Dimineaţa, ianuarie 1919 (Anul 16, nr. 4573-4600)
1919-01-15 / nr. 4584
Clemencean și Ionel Brătianu Noi credeam, naivii, că cenzura este instituită pentru a proteja ordinea publică, care este amenințată — vorba vine — de o primejdie oarecare. In toate țările, de altfel, în timip de război, cenzura n’are alt rol decât de-a controla știrile militare și a pune frâu spionajului, care se poate face prin ziare, fără știrea chiar a celor ce le condu în fericita țara românească, cenzura nu este instituită pentru a proteja societatea de răufăcători. Ea este instituită pur și simplu pentru a proteja pe domnul Brătianu și pe oamenii săi de casă de atacurile ziarelor. Guvernul domnului Brătianu, are incontestabil o presă rea. — cum se zice în franțuzește. Așa fiind cenzura alt rol nu are decât de-a ne împiedica să atacăm pe domnul Brătianu. Reușește ea în această sarcină ingrată? Credem că nui. Cel mult dacă ne sâcâe, căci tăind dincoace o frază, dincolo un pasagiu, sensul general rămâne și scopul nostru este atins. Pe lângă aceasta suntem împiedicați în exercitarea profesiunei noastre, căci cenzura operează greu, încet și ne întârzie ora aparițianei. Dar, în definitiv, cenzura nu și-a atins scopul de a apăra pe domnul Brătianu, contra atacurilor aproape unanime ale presei. Acestă să fie rolul cenzurei ? D. Clemenceanu care a avut de suferit mult din cauza cenzurii, încât ca protestare a trebuit să înlocuiască titlul ziarului său l’Homme Libre prin acela de Homme enchaine, a dat exemplu de cum înțelege cenzura, când a ajuns la putere- Un ziar socialist de provincie a atacat foarte vehement pe primul ministru- Un cenzor prea zelos, — un d. Corbescu din localitate, a găsit de cuviință să cenzureze articolul cu pricina și mi se pare, chiar să suspende pe o zi, ziarul. Partidul socialist a anunțat o interpelare, iar presa a protestat contra acestui act de samavolnicie. A doua zi a apărut în Journal Official o notiță care zicea în esență: „Dn președinte al consiliului declară că libertatea atacului contra a sale o are oricare francez' ‘. Interpelarea s’a retras și întreaga presă a recunoscut că printr’um cuvânt de spirit, d. Clemencean a recunoscut că dreptul presei, este intangibil. Am uitat să spun că d. Clemencean anunța că cenzorul care și-a permis această călcare a dreptului presei, a fost pedepsit și înlocuit, Aceasta se petrecea în Franța — și în timpurile cele mai grele ,când nemții erau la Chateau-Tipery. La noi nemții s’au retras, totul a reintrat în legalitate. Nu mai suntem de fapt în războiu, căci înaintarea noastră în Transilvania, e mai mul un marș triumfal, iar mnicele hărțueli cu bolșeviștii în Basarabia, n'au nici o importanță. Marea majoritate a socialiștilor arestați, acum o lună, sunt puși în libertate. * Atunci de ce starea, de asecuți, pe când suntem în campania electorală, și cenzura care n’are alt scop, decât de-a atenua atacurile contra domnului Brătianu ! Cei în drept nu vor putea răspunde. În schimb publicul își va da răspunsul, publicul și alegătorii cari, peste, două luni, vor fi chemați să aleagă între domnul Brătianu și marea majoritate a țarei. Pendrul ca să dispară starea de asediu și cenzura este nevoie de dispariția de pe terenul politic a brătienizmului. Const. Miile j^aganasisunT....