Dimineaţa, ianuarie 1919 (Anul 16, nr. 4573-4600)

1919-01-15 / nr. 4584

Clemencean și Ionel Brătianu Noi­ credeam, naivii, că cen­zura este instituită pentru a proteja ordinea publică, care este amenințată — vorba vi­ne — de o primejdie oare­care. In toate țările, de altfel, în timip de război, cenzura n’are alt rol decât de-a controla știrile militare și a pune frâu spiona­jului, care se poate face prin ziare, fără știrea chiar a celor ce le condu în fericita țara românească, cenzura nu este instituită pen­tru a proteja societatea de rău­făcători. Ea­ este instituită pur și simplu pentru a proteja pe domnul Brătianu și pe oamenii săi de casă de atacurile ziare­lor. Guvernul domnului Bră­tianu, are incontestabil o presă rea. — cum se zice în franțu­zește. Așa fiind cenzura alt rol nu are decât de-a ne împiedica să atacăm pe domnul Brătia­nu. Reușește ea în această sar­cină ingrată? Credem că nui. Cel mult dacă ne sâcâe, căci tăind dincoace o frază, dincolo u­n pasagiu, sensul general rămâne și scopul nostru este atins. Pe lângă aceasta suntem împiedi­cați în exercitarea profesiunei noastre, căci cenzura operează greu, încet și ne întârzie ora aparițianei. Dar, în definitiv, cenzura nu și-a atins scopu­l de a apăra pe domnul Brătianu, contra atacurilor aproape una­nime ale presei. Acestă să fie rolul cenzurei ? D. Clemencean­u care a avut de suferit mult din cauza cen­zurii, în­cât ca protestare a tre­buit să înlocuiască titlul ziaru­lui său l’Homme Libre prin acela de­­ Homme ench­aine, a dat exemplu de cum înțelege cenzura, când a ajuns la pute­re- Un ziar socialist de provin­cie a atacat foarte vehement pe primul ministru- Un cenzor prea zelos, — un d. Corbescu din localitate, a găsit de cuviin­ță să cenzureze articolul cu pri­­cina și mi se pare, chiar să sus­pende pe o zi, ziarul. Partidul socialist a anunțat o interpela­re, iar presa a protestat contra acestui act de samavolnicie. A doua zi a apărut în Journal Of­ficial o notiță care zicea în e­­sență: „Dn președinte al consi­liului declară că libertatea ata­cului contra a­ sale o are orica­re francez' ‘. Interpelarea s’a retras și întreaga presă a re­cunoscut că prin­tr’um cuvânt de spirit, d. Clemencean a re­cunoscut că dreptul presei, este intangibil. Am uitat să spun că d. Clemencean anunța că cen­zorul care și-a permis această călcare a dreptului presei, a fost pedepsit și înlocuit,­­ Aceasta se petrecea în Fran­ța — și în timpurile cele mai grele ,când nemții erau la Cha­­teau-Tipery. La noi nemții s’au retras, to­tul a reintrat în legalitate. Nu mai suntem de fapt în războiu, căci înaintarea noastră în Tran­silvania, e mai mul un marș triumfal, iar mnicele hărțueli cu bolșeviștii în Basarabia, n'au nici o importanță. Marea ma­joritate a socialiștilor arestați, acum o lună, sunt puși în liber­tate. * Atunci de ce starea, de asecuți, pe când suntem în campania electorală, și cenzura care n’are alt scop, decât de-a atenua atacurile contra domnului Brătianu ! Cei în drept nu vor putea răspunde. În schimb publicul își va da răspunsul, publicul și alegătorii cari, peste, două luni, vor fi chemați să aleagă între domnul Brătianu și marea ma­joritate a țarei. Pendrul ca să dispară starea de asediu și cenzura este nevoie de dispariția de pe terenul po­litic a brătienizmului. Const. Miile j^aganasisunT....