Dimineaţa, septembrie 1916 (Anul 13, nr. 4492-4520)

1916-09-19 / nr. 4509

*# X Lupte înverșunate pe tot frontul Războiul nostru ..... ..........EMIKtOAR 1 ................. Marele Cuartier» General COSCUNDDAT No. 34­17 (30) Septembrie 1916 orele 7 dimineața FROn­TUL DE NORD :1 NORD VEST.­­ Lupte pe tot frontul. In cari s’au luat 600 prizonieri. * Trupele noastre dele Sibiu cari au fost atacate din toate părțile, de forțe superioare inamice, du­pă lupte, cari au ținut trei zile, și-au restabilit co­municația spre sud, respinsind inamicul, care a­­taca din acea parte. Aceste trupe ale noastre s’au retras spre sud. * .....J^XSNU­HL BE SUD! * La Corabia o mica incepeare de debarcare a inamicului a fost imediat respinsă, în Dobrogea foc­rar de artilerie. Meri $1 oervazuri sacre -------------*4------------­Butoi*, feerie necuprinsă și ne­­înțetea»ă de Gum­ea omenească, mi­­nună dumnezeiască, o sft fie pentru toată lumea, la toate veacurile și la toate «visoavele scrisă și povestită, din neam in neam . Trecerea arma­tei noastre peste Carpați. Bil a știa, căci am­ cutrecrat și­­rul lor, dela Cornul Luncei pina la Papala și Munții Cazin t; am eșit OO trenul prin toate trecătorii, și de mai mu­lte ori și tot nu pricep cele 84 de aripi cu cari treime săt­u­ zbu­rat zmei noștri, acolo unde le zicea Inima că se duci spre a tăia cu spa­da, lentul robiei, și a descătușa mă­rar brațele femeilor, bătrinilor și co­piilor, cari mai rămăseseră necio­­cl­tițî de către pintenaiH lui Arpad. Ma gredesc mereul la­ Calul Troez. Micțoagăt a rămas el pe lingă Du­­cipatul rom­ânesc ...­ Și al pădurile seculare, și la rturf, și la șipote, și la siconele munților, mă gin­dese cu­ au fost toate de tăcu­te, de blinde și de înțelepte. In noap­tea aceea I.... Vezi că și ele știa« unde Ii poartă poarta pe copiii Romin­iei, d’aceea fu­rară toate mină in mină cu dinșiL c’așa veni rostul vremurilor acum, așa hotărî degetul lui Dumnezeu­, d'acea totul, pe front, s’a desfășurat ca'n feerie, ca’n poveste !— Cită forță morală, cită tărie la no­ Mla rasă latină !.„ Y­­ * 4 Nici until, auziți, h*b tmnuTat. Alei uimi, n‘a șovăit, nu s’a dat t­a­­*­l c*un milimetru, data datorie, n’a răsuflat, n'a clipit!— In noaptea aceea am s-a­uzit nici bucium de războiu, căci acela, voi ștU, că r-am­as« d» mult la sufletul romteilor, nici tropot de cal, nici luerat de pasăre robitoare, nici murmur de izvoare, nic­i freamăt de pădure, nici măcar fișiit de frunză! Nu, nu s-a auzit nimic atunci In Carpați zburau doar șoimii și vuituri!, înaintea legionarilor! Și Biorgeau, mergeau vitejii !... Aici, și ’n Ardeal, toata femeile a­­sprin»es«tră la icoane candel­e, peste piept, cu dreptele lor, Iși așternend crucile mintuitoare rostind, pe șop­tite, sacrele rugăciuni ale strămoși­­șilor... Și, ca și cum din mădularele și su­­fletul lor nu se deslipea nimic, de durerea despărțirei, nu plingea nici una. Nu!.... știu­ toate că din ele și cu Bl © se va înfripa, se va țese ! Idea­lul National- -------0 (emei române, mare și surRetor a fost momentul despărțire!, mari vTORIi să fiți mereu ca acum, cred, ca prin minune, ați tăcut la noi orice patimi și, ca albinele lucrătoare, toate ne-am așezat la locul nostru . Toate Împletim aci la cununele de lauri pe cari va să le așezăm, mo­rfod, pe frunțile eroilor acestei țări. Întorși d’acolo Înconjurați de slavă și de lumini, ca arhanghelii din vre­murile biblice. Și voi, scumpe surori <Hn Ardeal, n’ați plin­ de bucuria bucuriilor noastre ? !