Dimineaţa, septembrie 1915 (Anul 12, nr. 4130-4159)
1915-09-15 / nr. 4144
ANUL XI.—No. 4144 C SEASE PAGINI D- Take Ionescu de situația generală Situațiunea Romîniei fiind în momentul de față mai mult ca orivind legată de situațțimea generală, am crezut că în urma moțiunea votată era de parlamentari în sensul de a se proceda la imediata mobilizare, o expunere a d-lui Take Ionescu ar corespunde interesului general ce se manifestă față de evenimentele cari pun în cauză Rominia. D. Take Ionescu m’a primit aseară și a binevoit a răspunde următoarelor chestiuni ce i-am pus : — Parlamentarii au hotărît astăzi să ceară mobilizarea. Pentru lămurirea acestei mișcări v’aș ruga să’mtii răspundeți la cîteva întrebări. Care credeți că este situația generală a războiului: — Regret că nu sunt om bogat, ca să pariez averea mea întreagă pe certitudinea înfrîngerea austrogermanilor. Cu cit războiul se prelungește, cu atîta nemții se sleiesc, iar ceilalți ale căror resurse sunt incomparabil mai mari, dar n&rganizate si necoordonate, capătă superioritate asupra nemților. In Iunie germanii spuneau, cind vorbeau serios, că cu rușii s’a isprăvit, că vor lua un milion de oameni de pe frontul oriental și’l vor duce in Franța să facă cu orice preț o spartură și să impute pacea înainte de iarnă. Recunoșteau însă că dacă acea spărtură nu reușește, sunt bătuți. Orice om cuminte vede că in Rusia mișcarea germană este alta azi decit era acum douătrei săptămâni. Evident, ei se sleiesc și rușii se imeliorează. De trimiterea unui milion pe frontul francez nu mai poate fi vorba. La o sfîrșire a războiului înainte de iarnă, nu se mai gîndește nimeni. Or, prelungirea războiului va aduce fatal sleirea rezervelor de oameni ale nemților. In Austria s’au chemat, și copii de 11S ani. Acesta este un simptom caracteristic. In schimb, numărul armatei englezești sporește în fiecare lună. Mulți nu știu că englezii au aproape 300.000 de oameni în Orient și 600.000 in Franța. Resursele sunnt încă de milioane, dar se trebue vreme. Resursele Italiei sunt incă neîncepute și să nu se uite că Italia ’are 36 de milioane de locuitori. 'Rusia are oameni la infinit. Ii lipsesc armele și munițiile. Dar vremea i le poate da — și i le va da. "Astfel, pe cind rezervele aliaților sunt aproape nesfîrșite, ale austrogermanilor ajung la fund. Dă-mi vremea și rezultatul este sigur, ca o problemă de matematică. Singurul vrăjmuș al vremei ar fi o pace prematură, sau o pace separată cu vreunul din beligeranți. Germanii aleargă mereu după această pace separată și întotdeauna încep prin a da o groaznică lovitura celui cu care speră să se împace. Așa au făcut cu Franța, așa am făcut cu Rusia. Pace prematură, pace separată, nu va fi. Este interesul suprem al omenirei ca Germania și germanii să-șî primească pedeapsa și eu, care niciodată nu am pus preț de viață, dooresc să trăesc pînă în ziua în care văzîndu-î pedepsiți, vb să simți bucuria supremă a vieței mele. Alaltăeri am scris unui prieten : „nam nici o grijă de soarta Europei, tremur de a României". — Dar cu intrarea Bulgariei alături de germani? —■ Pang Bulgaria. Va fi pedepsită într’un chip tragic și o regret, fiindcă nici poporul bulgar, nici oamenii de stat bulgari, în marea lor majoritate, nu sunt vinovați întru nimic. Nî afirm că toți oamenii politici din Bulgaria, afară de Tonceff și pe trei sferturi de Radoslavoff, erau partizani ai luptei alături de împătrita înțelegere. Regele singur a împins și acum Bulgaria, cum a împins'o și în 1913. Că starea unei țări în care t^ăie—mai alertant rege de origină străină—poate să calce voința națiunei este un lucru de plîns, asta e