Dimineaţa, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 4160-4190)

1915-10-28 / nr. 4187

V a SüLm—NO. 4387 c CONCECATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER­S Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj I —Telefon »/4 Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Btarourile olarului: str. Sărindar No. 11. — Bucur­ești TELEFON 4 UNII No. 9 14 10. 34 73; 14 90; 12­ 40 PUBLICITATEA ABONAMENTE CO PREMII: Un au Lei la.— « C Inni Lei O.SO 3 luni Lei 5. — Pantra •trib­­alale prețul rote îndoit Meelliiil laiiiBiiisi fie la iüsii Hezotwirea crizei Hin Brecia D. Sculudis președintele consiliului. — Restul cabinetului Ramine neschimbat. — Camera nu va fi dizolvată BRAILA, 26 Octombrie. — Zia­­rul local „Ethos“ primește din A­­tena următoarea telegramă: Criza ministerială s’a rezolvat astfel: O. Sculudis a primit în locul d-lui Zalmis prezidenția consiliului și portofoliul externelor. Restul cabi­netului își păstrează vechea for­mațiune. Partidul venizel îsi va da acestei formațiuni ministeriale tot sprijinul său­. Astfel fiind nu va mai fi nevoe de dizolvarea parlamentului“. ACORDUL INTRE KAISER ȘI REGELE CONSTANTIN PARIS. — „Daily Telegraf" scrie : Kaiserul a promis Greciei insula Ci­pru, realizarea tutror aspirațiunilor grecești In Albania și garanția pe cu­rse .«i ide asupra atitudinei amicale 'găriei. Regele Constantin s'a s­­ting­it să meniie o neutralitate ce va permite Bulgariei să ia trupele sale dela frontiera greacă. Germania va garanta integritatea Greciei și va cere înscrierea unei cla­use specif­icind această garanție, nu tratatul de pace. ( N­avas). GRECIA ȘI QUADRUPLA ÎNȚE­LEGERE „Messager D’Athénes“ reproduce­­ următorul articol din „Secolo“ din Milan: — „Limbagiul nostru în zilele din Urmă față de Grecia, a părut multo­ra prea aspru și în orice caz departe de linia tradițională­ de conduită a ziarului nostru, Este însă o impresie greșită. „Seco­­lO" în alte timpuri a înfruntat im­popularitatea în Italia pentru a spri­jini ceea ce părea că sînt aspirațiu­­nile naționale grecești, cum a fost în ultimul razboi, cînd și-­a atras su­părarea grecilor pentru că a sprijinit aspirațiile poporului bulgar. Intr’un caz și în celalt „Secolo“ își urma nu numai tradiția sa ci și a poporului italian a cărui renaștere este pe veci legată de triumful principiilor na­ționalităților. Iață pentru ce cînd în­ Europa a reînceput anticul dubi între principiul naționalităților și cel al heghemoniei brutale, alegerea pentru noi nu putea fi pusă la îndoială du­pă cum n’a fost pentru poporul ita­lian, pentru toate popoarele cu ade­vărat civilizate. Este încă ceva și mai mult; am crezut că nici o țară nu putea să se sustragă acestei lupte mari; am crezut că micile naționali­tați mai ales nu se puteau sustrage fiind ele cele mai direct amenințate — unii într-un viitor mai apropiat, alții la o epocă mai depărtată —­ prin po­litica austro-germană perturbatrioo al echilibrului ce este bazat tocmai pe autonomiile naționale. Poporul care se va face complicele celor trei state pe cari istoria moder­nă i-a însemnat ca pe imp­latorii cel mai feroci (și Grecia ca și România și Bulgaria sunt dovada cea mai im­presionantă) nu este demn de liber­tate și independență Nu desnădăjduim de Grecia și Bo­rn tiuia de­oarece ne bizuim pe forțele vii ale acestor două popoare. Trata­tivele începute de Anglia cu guver­nele celor două state, și despre cari am putut afla era principalele punc­te, sunt inspirate de cea mai mare bunăvoință față de Grecia și Rom­â­­nia. Le oferă acelor state