«■ [UNK] [UNK]«»Issss GÂNDURI SIMPLE OPTIMISM Sunt momente în viata omului cărui din cele rele, știe să scoată si un bine. Indopându-ne cu fasoli ca ne aducem a­­minte de vremurile când unii isi per­miteau luxul, să arunce castronul cu supă in capul servitoarei, pentru te­­ î­i tai nimic. Azi cete câteva servante cari mai binevoesc să slujeas­că au scăpat de acest accident. Apoi la birt chelnerii nu mai sunt obligati sa nu-­i’i intind­ in trie­turile cari tot erau tocmai fragede. Azi s'a dus si neplă­cerea asta, asa că lipsa de carne are si un bine. Ba ce sic, are mai multe! Unde mai e boala obezităței ? Unde mai sunt avele minerale pentru slă­­bire ? Care medic ne mai sfătuește azi să fim­ cumpărați la mâncare ? Iată ceea ce desigur au avut în ve­dere cei veniți să ne facă gospodărie. Și tot noi cu nasul de ceară, facem acum gălăgie. Veți zice d­v. că de atâtea bunătăți V* s'a" 'Mgit urechile, dar uite azi r­ am habar fiindcă sunt optimist si­­• rente sosesc silnic in portu­rile noastre, dar e grea descărcarea si mai grea aducerea lor la destinație. Ce-are a face ? E destul că ni se a­­nunntă sosirea lor, ca să ne mai trea­că focul... oh, ce vorbă! Cine mai face focul acum in Capitală dacă n’are rude sau puse. Ba mai este unul, să nu uit să vi-l denunț... E chiar subsemnatul care luând înainte speculatorilor, re­­chizitionatorilor și onora primăriei a remit să cumpere o căruță de bețe cu 250 bancnote ștampilate. Vedeți :Tata •sunt optimist pe ziua de azi. Când în­tâlniți pe cineva care face la fel sâ Știti că mizerabilul a reușit să sustragă bunei, noastre administrată un braț de lemne, sau ng kigr. de cartofi cu pre­țul maximal de­i lei!... Stan Bolovan Luptele din Nordul Basarabiei Hoarstea generalului Poetaș COMUNIDAT OFICIAL din 13 Ianuarie 1919 1) In Bucovina și Transilvania situația neschimbată. 2) In Nordul Basarabiei se con­tinuă cu succes curățirea zonei de bolșevici. Au căzut la postd lor <?ere eratul Poeta?, cu locotenent;’ Madenar« ?i Farceri precum și 15 soldați. Trupele noastre continuă a-1 răzbuna. M. C. G. Ziarul „DIMINEAȚA Primește abonamente ca: Lei 60 pe un an. Lei 30 pe șease luni. Lei 15 pe trei luni abonamentele se pri­v. ?. ; Str. Sărindar No. 9—11. la Administrația ziarului Un tren București—Cluj De acord cu „Direcțiunea serviciului mișcării“ din Transilvania, direcțiunea generală a C. f. R., a datorit punerea în circulație a unui tren de persoane între București și Predeal care să aibă în această stațiune legătură cu un tren care circulă pe linia Predeal — Bra­șov —­ Sibiu Cluj și înapoi. In consecință de mâine Luni, 14 ia­nuarie, se înlocuesc trenurile mixte No. 417 și 418, cari circulă în pre­zent pe linia București — Predeal, cu trenurile de persoane No. 127 in­dus și No. 128 la întoarcere. Trenul No. 127 Va pleca din Șam de nord la orele 5.45 dim­., și va sosi la Predeal la orele 12 din zi, iar trenul No. 128 va pleca din Predeal la orele 6 dim. și va sosi în gara de nord la orele 11.15 dim. După cum am spus mai sus, aceste trenuri vor avea legătura cu Predeal spre ,și de la Brașov-­Sibiu—Cluj și vor fi prevăzute cu câte un vagon-res­taurant din gara de Nord, cât și celelalte stațiuni de pe­ vechiul nostru teritoriu, nu se vor emite bilete decât până la Predeal, urmând ca de acolo să­­ se e­­mită bilete pentru stațiunile din Tran­silvania. Aceasta până se vor putea pune în circulație trenuri directe, cari să facă legătura cu nouile teritorii românești. Arestarea lui Appatthi DECLARAȚIILE D-LUI POPO­­VICI. REPREZENTANT AL