Dimineaţa, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 4160-4190)
1915-10-28 / nr. 4187
V a SüLm—NO. 4387 c CONCECATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDERS Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj I —Telefon »/4 Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Btarourile olarului: str. Sărindar No. 11. — București TELEFON 4 UNII No. 9 14 10. 34 73; 14 90; 12 40 PUBLICITATEA ABONAMENTE CO PREMII: Un au Lei la.— « C Inni Lei O.SO 3 luni Lei 5. — Pantra •tribalale prețul rote îndoit Meelliiil laiiiBiiisi fie la iüsii Hezotwirea crizei Hin Brecia D. Sculudis președintele consiliului. — Restul cabinetului Ramine neschimbat. — Camera nu va fi dizolvată BRAILA, 26 Octombrie. — Ziarul local „Ethos“ primește din Atena următoarea telegramă: Criza ministerială s’a rezolvat astfel: O. Sculudis a primit în locul d-lui Zalmis prezidenția consiliului și portofoliul externelor. Restul cabinetului își păstrează vechea formațiune. Partidul venizel îsi va da acestei formațiuni ministeriale tot sprijinul său. Astfel fiind nu va mai fi nevoe de dizolvarea parlamentului“. ACORDUL INTRE KAISER ȘI REGELE CONSTANTIN PARIS. — „Daily Telegraf" scrie : Kaiserul a promis Greciei insula Cipru, realizarea tutror aspirațiunilor grecești In Albania și garanția pe curse .«i ide asupra atitudinei amicale 'găriei. Regele Constantin s'a stingit să meniie o neutralitate ce va permite Bulgariei să ia trupele sale dela frontiera greacă. Germania va garanta integritatea Greciei și va cere înscrierea unei clause specificind această garanție, nu tratatul de pace. ( Navas). GRECIA ȘI QUADRUPLA ÎNȚELEGERE „Messager D’Athénes“ reproduce următorul articol din „Secolo“ din Milan: — „Limbagiul nostru în zilele din Urmă față de Grecia, a părut multora prea aspru și în orice caz departe de linia tradițională de conduită a ziarului nostru, Este însă o impresie greșită. „SecolO" în alte timpuri a înfruntat impopularitatea în Italia pentru a sprijini ceea ce părea că sînt aspirațiunile naționale grecești, cum a fost în ultimul razboi, cînd și-a atras supărarea grecilor pentru că a sprijinit aspirațiile poporului bulgar. Intr’un caz și în celalt „Secolo“ își urma nu numai tradiția sa ci și a poporului italian a cărui renaștere este pe veci legată de triumful principiilor naționalităților. Iață pentru ce cînd în Europa a reînceput anticul dubi între principiul naționalităților și cel al heghemoniei brutale, alegerea pentru noi nu putea fi pusă la îndoială după cum n’a fost pentru poporul italian, pentru toate popoarele cu adevărat civilizate. Este încă ceva și mai mult; am crezut că nici o țară nu putea să se sustragă acestei lupte mari; am crezut că micile naționalitați mai ales nu se puteau sustrage fiind ele cele mai direct amenințate — unii într-un viitor mai apropiat, alții la o epocă mai depărtată — prin politica austro-germană perturbatrioo al echilibrului ce este bazat tocmai pe autonomiile naționale. Poporul care se va face complicele celor trei state pe cari istoria modernă i-a însemnat ca pe implatorii cel mai feroci (și Grecia ca și România și Bulgaria sunt dovada cea mai impresionantă) nu este demn de libertate și independență Nu desnădăjduim de Grecia și Born tiuia deoarece ne bizuim pe forțele vii ale acestor două popoare. Tratativele începute de Anglia cu guvernele celor două state, și despre cari am putut afla era principalele puncte, sunt inspirate de cea mai mare bunăvoință față de Grecia și România. Le oferă acelor