mijloacele de a’și complecta unitatea lor națio­nală, cum nici­odată n’ar fi putut s’o facă. Li se oferă­­ ceea ce este mai important) un concurs larg militar, așa fel încît să nu mai încapă nici o îndoială de victorie asupra năvăli­torilor. Dacă după asta, Grecia și România vor simți mai mult de­cit dragostea pentru frații­lor subjugați, tandreță pentru ferocii maghiari, și teamă de germanii fără scrupul, dacă din ace­ste cauze ei se hotărăsc a contribui prin inerția lor (nu spunem prin complicitatea lor fiind­cft nu îndrăz­nim încă a crede) la distrugerea Ser­biei, la reânvieuirea în Europa a tur­cilor masacratori și la înființarea în Balcani a unei hegemonii bulgare, a­­dică germană, atunci înseamnă că Grecia și România nu sunt demne să constitue naționalități libere. Dar o repetăm, este încă prea curînd pentru a desnădăjdui“. Ce se prepara la Lucerna? — SA FIE VORBA DE PACE —­­ VIENA. — Ziarele publică urmă­toarele din Kopenhaga: „ Corespondentul din Roma a lui ,I Le Journal“ scrie următoarele cu privire la misiunea lui Billon : Principele va petrece 3—4 săp­­tămîni în Lucerna — unde împre­ună cu reprezentantul papei, nun­țiul Marchetti, va lucra la un ela­borat asupra tratativelor de pace. Cardinalul apoi în calitate de in­termediator le va prezenta puteri­lor Quadruple­­. Papa lucrează în un proect com­­pus în urma moțiunilor intermedia­­toare ce i s-au­ adresat pînă acum, și împreună cu Wilson îl vor pre­zenta marilor puteri beligerante. Germania t6;este pacea nu o poate cere BERLIN. — Ziarul socialiștilor d­anezi „Socialdemokraten“ publi­că o convorbire pe care fruntașul socialist danez, Stauning, a avut-o cu secretarul de stat german de la departamentul afacerilor externe, Zimmermann, la 20 Octombrie, in­tre altele Stauning scrie : „In cele din urmă am arătat că popoarele statelor neutre sunt în­suflețite de dorința de pace și mi-am exprimat speranța că even­tuale încercări de a se deschide ca­lea tratativelor de pace vor fi pri­mite cu bunăvoință. D. Zimm­ermann a asigurat că dacă s’ar face propuneri raționale poporul și guvernul german ar fi gata să le cerceteze cu bunăvoință. Germania nu poate face însă astfel de propuneri. Dușmanii ar considera aceasta ca •mm de slăbiciune și propunerile ar avea un efect contrar intențiuni­­lor de pace“. R­R­­­E semnificativ că cen­zură austriacă — de altfel și cea germană — lasă să se publice ase­menea știri. * Relațiile româno- bulgare CE SCRIE PRESA RUSA BERLIN. — „Lokalanzeiger" afir­mă că mai multe ziare din Petro­grad anunță că în ultimul timp s-a produs o vădită apropiere româno­­bulgară. Astfel ,J­en" anunță din Bucure­ști că se confirmă că Bulgaria și-a retras însemnatele contingente de pază ce le avea la granița română și a lăsat acolo numai un cordon slab. Trupele de la frontiera română au fost trimise la Dedeagacî. Si guvernul român a retras de la granița bulgară trupele pe cari le-a îngrămădit in acea parte cu prilejul mobilizărei bulgare. Coresponden­tul declară că nu poate spune, din motive explicabile, unde au fost tri­mise acele trupe, dar în orice caz Petrogradul nu se poate aștepta la un ajutor apropiat din partea Romî­­niei. VENIZELOS ÎMPOTRIVA BUL­­GARIEI BERLIN. — Se anunță din Londra. „Daily Mail” anunță din New­ York că Venizelos a declarat coresponden­tului ziarului „Chicago Tribune” că dacă revine la putere declară răz­boiu Bulgariei. Aceasta este datoria morală a Gre­ciei față de Serbia și pentru a pre­veni supremația bulgară. In cazul victoriei înțelegere­, Bulgaria nu va fi mărită. Dar dacă învinge Bulgaria, atunci va relua peste cîțiva ani Macedonia grecească, ceea ce va însemna prăbu­­șirea Greciei, SEASE PAGINI Í ier can d Ocot rorie 1815 Sindicaliștii caută să împiedice întrunirea GALATI, 20 Oct.