GU­VERNULUI DIN ARDEAL In legătură cu arestarea de către autoritățile românești a faimosului dr. Appatth­i și cu lamentările gaze­telor maghiare, d. Mihail Popovici, reprezentantul diplomatic al gu­vernului provizoriu din Ardeal, a făcut următoarele declarații unui redactor al nostru : „Protestările presei și autorități­lor ungare în chestiunea arestării agentului provocator dr. Apparthi, tui se sprijină pe nimic temeinic, la percheziția făcută acestui in­divid de către autoritățile româ­nești, în colaborare cu comanda­­mentul trupelor aliate, în chiar m­o­­m­ent arestărei sale, s’au găsit nu­meroase manifeste incendiare, de o iman fă bolșevistă exagerată, dar cu o foarte vizibilă tendință în­spre maghiarizare. Cum vedeți, d-rul ArmataU nu va invoca nici cel puțin scuza principiilor sale. El este cunoscut peste munți ca un spirit extrem de Sovietist și se bucură în cercurile maghiare de mare influență. Dar ceea ce e surprinzător, mai ales în chestiunea aceasta, e toc­mai totil scandalizat cu care Pre­sa și autoritățile maghiare protes­tează în contra arestării acestui periculos instrument. Intru­cât ne privește, rămânem impasibili la toate aceste svărco­ri și socotim a­­restarea d-rului Ap­pali­hi nespus de nimerită, iar pedepsirea lui va tre­bui să servească de exemplu tutu­ror celor ce se vor mai încerca sa pescuiască in apă tulbure Generalul Berthalot­te Ardeal In gară la Sibiu, mi» grup «la Sărau? ardeleni sa­­l­ită pe distin­s&si general ffrancas. m&gt; vemmewn provizionoreo Ranatul cu Carnea — UN MONUMENT CELOR CARI AU LUAT — Eri­s a vândut carne în piață. Știrea sa pare a multora de necre­zut. Totuși este exactă. firi dimineață, pe­­ la orele 11, se aduse carne în piață și­­ măcelăriile au fost puse în funcțiune. Lu­ling a fost foarte multă și can­titatea de carne pusă în vânzare n’a fost suf­­iintat pentru a îndestula toată populația. Au fost însă eroi care au izbutit aiiă pătrundă până in halft și săi cumpere canto. Acestor eroi propunem .să ii se ridice un mo­nument tliiar in fața stalei de carne, noul, care se vând pe niște prețuri fantastice. Cum izbutesc acești băcani să a­­ducă alimente și nu izbutește să le­ a­ducă. Statul? Dacă cei însărcinați cu aprovizio­narea Capitalei sunt intro astfel, de inferioritate față de cei care specu­lează populația, s’o spui și să ne duim nădejdea de la ci, S; Unde sunt alimente Toată lumea se plânge și cu drept cuvânt, zic lipsa de alimente iar cei­ cu răspundere aruncă vina unii pa alții și toți se sculă apoi că nu avem mijloace de comunicație și că nu se pot aduce alimente la București. O fi și aceasta un adevăr. Suntem dispuși sa credem că nu se pot aduce ln București toate măr­furile lor coloniale descărcate de va­sele noastre care s'au întors cu ali­mente din țările aliate. Dorim să știm insă cum se fure cu­ la finele băcănii apar mereu mărfuri FNERZll si ZMER O ADRESA A ZIMMICENILOR CĂTRE GENERALUL FRAN­CEZ DESSORT Consiliul comunal, capii autorii­­iHor­­ și natabilitățiie orașului Z.ini­­tăcea au prezentul d-lui. general Des­­sort, comandantul diviziei 10 infan­terie colonială franceză, al cărui car­tier este d in localitate, următoarea a­­dresă de omagiu spre a exprima gru­­nhidinea pentru un vagon de făină, dată în ajunul sărbătorilor când o­­rașul rămăsese in lipsă desăvârșită. Domnuile general. Consiliul municipal, autoritățile și populați­unea orașului Zimcieea, unită K­vUO,un singur sentiment