«■ [UNK] [UNK]«»Issss GÂNDURI SIMPLE OPTIMISM Sunt momente în viata omului cărui din cele rele, știe să scoată si un bine. Indopându-ne cu fasoli ca ne aducem aminte de vremurile când unii isi permiteau luxul, să arunce castronul cu supă in capul servitoarei, pentru te îi tai nimic. Azi cete câteva servante cari mai binevoesc să slujească au scăpat de acest accident. Apoi la birt chelnerii nu mai sunt obligati sa nu-i’i intind in trieturile cari tot erau tocmai fragede. Azi s'a dus si neplăcerea asta, asa că lipsa de carne are si un bine. Ba ce sic, are mai multe! Unde mai e boala obezităței ? Unde mai sunt avele minerale pentru slăbire ? Care medic ne mai sfătuește azi să fim cumpărați la mâncare ? Iată ceea ce desigur au avut în vedere cei veniți să ne facă gospodărie. Și tot noi cu nasul de ceară, facem acum gălăgie. Veți zice dv. că de atâtea bunătăți V* s'a" 'Mgit urechile, dar uite azi r am habar fiindcă sunt optimist si• rente sosesc silnic in porturile noastre, dar e grea descărcarea si mai grea aducerea lor la destinație. Ce-are a face ? E destul că ni se anunntă sosirea lor, ca să ne mai treacă focul... oh, ce vorbă! Cine mai face focul acum in Capitală dacă n’are rude sau puse. Ba mai este unul, să nu uit să vi-l denunț... E chiar subsemnatul care luând înainte speculatorilor, rechizitionatorilor și onora primăriei a remit să cumpere o căruță de bețe cu 250 bancnote ștampilate. Vedeți :Tata •sunt optimist pe ziua de azi. Când întâlniți pe cineva care face la fel sâ Știti că mizerabilul a reușit să sustragă bunei, noastre administrată un braț de lemne, sau ng kigr. de cartofi cu prețul maximal dei lei!... Stan Bolovan Luptele din Nordul Basarabiei Hoarstea generalului Poetaș COMUNIDAT OFICIAL din 13 Ianuarie 1919 1) In Bucovina și Transilvania situația neschimbată. 2) In Nordul Basarabiei se continuă cu succes curățirea zonei de bolșevici. Au căzut la postd lor <?ere eratul Poeta?, cu locotenent;’ Madenar« ?i Farceri precum și 15 soldați. Trupele noastre continuă a-1 răzbuna. M. C. G. Ziarul „DIMINEAȚA Primește abonamente ca: Lei 60 pe un an. Lei 30 pe șease luni. Lei 15 pe trei luni abonamentele se priv. ?. ; Str. Sărindar No. 9—11. la Administrația ziarului Un tren București—Cluj De acord cu „Direcțiunea serviciului mișcării“ din Transilvania, direcțiunea generală a C. f. R., a datorit punerea în circulație a unui tren de persoane între București și Predeal care să aibă în această stațiune legătură cu un tren care circulă pe linia Predeal — Brașov — Sibiu Cluj și înapoi. In consecință de mâine Luni, 14 ianuarie, se înlocuesc trenurile mixte No. 417 și 418, cari circulă în prezent pe linia București — Predeal, cu trenurile de persoane No. 127 indus și No. 128 la întoarcere. Trenul No. 127 Va pleca din Șam de nord la orele 5.45 dim., și va sosi la Predeal la orele 12 din zi, iar trenul No. 128 va pleca din Predeal la orele 6 dim. și va sosi în gara de nord la orele 11.15 dim. După cum am spus mai sus, aceste trenuri vor avea legătura cu Predeal spre ,și de la Brașov-Sibiu—Cluj și vor fi prevăzute cu câte un vagon-restaurant din gara de Nord, cât și celelalte stațiuni de pe vechiul nostru teritoriu, nu se vor emite bilete decât până la Predeal, urmând ca de acolo să se emită bilete pentru stațiunile din Transilvania. Aceasta până se vor putea pune în circulație trenuri directe, cari să facă legătura cu nouile teritorii românești. Arestarea lui Appatthi DECLARAȚIILE D-LUI POPOVICI. REPREZENTANT AL GUVERNULUI DIN ARDEAL In legătură cu arestarea de către autoritățile românești a faimosului dr. Appatthi și cu lamentările gazetelor maghiare, d. Mihail Popovici, reprezentantul diplomatic al guvernului provizoriu din Ardeal, a făcut următoarele declarații unui redactor al nostru : „Protestările presei și autorităților ungare în chestiunea arestării agentului provocator dr. Apparthi, tui se sprijină pe nimic temeinic, la percheziția făcută acestui individ de către autoritățile românești, în colaborare cu comandamentul trupelor aliate, în chiar moment arestărei sale, s’au găsit numeroase manifeste incendiare, de o iman fă bolșevistă exagerată, dar cu o foarte vizibilă tendință înspre maghiarizare. Cum vedeți, d-rul ArmataU nu va invoca nici cel puțin scuza principiilor sale. El este cunoscut peste munți ca un spirit extrem de Sovietist și se bucură în cercurile maghiare de mare influență. Dar ceea ce e surprinzător, mai ales