Dimineaţa, octombrie 1916 (Anul 13, nr. 4521-4551)

1916-10-28 / nr. 4548

JOT1-­Bro 4§43 c p ÎNAINTAREA MARTRA SONTINIA IN­ IOBROGEA * --— — — —— — — — — In iTírssüN info in­fint­­­sias de Minri risiüs In salva Prisi! Sto ási*© Ital stostim I Broi­g^,in Isii­s Nsid Mapele Cmapitep Creiaepal © OmilWICAT ITo. 73 liden­tie fe in­ mini m­ii­l • 26 Ock. (8) teair­, 1916 © re!© 1 dim. FHONTUL DE NORD și Mem WEST.­­ Pe grasiíia ű ® \Jes* a Mol­dovei wtml. homn. ln Vaise Buzaului, La Tabla Bufii, Brato«@a și Predetaș acțiuni de artilerie. In Valea Prahovei bombardament violent de artilerie, s’a respins un atac al infanteriei inamice. Pe restul frontului sî fiu afla neschimbată. _ ■" FRONTUL de SUD­: Foc de artilerie si infanterie In lungul Dunărei. In Dobrogea am înaintat spre Sud; midroplanele inamice au atacat Sulina, unul căzând pe apă a fost luat împreună cu pilotul și observatorul sân. i —------------**——­ Ordin circular No. 15.069 din 25 Octombrie 1916, privitor la plata in­demnităților de chirie pe semestrul al II-lea 1916—1917. (Serviciul con­trolului, contabilității, contencios și pensii). Ministerul dispune ca, de la data ordinului de față, să înceapă­­ plata indemnităților pentru chirie pe se­mestrul al II-lea 1916—1917", prin etate nominale, din creditul des­chis pentru cheltuelile de războiu­, în­ ci cândiți­unile următoare : 1) Pentru toate garnizoanele in­demnitatea de chirie se va calcula pe baza unei singure cote, potrivit situați­unii de familie a fiecărui ofi­țer și anume: a) 12,­50 la sută din solda bruto lunară bugetară (fără accesorii și fără sporul de 1/5) celor căsătoriți având copii minori necăsătoriți, ori văduvă cu copii minori necăsăto­riți ; bi) 10 la sută, idem celor căsăto­riți, fără copii sau cu copii majori ori minori căsătoriți; c) 7,50 la sută, idei celor necă­sătoriți sau văduvi fără copii. Cotele lunare de mai sus, înmul­țite cu șase, vor da cuantumul bru­to al indemnității de­­ chirie cuve­nită ofițerului pe între­g­­ semestru a cărui plată se­ autoriză prin pre­zentul ordin. Din suma brută cuvenită se va re­ține taxa de 3 la sută pentru te­zaur, așa cum s’a procedat și în se­mestrul precedent. 2) Vor avea dreptul la indemni­tatea prevăzută la punctul 1 de mai sus­:­­a­) Toți ofițerii activi, iar dintre ofițerii de rezervă mobilizați într’­un serviciu al armatei, numai acei­­ cari au optat pentru solda gradului mi­litar, în condițiunile prevăzute în legea și regulamentul măsurilor ex­cepționale ; b) Funcționarii civili ai armatei, bugetari și diurniști, cari se găseau în serviciul armatei și înainte de 14 August 1916, data decretării mo­bilizării ; 0) Inspectorul și șefii de muzică; d) Profesorii cu catedră în învăță­mântul militar, prevăzuți în buget; ej) Confesorii bugetari; 1) Maeștrii și su­bmaeștrii (armu­rieri, potcovari, curelari, croitori, lito­grafi, etc.), de­ la­­ corpurile de trupă și de la toate stabilimentele militare. 