roa­gă la o­­ 1­1 general Dessort, nobil sol­dat al eroice și generoasei noastre surori iubite Franța, da a fi inter­­pretul admirați­unei noastre și a a­­dâncei noastre dragoste față de po­porul francez și de incomparabilii ei soldați, eroii de la Marna, liberatorii popoarelor. Spuneți tuturor că dela un capăt la altul al țarei, recunoștința ne este nesfârșită pentru Franța, ea, care în trecut a susținut dorința noastră de Unire și Independență și care astăzi face din visurile, din as­­pirațiunile și din idealul nostru o realitate : România Mare. Avem, domnule general, aceleași sentimente de mulțumire și stimă pentru dv. care sunteți tot atât de generos și nobil ca și poporul fran­cez pe care-l reprezentați. Noi ve­dem în dv. Franța. Dacă ați fi pătruns în­ fiecare că­suță în timpul sărbătorilor Crăciu­nului­­ și Anului Nou, ați fi avut Înaintea dv. cel mai mișcător ta­blou și profunda și creștineasca bu­curie a copiilor săraci, a văduvelor și a tuturor acelora care grație ge­nerozității dv., au avut pâine la masă și care știind că­ era pâinea Franței binecuvântau numele dv. Prin acest gest de ciocnită um­a­­nitate, ați dobândit dreptul la re­cunoștința întregei populațiuni a Zimnicei și suntem mândri de a­­ceastă încântătoare datorie ce ne este încredințată, de a vă prezenta omagiile sale, strigând : Trăiască Franța ! Trăiască Armata Franceză! Trăiască nobilul și bunul general Dessort ! Asociația generală a profe­orilor secundari dri la ora 5 d. a. s’a ținut o șe­dință la cercul profesorilor secun­dari, pentru a se pune bazele unei Asociațiuni generale a profesorilor secundari din țară. Adunarea a fost prezidată de d. profesor Mihail Dragomirescu. D.sa a dat citire unui memoriu, relativ la îmbunătățirea stărei morale și materiale a profesorilor, care v- îi prezentat guvernului. După aceia s-a luat în discuțiune proectul de statut, al asociației pro­fesorilor secundari, la care au luat cuvântul d-nii M. Drago­miresc­u, loan Otescu, Clinciu și alți. ■ 1 Lipsa temniței ș i NU SE MAI GĂSESC LEMNE. — SPECTACOL LAMENTABIL. - CE FACE PRIMĂRIA? Pe­­ lângă lipsa pâinei populația ne­voiașe suieră astăzi lipsa unui alt ar­ticol de mare importanță­­ a lemnelor. Cele câteva depouri cari mai func­ționau pe la periferie s’au­ închis de câteva zile și asalturilor disperate ale celor în suferință negustorii , răspund impasibili . Nu sunt ! S’au isprăvit ! Chestiunea e foarte îngrijitoare și se impune grabnica îmbunătățire a ei. Căci, pentru a înțelege­­ starea pre­cară a celor ce pe o vreme ca aceasta sunt nevoiți să stea fără foc, nu e n­e­­voe de prea multă sforțare. O grabnică soluție se impune. Pri­măria Capitalei are datoria să aducă neîntârziat și cu orice sacrificii lemne din pădurile statului pentru satisface­rea nevoilor populațion­ei. Altfel nemulțumirea celor în sufe­rință va dăinui și se știe că ea nu e bun sfetnic. P. A. S. Știri din Constanța OCUPAREA TRAC­ISI DE TRUPE­LE GRECEȘTI. _ EXPLOZIA UNEI MINE. — MOARTE SUBITA ORI CRIMA? — JEFUIRE. — DIVERSE ȘTIRI. — LIPSA DE COMBUSTIBIL CONSTANȚA, 11 Ianuarie.