Dimineaţa, februarie 1916 (Anul 13, nr. 4190-4218)
1916-02-01 / nr. 4190
Chestiuni nouei organizări a Facultății de mediană Știință, sau medi&in» practicii «• lîe câtva timp o agitație vip domnește » Universitatea noastră și cu deosebire la Facultatea de medicfină unde criza a devenit permanentă. Personalul dadas offic cit și studenții sunt nemulțumiți de felul cum este organizat învățămîntul superior și acestei fete organizator URI se datorase deserte incidente petrecute de curând. Răul este adinc și numai cu o re* * fafigre toiidă mai ales în directiva îmvptâmfntului medical, se va putea ameliora starea aceasta. , Arm două Facultăți de medicină la Iași și la București, foarte tinere, tinere vicit nu de Simit a început a 2-a generație de la rotre<yori. Prima generație a fost recrutată în condățiuiru grele și nu avem decât să ne închinăm înaimirea muncei depusă și rezultatelor dobândite de acești protagoniști. Ei au făcut mai puțină știință și au învățat pe discipolii lor mai micită practică.. Majoritatea mediilor din țară datoresc inttaintai practică a medicinei și chirurgiei acestor protagoniști or au dat <în prisosul experienței lor mai multe de dt din reeditarea teoriilor din Țara noastră nu-șî poate permicce luxul de a forma savanți și oameni de știință, pemtrete din străinătate sînt larg primitoarea acatetarism.it jtn arestțtor s«date în g.«nSuîm' și uii' mtonc fnderat ca ilustrațiuni ale medicinei. Noi trebuie să facem sforțări uriașe pentru a forma medici practici,cărora ,să je punem în mână arma necesară pentru a combate plăgile sociale de cari suferim, a putea scoate din amorțirea eresurilor, ipopulațiunea noastră care e mina$$ «te boW și viții. Trebue să facem din medici niște adevărați apostolii mari desbrăcați de haina arivismului să plece KiriilI acolo unde e mizeria, mai snare pentru a învăța pe cei nenorociți să se caute și mai presus de toaie să-î pregătim pentru a îmfrusuita boala, a o preveni! La cai 7 ani de medicină și înlaî Hiuit, să-i scutim pe viitorii medici iăe savracitele prelegeri și meșiteșuritele experiențe de amfiteatru, .Sterpe și fără aplicație practică, pe cari studentul le uită la poarta Facultăței și a spitalului, iar profesorului îi servește drept unealtă potrtî a cuceri un scaun de depuși sase senator. Noi în înșirarea de teorii pe cari studentul nu le ascultă, via fi secretul pe care el vrea să descopere pentru a-și alinia aproapele doborât de boală, ci la patul bolnavului stînd cu el zi noapte, va desprinde cel destoinic, infinitele modalități după dări se manifestă boala și individul bolnav și va putea scruta tai«efe nemărginit de întinse ale științei . Hipocrat. Cu noțiuni generale bine cristalizate, cu date precise de anatomie și Physiologie, studentul va putea fără a mai pierde vremea, să înnceapă în spitale ucenicia defetoricească fără de care ajutorul lui dat bolnavului, va fi fușorlu. Făcând bucătărie zilnică a serviciilor de medicină și chirurgie, obișnuindu-se cu atmosfera saloanelor de bolnavi, deprinzînd practica depreciată a inîqii chirurgii și a examenului conștiincios al bolniavului, în scurt timp va putea fi mult mai de Mas smeriadului decât savantul cu corpul prin nori care nu visează decit descoperiri șî proces defe miorui irealizabile. Nu mă ridic prin aceasta contra oricărei inițiative, nu închid orizonturile larg deschise celor chemați , dar mulți sunt chemați și puțini aleși șî pentru cei putini pierdem pe cei mulți. Sub cuvânt de știință, încurajăm tembelismul și reștirinta. Căci nmineim de a face cu un'cutit cu două tăișuri și cu atit e mai rău, cu cît vm în cam'v <?