altă socoteală. Dar chiar dacă nu numai Bulgaria, dar și toate statele din Balcani ar merge cu austro-germanii, aceștia tot nu ar putea învinge. Pe altă vreme Rusia, Anglia, Franța și Italia rămân hotărite să ducă războiul un timp limita!, ele pot să o facă și nu pot să nu învingă. — Dar dacă germanii fac legătura cu Constantinopolul ? — Pentru împătrita înțelegere se prelungește războiul. Atîta și alt nimic. Pentru Romînia este un dezastru, dezastru cu atît mai mare, dacă Romînia va fi stat cu brațele încrucișate față de întreprinderea germană. Nu-te face iluzie. Din toate condițiile pacei viitoare, cea mai grea este cea pe care o pune Rominia. Fără nici o contestație posibilă, după germani,singurul popor care s'a luptat serios contra aliaților, sunt ungurii. Germanii învinși, pot abandona pe austriaci fără nici o remușcare de conștiință, dar sunt datori să apere pe unguri. Iar în țările din Occident, ungurii vor pretinde,, că ei pot reprezenta în viitor un stat antigerman. Și aceasta este ceea ce interesează omenirea. Să cioplitești statul unguresc In folosul nostru, este cea mai grea dintre sarcinele aliaților victorioși. Dar dacă noi nu vom avea nici un merit la victorie, șansele se risipesc. A fost odată in București un om de cluburi foarte iubit. Anputîndui-se intr o zi un duel între doi prieteni, a întrebat: cu ce arme ?—și cină î s’a răspuns, cu pistolul, a exclamat: „ce imprudență“ !! Purtarea noastră de azi, mi-a adus aminte acest cuvînt. Ceea ce am spus la întrunirea parlamentarilor, este adevărul adevărat. Mișcarea actuală a Bulgariei este mișcare germană, deci iu contra noastră. Dacă reușește încercuirea, noi ne pierdem. Sunt convins ca dacă se știa la Sofia că la mobilizare răspundem prin mobilizare, nu se mobiliza. Astăzi, dacă noi ne facem datoria, sunt sigur că reușim ca legătura între Viena și Constantinopol să nu se poată realiza..Ce înțelegeți prin a ne face datoria ? — Foarte simplu. Azi se face sforțarea ca noi să fim dezarmați. Dacă nu ne apărăm, ne dăm învinși. Așa nebunie n’a comis încă nici un popor. Bulgarii pretind că sunt în neutralitate armată. Să facem la fel. Ceea ce este permis unora, este permis tuturor. ne vorbește EMIL P. FAGURE Un aparat de țintă pentru aeroplane Un călugăr italian din Florența, Alfani a inventat, un aparat de țintă pentru aeroplane. Amănunte asupra acestei invenții nu se publică pentru a nu se da indicii dușmanului. Reviste. „Nazione“ pomenind de această nouă invenție spune că bombardamentul din aeroplan prezintă mari dificultăți, deoarece aviatorul nare întotdeauna prilejul să nimerească ținte cînd zboară la o mare înălțime și cu o mare iuțeală. Bamba deși lansată cu măestrie și la o anumită distanță de dreptunghiul țintei totuși face o deviațiune din pricina curenților de fer și iuțelei aparatului. Din cauza acestei deviațiuni care niciodată nu se poate calcula exact face o mare risipă de muniții și în bombardările din aeroplan. Inconvenientul acesta are și o importanță strategică, căci aviatorul nu are întotdeauna prilejul să execute întocmai ordinul dat, și să atingă obiectivul indicat. Invenția lui Alfani rezolvă această problemă aeriană și balistică dînd aviatorului posibilitatea grație unui instrument special să lanseze bombe de la orice înălțime și ideală cu o siguranță matematică de a nimeri ținta. Mulțimea la băncile franceze aducînd bani pentru împrumutul Franței Harți 15 Septembrie 191 Giuadrupla ințelegera va apăra Serbia Presa franceză contra Bulgariei - Paris, 11 sept. Vorbind de atitudinea Bulgariei, „Le Journal“ scrie ? Poate oare cineva ia Sofia să iși inchipuiasca pa aiia ,ii ar părăsi