— Astăzi după a­­miazi la orele 2, a avut loc în sala teatrului Central întrunirea „Federațiunea Unioniste“. In acest scop au sosit în localitate d-nii : Mișu Antonescu, Const. Mik­e, N. Titulescu, Em. Antonescu, Pr. Lu­caci, Smirosi­e și Ghermani. După amiază a sosit și d. dr. Istrati. Sal­ a teatrului Central e plină de cetățeni din toate clasele sociale și numeroase doamne­ , întrunirea s'a deschis la orele 2, cînd d. dr. Bustache a propus ca președinte pe d. Leon Cantacuzino. D. CANTACUZINO începe prin a-și arăta părerea de räu că la această întrunire lipsesc din motive puter­nice fruntașii „Federațiunei“. TELEGRAMA D-LUI TAKE IO­­NESCU D. D. Plesnilă citește următoarea telegramă trimisă de d. Take Io­­nescu: „Sunt adine mihnit că stingerea to­tală a vocei care m’a impedicat să merg astăzi la Iași, mă oprește să fiă mâ­­ne In mijlocul d-v. Aș fi fost fericit să pot să mă găsesc de ziua numelui meu­ Intre amicii din Galați și să aduc și eu partea mea de muncă la opera azil de pa­triotică a Federațiunei Unioniste. Cu durere văd că va veni ziua în care păcatele ce se comit azi vor fi amar ispășite. * Continuîndu-și cuvîntarea d. Leon Cantacuzino arată că întrunirea de azi nu e o întrunire de partid ci o unire a tuturor fraților neamului de dincolo și dincoace de Carpațî, întrunirea de azi nu are decît un singur om­enin acela de a scoate din amorțeală pe aceia care de 14 luni nu s’a putut convinge că rostul no­stru e lîngă surorile latine, alături de Serbia eroică, contra dușmanului nostru milenar, ungurul. CUVÎNTAREA PĂRINTELUI V. • LUCACI PĂrintele Lucaci roagă să nu î se ia în nume de râu dacă în vorbirea sa se vor găsi cuvinte de melancolie. Nici nu poate să fie altfel — spu­ne părintele Lucaci — cînd o acți­­une care tinde să unească la un loc pe toți cei ce simt romînește este a­­cuzată de acțiunea politică în vreme ce ea luptă pentru îndeplinirea Idea­lului Național. UN INCIDENT In acest moment ciți­va sindicaliști din sală intre car mulți îi­­armați cu bastoane încep as vocifereze. Publicul din sală protestează con­tra întreruperei striglnd: Trăiască România Mare și aplaudînd. Turburătorii sînt dați afară din sală in care timp ctteva persoane sunt ușor rănite și geamurile toate de la intrare sparte. PĂRINTELE LUCACI CONTINUA Liniștea restabilindu-se părintele Lu­caci­ își continuă cuvîntarea. D-sa spune că în lupta care se dă astăzi în noi a constatat că lașita­tea se ascunde sub masca calomniei, calomnie înjositoare care să întreține pe contul idealului național. De ce — spune părintele Lucaci— acei cari susțin că doresc la fel cu noi, înfăptuirea idealului național, ne împiedică în acțiunea noastră, impungîndu-ne cu sulița armatei. Nu voim noi să proclamăm pe re­gele de azi împăratul tuturor Romî­­nilor ? Dacă și el vrea la fel, de ce nu ne ajută ? Partida sa e însă sau fățarnică sau de rea credință. Și u­­na și alta reprobabile. (Se produce un nou tumult). La restabilire, preotul Lucaci spu­ne că incidentele acestea sunt efecte­le propagandei nemțești și ungurești. Termină spunînd că „Federațiunea Unionistă’’ urmărește restabilirea Daciei Felix pe care o vom face cu toată perfidia Bulgariei, fanatismul Turciei și barbariei Austro-Germa­­niei. N6Y voim România mare și aceasta trebue s’o audă guvernul și regele,, prietenii și dușmanii noștri. CUVÎNTAREA D-LUI D. PLES­­NILA D-sa arată că deși