îi inocentă. Afata pe rezultatul absput opus scopului umanitar al îpedicitei, ca• lea pe care am apucat wșt are și • un rezultat nefast asupra conștiinților. Se încurajează arivisirii; se dă un imbold navalei la demnități „de ■ tout repast”; asistăm la spectacolul puțin banali al asaltului funcțiunilor ce asigură viața până la adânci • bătrânețe cauzându me de cel mai mic efort în viitor , funcțiuni și • demnități cari te obligă oarecum la un doice falmente și la care,— • tristă constatare,—se aruncă elementul tînăr medical de valoare, căruia viitorul se deschis și cari prin acest procedeu se fac cinstiți funcționari cu leafă și situație mare și cărora singura condiție ce li se pune, e să nu mai muncească. Răni trebue căutat în organizarea Facultăței, în recrutarea profesorilor și în alcătuirea programului. De aceasta mă voiu ocupa într’un număr viitor. DOCTOR I, BEJAN Congresul medicilor APEI, CĂTRE TOȚI MEDIC DE DIN ȚARA întreg ««pui speais&l erste ip mo» BMW.J10Î Ih'în VSKI' :~resmxunea reformei universitare al cărui proect va fi depus în sesiunea tetuailă a Parlamentului. Mare parte din profesorii Facultății de medicină, celelalte facilități din București, docenții, medicii primari și secundari, a&intenții de clinică și de laborator cer în unanimitate restabilirea concursului de universitate. Concursul este azi suprimat la facultatea de medicină, inlineu 1 nu va mai exista pentru secundariat, pentru locurile de medic din toată țara, pentru internat și pentru externat. . Pericolul suprimărei concursului este mare pentru facultatea de medicină, dar el este și mai mare pentru toți medicii din țară. Se proiectează a se suprima concursul pretutindeni și medicii de județ, medicii de plasă, medicii de spitale,vor fi numiți de aci înainte după tonul plac acelor a,totputernici și după interesul politic. Astfel se ia proectat a se face și altfel se va face dacă corpul medical nu ia măsuri urgente și energice. Principiul restabilirea concursului la facultatea de medicină, cea mai înaltă instituție medicală, este o garanție că el nu va fi suprimat la ocuparea locurilor de medic din toată țara. De aceea reforma învățâmântului interesează deopotrivă pe toți medicii din țară. Orice medic din țară are au numai dreptul dar și datoria a-și da părerea în reforma ce se prepara. Suprimarea concursului în țara noastră va aduce după sine degradarea corpului medical, care de aci înainte va deveni în totalitate un instrument politic. . Medicii de județ, medicii de spital, medicii de plasă, toți medicii din București, să se ridice cu energie contra actualei stări de lucruri și să ceară în unanimitate concursul. Medicii din toată țara sunt rugați a veni la congresul general al tuturor medicilor din țară ce va avea loc în ziua de 5 Februarie 1016, orele 2 după amiaza în localul Asociației generale a medicilor, bulevardul Elisabeta, 27. Se va redacta un memoriu, care va fi prezintat d-lui ministru al instrucțiunei publice și se va discuta asupra măsurilor ca stat, de luat în această chestiune. . Direcțiunea generală a serviciului sanitar a primit cu multă bunăvoință propunerea ca medicii din toată tara să participe la acest congres. Cei ce vor fi împiedicați de împrejurări a veni sunt rugați a trimite da acum adeziunea lor prin scrisoare sau telegramă. Asociația generală a medicilor din țară Președinte: Dr. H. Botosan. Comitetul de inițiativă : dr N. Bardescu, dr. Ion Jianu, dr. Gomoiti si dr. Danîelopohi. Agitația printre studenți . Întrunirile convocate — Societatea studenților, în litere învită pe toți studenții la o întrunire, va avea loc azi Duminică" 31 ianuarie, orele 10 jum. lim. în sala XVIIÎ a universității. Societatea studenților în drept îinvită pe membrii ei la o intrunire care va avea loc azi Duminică la orele 10 jum. dim. în sala VI a Universității. Studenții în farmacie au declarat aseară grevă. Studenții în teologie invită pe toți studenții la o întrunire, care va avea loc azi Duminică ș1 Ianuarie, ore 310 jum. dim. în sala XVIII a Universității. Societatea studenților in științe invită pe toți studenții la o întrunire care va avea loc azi Duminică 31 Ianuarie, orele 10 jum. dim. în sala IX «•Universitate!. " * -Studenții în medicină sînt să participe în număr cît ' la o consfătuire care va avi ,„în fîn V sala IV a Universității, azi E.0..