3) Prin urmare, pentru evitarea e­­rorilor, se va ține­­ seamă că nu au drept la această indemnitate : a) Ofițerii de rezervă mobilizați,­­cari au optat pentru leafa funcțiu­ne­­lor civile, întru­cît­­ aceștia, con­form art. 48 din regulamentul legei măsurilor excepționale, nu au drep­tul la­­ alte alocații -militare- de­cît la prima de- echipare și alocația zil­nică de hrană; b) Ofițerii, funcționarii, maeștri, etc., cari locuesc în clădirile statu­lui, dîn-șii sau soțiile lor,­­profesoare sau directoare,­­cari­­ au locuință și alte înlesniri, precum luminat, în­călzit,­­etc. ; , c) Reangajații, întrucît ei au în­lesnirile lor speciale stabilite prin le­gea pentru reangajarea gradelor in­ferioare în armată; d) Toți cei cari nefă­cînd parte din nici un­­ element al armatei, sau fi­ind grade inferioare, se găsesc între­buințați în serviciul armatei numai după dat­a decretărei mobi­lizărei, ,ca: preoți, consilieri juridici, translatori, cei rechiziționați și în genere toți cei fcari numai din punct de vedere al raporturilor de servi­ciu au fost asimilați cu vre-un grad militar. 4) Ofițerii activi și­­ funcționarii ci­vili din corpul jandarmeriei rurale și acei diin corp­ul grănicerilor, mobi­lizați la partea activă, vor primi in­demnitățile de chirie la ca­ ue au drept după bugetul ministerului de interne și regulamentul legei grănicerilor și pe care ac­ele ministere trebuie să le verse lunar la tezaur, odată cu­ cele­­la­lte ratribuțiuni­­ bugetare potrivit legei măsurilor­­ excepționale­ și re­gulamentului acelei legi. Ofițerii activi și funcționarii civili din­­ sun­ arătatele corpuri rămași la partea sedentară, vor continua a-și primi ca și mai înainte indemnita­te­a de chirie ce li se cuvine num­ai de la ministerele respective, după cum primesc și celelalte retribuțiuni. Ofițerii de rezervă mobilizați la ja­ndarmieria rurală și grăniceri, v­or primi indemnit­a­tea de chirie prevă­zută la punctul 1 din prezentul­ or­dini, fie­­ că­­ ar fi mobilizați la partea activă, fie­­ la cea sedentară, însă numai dacă aui optrat pentru solda gradului militar. 5) Ofițerii sau ,funcționarii­­ cari se găsesc pe front, ori în altă­­ garni­zoană -deosebită de ace­ea în­­ care se află familia lor, pot să­­ ceară, pri­n raport scris, că indemnitatea de chi­rie­rie li se cuvine să se plătească so­ției sau alt­ui membru al familiei­­ lor, acolo unde tocmește familia. Pe raportul ofițerului sau funcțio­nar­ului, înaintat comandant,unui u­nităț­el sau șefuitui serviciului sub ale cărui­­ ordine se găsește,­­acest­a va atesta că nu i s-a plătit ofițerului a­­ce­astă indemnitate­, după cererea­­ sa, iar acel raport c­u­­­ această atestare. S­e va transmite comandamentului diviziei în regiunea căruia se găsește familia ofițerului sau funcționarului­­ cu drept la chirie­, spre a regula e­­fecttularea plăței în mîinele celui în drept; 6)­­Soția și­­ copiii minori ai ofițeri­lor sau funcționarilor civili, morți sau­­ dispăruți după data de 14 Au­gust 1916, vor primi indemnitatea de chirie prevăzută la punctul 1 pe în­tregul semestru, ca și cum soțul sau părintele lor­­ ar fi î­n viață sau pre­zent l­­a serviciu. Proba acestui drept se­ va face printr-un extract de pe actu­l d­e că­sătorie și prin extracte de pe actele de naștere ale copiilor minori, atesta­te d­e ofițerul s­tărei civile cum că,, căsătoria nu s’a desfăcut prin divorț și că copiii sunt în viață își sub îngri­jirea mamei lor. Dacă copiii sunt orfani, întreaga t­orie, indemnitate­a de chirie se va împărți proporțional cu­­ numărul cor­pilor minori