state mijloacele de a’și complecta unitatea lor națională, cum niciodată n’ar fi putut s’o facă. Li se oferă ceea ce este mai important) un concurs larg militar, așa fel încît să nu mai încapă nici o îndoială de victorie asupra năvălitorilor. Dacă după asta, Grecia și România vor simți mai mult decit dragostea pentru frațiilor subjugați, tandreță pentru ferocii maghiari, și teamă de germanii fără scrupul, dacă din aceste cauze ei se hotărăsc a contribui prin inerția lor (nu spunem prin complicitatea lor fiindcft nu îndrăznim încă a crede) la distrugerea Serbiei, la reânvieuirea în Europa a turcilor masacratori și la înființarea în Balcani a unei hegemonii bulgare, adică germană, atunci înseamnă că Grecia și România nu sunt demne să constitue naționalități libere. Dar o repetăm, este încă prea curînd pentru a desnădăjdui“. Ce se prepara la Lucerna? — SA FIE VORBA DE PACE — VIENA. — Ziarele publică următoarele din Kopenhaga: „ Corespondentul din Roma a lui ,I Le Journal“ scrie următoarele cu privire la misiunea lui Billon : Principele va petrece 3—4 săptămîni în Lucerna — unde împreună cu reprezentantul papei, nunțiul Marchetti, va lucra la un elaborat asupra tratativelor de pace. Cardinalul apoi în calitate de intermediator le va prezenta puterilor Quadruple. Papa lucrează în un proect compus în urma moțiunilor intermediatoare ce i s-au adresat pînă acum, și împreună cu Wilson îl vor prezenta marilor puteri beligerante. Germania t6;este pacea nu o poate cere BERLIN. — Ziarul socialiștilor danezi „Socialdemokraten“ publică o convorbire pe care fruntașul socialist danez, Stauning, a avut-o cu secretarul de stat german de la departamentul afacerilor externe, Zimmermann, la 20 Octombrie, intre altele Stauning scrie : „In cele din urmă am arătat că popoarele statelor neutre sunt însuflețite de dorința de pace și mi-am exprimat speranța că eventuale încercări de a se deschide calea tratativelor de pace vor fi primite cu bunăvoință. D. Zimmermann a asigurat că dacă s’ar face propuneri raționale poporul și guvernul german ar fi gata să le cerceteze cu bunăvoință. Germania nu poate face însă astfel de propuneri. Dușmanii ar considera aceasta ca •mm de slăbiciune și propunerile ar avea un efect contrar intențiunilor de pace“. RRE semnificativ că cenzură austriacă — de altfel și cea germană — lasă să se publice asemenea știri. * Relațiile româno- bulgare CE SCRIE PRESA RUSA BERLIN. — „Lokalanzeiger" afirmă că mai multe ziare din Petrograd anunță că în ultimul timp s-a produs o vădită apropiere românobulgară. Astfel ,Jen" anunță din București că se confirmă că Bulgaria și-a retras însemnatele contingente de pază ce le avea la granița română și a lăsat acolo numai un cordon slab. Trupele de la frontiera română au fost trimise la Dedeagacî. Si guvernul român a retras de la granița bulgară trupele pe cari le-a îngrămădit in acea parte cu prilejul mobilizărei bulgare. Corespondentul declară că nu poate spune, din motive explicabile, unde au fost trimise acele trupe, dar în orice caz Petrogradul nu se poate aștepta la un ajutor apropiat din partea Romîniei. VENIZELOS ÎMPOTRIVA BULGARIEI BERLIN. — Se anunță din Londra. „Daily Mail” anunță din New York că Venizelos a declarat corespondentului ziarului „Chicago Tribune” că dacă revine la putere declară războiu Bulgariei. Aceasta este datoria morală a Greciei față de Serbia și pentru a preveni supremația bulgară. In cazul victoriei înțelegere, Bulgaria nu va fi mărită. Dar dacă învinge Bulgaria, atunci va relua peste cîțiva ani Macedonia grecească, ceea ce va însemna prăbușirea Greciei, SEASE PAGINI Í ier can d Ocot rorie 1815 Sindicaliștii caută să împiedice întrunirea GALATI, 20 Oct.