. Adesinnite se vor­­ trimi­te d-lui Nicolae Filipescu, str. Scaune­nfi sau d-lui Simion Mindrégéti, Aicea litanii //?. Apoi d-sa spune: Dragii mei, de regălă cind se vine sta declară ședința deschisă; că cînd văd o astfel de propunere care« vine dele oameni ca Take Ionescu și N. Filipescu," declar ședința închisă fiindcă, o asemenea' propunere me­riți'!­ a îi primită cu toată inima.. Să declarăm că mi poate fi un romîn de dincolo și de aci care să" n­u pri­mească fiewftt serviciul­ neamului. De bună­ înțelegere­ s’a hotărît ca și în comitetul de conducere să a­­vem trei reprezentanți’ al ,noștri. Dați-mi voe ?ă îî propun.*ü. Este părintele­­ Vasile Luneacî, poetul Go­gol Rămîne al treilea să-î propuneți d-voastre. (Adunarea, aclamă pe 3. profesor L. Miridrescu). D. S. MINDRESCU­, spune că din acest ceas ne-am hiat răspunderea și deci cu hotărîre «negri» treime și ne facem datorie... CUVINTAREA »»LUI IULIAN VRABIESCU r­. VRABIESCU.­­ Frați ardeleni, țin să exprim o mulțumire simpati­cului și. energicului dv. conducător pentru cinstea de-a fi fost invitat să ia­u­o i ea parte lui această frumoasă­ serbare. Astăzi s'a alcătuit mărețul partid naționalist .,Federația na­ționalistă“ care are datoria să­ facă uniunea neamului. Salut pe­ prezi­dentul uniunii și săeî dea­ D-zeu Toa­te puterile ca să poată­ înfăptui vi­sul nostru. Am venit în­ m­ijlocul dv. cu credința că cauza­ sfintă a romî­­nismului va triumfe, căci așa stă scris în cartea destinului neamului. Sîntem­ chemați să­ ducem lupta pe două fronturi, pe­­ frontul dușmanilor firești și cel al vânduților din țară. Fruntașii țării sînt­­ divizați fiindcă ei nu concep la fel interesele adevă­­rate ale neam­ului. știți bine că sînt unii­ dintre acești conducători cari au tăgăduit dreptul noatru la­ întregirea neamului și sunt alții cari spun că idealul nostru­ este peste Prut, iar nu pentru Carpați. Dar care este ro­mânul să nu iubească­ Basarabia, Ora supremă vă suna și pentru­ acest ți­nut, sunt a­lții,* și este massa întreagă a romîni­smul'iî.care­ vede idealul no­stru peste Carpați. Suflarea întreagă a luminismului, cere întregirea, nea­mului. Salut c­u toată admirația mea pe aceia cari au­­ luat steagul națio­­nalism­imul în dreptindu-ne vederile peste Carpați. Termin cu credința că idealul nostru se va realiza șt­ibri CUV­INT­AREA D-LUI LEONTE MOLDOVANU I­. LEONTE MOLDOVANU. — Vor­besc aci ca. român, dar mai ales ca român ardelean stabilit­ în­­ această țară. Toți romînii au datoria să­ facă sacrificii,­ dar mai ales noi romîn!!. Mă­ «dresez ardelenilor : su­it romînî ardeleni refugiați și le cerem să-și facă datoria către țara lor să o unea­scă la țara ro­mînească. Mă adresez ardelenilor stabiliți mai de­­mult cari sînt: profesori, magistrați,­ agricultori, cari fic parte din pătura conducă­toare­ lor, le spun: dacă ați ajuns la aceste situații datori sînteți cu sacri­ficii pentru isbînda luptei noastre. Cu regret spun că acești romîni nu și-au­ făcut întreaga datorie. Do li luni se­ aîmb­urnă­ neamul romînesc și ar» și-a găsit încă orientarea. Am venit anume să­ vorbesc fraților ma­iștri ardeleni ca să ne jurăm aci că nu vom înceta să lucrăm pînă ce nu vom vedea isbînda, luptei noastre. . . D. PROF. S. MINDRESCU­. Adeziu­nile se trimit ci­ mai neîntârziat d-lui N. Filipescu sau pe adresa mea. CUV­INT­AR­EA D-LUI LUCACI D. LUCACI. ...Am cerut cuvînt ca să exprim cele 14 milioane de ro­mâni în a­cest minut. Cînd vin eu d da Tisa să vorbesc aceasta,­ afirm că de la Nistru, pînă la Tisa toți simțim la fel. Numai noi am fost­ o generație fericită de a pune piatra fundamen­tală a acestei zidiri mărețe.­Atari zile trăește azi, neamul romînesc. Ca și cum ar suna clopotul in ziua­ de Paști, așa ne-am adunat noi toți cînd se fa­ce legămîntul de aur al neamu­lui romînesc. Avem bărbați mari cari s’au pus în serviciul cauzei. A­ui început, voi conducători ai noștri, clădirea ce va, aștepta numai acope­rișul. Acoperișul se va pune sub co­drii Agdealu­lui. Să știți că pînă la­ moarte, suntem­ alături noi ardelenii, de a ne jertfi pentru idealul național. ADEZIUNEA D-LUI DR. CANT­ACUZI­NO iD. PROF. S. MINDR.ESCU.­­B. pro­fesor dr. Cantacuzino a declarat că este primul care se înscrie în federa­ție. Să­­ știți că ziua de azi este de bun augur, vă­.admPvestia că astăzi pentru "prima­ oară"a trecut Carpații un aeroplan romînesc tip „Aurel Vlaicu.“. Adunarea isb­ucnește în­ urale ți cu planșe zgomotoase. * Adunarea s’a terminat la orele zece și jumătate după care cei pre­ia d. N. Filipescu. Zen­ți se duc să manifesteze acasă D. Nicolae Filipescu D. Sim­ion Mîrtărescu i La comitetul executiv al partidului san­­servator Membrii comitetului esecutiv al partidului conservator s'au­ întrunit aseară, la locuința d-lui Filipescu, șeful partidului. A prezidat d. Fillipeacu, care, a su­­sțus ratificărea comitetului delega­țiile d-luî. Grigoriadi ca reprezentat al conservatorilor din județul Tutova și ale d-lui­­ Gr. Vericeanu, din par­tea ■ conservatorilor­­ din județul Fălcat S. D. Filipescu, a citit, apoi, a­­­pelul „Federației Unioniste“, apel care, dn același timp se citea, la „Liga Culturală“ și la d. Take Ionescu, un­de erau adunați fruntașii partidului conservator-democrat. D. Filipescu arată că din comite­tul Federației fac parte alte trei de­legații din partea partidelor conser­vator și conservator-democrat­ și trei din partea ardelenilor și bucovine­nilor. Comitetul executiv deleagă ca membri în „Federația­ Unionistă“ pe d-niî C. Olănescu, I. Grădișteanu­ și D. Delavrancea. La conservatorii­democraț. După cum­ ai­ anunțat, șefii orim­­­niizațiilor partidului conservator-de­mocrat sunt convocați pentru astăzi, la d. Tache Ionescu. . Aseară­ s’am întripu­t­ fruntașii din București ,ai partidului conservator­­democrat, la d.­Take­ Ionescu. S’a făcut o­ expunere a situațiunei și s’au­­ acceptat­­ de către toți propu­nerile cari s’au făcut și cari vor fi supuse' astăzi' comitetului 'executi­v. Citiți contin­uarea in pa* Sfi­ta­il-a.

Next