necăsătoriți printre cari se va prenumăra și soția ac­tuală și în viață. Dacă copii sunt orfani, întreaga indemnitate cuvenită tatălui lor se va plăti acestora, prin tutorele lor. Proba morț­ei sau dispariției se va fac­e prin indicarea în cerere a „Mo­nitorului Oficial“ în care se găsește publicată lista morței sau dispari­ției ofițerului sau funcționarului ci­vil respectiv. Cererea va fi adresată comanda­mentului diviziei pe teritoriul căreia se găsește cel care solicită această indemnitate, spre a lua măs­uri pen­tru efectuarea­­ plăței. Ministru de război fl. Vintilă I. Brătianu Directo­r superior, Intendent General Stanciovici Punerea in libertate a lui Liebknecht refuzată PARIS (dată suprimată­­ de cen­zură).­­ După o telegramă din Berna, comisia internă a Reichsta­­guluii a respins o moțiune a socia­­lișt­io­r cerînd suspendarea urmări­­rior­ în contrar lui Liebknecht și pu­nerea sa în libertate provizorie, î­n timpul seziunea Reichstagului. (Ag. Radio). ; - Sublocotenent activ AUREL DIA­­ICOINESCU reg. 70 infanteria mort în mod­ eroic­" în ziua de 30 Septembrie, în vârstă de 19 ani. # Următoarea scrisoare primită de preotul Consta Diaconescu fratele sub­ loct. Diaconescu, arată­ înaltele calități care împodobeau, sufletul a­­cestui brav ofițer, căzut în urmă pentru mărirea patriei s Nene Costică. In fine a sosit și ceasul cel­ mult dorit- Romînii au pășit dincolo­ de învechitele granițe despărțitoare de secole între noi și în curând vom fi departe. Luptele s-’au angajat în mod temei­nic. Avem răniți și prizonieri. N’am avut fericirea ca să fiu și eu printre cei dintîî cari ați trecut granița. Dar o vom­ trece și nu mă vom­ întoarce. ,Sînt așa de entusiazmat. Sîngele în mine clocotește, îmi vine să plec și totuși vom­ mai sta încă cîteva zile, până se va mobiliza complect batalionul meu. Sînt complect echipat: revolver, cartușe, haine d­e iarnă, lopată, cara­bină. Vo­iü pășii încrezător, măreț și răz­­bunăto­r. V­omü contribui Cu viața m­ea la înfăptuirea idealului nostru de veci. Trăim zile grele dar și cele mai frumoase din elte vor fi pentru­ noi romîni­i, de aceea sunt vesel că am să mor. Și acum să dea Dum­enezeu să ne mai întâlnim cu­ bine. Veți primi niște fotografii de la mine. Salutări frățești și pline de dra­goste vi sa trimite fratele. Adio! AUREL» DIACONESCU fined 28 Octombrie 1918’ Un interview cu VenizOlos --------- I LONDRA, 24 Octombrie.­­ Co­­respondentul din Atena al ziarului „Morning Post" spune că ziarul „Frentheros Typhos" publică un lung interview ca d.­yenizetos care dezminte acuzarea inamicilor lui, după care mișcarea sa ar avea de scop împărțirea Greciei și detrona­rea dinastiei. Guvernul provizoriu­ spune Ve­­nizelos, nu vrea de­cît să se ție de obligațiunile luate față de Ser­­bia, să alunge pe bulgari din Ma­cedonia, și să spele paza de pe o­­noarea națională. După ce se va atinge acest scop, chestiunea constituțională va fi re­zolvată fără nici o dificultate. Veni­­zelos a vorbit cu cea mai mare în­credere despre posibilitatea de a forma o armată capabilă să alunge pe bulgari. Aliații au furnizat echi­pament, aprovizionări și bani în deajuns. Guvernul provizoriu are venituri considerabile din provinciile care se găsesc sub stăpînirea lui; ele