-» s', fi petrecut oare in sufletele voastre, când ați văzut ofi armata vin, la voi? , Feciorii noștrii, ca frunza și ca iar­ba, aleargă s­­ vă scape de robie? Sibiul, Brașovul, Biserica Neagră, In care Țepeș dara foc ungurilor, pe cari acum atătea sute de ani, zi pre­tinse și ii tratase cum meritau. Bran, Șapte Sate, Secai«, pline toate de fecioare mindre, cum ar fi răsu­nat de cintecele voastre, cind ne ză­riți șoimii. Vremurile azi­stet și mai mar­ca pe vremea legionarilor Romani. Ce ziceți voi c'acuma venim acolo fără pașaport? Și iar cugetarăți că tricolorul... tricolorul național, spaima și groa­za ungurilor, acum nu ni mai țineți ascuns în Sipote și sub pervazurile icoanelor. Și-au încins femeile mijlocul, au ras fecioarele la cosițe panglicele tricolore, fără să le mai fi« frică de spanga jandarmului. Au scos din •hichitele lădițe­lor pică și cea mai mică și cea mai mucezi­tă și m­oto­­rotolită cordea și cordeluță, cu cele trei culori scumpe și, cinci plingînd, cinci rtzind le bucurie, a fi strigat. Trăiască armata rominá. In lădițe și sepeturi, au început să-și așeze: teancuri, teancuri, tru­­sourile, doar cu grija d’ași alege fie­care de tovarăș căte un viteaz ostaș român. j ȘVARA _ _ _. * -k­ 1 -»*­•-­ f# | • ^ Noul ambasador Spa­niol la Roma ROMA, 15 Septembrie. — Din Madrid: Marchizul de Villa Urgutia a fost numit ambasador al Spai­iT pe Mngă regele Italiei. (A. T. L), Scutiri cari se impun Suntem, cîți­va transilvăneni ,cari ne-am prezintat la regimentele de artilerie din Capitală, avind actele în ordine, amo­ fost primiți ca vo­luntari la acel­ reg., spre a fi tri­­miiși la școala pregătitoare de ofi­țeri de rezervă, la 1 Octombrie a. c. Regimen­tele au intervenit la mi­nisterul de ră­zboiu și au întrebat, dacă suntem scutiți de taxa de 1000 lei pentru cal, după cum spuneam, noi oft Va făcut și cu alți colegi de ai noștri, cari și-au­ făcut stagiul în 1916 Octombrie. Ministerul de răz­­boiu ne-a refuzat această cerere. Vă rugăm săi bine-voiți a interve­ni Și a supun, ministerului de rfăz­boiü cererea noastră colectivă de a fi scutiți și anul acesta de suma de 1000 lei, cu ani mai mult, că noi in­trăm înaintea termenului și mulți dintre noi acomodîndu-se cu viața de militar poate se vor și activa — în consecință doresc a fi la o armă speciali Motivăm rugămintea noastră cu faptul, că, toți tinerii cu termen re­dus, cari și-a fi fătent stagiul la arti­lerie, și sunt de origină transilvă­nenii, au fost scutiți și deci cu noi de ce nu s’ar putea face acest mic sacrificiu, de­oarece nu sun­t mai mai mulți de 5—8 ceea ce nu reprezintă o pendere considerabilă pentru Stat. Primiți vă rugăm domnule Direc­tor, asigurarea distinsei noastre con­­siderațiuni. Tineri cu termen redus — ar­deleni — recruta­ți la reg. de art­erle f filiM U «Hi! — Canibalii au început să arunce asupra orașelor pachete oe microbi — S’a putut constata Ieri că dușmani nu se mulțu­mesc sa ucidă femei și copii nevinovați; numai cu bombei ® pe cari se aruncă în mișelește!