-doică 81 Ianuarie, orele 4 p. m. * Studenții anivwricani din București sunt invitați cu insistență rugați să participe sub Duminică 31 Ianuarie, era laS jum.. la marea sală a Universității și la care se vor lua ultimele măsuri pentru aducerea la tedepiieire a grevei universitare, ADRESA STUDENȚILOR CĂTRE MINISTrul CIATELOR !studenții universitar) diîi București au trimis următoarea, adresă d-lui I.. G. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunei publice: Domnule ministru, Subsemnații, delegați ai tuturor facultățUor Universităței din București, față de împrejurările in cari se află colegii noștri de la Universitatea din Iași, vă aducem la cunotință umătoarele: 1) Studențimea bucureșteană consideră nedreaptă pedeapsa aplicată celor 27 studenți ieșeni, cari, împreună cu o parte din publicul auditor, au manifestat împotriva unui conferențiar. O consideră astfel din pricină că studentii au manifestat nu Împotriva unui profesor universitar, nu cu prilejul unei prelegeri universitare, ci împotriva unui conferențiar particular, care întâmplător obținuse voia să vorbească în aula Universităței. Dacă toate manifestațiunile extrauniversitare ale studențimei ar urma să fie astfel înăbușite, atunci de mult studenții Universităței din București trebuiau excluși, isgoriți din comitetele din caree făceau parte, societățile lor dizolvate, etc. 2) Studențimea bucureșteană nu poate asista nepăsătoare la spectacolul dizolvărei unor societăți studențești, în care rectoratul nu poate interveni decit in cazuri de grave încălcări a moralei și a ordinei universitare. Dizolvarea acestor societăți, a comitetelor prin decret, este un exces de putere neconferite de nimeni. Aprobarea acestui procedeu ar însemnat recunoașterea distrugerei liberei expimări a studențimei în alegerea reprezentanților ei celor mai inteligenți și mai destoinici. N’ar mai rămânea atunci decit ca rectoratul fiecărei Universități să designeze ca membri și președinți ■în comitetele facultăților și în cel al Centrului studențesc persoane agreate, ceea ce fără îndoială ar însemna reducerea studenților la situația unor școlari de clasele primare„ Studențimea universitară după multă chibzuință își dă seama pe deplin, că nu sînt acestea vremurile cele mai nemerite pentru turburari in unitatea sufletească a țărei, cu atit, mai mult, cu cît ea reprezintă avântul unei tinerimi culte și înțelegătoare. In vederea tocmai a acestei necesități de perfectă unitate sufletească pe care studențimea, înțelege s'o propovăduiască și s'o alimenteze, prin glasul nostru autorizat,vă roagă, domnule ministru a cerceta de aproape dreptele motive de revoltă ale colegilor noștri dela Iași și a dat o hotărâre în sensul satisfacerei lor și a noastră fiindcă tot "ceea ca îl privește pe dînșiî ,ne privește și pe noi și tot ceea ce spiritul lor de justiție și de sacrificiu i-a îndemnat să facă, dreptatea cauzei lor și colegialitatea ne vor determina și pu noi < a fi.ce, în cazul trecerea cu vederea peste justele noastre cereri. Medicină: Gh. Banu, Radoslav C. Drept, Antonescu Em. U„ Fotino C., Științe: Sergescu P., Chirnoagă End. Balantof I., Jianu I., Teologie: Tomescu C., Litere: Nicorescu P.,Marinescu C., Ionescu Gregorian., Georgescu Tr., Farmacie: Modistul, A * In jurul grevei studențești din Iași ALT COMUNICAT AI. STUDENȚILOR EVREI IAȘI, 30 ianuarie.