Dimineaţa, septembrie 1916 (Anul 13, nr. 4492-4520)
1916-09-19 / nr. 4509
*# X Lupte înverșunate pe tot frontul Războiul nostru ..... ..........EMIKtOAR 1 ................. Marele Cuartier» General COSCUNDDAT No. 3417 (30) Septembrie 1916 orele 7 dimineața FROnTUL DE NORD :1 NORD VEST. Lupte pe tot frontul. In cari s’au luat 600 prizonieri. * Trupele noastre dele Sibiu cari au fost atacate din toate părțile, de forțe superioare inamice, după lupte, cari au ținut trei zile, și-au restabilit comunicația spre sud, respinsind inamicul, care ataca din acea parte. Aceste trupe ale noastre s’au retras spre sud. * .....J^XSNUHL BE SUD! * La Corabia o mica incepeare de debarcare a inamicului a fost imediat respinsă, în Dobrogea focrar de artilerie. Meri $1 oervazuri sacre -------------*4------------Butoi*, feerie necuprinsă și neînțetea»ă de Gumea omenească, minună dumnezeiască, o sft fie pentru toată lumea, la toate veacurile și la toate «visoavele scrisă și povestită, din neam in neam . Trecerea armatei noastre peste Carpați. Bil a știa, căci am cutrecrat șirul lor, dela Cornul Luncei pina la Papala și Munții Cazin t; am eșit OO trenul prin toate trecătorii, și de mai multe ori și tot nu pricep cele 84 de aripi cu cari treime sătu zburat zmei noștri, acolo unde le zicea Inima că se duci spre a tăia cu spada, lentul robiei, și a descătușa mărar brațele femeilor, bătrinilor și copiilor, cari mai rămăseseră neciocltițî de către pintenaiH lui Arpad. Ma gredesc mereul la Calul Troez. Micțoagăt a rămas el pe lingă Ducipatul românesc ... Și al pădurile seculare, și la rturf, și la șipote, și la siconele munților, mă gindese cu au fost toate de tăcute, de blinde și de înțelepte. In noaptea aceea I.... Vezi că și ele știa« unde Ii poartă poarta pe copiii Rominiei, d’aceea furară toate mină in mină cu dinșiL c’așa veni rostul vremurilor acum, așa hotărî degetul lui Dumnezeu, d'acea totul, pe front, s’a desfășurat ca'n feerie, ca’n poveste !— Cită forță morală, cită tărie la no Mla rasă latină !.„ Y * 4 Nici until, auziți, h*b tmnuTat. Alei uimi, n‘a șovăit, nu s’a dat ta*l c*un milimetru, data datorie, n’a răsuflat, n'a clipit!— In noaptea aceea am s-auzit nici bucium de războiu, căci acela, voi ștU, că r-amas« d» mult la sufletul romteilor, nici tropot de cal, nici luerat de pasăre robitoare, nici murmur de izvoare, nici freamăt de pădure, nici măcar fișiit de frunză! Nu, nu s-a auzit nimic atunci In Carpați zburau doar șoimii și vuituri!, înaintea legionarilor! Și Biorgeau, mergeau vitejii !... Aici, și ’n Ardeal, toata femeile asprin»es«tră la icoane candele, peste piept, cu dreptele lor, Iși așternend crucile mintuitoare rostind, pe șoptite, sacrele rugăciuni ale strămoșișilor... Și, ca și cum din mădularele și sufletul lor nu se deslipea nimic, de durerea despărțirei, nu plingea nici una. Nu!.... știu toate că din ele și cu Bl © se va înfripa, se va țese ! Idealul National- -------0 (emei române, mare și surRetor a fost momentul despărțire!, mari vTORIi să fiți mereu ca acum, cred, ca prin minune, ați tăcut la noi orice patimi și, ca albinele lucrătoare, toate ne-am așezat la locul nostru . Toate Împletim aci la cununele de lauri pe cari va să le așezăm, morfod, pe frunțile eroilor acestei țări. Întorși d’acolo Înconjurați de slavă și de lumini, ca arhanghelii din vremurile biblice. Și voi, scumpe surori <Hn Ardeal, n’ați plin de bucuria bucuriilor noastre ? !-» s', fi petrecut oare in sufletele voastre, când ați văzut ofi armata vin, la voi? , Feciorii noștrii, ca frunza și ca iarba, aleargă s vă scape de robie? Sibiul, Brașovul, Biserica Neagră, In care Țepeș dara foc ungurilor, pe cari acum atătea sute de ani, zi pretinse și ii tratase cum meritau. Bran, Șapte Sate, Secai«, pline toate de fecioare mindre, cum ar fi răsunat de cintecele voastre, cind ne zăriți șoimii. Vremurile azistet și mai marca pe vremea legionarilor Romani. Ce ziceți voi c'acuma venim acolo fără pașaport? Și iar cugetarăți că tricolorul... tricolorul național, spaima și groaza ungurilor, acum nu ni mai țineți ascuns în Sipote și sub pervazurile icoanelor. Și-au încins femeile mijlocul, au ras fecioarele la cosițe panglicele tricolore, fără să le mai