în chestiunea aceasta, e tocmai totil scandalizat cu care Presa și autoritățile maghiare protestează în contra arestării acestui periculos instrument. Intrucât ne privește, rămânem impasibili la toate aceste svărcori și socotim arestarea d-rului Appalihi nespus de nimerită, iar pedepsirea lui va trebui să servească de exemplu tuturor celor ce se vor mai încerca sa pescuiască in apă tulbure Generalul Berthalotte Ardeal In gară la Sibiu, mi» grup «la Sărau? ardeleni salită pe distins&si general ffrancas. m> vemmewn provizionoreo Ranatul cu Carnea — UN MONUMENT CELOR CARI AU LUAT — Eris a vândut carne în piață. Știrea sa pare a multora de necrezut. Totuși este exactă. firi dimineață, pe la orele 11, se aduse carne în piață și măcelăriile au fost puse în funcțiune. Luling a fost foarte multă și cantitatea de carne pusă în vânzare n’a fost sufiintat pentru a îndestula toată populația. Au fost însă eroi care au izbutit aiiă pătrundă până in halft și săi cumpere canto. Acestor eroi propunem .să ii se ridice un monument tliiar in fața stalei de carne, noul, care se vând pe niște prețuri fantastice. Cum izbutesc acești băcani să aducă alimente și nu izbutește să le aducă. Statul? Dacă cei însărcinați cu aprovizionarea Capitalei sunt intro astfel, de inferioritate față de cei care speculează populația, s’o spui și să ne duim nădejdea de la ci, S; Unde sunt alimente Toată lumea se plânge și cu drept cuvânt, zic lipsa de alimente iar cei cu răspundere aruncă vina unii pa alții și toți se sculă apoi că nu avem mijloace de comunicație și că nu se pot aduce alimente la București. O fi și aceasta un adevăr. Suntem dispuși sa credem că nu se pot aduce ln București toate mărfurile lor coloniale descărcate de vasele noastre care s'au întors cu alimente din țările aliate. Dorim să știm insă cum se fure cu la finele băcănii apar mereu mărfuri FNERZll si ZMER O ADRESA A ZIMMICENILOR CĂTRE GENERALUL FRANCEZ DESSORT Consiliul comunal, capii autoriiiHor și natabilitățiie orașului Z.inităcea au prezentul d-lui. general Dessort, comandantul diviziei 10 infanterie colonială franceză, al cărui cartier este d in localitate, următoarea adresă de omagiu spre a exprima grunhidinea pentru un vagon de făină, dată în ajunul sărbătorilor când orașul rămăsese in lipsă desăvârșită. Domnuile general. Consiliul municipal, autoritățile și populațiunea orașului Zimcieea, unită KvUO,un singur sentiment roagă la o 11 general Dessort, nobil soldat al eroice și generoasei noastre surori iubite Franța, da a fi interpretul admirațiunei noastre și a adâncei noastre dragoste față de poporul francez și de incomparabilii ei soldați, eroii de la Marna, liberatorii popoarelor. Spuneți tuturor că dela un capăt la altul al țarei, recunoștința ne este nesfârșită pentru Franța, ea, care în trecut a susținut dorința noastră de Unire și Independență și care astăzi face din visurile, din aspirațiunile și din idealul nostru o realitate : România Mare. Avem, domnule general, aceleași sentimente de mulțumire și stimă pentru dv. care sunteți tot atât de generos și nobil ca și poporul francez pe care-l reprezentați. Noi vedem în dv. Franța. Dacă ați fi pătruns în fiecare căsuță în timpul sărbătorilor Crăciunului și Anului Nou, ați fi avut Înaintea dv. cel mai mișcător tablou și profunda și creștineasca bucurie a copiilor săraci, a văduvelor și a tuturor acelora care grație generozității dv., au avut pâine la masă și care știind că era pâinea Franței binecuvântau numele dv. Prin acest gest de ciocnită umanitate, ați dobândit dreptul la recunoștința întregei populațiuni a Zimnicei și suntem mândri de această încântătoare datorie ce ne este încredințată, de a vă prezenta omagiile sale, strigând : Trăiască Franța ! Trăiască Armata Franceză! Trăiască nobilul și bunul general Dessort ! Asociația generală a profeorilor secundari dri