Serbia în fața unui pericol. Cu cit aaceastă iluzie va dispare mai repede, cu atît va fi mai bine. Datoria puterilor aliate, oricît de grea a fi, nu-î poate paraliza acțiunea în Orient; nici sirbii, nici aliații nu vor permite ca bulgarii să ocupe Macedonia inainte ca totul să fie regulat și ca Serbia să fi primit compensatorile promise. Sîrbii își vor apăra teritoriul pînă la ultima picătură de sînge și vor fi apărati de aliații lor. Dacă Bulgaria vrea războiul cu atît mai rău pentru dînsa, atunci ea va ști cit de slab poate fi sprijinul pe care austro-germanii sunt în stare să i-l dea. Totuși, vom aștepta faptul îndeplinit înainte de a crede la o astfel de nebunie“. * „Figaro“ scrie : Aliații Rusiei nu pot lăsa sîrbilor singuri datoria de a apăra calea spre Salonic în contra nouilor aliați ai austro-germanilor. Există, un tratat de onoare între Grecia și Serbia; vom spune grecilor să nu se gindeascîn EcH la inateristele lor propriiA plaA i *cărî cel dinții e cel al onoarei. Dar mai este încă un legămînt mai înalt, e cel care leagă Rusia cu aliatele ei din apus. Anglia, Franța și Italia, sunt hotărite să-l respecte, cu sau fără statele balcanice, orice s’ar intimpla. „Le Temps“ scrie : Evenimentul zilei e mobilizarea bulgară în urma îndemnurilor germanilor cari vor să-și deschidă drumul spre Constantinopol. . Urmările acestui fapt însemnate că pentru aliați, drumul spre Constantinopol nu mai e prin peninsula Galipoli, ci prin Serbia și Bulgaria E sigur că, în cazul cind sirbii ar fi înfrînți, armata bulgaro-germană ajungind la Constantinopol, expediția noastră din Galipoli ar fi cu totul compromisă. Trupele aliate cari sînt in această regiune, dacă s’ar uni cu cele sârbești, și eventual cu cele grecești, ar avea din contra cele mai mari șanse de a dobîndi o victorie hotăritoare. La Atena, agenții germani sunt însărcinați să exagereze succesele generalilor Hindenburg și Mackensen spre a obține ca Grecia să rămână neutrală. Astfel, in ciuda înțelegerilor din trecut, această țară ar trebui să stea nepăsătoare în fața nimicirea Serbiei și să primească, cu pericolul viitorului și chiar a independenței naționale, distrugerea tratatului de la București. Dar aliații dispun de forțe considerabile in stare să oprească Bulgaria pe calea aventurilor, mijloace care scap acțiunea austro-germanilor. Flotele anglo-franceze ar găsi o întrebuințare imediată a mijloacelor lor pe țărmurile măre Egeice. Dacă evenimentele ne vor scuti de astfel de precauțiuni, cu atît mai bine, dar aliații se vor pregăti, Tatt'n petie geim « »* ilar tu Batcapî par a avea ca țintă să terorizeze populațiunile balcanice și să liniștească grija mare a turcilor dar nu par deloc a răspunde realităților militare. In orice caz, aliații nu se vor bizui decît pe forțele lor proprii spre a opri pe bulgari. Numai hotărîri imediate și energice din partea aliaților vor putea preîntîmpina un atac, dacă el ar fi pregătit. (Havas). * Aliații ar preintiiupiia planul german Paris, IO Sept. * — Germania încearcă o presiune din ce în ce mai puternică la Sofia și la Atena, la Sofia. Germania declară că e gata să trimeată spre Constantinopol 300.000 de oameni care ar trece prin Serbia, între Porțile de fier și calea Timoculud întinzînd mina trupelor bulgare venind din Vidin. Dar această armată nu există decit pe hîrtie; abia cîteva zeci de mii de austro-germani se găsesc în apropiere de Dunăre, în Ungaria. * n -niî Radoslavoff și £>a 1 voff trebue să înțeleagă că ținta însemnată trupelor lor ar fi periculoasă dacă agresiunea austrogermană nu s'ar întîmpla pe cealaltă graniță a Serbiei, și această considerație, pe lingă