—Studenții evrei publică următoarea întîmpinare : „O parte din presa locală taxează ■ fie solidaritatea noastră de la greva generală a studenților universitari din Iași ca o atitudine potrivnică ‘științelor naționale ale țării. A <’•’ me asfel chestiunea, înseamnă a r. ține seamă de motivele conduitei noastre, dar expuse In comunicatul d in 26 cor. ( Aici nefiind admiși a face parte din organizațiile studențimei române cu toate inzistențele repetate, greva hotăriă de aceștia nu ne privește. De această contedar,pe care ne pune în conflict cu colegii noștri greviști, nu noi suntem cei vinovați. In nenumărate ocaziuni am demonstrat că nimic nu justifică situațiunea specială, ce ni s'a creiat. Dacă pînă astăzi numai noi am simțit urmările acestui exclusivism, împrejurările au voit ca un mod far vaSa, care fie nefiresc. Atitudinea luată de studenții universitară care nu se poate în nici un caz socoti ca îndreptățită împotriva năzuințelor naționale ale țărei". Comunicatul răspunde apeie ziarelor .,Gloria“ și „Evenimentul arătând că studenții evrei n'ai fost chemați să-și spună cuvântul nici la hotărirea grevei și aceasta e un indiciu suficient că de astă dată, ca și întotdeauna, au fost ținuți departe de manifestațiile studențimei universitare române. ..Ceea ce s'a limpezit pentru toată lumea, termină comunicatul, este că ,studenții evrei suferind separatizmul impus de colegii lor romîni, nu înțeleg să facă acum, și sacrificiul demmităței lor". Dela Sfatul Negustoresc Eri a avut loc adunarea, „Sfatului negustoresc". A prezidat d. Ion Rasidescu, președinte, asistat de d. R. Abramovici, secretar. S’a aprobat sumarul ședinței și rapoartele secțiunilor, dîndu-se delegațiunile respective. Comisiunea care s’a prezentat la d. ministru de comerț, comunică că a fost foarte bine primită și s’a întreținut cu d-s3, asupra tuturor cestiunilor, dîndu-se sfatului negustoresc însărcinarea să stringă toate rapoartele secțiunilor relative la mărfurile pe cari negustorii au nevoe să le importei. In acest scop Sfatul va lansa chestionare speciale pe care prin secțiile sale le va împărți negustorilor, iar rezultatele primite le va centraliza și apoi le va prezenta d-lul ministru, care a promis toată solicitudinea sa pentru negustori. Deci toți colegii negustori să se adreseze Sfatului. D. președinte comunică că a primit suma de cei 3000 de la d. dr. Theodor Florian, executorul testamentar al fostului comerciant decedat Costică Stoianovici, la a căruia înmormîntare Sfatul a luat parte. Suma este destinată unui fond de ajutor pentru negustorii scăpătați. Ședința se ridică la orele 7 seam Țarul pe front PETROGRAD, 29 ianuarie. — împăratul Niculae a plecat în ziua de 20 (2) spre a se duce pe frontul armatei active. — (Westnik). însănătoșirea regelui Angliei EL VIZITEAZĂ PE OFIȚERII RĂNIȚI POLDHU, 30 Ianuarie. Starea Sănătății regelu! George continuă sa se îmbunătățească. Sur eronat a făcut azi prima vizită ofițerilor răpiți. Cu roman mort neutru Franța în grupul de mai sus se află și ca voluntar în armata franceză și tînărul Ionel I. Omăt — cel însemn fusese decorat cu „Crucea de raznat cu o cruce — mort pe frontul boiti“ și avansat la gradul de sub- francez. ofițer. # Ionel Omăt moare în vîrstă de 21 Tînărul erou român se înrolase de ani. De Sfîntul Nicolae —*—# — Poveste adevărata de VICTOR A. BACALOGLU I— Numai plinge,... iată taica o sa vie, a truzita Și doi ochi mari, plini de lacrimî, fixară pe mama lor, întrebînd’o fără a spune nimic, fără a clipi... —Și cînd o veni o să-I aducă lui Ionică mere,pure, covrigi și de toate... un oftat lung sfîrși lista bunătăților ce i le va aduce mobilizatul Roată, copilului său, Ionică ce abia împlinise opt ani!.. — Și cînd o să vie taica? — Păi acum, să treacă Situl își— Dar cînd e Si tul Nicolae? — Mîine, puiul mamei. — Și, nu așa maică, Sf-tul Nicolae este un moș bun cu barbă albă și detsaga pe spate... și el,iubește copiii, le-aduce jucării și de mîncare..? Ionică rămase gînditor, cu privirea spre fereastra-i căreia ochi de hîrtie, cîntau ca o vîjietoare de smeu... își aducea aminte de anul trecut, că Sf-tul Nicolae îi adusese în ghetuțele lui puse la fereastră, poame și gologani... da, da, își aducea bine aminte... Dar atunci era taica lîngă el... și atunci, erau mai bogați ca acum cînd odată cu mobilizarea, a