la ora 5 d. a. s’a ținut o ședință la cercul profesorilor secundari, pentru a se pune bazele unei Asociațiuni generale a profesorilor secundari din țară. Adunarea a fost prezidată de d. profesor Mihail Dragomirescu. D.sa a dat citire unui memoriu, relativ la îmbunătățirea stărei morale și materiale a profesorilor, care v- îi prezentat guvernului. După aceia s-a luat în discuțiune proectul de statut, al asociației profesorilor secundari, la care au luat cuvântul d-nii M. Dragomirescu, loan Otescu, Clinciu și alți. ■ 1 Lipsa temniței ș i NU SE MAI GĂSESC LEMNE. — SPECTACOL LAMENTABIL. - CE FACE PRIMĂRIA? Pe lângă lipsa pâinei populația nevoiașe suieră astăzi lipsa unui alt articol de mare importanță a lemnelor. Cele câteva depouri cari mai funcționau pe la periferie s’au închis de câteva zile și asalturilor disperate ale celor în suferință negustorii , răspund impasibili . Nu sunt ! S’au isprăvit ! Chestiunea e foarte îngrijitoare și se impune grabnica îmbunătățire a ei. Căci, pentru a înțelege starea precară a celor ce pe o vreme ca aceasta sunt nevoiți să stea fără foc, nu e nevoe de prea multă sforțare. O grabnică soluție se impune. Primăria Capitalei are datoria să aducă neîntârziat și cu orice sacrificii lemne din pădurile statului pentru satisfacerea nevoilor populaționei. Altfel nemulțumirea celor în suferință va dăinui și se știe că ea nu e bun sfetnic. P. A. S. Știri din Constanța OCUPAREA TRACISI DE TRUPELE GRECEȘTI. _ EXPLOZIA UNEI MINE. — MOARTE SUBITA ORI CRIMA? — JEFUIRE. — DIVERSE ȘTIRI. — LIPSA DE COMBUSTIBIL CONSTANȚA, 11 Ianuarie. Ziarul ,„Proodos” cu data de 9 ianuarie care apare la Constantinopol ne aduce vestea că trupele grecești sub comanda generalului Ioani au ocupat întreaga Tracie, precum și linia ferată până la Sf. Ștefan, unde au fost instalate autoritățile grecești. La Adrianopol a sosit un comitet de doamne al societății „Crucea Roșie“ din Atena, pentru a împărți ajutoare refugiaților și săracilor. Armatele liberatoare sunt primite de populație cu un entuziasm de nedescris. — Pescarul Iani Tănase pescuind o mină flotantă în portul Mangalia și voind a o demonta, a făcut explozie omorându-l pe loc. — Azi de dimineață într’o baracă din curtea telegrafiei fără fir de la vii, a fost găsit cadavrul unui individ în etate de 55—60 ani, oribil mutilat și intrat aproape în putrefacția. D. procuror Teodorescu a luat măsuri spre a se stabili identitatea și a se face cercetări dacă la mijloc este crimă sau moarte subită. — Locuitorul Alexandru Z.Alexandru pe când venea din comuna Caraomer cu căruța, a fost întâmpinat, de indivizi necunoscuți jefuindu-i de suma de lei IQOO și bătându-1 grav. — Astăzi a sosit din Galați vaporul „Turnu-Severin" aducând peste 600 refugiați, precum și două vagine cu tutun pentru cadrilater. — Brigada de siguranța a confiscat deja comerciantul Chioae Memet In momentul când voia să treacă în Cadrilater sub ascuns, o cantitate de piei de vite în valoare de 12.000 lei. — Lipsa de combustibil se simte foarte mult în localitate. Refugiații cari se reîntorc la căminurile lor golite de dușman, se văd lipsiți și de căldură. In urma intervenției d-lni primar V. Andronescu, comandamentul francez din localitate s’a oferit a da sub forma de împrumut o parte din cantitatea de lemne ce posedă, urmând ca ministerul de domenii să ia măsuri urgente pentru tăierea pădurilor aflătoare în Dobrogea. — Se dă ca sigura depunerea candidaturei pentru viitoarele alegeri a concetățeanului nostru Vintilă I. Berbereanu, avocat, ca independent. — Comitetul „Național Dobrogean“ sub președinția d-lui P. Grigorescu, a hotărât să depună comisiei de aprovizionare din localitate autorizațiile ce se posedă din partea guvernului Coandă pentru alimentele ce trebuiau distribuite refugiaților dobrogeni din Galați, urmând că aceste alimente să fie aduse de comisia