fi« frică de spanga jandarmului. Au scos din •hichitele lădițelor pică și cea mai mică și cea mai mucezită și motorotolită cordea și cordeluță, cu cele trei culori scumpe și, cinci plingînd, cinci rtzind le bucurie, a fi strigat. Trăiască armata rominá. In lădițe și sepeturi, au început să-și așeze: teancuri, teancuri, trusourile, doar cu grija d’ași alege fiecare de tovarăș căte un viteaz ostaș român. j ȘVARA _ _ _. * -k 1 -»*•- f# | • ^ Noul ambasador Spaniol la Roma ROMA, 15 Septembrie. — Din Madrid: Marchizul de Villa Urgutia a fost numit ambasador al SpaiiT pe Mngă regele Italiei. (A. T. L), Scutiri cari se impun Suntem, cîțiva transilvăneni ,cari ne-am prezintat la regimentele de artilerie din Capitală, avind actele în ordine, amo fost primiți ca voluntari la acel reg., spre a fi trimiiși la școala pregătitoare de ofițeri de rezervă, la 1 Octombrie a. c. Regimentele au intervenit la ministerul de războiu și au întrebat, dacă suntem scutiți de taxa de 1000 lei pentru cal, după cum spuneam, noi oft Va făcut și cu alți colegi de ai noștri, cari și-au făcut stagiul în 1916 Octombrie. Ministerul de războiu ne-a refuzat această cerere. Vă rugăm săi bine-voiți a interveni Și a supun, ministerului de rfăzboiü cererea noastră colectivă de a fi scutiți și anul acesta de suma de 1000 lei, cu ani mai mult, că noi intrăm înaintea termenului și mulți dintre noi acomodîndu-se cu viața de militar poate se vor și activa — în consecință doresc a fi la o armă speciali Motivăm rugămintea noastră cu faptul, că, toți tinerii cu termen redus, cari și-a fi fătent stagiul la artilerie, și sunt de origină transilvănenii, au fost scutiți și deci cu noi de ce nu s’ar putea face acest mic sacrificiu, deoarece nu sunt mai mai mulți de 5—8 ceea ce nu reprezintă o pendere considerabilă pentru Stat. Primiți vă rugăm domnule Director, asigurarea distinsei noastre considerațiuni. Tineri cu termen redus — ardeleni — recrutați la reg. de arterle f filiM U «Hi! — Canibalii au început să arunce asupra orașelor pachete oe microbi — S’a putut constata Ieri că dușmani nu se mulțumesc sa ucidă femei și copii nevinovați; numai cu bombei ® pe cari se aruncă în mișelește!— Bor atacuri aeriane. Nu, aceasta nu le ajunge. Ei recurg acum și la alte mijloace barbare, aruncă asupra orașelor și satelor pachete continfnd MICROBI. Astfel au aruncat asupra mai multor localități din Vlașca miei pachete continind un fel de bomboane cari cuprind adevărate culturi de microbi, aducătoare de molime. Istoria n'a cunoscut încă până în present o barbarie atît de grozavă. Canibalii descendenții lui Atila, numai au nici" un "fel de scrupul, nu se mai dau înlături de la nici un fel de grozăvie. Mijloacele acestea la cari recurg dușmanii noștri, dovedește mai bine ca orice, disperarea lui, și arată că a început sa'și dea seama că sfîrșitul lui se apropie. Furiatul impotriva noastră, dovedește că loviturile pe cari i le dăm pe front grăbesc acest sffrșit. Publicul să fie insă prevenit și să bege de seamă. Nimeni să nu se apropie de aceste pachete prin cari dușmanul vrea să semene moartea in rîndurile populațiunei noastre civile. Ori de cîte ori se vor vedea căzind asemenea pachete, să fie înștintate autoritățile, cari prin anumite mijloace vor șli să înlăture primejdia. On saint de pe front Primim următoarele: Ziarului „Dimineața!" București. Trimit un salut după frontul de luptă, pân de venerație și respect, pentru eroii de la Turtucaia. Trăiască România! Socot. Edward Racovitză din :M artilerie * Deputat 4 Jl. ■ mi.A / MIBLIOTECA / UNIVERSITÄT« I ' Locot. Nicolae Stoicesc din marina militară Unul care printre cei dintii _ și-a jertfit viața pentru Patrie. Ca militar a luat parte la campania din 19 Î3 comandând trupe de debarcare, iar in cea actuală o parte largă la lucrările de apărare ale portului Constanța unde, în largul mărei în lupta de priză a unui vas otoman, a murit ca un brav marinar. Ca scriitor militar este autorul unei savante lucrări. ..Flotilele nu răboade pa Dunăre“, bris âî>reșișiă de înaltele cercuri militare, iar ca literat a publicat în diverse reviste „Note de bond“ și a prezentat teatrului Național din Iași feeria „Visul iubitei" în care viata de marinar e divinizată. Cu el a dispărut un tezaur de energie și devotament pentru marină, un adevărat marinar. Partidul gunarist pentru intervenție PARIS, 16 Septembrie. — Partidul gunarist sub președinția chiar a d-lui Omaris, s’a pronunțat în cursul unei ședințe extraordinare în favoarea eșirei din neutralitate. — (Agence Radio). Pentru cantina „Adevărului" Suma din urmă Lei 635.