intrat în casă tatunerecul și sărăcia ... * Vîntul șu era a pustiu pe afară, țăranca cu oftatul în gît adormise pe laviță, iar Ionică pe patul gol și rece ca un suflet chinuit, zîmbea, zîmibea micuțul în somn, neștiutor de durerea și sărăcia ce-l înlănțuise. Deodată copilul se deșteptă, privi prin casă și ca îndemnat de visul ce părea că se țese Înainte, se sculă și încet să nu’l vadă masca, puse micile lui opinci la geam... — Nu se poate, trebue Sf-tul Nicolae să-mi aducă ceva... că doar am fost cuminte, n’asm supărat pe masca. Feștila lumînăreî era pe sfirșite — afară rupt, înăuntru liniște, Ionică brodind încă în imaginația lui poșurii cu jucării aduse de Sf-tul Nicolae, ațipi iar... * O lovitură ușoară te ușă, puse femeia pe picioare. — Cine-i ? — Om bun... ia, un ofițer întirziat la drum... * Femeea deschise ușa. — Aprinde lampa beicuță, grăi drumețul. — N’am nici luminare, dar mi-te lampă ! a murit și feștila. — Adu felinarul de la trăsură și samovarul de ceain, ordonă ofițerul soldatului său. Și, cînd lumina pătrunse în coliba desbrăcată și goală, ochii ofițerului se opriră pe patul de lemn unde dormea Ionică, cu surîsul pe buze și nevinovăția pe față. — E copilul d-tale ? — Da... e al meu... atâta mai am!.. și biată femee, rămase pironită cu cehții pierduți spre colțul pienjenit al odăei. — ‘ Și... sbâirbatxil ? Femeia placă capul de snadäiduiti. — E plecat la mobilizare din April V trimes scrisoare să vie, că nu mai avem ce munca, păpușoiul s’a isprăvit și vaca... ne-a luat’o cîrmuirea pe datorie la șușea... Două lacrămî, șerpuira ușor pe o obrajiî femeei,... ea le șterse iute... Îi era rușine să plîngă sau poate săracii n’au nici acest drept! Samovarul ferbcea, căldura lui se răspîndea și in odae, obrajii lui Ionică se impurpurau, pe cind ofițerul cu luleaua în gură se pierdea în grojduri prin norii ce-i năștea tutunul. Privirea ofițerului alunecind spre geam zări micile opinci ale lui Ionică așezate pe odihna ferestrei. — Ce-i cu alea ?.. întrebă el pe temee. — E noaptea Sf-tului Nicolae, și le-a pus copilul acolo — doar i-o aduce Sfîntul vre-o jucărie sau poamă! Ofițerul, și el un pribeag al șoaptei, își răscolea amintirele și nu găsea printre ele nici una să-i fi mîngîiat copilăria... nu-și reamintea deși pusese ghetele la fereastră !» ajunul Sf tului Nicolae.. un biet orfan și eî, fusese crescut printre străini și cazărmi ca copil de trupă! ■ Și cînd femeea fu trimisă pe afară după o teacă de apă, ofițerul își deșertă buzunarul de franci și gologani în opincile cîrpite ale copilașului, pe cînd soldatul aducea din trăsură pachetul cu de-ale mîncărei, pe care ofițerul trebuia să le ia cu «Unsul în permisie, spre uitatul sau sat! • - n .'•■'•■ [UNK]« . i Spre ziuă, soarele prin perdeaua ușoară și alburie a ceței se arătă ca un glob poleit. Ionică cu ochii încă împrenjeniți de somn, își arunci privirea spre fereastră și zări pachetele înșirate pe jos. Sări din pat și cu nerăbdare le desfăcu Inșirindu-le pe masă, pe cînd în ochii mamei sale lucea o rază de bucurie și recunoștință lăuntrică, față de un necunoscut bine-făcător! Ionică mulțumi Siftului Nicolae pentru darurile primite, și cînd puse mîna pe opinci să le îmbrace, «a un fiu de bani, căzu pe podeala de pămînt a colibei... — Și bani maică... și Bani! In acea dimineață primi vestea că va veni și mobilizatul la vatră. O rază de speranță și puțin belșug, pătrunse și în casa acestor desnădăjduiți al soartei. "I tonică își va reaminti multă vreme de bunătatea Sf-tului Nicolae din acel an!... Cel viitor Îi va aduce ceva?.. Nimeni n’o poate spune , căci maica lui a visat ațipind pe laviță, că jale și războiu se întinsese peste țarină, că mulți se stingeau înainte de a teme, și că prea turbure, în zarea depărtată, d’abbia se estompa chipul Domnului, grăind duios și blînd vecînicul, dar uitatul „Pace și vouă"J Dumbrăveni Ianuarie VICTOR A BACAS toDfc*