— Astăzi după amiazi la orele 2, a avut loc în sala teatrului Central întrunirea „Federațiunea Unioniste“. In acest scop au sosit în localitate d-nii : Mișu Antonescu, Const. Mike, N. Titulescu, Em. Antonescu, Pr. Lucaci, Smirosie și Ghermani. După amiază a sosit și d. dr. Istrati. Sal a teatrului Central e plină de cetățeni din toate clasele sociale și numeroase doamne , întrunirea s'a deschis la orele 2, cînd d. dr. Bustache a propus ca președinte pe d. Leon Cantacuzino. D. CANTACUZINO începe prin a-și arăta părerea de räu că la această întrunire lipsesc din motive puternice fruntașii „Federațiunei“. TELEGRAMA D-LUI TAKE IONESCU D. D. Plesnilă citește următoarea telegramă trimisă de d. Take Ionescu: „Sunt adine mihnit că stingerea totală a vocei care m’a impedicat să merg astăzi la Iași, mă oprește să fiă mâne In mijlocul d-v. Aș fi fost fericit să pot să mă găsesc de ziua numelui meu Intre amicii din Galați și să aduc și eu partea mea de muncă la opera azil de patriotică a Federațiunei Unioniste. Cu durere văd că va veni ziua în care păcatele ce se comit azi vor fi amar ispășite. * Continuîndu-și cuvîntarea d. Leon Cantacuzino arată că întrunirea de azi nu e o întrunire de partid ci o unire a tuturor fraților neamului de dincolo și dincoace de Carpațî, întrunirea de azi nu are decît un singur omenin acela de a scoate din amorțeală pe aceia care de 14 luni nu s’a putut convinge că rostul nostru e lîngă surorile latine, alături de Serbia eroică, contra dușmanului nostru milenar, ungurul. CUVÎNTAREA PĂRINTELUI V. • LUCACI PĂrintele Lucaci roagă să nu î se ia în nume de râu dacă în vorbirea sa se vor găsi cuvinte de melancolie. Nici nu poate să fie altfel — spune părintele Lucaci — cînd o acțiune care tinde să unească la un loc pe toți cei ce simt romînește este acuzată de acțiunea politică în vreme ce ea luptă pentru îndeplinirea Idealului Național. UN INCIDENT In acest moment cițiva sindicaliști din sală intre car mulți îiarmați cu bastoane încep as vocifereze. Publicul din sală protestează contra întreruperei striglnd: Trăiască România Mare și aplaudînd. Turburătorii sînt dați afară din sală in care timp ctteva persoane sunt ușor rănite și geamurile toate de la intrare sparte. PĂRINTELE LUCACI CONTINUA Liniștea restabilindu-se părintele Lucaci își continuă cuvîntarea. D-sa spune că în lupta care se dă astăzi în noi a constatat că lașitatea se ascunde sub masca calomniei, calomnie înjositoare care să întreține pe contul idealului național. De ce — spune părintele Lucaci— acei cari susțin că doresc la fel cu noi, înfăptuirea idealului național, ne împiedică în acțiunea noastră, impungîndu-ne cu sulița armatei. Nu voim noi să proclamăm pe regele de azi împăratul tuturor Romînilor ? Dacă și el vrea la fel, de ce nu ne ajută ? Partida sa e însă sau fățarnică sau de rea credință. Și una și alta reprobabile. (Se produce un nou tumult). La restabilire, preotul Lucaci spune că incidentele acestea sunt efectele propagandei nemțești și ungurești. Termină spunînd că „Federațiunea Unionistă’’ urmărește restabilirea Daciei Felix pe care o vom face cu toată perfidia Bulgariei, fanatismul Turciei și barbariei Austro-Germaniei. N6Y voim România mare și aceasta trebue s’o audă guvernul și regele,, prietenii și dușmanii noștri. CUVÎNTAREA D-LUI D. PLESNILA