­­ Zia­rul ,„Proodos” cu data de 9 ianuarie care apare la Constantinopol ne a­­duce vestea că trupele grecești sub comanda generalului Ioani au ocu­pat întreaga Tracie, precum și linia ferată până la Sf. Ștefan, unde au fost instalate autoritățile grecești. La Adrianopol a sosit un comitet de doamne al societății „Crucea Ro­șie“ din Atena, pentru a împărți a­­jutoare refugiaților și săracilor. Armatele liberatoare sunt primite de populație cu un entuziasm de nedescris. — Pescarul Iani Tănase pescuind o mină flotantă în portul Mangalia și voind a o demonta, a făcut explo­­zie omorându-l pe loc. — Azi de dimineață într’o baracă din curtea telegrafiei fără fir de la vii, a fost găsit cadavrul unui in­divid în­ etate de 55—60 ani, oribil­ mutilat și intrat aproape în putre­facția. D. procuror Teodorescu a luat măsuri spre a se stabili identi­tatea și a se face cercetări dacă la mijloc este crimă sau moarte su­bită. — Locuitorul Alexandru Z.­­Ale­xandru pe când venea din comuna Caraomer cu căruța, a fost întâmpi­nat, de indivizi necunoscuți jefuin­­du-i de suma de lei IQOO și bătân­­du-1 grav. — Astăzi a sosit din Galați vapo­rul „Turnu-Severin" aducând peste 600 refugiați, precum și două­ vagi­ne cu tutun pentru cadrilater. — Brigada de siguranța a confis­cat deja comerciantul Chioae Memet In­ momentul când voia să treacă în Cadrilater sub ascuns, o cantitate de piei de vite în valoare de 12.000 lei. — Lipsa de combustibil se simte foarte mult­ în localitate. Refugiații cari se reîntorc la căminurile lor golite de dușman, se­­ văd lipsiți și de căldură. In urma intervenției d-lni primar V. Andronescu, comandamentul francez din localitate s’a oferit a da sub forma de împrumut o parte din cantitatea de lemne ce posedă, ur­mând ca ministerul de domenii să ia măsuri urgente pentru tăierea pădurilor aflătoare în Dobrogea. — Se dă ca sigura depunerea can­­didaturei pentru viitoarele alegeri a concetățeanului nostru Vintilă I. Berbereanu, avocat, ca independent. — Comitetul „Național Dobro­gean“ sub președinția d-lui P. Gri­­gorescu, a hotărât să depună comi­siei de aprovizionare din localitate autorizațiile ce se posedă din par­tea guvernului Coandă pentru ali­­mentele ce trebuiau distribuite re­fugiaților dobrogeni din Galați, ur­mând că aceste alimente să fie a­­duse de comisia de aprovizionare, a jud. Constanța pentru populația din Realitate. — Moscu, Problema alimentară și restabilirea comuni­cației In Ardeal Una din problemele cari preocupă In deosebi cercurile conducătoare din Ardeal e chestiunea restabilirea comunicației și a îmbunătățirei ali­mentare. Munca depusă pe tărâmul acesta de d-l ministru dr. R. Boila. In spe­­cial, e vrednică de menționat. Grație d.sale s’a restabilit ordinea la Petroșani, acest vast stabiliment industrial pentru exploatarea cărbu­nilor. Se știe că aci isbucnise la în­­ceputul revoluției de descompunere a statului maghiar, tulburări grave. Pretențiile muncitorime­ au fost satisfăcute, astfel că producția și-a reluat cursul normal. Orice urmă de bolșevism e stârpită acum. Din cărbunii extrași de la Lupani și Petroșani se alimentează căile­ fe­rate și toate întreprinderile indus­­triale cari produc articole de primă necesitate. In prezent se lucrează la orga­ni­­zarea alimentării funcționarilor de căi ferate. Se urmează apoi la organizarea a­­limentărei a întregei populații așa că dein 1 Februarie 1913 toți locui­­torii vor fi pe deaîntregul satisfă­cuți. In acest scop s’au suprimat orice permisuri și s’a interzis negoțul par­ticular de orice alimente, rămânând totul in seama ministerului de sub conducerea d-lui dr. R. Botin. In urma demersurilor făcute s’a putut ajunge la deciziunea ca în­treaga rețea de căi ferate a Ardea­lului să fie preluată de administra­­ția C. F. R. Telegraful și