oraș foarte cos­mopolit, totuși numărul mare al a­­sistenței dovedește că și la Galați toți au o inimă românească. Protestează contra întreruperilor adresate părintelui Lucaci care e mart­irul cauzei romînești. Regretă că sîngele vărsat azi, gu­,verim n’a făcut să fie­­ vărsate tranșee. Guvernul de azi nu face alt­ceva decît să înfiereze tot mai mult in mintea mulțime! că ne trebuie un partid republican. Mulțimea a început ca acuzațiunile să nu le mai aducă guvernului, ci a­­supra aceluia care este deasupra sa, regelui. Căci dacă în guvern oricît de rifb ar fi, este compus numai din ro­mâni în schimb regele este străin. Guvernul trebuie sau să semneze i­­mediat decretul de mobilizare și in­trarea imediată în acțiune sau dacă a­ cerut-o și regele a refuzat-o să i-o impue. CUVÎNTAREA D-LUI CONST­­AȚIILE (Oratorul e primit cu ovațiune care durează mult timp. Se strigă : Tră­iască Mille ! Trăiască „Adevărul*"!) D. MILLE : Vorba dulce mult adu­ce ! zic aceste Cuvinte pentru devota­tul cetățean gălățean care s’a plîns căi atât el cit și familia lui sînt lipsiți de lucru și de plîns. Dacă ași fi fost eu la tribună atunci te amî fi spus cetățeanul­ui că are drep­tate, însă că trebuie să fie cu noi ca să doborîm pe bulgari, pe turci, pe nemți, să deschidem Dardanelele și atunci muncitorul va avea de lucru iar familia lui va avea pline din bel­șug­ Nu i s’a răspuns așa și din această cauză bastoanele au lovit pe d-nii Plesnilă și Cantacuzino. Dacă Romînia ar fi provocat răz­boiul, cetățeanul ar avea dreptate. R­omînia însă prin inacțiunea ei este amenințată să fie Înconjurată de toate părțile. Cetățeanul se plînge că războiul va aduce orfani și văduve. Dar în Franța și Belgia nu sînt orfani și vă­duve. (Se produce un nou incident): D. Mille povestește fabula lui La Fontaine și compară poporul romî­­nesc cu poporul broscăresc. Am avut un rege mare, pe Cuza, care a făcut unirea, a dat pămînt ță­ranilor, era să dea vot universal. Nu l’am prețuit, și l'am detronat și ne-am adresat la curtea nemțească, care știm pe cine ne-a trimis. Timp de 40 de ani regele defunct, a fost de a­cord cu cei din fruntea ducatelor, i-a împărțit în partide, ca să se învrăj­bească și după 40 de ani se vede si­tuația: regele a lăsat sute de milioa­ne, iar poporul za­ce în mizerie. La 1914 a fost o desmeticire a țărei. S’a născut războiul care este menit să aducă moartea țărei romînești. Și acum ca și atunci țara s’a sculat și a cerut intrarea în acțiune pentru sal­varea ei. Ce facem acum cînd­ am pierdut ocazia de a intra în acțiune și s­ntem înconjurați din toate păr­țile ? VOCI: La războiß! Trăiască Romî­nia Mare! D. MILLE: Un chestie de politică internă voiö zice și el ca romanul : „Nădejde și tutun“. Dar în această luptă pe care o ducem mai putem a­­vea răbdare? (In acest moment sosește d. dr. Is­trati, care e primit cu aplauze). D. MILLE: Să ne adresăm regelui sau guvernului. Sîntem trimiși de la Ana la Caiafa. Neamțul și guvernul sînt una. Oare­ este mijlocul de a’î goni. In parlament noi sîntem pu­țini și ei mulți. De altfel parlamen­tii­, af­ fost aduși pe căprării și spo­­vediți de guvern. Scăparea este în proclamarea prin­cipiului că atunci cînd interesele po­porului, sânt compromise, dreptul cel mai sfînt este revoluția. Dacă mi se dovedește că regele și guvernul pot fi convinși fără revo­luție, voia­ți cei dinții care să strigi CUVÎNTAREA D-LUI DR. IS­TRATI D. dr. Istrati e primit cu ovațiune. D-sa spune că deși bolnav, a venit la această întrunire pentru­ pregă­tirea sufletească a tuturor româ­nilor. Vremurile