de aprovizionare, a jud. Constanța pentru populația din Realitate. — Moscu, Problema alimentară și restabilirea comunicației In Ardeal Una din problemele cari preocupă In deosebi cercurile conducătoare din Ardeal e chestiunea restabilirea comunicației și a îmbunătățirei alimentare. Munca depusă pe tărâmul acesta de d-l ministru dr. R. Boila. In special, e vrednică de menționat. Grație d.sale s’a restabilit ordinea la Petroșani, acest vast stabiliment industrial pentru exploatarea cărbunilor. Se știe că aci isbucnise la începutul revoluției de descompunere a statului maghiar, tulburări grave. Pretențiile muncitorime au fost satisfăcute, astfel că producția și-a reluat cursul normal. Orice urmă de bolșevism e stârpită acum. Din cărbunii extrași de la Lupani și Petroșani se alimentează căile ferate și toate întreprinderile industriale cari produc articole de primă necesitate. In prezent se lucrează la organizarea alimentării funcționarilor de căi ferate. Se urmează apoi la organizarea alimentărei a întregei populații așa că dein 1 Februarie 1913 toți locuitorii vor fi pe deaîntregul satisfăcuți. In acest scop s’au suprimat orice permisuri și s’a interzis negoțul particular de orice alimente, rămânând totul in seama ministerului de sub conducerea d-lui dr. R. Botin. In urma demersurilor făcute s’a putut ajunge la deciziunea ca întreaga rețea de căi ferate a Ardealului să fie preluată de administrația C. F. R. Telegraful și telefonul vor trece de asemeni în administrația Centralei București, contribuind astfel într’o largă măsură la restabilirea vieții normale. In statii generale cam acestea sunt problemele care preocupă în special cercurile conducătoare de peste xnunți. P. A. S. Liga prizonierilor de război din România Comitetul acestei 11*1, despre, a cărei înființare s’a vorbit într’un număr precedent, a fost constituit în mod provizoriu, până la Congresul general, scopul lgei este: 1) Solidarizarea pentru apărarea drepturilor cetățenești și individuale ale tuturor prizonierilor de războiu. 2) Punerea imediat în legătură cu Soc, similare existente și cari vor mai lua ființă în țările aliate. 3) Crearea unei Instituții de ajutorare a foștilor invalizi în urma răului tratament din lagăre. 4) Fondarea unui ziar care să apere Interesele prizonierilor. 5) Căutarea probelor până la evidență pentru pedepsirea exemplară a acelora cari din vina lor au cauzat căderea noastră ca prizonieri. 6) Intervenții pentru a se despăgubi prizonierii cari au fost jefuiți de obiectele și banii ce se aflau asupra lor în momentul căderii. 7) Pedepsirea comandanților de lagăre, a tălmacilor a șefilor de lagăre cari au suprimat pe prizonieri spre a trăi bine în dauna lor. Adeziuni se primesc : I. Popescu-Vâlcea. Calea Griviței 197. Electorale Până acum, au fost depuse la biroul electoral de pe lângă trib. Dolj, următoarele candidaturi: Cameră: d. Virgil Nicolaid, având ca semn Crucea plină; d. Titu Andreescu, având tot crucea plină și d. Const. I. Argetoianu, având ca semn steaua plină sub colțuri. • Senat: d. dr. Elie Antoniu, având ca semn crucea plină și d. Const. F. Argetoianu, având acelaș semn de mai sus, adică steaua plină. Congresul Pácei nternaționalizarea Constantinopolelui Lyon. — S’a hptărât La ședința Conferinței pentru pace, ca pasul pentru internaționalizarea porturilor sa înceapă cu Dardanelele urmând și Bosforul, cuprinzând și internaționalizarea Constantinospolifil«?, asigurând păstrarea deschisă a canalului. Deasemenea va fi deschisă eșirea din sudul Rusies a Stărei Negre asigurând regiunilor rusești paport&îsri porrisaM ® mt restul Sumei. CHESTIA LIGEI NAȚIUNILOR Paris. Președintele Wilson a avut o lungă consfătuire, cu Leon Bourgeois. Robert Cecil, generalul Smuts în chestiunea Societăței Națiunilor. Din părerile schimbate s-a putut constata că bărbații de stat rejigiezi