D-sa arată că deși oraș foarte cosmopolit, totuși numărul mare al asistenței dovedește că și la Galați toți au o inimă românească. Protestează contra întreruperilor adresate părintelui Lucaci care e martirul cauzei romînești. Regretă că sîngele vărsat azi, gu,verim n’a făcut să fie vărsate tranșee. Guvernul de azi nu face altceva decît să înfiereze tot mai mult in mintea mulțime! că ne trebuie un partid republican. Mulțimea a început ca acuzațiunile să nu le mai aducă guvernului, ci asupra aceluia care este deasupra sa, regelui. Căci dacă în guvern oricît de rifb ar fi, este compus numai din români în schimb regele este străin. Guvernul trebuie sau să semneze imediat decretul de mobilizare și intrarea imediată în acțiune sau dacă a cerut-o și regele a refuzat-o să i-o impue. CUVÎNTAREA D-LUI CONSTAȚIILE (Oratorul e primit cu ovațiune care durează mult timp. Se strigă : Trăiască Mille ! Trăiască „Adevărul*"!) D. MILLE : Vorba dulce mult aduce ! zic aceste Cuvinte pentru devotatul cetățean gălățean care s’a plîns căi atât el cit și familia lui sînt lipsiți de lucru și de plîns. Dacă ași fi fost eu la tribună atunci te amî fi spus cetățeanului că are dreptate, însă că trebuie să fie cu noi ca să doborîm pe bulgari, pe turci, pe nemți, să deschidem Dardanelele și atunci muncitorul va avea de lucru iar familia lui va avea pline din belșug Nu i s’a răspuns așa și din această cauză bastoanele au lovit pe d-nii Plesnilă și Cantacuzino. Dacă Romînia ar fi provocat războiul, cetățeanul ar avea dreptate. Romînia însă prin inacțiunea ei este amenințată să fie Înconjurată de toate părțile. Cetățeanul se plînge că războiul va aduce orfani și văduve. Dar în Franța și Belgia nu sînt orfani și văduve. (Se produce un nou incident): D. Mille povestește fabula lui La Fontaine și compară poporul romînesc cu poporul broscăresc. Am avut un rege mare, pe Cuza, care a făcut unirea, a dat pămînt țăranilor, era să dea vot universal. Nu l’am prețuit, și l'am detronat și ne-am adresat la curtea nemțească, care știm pe cine ne-a trimis. Timp de 40 de ani regele defunct, a fost de acord cu cei din fruntea ducatelor, i-a împărțit în partide, ca să se învrăjbească și după 40 de ani se vede situația: regele a lăsat sute de milioane, iar poporul zace în mizerie. La 1914 a fost o desmeticire a țărei. S’a născut războiul care este menit să aducă moartea țărei romînești. Și acum ca și atunci țara s’a sculat și a cerut intrarea în acțiune pentru salvarea ei. Ce facem acum cînd am pierdut ocazia de a intra în acțiune și sntem înconjurați din toate părțile ? VOCI: La războiß! Trăiască Romînia Mare! D. MILLE: Un chestie de politică internă voiö zice și el ca romanul : „Nădejde și tutun“. Dar în această luptă pe care o ducem mai putem avea răbdare? (In acest moment sosește d. dr. Istrati, care e primit cu aplauze). D. MILLE: Să ne adresăm regelui sau guvernului. Sîntem trimiși de la Ana la Caiafa. Neamțul și guvernul sînt una. Oare este mijlocul de a’î goni. In parlament noi sîntem puțini și ei mulți. De altfel parlamentii, af fost aduși pe căprării și spovediți de guvern. Scăparea este în proclamarea principiului că atunci cînd interesele poporului, sânt compromise, dreptul cel mai sfînt este revoluția. Dacă mi se dovedește că regele și guvernul pot fi convinși fără revoluție, voiați cei dinții care să strigi CUVÎNTAREA D-LUI DR. ISTRATI D. dr. Istrati e primit cu ovațiune. D-sa spune că deși bolnav, a venit la această întrunire pentru pregătirea sufletească a tuturor