celelalte politice și diplomatice trebue să fie în stare să calmeze în Bulgaria curentele germanofil și turcofii, * Victoriei Sîrbească Niș. 13 Sept. — In noaptea de 1O spre I Sept., pe frontul Drinei, dușmanul a deschis un foc violent de infanterie și de mitraliere în contra detașamentelor noastre de lingă vama din Rarcea; sub protecția acestui foc, dușmanul a încercat să treacă această apă cu două vapoare mari, dar nu a reușit. De asemenea el a mai încercat să treacă Drina lângă Vișegrad; această încercare făcută cu două detașamente inamice sub protecția unui foc violent de infanterie și de artilerie a fost oprită. .(Biroul Presei). trupe bulgare contra Serbiei Sofia, 12 Septembrie. (Pe cale particulară). — Patru divizii din armata bulgară au fost îndreptate spre frontiera Serbiei. Rusii in ainiorul Semiçi -♦at ce se spune In cercurile sîrbești.-~ Declaration* atribuite regelui Greciei.-Citudinea macedonenilor bulgari.-Despăgubiri pentru scufundarea vasului „Hellespont“.— Spionajul german in apele grecești CLADOVA, 13 Sept. — Cercurile sîrbești. sunt încredințate că imediat ce s'ar pronunța un atac al bulgarilor, rușii vor debarca 350 mii oameni în portul Varna. In acest scop, stau numeroase vase sub presiune în portul Odessa. * Presa sîrbească din Niș este informată despre o întrevedere care a avut loc intime primul ministru grec Venizelos și ministrul Romîniei la Atena. Se afirmă că regele Constantin ar fi sfătuit pe d. Venizelos să lucreze pentru o înțelegere cu Romînia și dacă ea se va face, guvernul din Sofia să fie anunțat că atît Romînia cît și Grecia vor apăra Serbia în cazul unui atac din partea Bulgarilor. Se atribue de asemeni regelui Constantin, că ar fi spus: — „In cazul unui războiu contra Bulgariei, Grecia întocmai ca și Italia nu va declara războiu Germaniei. * Guvernul sîrbesc a fost informat că manifestațiunile războinice pregătite la Sofia cu macedonenii au eșuat. Poliția bulgară abia a reușit să aducă la aceste manifestații 150 macedoneni, cărora maiorul Vanco le-a ținut o înflăcărată cuvîntare în fața clubului militar din Sofia, spunîndu-le că macedonenii trebue să răzbune Bulgaria, care are menirea să devie stăpînă în Balcani. Macedonenii, însă, fug zilnic in masse mari mai ales în Serbia. La Criva-Palanea autoritățile militare bulgare, au prins alaltă ori 200 macedoneni cari voiau să treacă în Serbia. Ei au fost duși la Kürütendie, de unde apoi au fost repartizați la diferite regimente. gr Guvernul din Atena a fost înștiințat de ministrul Greciei la Berlinel, guvernul german a achitat 58.000 lire sterline, despăgubire pentru vaporul grecesc „Helespont", care a fost scufundat de un submarin german. " De asemeni^s’au dat 3000 lire sterline despăgubire familiilor celor înecați . Flota aliată din Dardanele cu toată înțelegerea avută cu Grecia, continuă să percheziționeze vasele grecești. Aliații au o listă de 200 spioni germani, cari fac spionaj, călătorind în porturile grecești. Ministrul de finanțe al Greciei a anunțat telegrafic guvernul sâri că orice transport din Grecia, chiar pentru Serbia, nu se poate face fără un permis special. * în urma unei conferințe care a avut loc joi, timp de 2 ore, între prințul moștenitor al Serbiei și. d. Pasici, prințul a primit într-o lungă audiență pe ministrul rus, prințul Trubețkoi. # După știri din Atena, în întreaga Tesalie, prețul griului a scăuut simțitor în ultimul timp. — A. Sandu. întrunirea națională la Caracal CARACAL, 43 Sept. — mine. Luni, și curent, la orele 4 p. m., se va ține o mare întrunire națională in salonul Central.. . Vor vorbi, părintele Incaci, d. N. Titulescu, d. Drumaru și alții.