și francezi sunt de acord păreririle asupra acestei importante chestiuni Coliano. ~~ Senatorul Sciola a fost însărcinat de guvernul italian reprezinte Italia în comisiunea internațională pentru Societatea naționilor ce se va întruni la Paris in decursul conferinței. D Bourgeois, reprezintă Franța, d. Robert Cecil reprezintă Anglia, (Ag. Ital.) * Coltano, — In Italia, Franța și Anglia o comisiune specială a fost însărcinată de guvern pentru a studia chestiunea Societăței națiunilor după principiile lui Wilson. (Ag. Ital.). StokHolm. Un apel pentru formarea societății națiunilor a fost lansat de societatea suedeză prin personalități aparținând tuturor partidelor politice. REVENDICĂRILE ITALIEI Paris. — O delegatiune oficială a Intregului Trenlin a votat la Trento o ordine de zi, care precizează dreptul italienilor asupra frontierei Crenetro- Vetto. Numai Italia ar putea garanta conexiunea teritorială cu pacea durabila națiunei italiene. Paris. — Eri a avut loc o mare manifestație populară pentru sărbătorirea plecării unui batalion de trenadiri pentru garnizoana orașului Fiume. D. KRAMMARTZ LA PARIS Paris. — D. Picnon a primit într’o audiență pe șeful guvernului ceh, dr. Kramartz. * te se petreze istenii ÎNĂBUȘIREA AGITAȚIEI SPARTACIENE LA HAMBURG Nauen. — La Hamburg s’a reușit prin concentrări de trupe și măsuri de pază, să se înăbușe ajftrările spartece. EINHORN IN SUEDIA Nauen. — Din Copenhaga se anunță că Einhorn, fostul prefect de poliție spartachist, contra căruia s-a lansat mandat de arestare, se află fan Suedia. — Arestări — Berlin. — Un mandat de arestare a fost lansat împotriva comandantului popular al diviziei de marinai Dorenbach, fiindcă din ordinul lui Liebknecht la 24 Decembrie a conlucrat pentru răsturnarea guvernului. POLONEZII ARESTAȚI IN GERMANIA Zurich. Șase ieaderi polonezi au fost arestați de autoritățile germane în districtele Kartus și Putzig. Ei au fost acuzați de înaltă trădare și încarcerați în fortăreața Weichselmunde. In districtul Wschowa intelectualii polonezi sunt purtati cu fiare la mână. Toți tinerii dela 17 ani sunt internați. TRUPE GERMANE SPRE FRONTIERE Nauen. — Parte din trupele guvernamentale scoase din Berlin, vor fi trimese pentru paza frontierei și a regiunilor miniere. WURTEMBERGUL CONTRA DESCOMPUNEREI PRUSIEI I Navien — Guvernul Wurtembergului arată scrupule față de proectul constituției germane. Wurtembergul se teme că descompunerea Prusiei va atrage înființarea unei forțe centrale care ar fi identică cu sfârșitul statelor federate. Guvernul wurtembergez cere să se consulte statele federale. TRATATIVELE DINTRE POLONI ȘI GERMANI Nauon. — Măsurile guvernului prusian in chestiunea polonă, au avut ca rezultat că polonii sunt mai prevenitori și gata pentru tratativele cari probabil, vor începe săptămâna viitoare în Berlin. Natural că regularea decisivă a chestiunei polone, rămâne fn sarcina conferinței pentru pace. * Naum. — Polonii din Posnania au cerut guvernului german cărbuni în schimbul alimentelor. Guvernul german a răspuns că nu poate discuta astfel de chestiuni izolate și că chestiunea germano-polono traduc să fie desbătută în întregime. Polonii din Prusia sau declarat de acord. Trei mandatari au sosit la Berlin pentru a trata cu guvernul german. MISIUNEA FRANCO-ROMANA LA BUDAPESTA Budapesta. Misiunea francoromână compusă din ofițeri au sosit la Viena. Misiunea e compusă din maiorul francez Jules Matilais, inspectorul c. f. r. Octav Pop și alți cinci domni. Se vor termina aci tratativele legăturei de căi ferate București-Pana, în linie directă. Astfel comunicația va putea începe cât de curând. CAZUL REGELUI NICHITA Paris. — „Corierte” află din Scutari că în Albania s-au produs conflicte între albanezi și iugoslavi pentru muntele Malessia. Albanezii din Scutari refuză să adereze la adunarea din Podgoriz pentru detronarea