românilor. Vremurile de azi sînt cumplite. Toate acțiunile sânt zadarnice față de guvernul, care ne duice spre peimake Ionescu trăiască regele Ferdinand al Romînilor! Trăiască Brătianu cel mare ! Dacă ei nu vor să asculte de porunca țărei, atunci oricine este în drept să facă, așa ca să supună pe acel cari se opun aspirațiilor lui. Nu pot termina decît strigînd: Jos guvernul ! Jos regele, dacă nu intră în acțiune! CUVÎNTAREA D-LUI ILIESCU D. R. ILIESCU spune că după cum atunci cînd drepturile Romîniei de suveranitate asupra Dunării erau amenințate grație agitațiunei gălățenilor s’a dat putere guvernului de protesta și de a menține acele drepturi, tot așa astăzi d-sa cere gălățenilor ca prin agitația lor să împingă guvernul să apere drepturile întregului popor românesc. Dușmanul de astăzi, e mult mai primejdios. Ne găsim la cotitura cea mai periculoasă, sau Rominia va ieși mărită, sau va pieri. Cînd vedeți că oameni ca Const. Mille, care reprezintă ceva în această țară, este primit cu ovațiune la tribună, să știți că ceea ce propagă dineul a prins adine în inima țărei. Să mergem și să spunem suveranului: — Măria Ta, țara a trăit și cu Domni și fără Domni. Tu exiști pentru că există țara. Țara va fi și cu tine, dar și fără tine ! CUVÎNTAREA PĂRINTELUI IMBRONIE Clocot și fierbere, acesta este procesul teribil care zgunduie ci fielul fraților de dincolo, loviți atît de crâncen. Oricît se va căuta, însă, să se lovească în noi ne vom menține neclintiți pe picioarele noastre. Am venit aci la noi să ascultăm energie și jurăm că nu ne vom liniști pînă ce clocotul nu va cuprinde pe toți și nu va porni năprasnică vijelia curățitoare. Sau vă vom răpi în războiu, sau capetele noastre vor cădea pe stradele Bucureștilor. La luptă, deci ! Lăsați să vorbească eroizmul românesc. Nu vă amăgiți și nu amăgiți. Faceți ce vrea țara, dacă țara vrea cu adevărat Să voiască țara, să plece la București și Bucureștii vor pleca la datorie, sau nu mai fie dacă nu vor voi CUVÎNTAREA D-LUI EM. ANTONESCU Dacă ne gîndim (la trecutul nostru ) spune d-sa — ne dă dreptul să nu ne îndoim de valoarea noastră fiindcă trecutul se leagă cu prezentul și acesta cu viitorul. Prin forța noastră să realizăm dreptul nostru, iar nu prin mila altora. Să facem ca hotarele statului nostru să coincidă cu hotarele neamului român estic. Cetățenii să forțeze pe guvern să arate ce vrea. La guvern avem un om, care își asumă mare răspundere. In toate țărle s’a recurs la persoanele cari corespund sufletului țărei. La noi nu se face asta. Nenorocirea d-lui Brătianu e că s’a înconjurat de o camarilă care i-a apropiat voința. Armata noastră ar zbura dacă i s’ar comanda să meargă contra ungurilor. Cu nemții și cu ungurii nu putem merge și nici cu bulgarii, cari vor să ne ia Dobrogea. In neutralitate nu putem sta. Efectele le simțim cu toții. Salvarea e în Quadruple înțelegere, care luptă pentru dreptatea lumei. La orele 7 a avut loc în sala cafenelei de li Bursa banchetul oferit conducătorilor Federației Unioniste. Au participat peste T0 de persoane. La toasturi a vorbit cel dintâiul d. dr. Istrati, care spune că în urma comunităței de gândire și sentimente între publicul gălățean și restul țărei, crede că prima urare trebue s-o facă în sănătatea și preamărirea acelora cari vor înfăptui idealul național. Bea în sănătatea localnicilor, în sănătatea membrilor partidelor conservator și conservator-democrat întrunit, pentru conlucrare spre îndeplinirea idealului național.La un loc aceste