— Bor atacuri aeriane. Nu, aceasta nu le ajunge. Ei recurg acum și la alte mijloace barbare, aruncă asupra orașelor și satelor pachete continfnd MICROBI. Astfel au aruncat asupra mai multor locali­tăți din Vlașca miei pachete continind un fel de bom­­boane cari cuprind adevă­rate culturi de microbi, aducătoare de molime. Istoria n'a cunoscut încă până în present o barba­rie atît de grozavă. Cani­balii descendenții lui Atila, numai au nici" un "fel de scrupul, nu se mai dau în­lături de la nici un fel de grozăvie. Mijloacele acestea la cari recurg dușmanii noștri, dovedește mai bine ca ori­ce, disperarea lui, și arată că a început sa'și dea sea­ma că sfîrșitul lui se a­­propie. Furia­tul impotri­­va noastră, dovedește că loviturile pe cari i le dăm pe front grăbesc acest sffrșit. Publicul să fie insă pre­venit și să bege de sea­mă. Nimeni să nu se apro­pie de aceste pachete prin cari dușmanul vrea să se­mene moartea in rîndurile populațiunei noastre ci­vile. Ori de cîte ori se vor vedea căzind asemenea pachete, să fie înștintate autoritățile, cari prin anu­mite mijloace vor șli să înlăture primejdia. On saint de pe front Primim următoarele: Ziarului „Dimineața!" București. Trimit un salut după frontul de lup­tă, pân de venerație și respect, pen­tru eroii de la Turtucaia. Trăiască România! Socot. Edward Racovitză din :­­M artilerie * Deputat 4 Jl. ■ mi.A / MIBLIOTECA / UNIVERSITÄT« I ' Locot. Nicolae Stoicesc din marina militară Unul care printre cei dintii _ și-a jertfit viața pentru Patrie. Ca militar a luat parte la campania din 19 Î3 co­­mandând trupe de debarcare, iar in cea actuală o parte largă la lucră­rile de apărare ale portului Cons­tanța unde, în largul mărei în lupta de priză a unui vas otoman, a murit ca un brav marinar. Ca scriitor mi­litar este autorul unei savante lu­crări. ..Flotilele nu răboad­e pa Du­­­năre“, bris âî>reșișiă de înaltele cercuri militare, iar ca literat a pu­blicat în diverse reviste „Note de bond“ și a prezentat teatrului Națio­nal din Iași feeria „Visul iubitei" în care viata de marinar e divinizată. Cu el a dispărut un tezaur de ener­gie și devotament pentru marină, un adevărat marinar. Partidul gunarist pentru intervenție PARIS, 16 Septembrie. — Parti­dul gunarist sub președinția chiar a d-lui Omaris, s’a pronunțat în cursul unei ședințe extraordinare în favoarea eșirei din neutralitate. — (Agence Radio). Pentru cantina „Adevărului" Suma din urmă Lei 635.— Gheorghe C Stoicescu, str. Gh. Cantacuzino K­O, Loco 150.— D-na E. B., Loco 100.—­­ Total Lei 885.— * Primim următoarele: Domnule director, Am onoare­a vă comunica, că prin intermediul nostru, domnul M. Carniol fiul, președintele societătei „M­alibmn" a binevoit a dona „Canti­nei Adevărul“ suma de cei cinci sate, pe care v’o înaintăm odată cu aceasta. Menționăm încă că domnul Carniol în afară de această donaționă a mai donat: Familiei Luptătorilor lei 1000 Societătea Crucea Roșie „ 1000 Cantinei Ciocanul „ 500 Primiți, vă rog domnule director, asigurarea deosebitei noastre con­­sideratiuni. Prefectul Politiei, CORBESCU Etapele de la frontieră In șiruri lungi sosesc prizonierii de războiu, sub ochii vigilenți ai bravilor noștri soldați I­A , I­i­st­em și fiele ——————— —— —————j Primăria Capitalei ne trimită «per» publicare, următoarele, pe cari le re­producem întocmai : „Primăria Capitalei, lucrează cu „multă activitate la lansarea unui „apel către Cetățeni, în s cop de ar „atrînge obiecte de rufuri © de corp „sau sume de bani pentru armată" „cu care să se cumpere asemenea .