Dimineaţa, iulie 1919 (Anul 16, nr. 4729-4758)
1919-07-22 / nr. 4750
r l i fl WL XVMea^IVo. 4750 Ziua de astăzi Muncitorii din toata Europa manifestează astăzi 21 Iunie, contra nedreptăților tratatelor de pace, contra scumpirei vieței, poimcitorii din România s’au asordat de astă dată la această manifeste.« " “ _____ există un mijloc sigur .. . „..._____ * _______, e să se preîntâmpine cerințele și aspirațiunii a muncitori mei, pășîndu-se pe calea strict democratică, pe calea respectului drepturilor tuturor și a dreptătei fiecăruia, pe calea preocupărilor de interesele celor multi si umilitari cu capul si feratele lor, asigură existenta progresul si prosperitatea tuturor. fttarul „DIMINEAȚA“ Primește abonamente cu Lei 60 pa un an. Lei 30 pe șease luni . Lei IS «o trei luni Abonamentele se primesc la Administrația zîaraitF Cei tre! Dacă a-ti fa ce datoria pe câmpul da luptă, princip a* nu e n'c* un mers*,» recompens» eroii es*e o s*r*dă datorie. Gener[ul Joffre » fost făcut mareșal »] Frânte*, după Marna. Au urmat apoi Pó*»to ș» Foch. Cu ocazia zile* de Iulie, guvernul francez ® acord ®* celor ‘rei eroi o sp*dă de onoare, ca o atenție * a p»*unei recunoscătoare meri*efor fiilor e*. Și noi am f* pute* ave@ da că nu tre* mareșali apo* desigur că ‘re* sp@de pen*ru general** Christ escu, Grigorescu și Averescu. Primul datorită nu se știe căror împrejurări, e șeful statului m*jor partea sedentară. *! dolle» a muri* fără să fi cunoscut onorurile acordate unui erou. Al treile» și "cel mai reprezentativ, nu numi* că actul imen*e este un simplu ..civil“, dar drept recompensă 8 numi* ..omul lui Mackensen“, Curios. Vria $i ormisfifi*!if Ziarei« au reprodus după ..1« Journal o șt’re a te* Times spunând că Burg»r!a nu respecte »rmist*ttol Ia*ă după Times Insă câteva amănunte m ® 1 importante »supra cestte* ne* areste*®. . Corespondentul special d*n S ® lon*c *1 marelui zier englez spun ® înte’o scrisoare da**te dn 20 Iunie (sosită abte 1/ 12 Iulie la Londra) că autoritățile grecești se plâng că Bulga ria nu respectă «imtetițtor.. Articolul 2 al arme st*tzolu*. auterieă Bulgaria să fie sub arme trei d*,vizi* de infa nterie de câte 16 b»ta**oac *ne și patru d*v*Z*oane de cavalerie. Bulgaria însă însă are sub arme zece divizii de infanterie de câte 12—16 batalioane și opt divizio ®ne de cavalerie. Afară de aceasta Bulgaria deține toate armele, tot materialul și munițiile divizilor pe cari trebuie să le demobilizeze, arme și material pe cari trebuie să le predea conform articolului 3 al armistițiului. In fine Bulgaria n’a restituit Greeted cum le impuneau ri. i -1 armistițiului materialul de războie al corpului patru de armată grecesc, pe care lua* in stăpânire în 1916 când regele Constantin a auteriza-o să ocupe Macedonia Orientală. Cea mai mare p*rte a *rma*e bulgare o espon»*ă pe fronterele Greciei și Serbiei. trei ©ivteU față de Serb**, trei față de Greci a. Restul de 4 divizii e în P*rt © aliniat spre România, p*rto e ținut, în rezervă Bulgaria a Intern» încă trupele del* frontiera greacă. Zece regimente și-au durerat efectivele, iar regimente nou au fost puse în mișcare spre Sud și Vest. Afară de a ceasta e sigur că bulgarii au împărți acum și muniții în districtele Strumița și Metoik. Comitage și-au și începu* ar**vb»te» de terorizare. O bandă de 360 sub comanda maiorului Tanoff operează In districtul Xanti, ajutate de directorul politiei secrete al acestui district .Bandele din districtul Strumița operează, sub comande însuși « prefecte. Iu* Arghroff, iar în jurul Adrianopolului bande bulgaro-turce operează sub conducere» iu* Touikoff și a lui Tonceff După corespondentul lui Times bande bulgărești «a pătruns în teritoriul grecesc. De asemenea s'a s*abm‘ că bulgari îmbrăcați în uniforme italienești au trecut frontiera greacă în automobile italienești în Macedonia bulgărească au pătruns din vecinătate bande de com»tag* i* fightob. Cecea na și alte locuri cu intenții de a provoca răsco*te cu caracter local îndrept»te contea guvernărei sârbești. AMĂNUNTE Urziceni ! Guvernul a primit reclamata reprezentanței ofiiale a evreilor pământeni, împotriva celor ce se petrec la Urziceni. Un domn Marin Ionescu, arendaș sau proprietar de moșie se dedă acolo la o propagandă prin vorbă și fapta sa se exercită în agitațiuni împotriva populațiunei evreești și ține un fel de curs practic de cum se devastează prăvălii și se tulbură ordinea. . ... căci pe cât știm asemenea tulburări sunt oprite de lege și intră în atribuțiunea autorităților de a le împiedeca, pedepsind