două partide vor forma o putere mare care va contribui în mod larg în propășirea țărei. D-sa dorește ca în toate să existe această unire în gândire și simțire. D. dr. Istrati ridică paharta pentru șefii partidelor conservator și conservator-democrat din localitate, care au dat dovadă de patriotismul re guvern care n’a intrat în acțiune cînd trebuia și care permite propalo r în fața marilor probleme la or«ganda străină In • țara noastră. dinea zilei. Banda străină in • țara noastră. Țara este cercultă — spune d-sa — germanii vor să cucerească Balcani! și țara noastră. Guvernul compromite viitorul României Noi avem nevoie de un guvern care să aibă încrederea noastră și să realizeze idealul avînd în frunte pe regele nostru. Regele Ferdinand însă, care a jurat anul trecut, că va fi bun român, să nu se opue idealului nostru, căci altfel s’are ce căuta la noi, Noi sîntem O. Mișu Antonescu dorește ca unirea între d-nî. Take Ionescu și Nicu Filiipescu să continue cât mai mult pentru fericirea țărei și propășirea ei. D. D. Plesnilă toastează pentru d. N. Filipescu, șeful Federației Și salută pe conservatorii vechi din loca-hotăriți, prin credințe și evoluții să avem o dinastie fericită, însă dinastia să-și facă datoria alături de nOI CUVÎNTAREA PREOTULUI GERMANI Arată starea tristă a Bucovinei pustiite și părăsite și face apel la români să treacă de la vorbe la fapte și roagă să nu se mai facă atîta chibzuială pentru rezolvarea marei chestiuni naționale. CUVINTAREA D-LUI TfULESCU D-sa spune că anul trecut guvernul arăta că viitorul nostru va fi atît de strălucit încît va întrece toate iluziile. Dămăzi spune că nu e momentul acțiunei. Acum ne spune că e prea târziu și că trebue să ne apărăm existența. Romînia nu există nici cu puterile centrale, nici cu Quadrupla și nici cu ea însăși. Trebue să ne mișcăm fiindcă neutralitatea e o povară pentru popoarele beligerante. Războiul balcanic este un episod pentru a permite concentrarea armatelor pe alte fronturi, unde se va decide victoria definitivă. Puterile centrale ne vor forța sa intrăm în acțiune contrar ne vor da lovitura de grație. D-sa termină arătînd cît de ușor am fi luptat înainte și dt de greu acum din cauza indolenței guvernului nostru. Cel din urmă ia cuvîntul d. Leop Cantacuzino. Inte roagă puiblicul «să se retragă în liniște. * Intrucît existenta era compusă, în majoritate din pătura cultă a orașului, cu toată indignarea produsă de provocările unor dovediți agenți austro-germani, publicul s’a retras în liniște. S’a dovedit că printre cei arestați s’au găsit cari nici nu știau să vorbească romînește și membrii „Federației” sunt indignați că tocmai aceștia au fost eliberați cel dintîi din arest, iar mai târziu și muncitorii sindicaliști. In fruntea agresorilor se afla secretarul consulatului german, Priswosky, precum și un doctor în Chimie, căruia i s’a retras biletil de liberă petrecere rămînînd ca mîine să se prezinte la prefectura de poliție. Intre cei loviți mai grav în încăerările cari au avut loc în sală sânt d-nl, Dimitrie Plesnilă, fost deputat, Leon Cantacuzino, avocat Drăgănescu și funcționarul de la vamă, Filipescu Popa, care a intervenit în favoarea d-lui Cantacuzino. Mare parte dintre conservatori au fost înștiințați despre trimiterea în localitate a unor agenți germani având cu ei mici fiole cu gaze asfixiante care trebuiau să fie împrăștiate în sală. Unul dintre aceștia a și fost prins asupra faptului. BANCHETUL * D. DR. ISTRATI Citifi continuare«» in po» gina IK #