sunt suficiente să acopere toate cheltu­elile administrative, afară de cele ale armatei, cari însă sunt plătite de aliați. In ceea ce privește chesti­unea recunoaștere! în mod oficial a guvernului provizoriu, Venizelos consideră aceasta numai ca o sim­plă formalitate, de­oarece „de fac­to" el este recunoscut de pe acum de către puterile înțelegere­, cu care lucrează în cel mai perfect a­­cord. (Ag., tel. ettgl.). ce imp­rimmmte Împăratul Wilhelm proclamn­d independența Poloniei Londra. 24 Octombrie. — Ziarul „Times” într’un articol de fond inti­tulat „O cursă pentru polonezi” spu­ne că preda,mapa făcută de guver­natorul Poloniei, cît și scrisoarea îm­păratului Austriei adresată primu­lui ministru german divulgă în fie­care frază părerea de roü cu care au fost făcute concesiile. In toate punc­tele de vedere ele sunt în contrast absolut cu promisiunile făcute de că­tre marele duce Nicolae în prima lună a războiului care au fost în mai multe rânduri confirmate de Țar. Proclamațiunea adresată de germani ,mul­ui regat polonez, se ocupă în mod amănunțit cu situația militară. Se pare că singurul motiv al creației acestui stat este să se forțeze su­pușii polonezi din districtele rusești ocupate să-și facă serviciul militar in Germania sau Austria. Se spune chiar că Hindenburg ar fi insistat asupra necesitatei de a recruta fără întîrziere din aceste ținuturi noi con­tingente pentru armatele lui. El mai are nevoie de 700.000 recruți din a­­ceastă sursă. Deci, primul servietă, care va cere Germania „Poloniei“ in­dependentă va fii să-i furnizeze sol­dați. De fapt, acest regat a fost creat numai cu scopul de a face ca recru­tarea supușilor ruși de către ger­mani să fie mai mult sau mai puțin legală. Acest proect este o călcare a principiilor celor mai ele­mentare ale dreptului internațional. transferarea trupelor­­ GRECEȘTI DIN TESALIA­ , PARIS, (întîrziată).­­ După o informație din Atena un comunicat oficial anunță că pentru a evita sen­timentele de bănuială a înțelegerea, regele Constantin a ordonat în mod spontanen transferarea din Tesa­­lia Ia Peloponez a corpurilor 3 și 4 de armată și a diviziei a 16. Tran­sferările au început pe ziua de 3 Noembrie. — (Agence Radio). ANGLO- FRANCEZII 'VOR OCUPA REGIUNEA ECATERINA LONDRA, 24 Octombrie. — Co­respondentul din Atena al ziarului ..•Morning Post“ spune că după ul­timele informațiuni, Puterile înțe­legerii și Grecia au ajuns la o înțe­legere în ceea ce privește chestiu­nea localității Ecaterina. Spre a împiedica vărsarea de sînge și lup­te fratricide, trupele anglo-franceze vor ocupa regiunea Ecaterina pi­nă la lichidarea definitivă a acestei chestiuni. Băncile din Atena au pri­mit ordine să împrumute guvernu­lui de apărare din Salonic o sumă de 5 milioane franci, ca prim vărsă­­mînt în contul Puterilor Ințelegerea.