telefonul vor trece de asemeni în administrația Cen­tralei București, contribuind astfel într’o largă măsură la restabilirea vieții normale. In statii generale cam acestea sunt problemele care preocupă în special cercurile conducătoare de peste xnunți. P. A. S. Liga prizonierilor de război din România Comitetul acestei 11*1, despre, a cărei înființare s’a vorbit într’un num­ăr pre­cedent, a fost constituit în mod provi­zoriu, până la Congresul general, scopul lgei este: 1) Solidarizarea pentru apărarea drep­turilor cetățenești și individuale ale tu­turor prizonierilor de războiu. 2) Punerea imediat în legătură cu Soc, similare existente și cari vor mai lua ființă în țările aliate. 3) Crearea unei Instituții de ajutora­re a foștilor invalizi în urma răului tra­tament din lagăre. 4) Fondarea unui ziar care să apere Interesele prizonierilor. 5) Căutarea probelor până la evidență pentru pedepsirea exemplară a acelora cari din vina lor au cauzat căderea noa­stră ca prizonieri. 6) Intervenții pentru a se despăgubi prizonierii cari au fost jefuiți de obiec­tele și banii ce se aflau asupra lor în momentul căderii. 7) Pedepsirea comandanților de lagă­re, a tălmacilor a șefilor de lagăre cari au suprimat pe prizonieri spre a trăi bine în dauna lor. Adeziuni se primesc : I. Popescu-Vâl­­cea. Calea Griviței 197. Electorale Până acum, au fost depuse la bi­roul electoral de pe lângă trib. Dolj, ur­mătoarele candidaturi: Cameră: d. Virgil Nicolaid, având ca semn Crucea plină; d. Ti­tu Andre­­escu, având tot crucea plină și d. Const. I. Argetoianu, având ca semn steaua plină sub colțuri. • Senat: d. dr. Elie Antoniu, având ca semn crucea plină și d. Const. F. Argetoianu, având acelaș semn de mai sus, adică steaua plină. Congresul Pácei nternaționalizarea Constantinopolelui Lyon. — S’a h­ptărât La ședința Conferinței pen­tru pace, ca pasul pentru internațional­izarea por­­turilor sa înceapă cu Dar­­danelele urmând­­ și Bos­forul, cuprinzând și inter­naționalizarea Constant­i­­nospolifil«?, asigurând păs­trarea deschisă a canalu­lui. Deasem­enea va fi des­chisă eșirea din sudul Ru­sies a Stărei Negre asigu­rând regiunilor rusești paport&îsri porrisaM ® mt res­tul Sumei. CHESTIA LIGEI NAȚIUNILOR Paris.­­ Președintele Wilson a a­­vut o lungă consfătuire, cu Leon Bourgeois. Robert Cecil, generalul Smuts în chestiunea Societăței Na­țiunilor. Din părerile schimbate s-a putut constata că bărbații de stat rejigiezi și francezi sunt de acord păreririle asupra acestei importante chestiuni Coliano. ~~ Senatorul Sciola a fost însărcinat de guvernul italian re­­prezinte Italia în comisiunea inter­­națională pentru Societatea națio­nilor ce se va întruni la Paris in decursul conferinței. D Bourgeois, reprezintă Franța, d. Robert Cecil reprezintă Anglia, (Ag. Ital.) * Coltano, — In Italia, Franța și Anglia o comisiune specială a fost însărcinată de guvern pentru a stu­dia chestiunea Societăței națiunilor după principiile lui Wilson. (Ag. Ital.). StokHolm.