de azi sînt cumplite. Toate acțiunile sânt zadarnice față de guvernul, care ne duice­­ spre pei­make Ion­escu trăiască regele Ferdinand al Romî­­nilor! Trăiască Brătianu cel mare ! Dacă ei nu vor să asculte de po­runca țărei, atunci ori­cine este în drept să facă, așa ca să supună pe acel cari se opun aspirațiilor­ lui. Nu pot termina decît strigînd: Jos guvernul ! Jos regele, dacă nu intră în acțiune! CUVÎNTAREA D-LUI ILIESCU D. R. ILIESCU spune că după cum atunci cînd drepturile Romîniei de suveranitate asupra Dunării erau a­­menințate grație agitațiunei gălățeni­­lor s’a dat putere guvernului de protesta și de a menține acele drep­turi, tot așa astăzi d-sa cere gălățe­­nilor ca prin agitația lor să împingă guvernul să apere drepturile întregu­lui popor românesc. Dușmanul de astăzi, e mult mai primejdios. Ne găsim la cotitura cea mai peri­culoasă, sau Rominia va ieși mă­rită, sau va pieri. Cînd vedeți că oameni ca Const. Mille, care reprezintă ceva în aceas­tă țară, este primit cu ovațiune la tri­bună, să știți că ceea ce propagă din­eul a prins adine în inima țărei. Să mergem și să spunem suvera­nului: — Măria Ta, țara a trăit și cu Domni și fără Domni. Tu exiști pen­tru că există țara. Țara va fi și cu tine, dar și fără tine ! CUVÎNTAREA PĂRINTELUI IMBRONIE Clocot și fierbere, acesta este pro­­cesul teribil care zgundui­e ci­ fielul fraților de dincolo, loviți atît de crâncen. Ori­cît se va căuta, însă, să se lo­vească în noi ne vom menține necl­in­tiți pe picioarele noastre. Am venit aci la noi să ascultăm e­­nergie și jurăm că nu ne vom liniști pînă ce clocotul nu va cuprinde pe toți și nu va porni năprasnică vijelia curățitoare. Sau vă vom răpi în răz­boiu, sau capetele noastre vor cădea pe stradele Bucureștilor. La luptă, deci ! Lăsați să vorbeas­că eroizmul român­esc. Nu vă amă­giți și nu amăgiți. Faceți ce vrea țara, dacă țara vrea cu adevărat Să voiască țara, să plece la Bucu­rești și Bucureștii vor pleca la dato­rie, sau­ nu mai fie dacă nu vor voi CUVÎNTAREA D-LUI EM. ANTO­NESCU Dacă ne gîndim (la trecutul nostru ) spune­­ d-sa — ne dă dreptul să nu ne îndoim de valoarea noastră fiindcă trecutul se leagă cu prezen­tul și acesta cu viitorul. Prin forța noastră să realizăm dreptul nostru, iar nu prin mila altora. Să facem ca hotarele statului nos­tru să coincidă cu hotarele neamu­lui român estic. Cetățenii să forțeze pe guvern să arate ce vrea. La guvern avem un om, care își asumă mare răspunde­re. In toate țărle s’a recurs la per­soanele cari corespund­­ sufletului țărei. La noi nu se face asta. Neno­rocirea d-lui Brătianu e că s’a în­conjurat de o­­ camarilă care i-a a­­propiat voința. Armata noastră ar zbura dacă i s’ar comanda să meargă contra un­gurilor. Cu nemții și cu ungurii nu pu­tem merge și nici cu bulgarii, cari vor să ne ia Dobrogea. In neutralitate nu putem­ sta. E­­fectele le simțim cu toții. Salvarea e în Quadruple înțelege­re, care luptă pentru dreptatea lu­mei. La orele 7 a av­ut loc în sala ca­fenelei de li­ Bursa banchetul oferit conducătorilor Federației Unioniste. Au participat peste T0 de persoane. La toasturi a vorbit cel dintâiul d. dr. Istrati, care spune că în urma comunităței de gândire și sentimen­te între publicul gălățean și restul țărei, crede că prima urare trebue s-o facă în sănătatea și preamărirea acelora cari vor în­făptui idealul na­țional. Bea în sănătatea localnicilor, în sănătatea membrilor partidelor conservator și conservator-democrat întrunit,­ pentru conlucrare spre în­deplinirea idealului național.