­­Ag. tel. engl.). GRECI REFUZA CESIUNEA­ TEMPORALA A FLOTILEI UȘOARE LONDRA, 24 Octombrie. — Co­respondentul din Atena al ziarului „Morning Post" spune că regele Constantin a întrunit azi pe ex prim ministru Zaimis, Skuladis, Guna­­ris Dragumis, CJ Hageropoulos, De­­metropulos, cît și pe actualul prim ministru și ministrul afacerilor stre­ine spre a avea și opinia lor asupra ultimei cereri a aliaților, cesiunea temporală a flotilei ușoare. Majori­tatea a fost în contra acestei cesi­uni. Acest răspuns va fi comunicat azi amiralului du Fournet. (Ag­­tel. engl). *Bum și Din curiozitățile scrisorilor pe cari le primim, de ipe front, Domnule Director. ..De durerea cari ni vinitu, Ia ma­ta­­i, mam gînditu, ca i să publici și mie un rîndu. — Cotar mic la toți cari mă cunoscu că! Eu sunt acuma Internatu la Spi­talul Internatu No. 267 Iași. Caporal Stefenii Bîrjovanu regimentul Roman No. 14 Iar pe contră pagină citim : „Ziua 14 Octovrie a veniitu și Eît 2 luni aimu împliniții, piciorul Stîn­­gu mi la găuritu', 3 cartușă de Plubu oțălitu. „La Dumzeu­ mami Rugatu și pa mine ma Salvatul. Vă Salutu cu ce mai mari Stimă a Inimi meu­. , * 1 2 3 Stefeni * r-'­­ ) Spulb’ereanu Petre, soldat în‘regi­mentul 1 grănicer, ne scrie. ..Sînt concentrat de la 1 Mai 1915, actualmente mobilizat. Am luat par­te la lupte prin Transilvania,­­am fost rănit însă n’am avut atîta du­rere de rană, care îmi fracturase brațul stâng, cîtă durere am cînd­ primesc scrisori de la mama, care nu mai are nici uni s­prijin, căci are cinci fii mobilizați, că nu primește ajutoare nici bănești și nici de bran țe de munca câmpului, pentru că nui voește­ domn primar al comunei Ghi­bești (jud. Olt)”. “ Urmează cîteva acuzațiuni la­ adre­sa primarului pe care îl recoman­dăm d-lui ministru Morțun. -... ” .­­Scrisoarea unor răniți : „Mai mulți răniți ne plin­gemi joi contra unui domn plutonier­ major de la­­ partea­­ sedentară, din, școală militară de infanterie, din Dealul­ Spirii. Fiind internați în susul zi­sul Spital, am fost înjurați și bă­tuți, în mod îngrozitor de către a­­cest domn plutonier. Mai ales a fo«r. greu bătut sergentul rănit Uhristoih Simion, din reg. 18 infanterie. iif-O femeie se ruga­, cu lacrimi. __ îmi mor­ copiii de frig; d­ați-mi ști mie SCO kg. de lemne. _ Nu putem da, de cît 1-000 Kg. Ar trebui să ocupăm coloane în­tregi din restrînsul nostru spațiu dacă ar fi să publicăm numeroasele scrisori de mulțumire, ce se adre­sează prin noi, d-lui profesor Gerota ajutorului d-sale, d. dr. Sachelane își ic-nei Gerota. Intr’adevăr sânt sute și mii de răniți cari au fost scăpați de la moarte de cel de mai sus și îngri­jiți cum nu se po­ate mai bine și toți aceșta, suite și mii ne adresează scri­sori de mulțumire, pe cari le însu­măm în rîndurile de mai sus.­­$■ ,,L’Homme Enchaine“ publică­ ur­mătoarea tele­gramă din Milano: Ziarul „Corriere della Sera“ scrie: Pe o linie curbă de aproape 22 k­m, se desfășurase, după ce trecuse Du­nărea, o forță română prea slabă pentru un atare front. Trei fapte ce sînt cunoscute , acum prin, comu­nicatele inamice confirmă că nu pu­tea fi vorba decît de o demonstrație. In primul rînd, faptul că romînii nu au transportat artileria pe malul drept al Dunării în­­ al doilea rînd, distanța ce separă Rahovo de fron­tul Dobrogei, în al treilea rind, fap­tul că atunci cînd trupele inamice dela Rusciuk și de la Turtucaia au înaintat, trupele romnîești s-au de­gajat cu o mare rapiditae și o mare preciziune luptind exact atit cît tre­­bu­ia pentru­ a ține pe inamic în res­pect. Ziarele inamice pot ii toată voia tor vorbi de operațiuni mari, va fi greu,ca să afle oameni dispuși a‘T crede“. . ...... .­.„i­­rDAMPAN

Next