­­ Un apel pentru forma­rea societății națiunilor a fost lansat de societatea suedeză prin personali­tăți aparținând tuturor partidelor po­litice. REVENDICĂRILE ITALIEI Paris. — O delegatiune oficială a In­­tregului Trenlin a votat la Trento o ordine de zi, care precizează dreptul italienilor asupra frontierei Crenetro- Vetto. Numai Italia ar putea garanta conexiunea teritorială cu pacea dura­bila națiunei italiene. Paris. — Eri a avut loc o mare ma­­nifestație populară pentru sărbători­rea plecării unu­i batalion de trenadiri pentru garnizoana orașului Fiume. D. KRAMMARTZ LA PARIS Paris. — D. Picn­­on a primit în­tr’o audiență pe șeful guvernului ceh, dr. Kramartz. * te se petreze is­tenii ÎNĂBUȘIREA AGITAȚIEI SPAR­­TACIENE LA HAMBURG Nauen. — La Hamburg s’a reușit prin concentrări de trupe și măsuri de pază, să se înăbușe ajftrările spartece. EINHORN IN SUEDIA Nauen. — Din Copenhaga se a­nun­ță că Einhorn, fostul prefect de poliție spartachist, contra căruia s-a lan­sat mandat de arestare, se află fan Suedia. —­ Arestări — Berlin. — Un mandat de arestare a fost lansat împotriva comandan­tului popular al diviziei de marinai Dorenbach, fiindcă din ordinul lui Liebknecht la 24 Decembrie a con­­lucrat pentru răsturnarea guvernu­lui. POLONEZII ARESTAȚI IN GERMANIA Zurich.­­ Șase ieaderi polonezi au­­ fost arestați de autoritățile germane în districtele Kartus și Putzig. Ei au fost acuzați de înaltă trădare și încarcerați în fortăreața Weichselm­unde. In distric­­­­tul Wschowa intelectualii polonezi sunt purtati cu fiare la mână. Toți tine­rii dela 17 ani sunt internați. TRUPE GERMANE SPRE FRON­TIERE Nauen. — Parte din trupele gu­­vernamentale scoase din Berlin, vor fi trimese pentru paza frontie­rei și a regiunilor miniere. WURTEMBERGUL CONTRA DES­COMPUNEREI PRUSIEI I Navien­ — Guvernul Wurtem­ber­­­­gului arată scrupule față de proec­tul constituției germane. Wurtem­­bergul se teme că descompunerea Prusiei va atrage înființarea unei forțe centrale care ar fi identică cu sfârșitul statelor federate. Guver­nul wurtembergez cere să se con­sulte statele federale. TRATATIVELE DINTRE PO­­LONI ȘI GERMANI Nauon. — Măsurile guvernului prusian in chestiunea polonă, au a­­vut ca rezultat că­ polonii sunt mai prevenitori și gata pentru tratativele cari probabil, vor începe săptămâna viitoare în Berlin. Natural că regula­­rea decisivă a chestiunei polone, ră­mâne fn sarcina conferinței pentru pace. * Naum. — Polonii din Posnania au cerut guvernului german cărbuni în schimbul alimentelor. Guvernul ger­man a răspuns că nu poate discuta astfel de chestiuni izolate și că ches­tiunea germano-polono traduc să fie desbătută în­ întregime. Polonii din Prusia s­au declarat de acord. Trei mandatari au sosit la Berlin pentru a trata cu guvernul german. MISIUNEA FRANCO-ROMANA LA BUDAPESTA Budapesta.­­ Misiunea franco­­română compusă din ofițeri au so­sit la Viena. Misiunea e compusă din maiorul francez Jules Matilais, ins­pectorul c. f. r. Octav Pop și alți cinci domni. Se vor termina aci tra­tativele legăturei de căi ferate Bu­­curești-Pan­a, în linie directă. Ast­fel comunicația va putea începe cât de curând. CAZUL REGELUI NICHITA Paris. — „Corierte” află din Scutari că în Albania s-au produs conflicte în­tre albanezi și iugo­slavi pentru mun­tele Malessia. Albanezii din Scutari refuză să adereze la adunarea din Pod­­gori­z pentru detronarea regelui Mun­­tenegrului. MUNCITORII AMERICANI NU ADERA LA CONFERINȚA SO­CIALISTA Nation. — Berner-Bund anunță că „Trade Union American" a respins aderarea la conferința socialistă in­ternațională de­oarece orice întâlnire cu bolșevicii pe continent ar fi neplă­­cută. Pe de al­tă parte, bolșevicii sem­nalează că conferința e pseudo-inter­­națională, Distincțiune conferită reginei României Coriano, 7. — Regele Italiei a con­ferit reginei României medalia de aur „Benimerenti della