regelui Muntenegrului. MUNCITORII AMERICANI NU ADERA LA CONFERINȚA SOCIALISTA Nation. — Berner-Bund anunță că „Trade Union American" a respins aderarea la conferința socialistă internațională deoarece orice întâlnire cu bolșevicii pe continent ar fi neplăcută. Pe de altă parte, bolșevicii semnalează că conferința e pseudo-internațională, Distincțiune conferită reginei României Coriano, 7. — Regele Italiei a conferit reginei României medalia de aur „Benimerenti della saluta publica". Această medalie» care este cea mai inaltă distincțiune italiană acordată celor cari au bine meritat de la serviciul sănătăței publice este o dovadă de admirație exprimată d« regele Italie» pentru opera admirabilă săvârșită de regina României C. Fasciotti a remis aceasta medalie reginei Maria într'o audiență zilele acestea. (Ag. Italiană). CONFERINȚA DELA BERNA Paris. — Gompers și delegații federațiunei americane a aprovizionării au avut la Paris o întrevedere cu membrii biroului confederațiunei generale a muncii. Sindicaliștii francezi și muncitorii americani s’au sfătuit asupra conferinței internaționale de la Berna. S’a datorit ca reprezentanții sindicatelor engleze, canadiene, belgiene, americane și franceze să mai aibă tot o conferență asupra acestei chestiuni. ---------------—«ag*»» — ------------- Situația militarilor foști prizonieri Primim numeroase scrisori dela ofițeri și gradați cari făcându-și deplina datorie pe câmpul de lupte, au avut nefericirea să ajungă în captivitate. S’a anunțat ce n dreptul că la 1 Ianuarie, situația foștilor prizonieri va fi clarificată, dar până acum nici o știre n’a mai venit să curme legitima lor nerăbdare. In numele acestor fii devotați ai țarei cari au îndurat destule mizerii dela inamici, cerem o justă împărțire a drepturilor ce le dă legea. Mulți dintre ofițeri se văd astăzi întrecuți la înaintări numai din cauza că ei au fost prizonieri și nu au putut cu toată durerea lor sufletească lua parte la lupte. Ori aceasta nu poate fi socotită ca o vină și nu ne îndoim că măsurile necesare pentru satisfacerea dreptei lor cauze se vor lua cât mai curând. O cerere a invalizilor de război Societatea „General Cristescu“ a invalizilor de războiu din județul Argeș, adresează o scrisoare ministerului de război, arătând toate lipsurile ce îndură în grelele împrejurări actuale. Pensia de 20—30 lei lunar ce a fost acordată invalizilor nu poate fi un ajutor, mai ales celor cari au familii de susținut. El cer un spor bănesc după cum s’a făcut și cu alții, avându-se în vedere scumperea traiului. Sătenilor invalizi să li se acorde o jumătate stânjen de lemne și lemn pentru casă în mod gratuit din pădurile statului. Scutirea lor de dări către stat pe un termen mai lung. Trimiterea la băi și căutarea în sanatoriile statului tuturor invalizilor lipsiți de mijloace. Revizuirea invalizilor clasați la P. S. în timpul războiului. Pentru această revizuire să fie chemați dacă nu pe comune cel puțin pe plăși, împroprietărirea orfanilor de războiu și in valizilor. Acest" și încă alte cereri invalizii se adresează ministerului de războiu ca unii ce și-au făcut cu toată inima datoria față de țată. Tramvaele din Capitala Nu știm ce măsuri se iau pentru ca populația Capitalei să fie cel puțin ușurată în ce privește circulația, dar ce s’a făcut până acum este egal cu nimic. Societatea tramvaelor comunale are câteva vagoane pe linii, dar nevoia publicului e atât de mare încât îmbuzeala de la stațiile de tramvai este de nedescris. Nu«zi să nu primim tot felul de plângeri și reclamații toșite bine justificate. Cum orașul este foarte întins sute de funcționari sufăr un adevărat martiraj venind și întorcându-se dela slujbe. Și comerțul se resimte îndeajuns din această lipsă de mijloace de circulație, așa că măsuri grabnice de îndreptare se impun, dacă Intr'adevăr poartă careva de t*