— Gheorghe C Stoicescu, str. Gh. Cantacuzino KO, Loco 150.— D-na E. B., Loco 100.— Total Lei 885.— * Primim următoarele: Domnule director, Am onoarea vă comunica, că prin intermediul nostru, domnul M. Carniol fiul, președintele societătei „Malibmn" a binevoit a dona „Cantinei Adevărul“ suma de cei cinci sate, pe care v’o înaintăm odată cu aceasta. Menționăm încă că domnul Carniol în afară de această donaționă a mai donat: Familiei Luptătorilor lei 1000 Societătea Crucea Roșie „ 1000 Cantinei Ciocanul „ 500 Primiți, vă rog domnule director, asigurarea deosebitei noastre consideratiuni. Prefectul Politiei, CORBESCU Etapele de la frontieră In șiruri lungi sosesc prizonierii de războiu, sub ochii vigilenți ai bravilor noștri soldați IA , Iistem și fiele ——————— —— —————j Primăria Capitalei ne trimită «per» publicare, următoarele, pe cari le reproducem întocmai : „Primăria Capitalei, lucrează cu „multă activitate la lansarea unui „apel către Cetățeni, în s cop de ar „atrînge obiecte de rufuri © de corp „sau sume de bani pentru armată" „cu care să se cumpere asemenea .Obiecte. „Față de inițiativele atât die rău„șite, luate pînă in prezent de d„Emil C. Petrescu, Primarul Capitalei, pentru actele sale de«eisten„ță publică, suntem siguri că re„«notatul acestei subscripțiuni db» „Bînd seamă de importanța P# care „o prezintă, va fi una din cele mai „strâmieite, cetățeni înțelegînd căi „în afară de bine-facere Îndeplinit» „este o chestiune de demnitate și d* ,onoare de a subscrie pentru «SI» „mată". De prisos să miai adăogăm cela de la noi. ■ ■ * O scenă autentică la un croitor din Iași: „ — Domnule, să mi faci o jumătate de palton. — Cum jumătate de palton, întrebă croitorul, crezând că are de-a face cu -n nebun. — Da d-le, o jumătate de palton, că nu-i voi de vorbit franțuzește... Cu greu s-a putut dumeri croitorul că e vorba de un demi-palton. ^ Cenzura nu respectă nici cele sfinte. . Primul lucru pe care l-a impus războiul a fost, cenzurarea decalajului. In toate țările beligerante a fost suprimată porunca IX. ^ Cum se scrie Istoria în zilele n<» F Cu foarfec». Directorul școalei elementele viticultură din Valea Catlus&mmB „La școala de vicultură de «îelenit mai multe locuri de bumserî. In anul I. Până'n prezent — ponn din cauza evenimentelor — nu am prezentat nici o cerere de intertwor. Școala aceasta era frecventei mai mult de fii de săteni. _1 * „Suntem mai mulți lucrători «■* am lucrat la atelierul central CIAR, pînă în ajunul mobilizarei, eu am plecat să ne facem datoria cSlui Patrie. Aflăm acum, cu durere ** soțiilor noastre nu li »• dă«« conform regulamentului* •, D. C. Hristu, medic sublocotej M fiSî de rezervă, ne roagă să arătăm «8 d-sa mi este rănit, ci perfect să afiil sa a fost trecut, din greșalăi printre ofițerii răniți. ■a* Un locuitor al Capital*1 a gCIS8 Uft mijloc eficace contra aeroplanelor străine-Ori de cîte ori se apropie acestoar ei apare un balcon, purtînd un fend cap. » j_ El a fost arestat. ._ri.* Un cetățean privind cum nele1 dușmane se‘ncapățineaz» contra tablei de pe acoperișuri!« nț# tre, *ă*».vut o vorbă de spirit: •" — Proști mai sînt nemții,de fi făcut tabla și tot el w «*« WM* Im Franța s'ar fi scris» mult« frumoase articole fixățînd în evidență spiritul poporului, care era numai că nu se alarmează, dar găseam« cîte o glumă de plasat, chiar sub focul dușmanului. ____ La noi, individul, ne spu» ca a fost arestat. .. „ „ Un cititor al nostru n« comun»cu următoarea propunere contra aeroplanelor dușmane: ^ Să se facă procesiuni pentru vsssf și furtună. . t ăt ! Ploeștenii au rămas «efllagi «oameni de viață și de veseli«. Am întrebat azî pa un sunfie îl nostru, sosit de la Pitești: — Ei, pe la voi sunt ceva bemfi«.. aeroplane inamice ? ! — Cum să fie. Noi avem furtuni, cu vin și țuică. Te ținem la distanță, CRAMPON ; —— I— I — II i