­Obiecte. „Față de inițiativele atât die rău­­„șite, luate pînă in prezent de d­­„Emil C. Petrescu, Primarul Capi­­­talei, pentru actele sale de­­«eisten­­„ță publică, suntem siguri că re­­„«notatul acestei sub­scripțiuni db» „Bînd seamă de importanța P# care „o prezintă, va fi una din cele mai „strâmi­eite, cetățeni înțelegînd căi „în afară de bine-facere Îndeplinit» „este o chestiune de demnitate și d* ,onoare de a­ subscrie pentru «SI» „mată". De prisos să miai adăogăm­ cela de la noi. ■ ■ * O scenă autentică la u­n croitor din Iași:­­ „ — Domnule, să mi faci o jumă­tate de palton. — Cum jumătate de palton, în­trebă croitorul, crezând că are de-a face cu -n nebun. — Da d-le, o jumătate de palton, că nu­-i voi­ de vorbit franțu­zește... Cu greu­ s-a putut dumeri croito­rul că e vorba de un demi-palton. ^ Cenzura nu respectă nici cele sfin­te. . Primul lucru pe care l-a impus războiul a fost, cenzurarea decalaju­lui. In toate țările beligerante a fost suprimată porunca IX. ^ Cum se scrie Istoria în zilele n<» F Cu foarfec». Directorul școalei elementele viticultură din Valea Catlus&mmB „La școala de vi­cultură de «îel­enit mai multe locuri de bumserî. In anul I. Până'n prezent — ponn din cauza evenimentelor — nu am prezentat nici o cerere de intertwor. Școala aceasta era frecventei mai mult de fii de săteni. _1 * „Suntem­ mai mulți lucrători «■* am lucrat la atelierul central CIA­R, pînă în ajunul mobilizarei, eu am plecat să ne facem datoria cSlui Patrie. Aflăm acum, cu durere ** soțiilor noastre nu li »• dă­­««­ conform regulamentului* •, D. C. Hristu, me­dic sublocotej M fiSî de rezervă, ne roagă să arătăm «8 d-sa mi este rănit, ci perfect să afi­il­ sa a fost trecut, din greșalăi printre ofițerii răniți. ■a* Un locuitor al Capital*1 a gCIS8 Uft mijloc eficace contra aeroplanelor străine-Ori de­­ cîte ori se apropie acestoar ei apare un balcon, purtînd un fen­d cap. » j_ El­ a fost arestat. ._r­­i.* Un cetățean privind cum nele1 dușmane se‘ncapățineaz» con­­tra tablei de pe acoperișuri!« nț# tre, *ă*».vut o vorbă de spirit: •" — Proști mai sînt nemții,­­d­e fi făcut tabla și tot el w «*« WM* Im Franța s'ar fi scris» mult«­­ frumoase articole fixățînd în eviden­ță spiritul poporului, care era numai că nu se alarmează, dar găseam« cîte o glumă de plasat, chiar sub fo­cul dușmanului. ____ La noi, individul, ne spu» ca a fost arestat. .. „ „ Un cititor al nostru n« comu­n»cu următoarea propunere contra aero­planelor dușmane: ^ Să se facă procesiuni pentru vsssf și furtună. . t­ ăt ! Ploeștenii au rămas «efllagi «oa­meni de viață și de veseli«. Am întrebat azî pa un sunfie îl nostru, sosit de la Pi­tești: — Ei, pe la voi sunt ceva bemfi«.. aeroplane inamice ? ! — Cum să fie. Noi avem furtuni, cu vin și țuică. Te ținem la distanță,­ CRAMPON ; —— I— I — I­I­ i

Next