saluta pu­blica". Această medalie» care este cea mai inaltă distincțiune italiană acordată celor cari au bine meritat de la serviciul sănătăței publice este o dovadă de admirație exprimată d« regele Italie» pentru opera admira­­bilă săvârșită de regina României C. Fasciotti a remis aceasta medalie reginei Maria într'o audiență zilele acestea. (Ag. Italiană). CONFERINȚA DELA BERNA Paris. — Gompers și delegații fede­­rațiunei americane a aprovizionării au avut la Paris o întrevedere cu membrii biroului confederațiunei generale a mun­cii. Sindicaliștii francezi și muncitorii a­­mericani s’au sfătuit asupra conferinței internaționale de la Berna. S’a datorit ca reprezentanții sindicatelor engleze, ca­nadiene, belgiene, americane și franceze să mai aibă tot o conferență asupra a­­cestei chestiuni. ---------------—«ag*»­» — -------------­ Situația militarilor foști prizonieri Primim numeroase scrisori dela ofi­țeri și gradați cari făcându-și deplina datorie pe câmpul de lupte, au avut ne­fericirea să ajungă în captivitate. S’a anunțat ce­ n dreptul că la 1 Ianuarie, situația foștilor prizonieri va fi clarifi­cată, dar până acum nici o știre n’a mai venit să curme legitima lor ne­răbdare. In numele acestor fii devotați ai țarei cari au îndurat destule mizerii dela i­­namici, cerem o justă împărțire a drep­turilor ce le dă legea. Mulți dintre ofi­țeri se văd astăzi întrecuți la înaintări numai din cauza că ei au fost prizo­nieri și nu au putut cu toată durerea lor sufletească lua parte la lupte. Ori aceasta nu poate fi socotită ca o vină și nu ne îndoim că măsurile nece­sare pentru satisfacerea dreptei lor cau­ze se vor lua cât mai curând. O cerere a invalizilor de război Societatea „General Cristescu“ a in­valizilor de războiu din județul Argeș, adresează o scrisoare ministerului de război, arătând toate lipsurile ce îndu­ră în grelele împrejurări actuale. Pen­sia de 20—30 lei lunar ce a fost acor­dată invalizilor nu poate fi un ajutor, mai ales celor cari au familii de sus­ținut. El cer un spor bănesc după cum s’a făcut și cu alții, avându-se în vedere scumperea traiului. Sătenilor invalizi să li se acorde o jumătate stânjen de lemne și lemn pentru casă în m­od gratuit din pădurile statului. Scutirea lor de dări către stat pe un termen mai lung. Trimiterea la băi și căutarea în sanatorii­le statului tuturor invalizilor lipsiți de mijloace. Revizuirea invalizilor clasați la P. S. în timpul răz­boiului. Pentru această revizuire să fie chemați dacă nu pe comune cel puțin pe plăși, împroprietărirea orfanilor de răz­boiu și in valizilor. Acest" și încă alte cereri invalizii se adresează ministerului de războiu ca unii ce și-au făcut cu toată inima dato­ria față de țată. Tramvaele din Capitala Nu știm ce măsuri se iau pentru ca populația Capitalei să fie cel pu­țin ușurată în ce privește circulația, dar ce s’a făcut până acum este e­­gal cu nimic. Societatea tramvaelor comunale are câteva vagoane pe li­nii, dar nevoia publicului e atât de mare încât îmbuzeala de la stațiile de tramvai este de nedescris. Nu­­«­zi să nu primim tot felul de plân­geri și reclamații toșite bine justifi­cate. Cum orașul este foarte întins sute de funcționari sufăr un adevă­rat martiraj venind și întorcându-se dela slujbe. Și comerțul se resimte îndeajuns din această lipsă de mij­loace de circulație, așa că măsuri grabnice de­ îndreptare se impun, dacă Intr'adevăr poartă careva de t*

Next