­La un loc aceste două partide vor­­ forma o putere mare care va contribui în mod larg în propășirea țărei. D-sa dorește ca în toate să existe această unire în gândire și simțire. D. dr. Istrati ridică paharta­ pen­tru șefii partidelor conservator și conservator-democrat din localitate, care au dat dovadă de patriotismul re­ guvern care n’a intrat în acțiune cînd trebuia și care permite propa­­lo r în fața marilor probleme la or«­ganda străină In • țara noastră. dinea zilei. Banda străină in • țara noastră. Țara este cercultă — spune d-sa — germanii vor să cucerească Balcani! și țara noastră. Guvernul compromite viitorul Ro­mâniei Noi avem nevoie de un gu­vern care­­ să aibă încrederea noa­stră și să realizeze idealul avînd în frunte pe regele nostru. Regele­ Fer­dinand însă, care a jurat anul tre­cut, că va fi bun român, să nu se o­­pue idealului nostru, căci altfel s’are ce căuta la noi, Noi sîntem O. Mișu Antonescu dorește ca u­­nirea între d-nî. Take Ionescu și Nicu Filiipescu să continue cât mai mult pentru­ fericirea țărei și propă­șirea ei. D. D. Plesnilă toastează pentru d. N. Filipescu, șeful Federației Și sa­lută pe conservatorii vechi din loca-hotăriți, prin credințe și evoluții să avem o dinastie fericită, însă dinas­tia să-și facă datoria alături de nOI CUVÎNTAREA PREOTULUI GER­MANI Arată starea tristă a Bucovinei pustiite și părăsite și face apel la români să treacă de la vorbe la fap­te și roagă să nu se mai facă atîta chibzuială pentru rezolvarea marei chestiuni naționale. CUVINTAREA D-LUI T­fU­­LESCU D-sa spune că anul trecut guver­nul arăta că viitorul nostru va fi a­­tît de strălucit în­cît va întrece toa­te iluziile. Dăm­ăzi spune că nu e momentul acți­unei. Acum ne spune că e prea târziu și­ că trebue să ne apărăm existența. Romînia nu există nici cu puterile centrale, nici cu Quadrupla și nici cu ea însăși. Trebue să ne mișcăm fiindcă neu­tralitatea e o povară pentru popoa­rele beligerante. Războiul balcanic este un episod pentru a permite concentrarea ar­matelor pe alte fronturi, unde se va decide victoria definitivă. Puterile centrale ne vor forța sa intrăm în acțiune contrar ne vor da lovitura de grație. D-sa termină arătînd cît de ușor am fi luptat înainte și dt de­ greu acum din cauza indolenței guvernu­lui nostru. Cel din urmă ia cuvîntul d. Leop Cantacuzino. Inte roagă puiblicul «să se retragă în liniște. * Intru­cît existenta era compusă, în majoritate din pătura cultă a o­­rașului, cu toată indignarea produ­să de provocările unor dovediți a­­genți austro-germani, publicul s’a retras în liniște. S’a dovedit că printre cei arestați s’au găsit cari nici nu știau­ să vor­bească romînește și membrii „Fede­rației” sunt indignați că tocmai a­­ceștia au fost eliberați cel dintîi din arest, iar mai tâ­rziu și muncitorii sindicaliști. In fruntea agresorilor se afla se­cretarul consulatului german, Pris­­wosky, precum și un doctor în Chi­mie, căruia i s’a retras biletil de li­beră petrecere rămînînd ca mîine să se prezinte la­ prefectura de po­liție. Intre cei loviți mai grav în încăe­­rările cari au avut loc în sală sânt d-nl, Dimitrie Plesnilă, fost depu­tat, Leon Cantacuzino, avocat Dră­­gănescu și funcționarul de la vamă, Filipescu Popa, care a intervenit în favoarea d-lui Cantacuzino. Mare parte dintre conservatori au fost înștiințați despre trimiterea în localitate a unor agenți germani a­­vând cu ei mici fiole cu gaze as­fixiante care trebuiau să fie îm­prăștiate în sală. Unul dintre aceștia a și fost prins asupra faptului. BANCHETUL * D. DR. ISTRATI Citifi continuare«» in po» gina IK #

Next