în acelaș timp pe autorii lor. Iar d. Marin Ionescu a putut opera în voie și poate că acum abia, după ce s’a reclamat guvernului, să i se puie capăt scandalurilor d-sale. Ca să fie arestat sau trimis în judecata Curtei marțiale ca tulburător al ordinei publice, nici vorbă nu va fi ! D. Marin Ionescu face doar parte din oligarh ©. Și apoi e desigur un mare patriot- Bătând pe jidani și răsfoind mărfurile lor, d-sa nu poate avea decât cele mai patriotice intențiuni, intențiorii cari nu se compară cu cele ale unui propagandist socialist care vrea doar numai îmbunătățirea soartei muncitorime române, dărâmarea oligarhiei și instituirea dreptaței pentru toți... Nu putem însă să nu atragem atențiunea guvernului asupra faptului că de la o vreme unele autorități prea nu văd anume tulburări ale ordinei publice, pentru că eu vor să le vadă, apreciând că sunt.. patriotice Nu va fi gravă generala.? O telegramă din Lyon din 201. e. — ..Nu va fi grevă generate la 21 I. c. Principalii membri ai Confederației Generala a mancei, au avut Vineri o întrevedere cu d. Clemcabr.au. In urma. a ceret întrevederi comteluniea administrativă C. G. P. s’a întrunit și a declarat azi că Lai vedere“ măsurilor toata pentru demob iz»ra și aranesilare, precum și în vederea aîitodtori Camerei în ches'iunea clte, nteoi tr*tolui, este nevoie de o nouă cerce'are « deriziune* dto 21c. Comisionea C. G. P © fes'rii impresionate do »coaste manifesați« care Se opune grevei generale“ spune: iltse pre micipiiei ? Sub acest titlu „Le Journal“ publcă câteva amănunte interesante privitoare la averea de care dispune Bulgaria actualmente-După datele ziarului, averea Bulgariei abia ar ajunge la 14 miliarde cu un venit anual evaluat la aproximativ 2 miliarde 500 milioane. Deci, conchide autorul articolului, ceea ce aliații ar putea cere Bulgariei ar fi 15—20 în sută din totalul venitului anual-Anuitatea pe care Bulgaria ar trebuii astfel să o verse, s’ar putea ridica la o sumă între 375 și 500 milioane. o • SB nomitil Lupta contra speculei Acțiunea altora și indolența noastră Guvernul e dator să ia măsuri în Italia și mai ales în Franța, publicul consumator a început o ine care campanie contra speculatorilor. In Franța, lupta contra speculatorilor e și mai vie și după câte se pare guvernul a sfârșit prin a lua măsuri drastice contra „mercantililor. Astfel printre altele consiliul de miniștri francez, a hotărât crearea de barăci alimentare în centrele populare, Instalarea de restaurante cu prețuri fixe șieftine și cedarea către cooperative a tuturor stocurilor alimentare de război. Mai bine nîcet că se poatune , S’au luat măsuri. Intri un timp, să se exercite un control riguros asupra prețurlor diferitelor restaurante. Acum s'a revenit asupra acestei dispozițiuni, s'a retatronat libertatea speculei, dar se controlează... bucatele- Nici o măsură nu se ia pentru a se extina viața celor mulți- Pe măsură ce se urcă salariile meilor funcționari, se dă tot mai multă libertate speculatorilor. Nu mergem atât de departe Încât să cerem ca in Polonia, spânzurători pentru speculanți, pentru că ar trebui să se ridice prea multe ‘ ^ Cerem însă o acțiune cât mai grabnică pentru a se pune capăt speculei. Dacă primăria ar organiza un serviciu, apar*e de D'rect'a aprovizonărei cu personal competente, ar pute» rezolva în bună parte, chestia »provizonărei Capitale*. Dacă d. Em. Petrescu ar avea mai multă dragoste de comună, n’a refuz» ofertele de zahăr ș* • »’au propus multe, cu prețul de 7 le* kgr. loco București — populația n’ar plăti 35—10 le» kgr. de zahăr. Dacă Constitui comunal, ar renunța 1» constatări ș* discursuri durc» pe chesta aprovizionărei, și »r lucra cu mai multă tragere de temă, populare, n’ar ma* îndur» specula, legumelor în deoseb*, c»re este foarte spăstătoare pentru clasa muncitorească B. C. D. Simplă curiozitate La Galați au ancorat In port două vapoare cu zahăr care au fost oferite dieeette* provizionăret pe preț de 2 te* 75 k’togr»mul. Oferta aceasta a fost refuzată sub cuvânt că avem zahăr sufleten*. Liberă este direcția aprov*zionăre* să procedeze cum vre», ma* ales că ea exercită controlul asupra specule* ș* stegura I‘beri»te care ne-am»i rămas este libertate» specule*. Decât procedarea direcție* «prov*zionărei necesită o explicare. Dacă avem în țară zahăr sufleten* ș* probabila; est*n decât l’a ofer» negustorii de la Galați, cum se face că se vinde cu 50 te* ktogramul de zahăr de către speculant* și cum se explică "faptul că însăși direcția aprovizionăre* vinde zahăr favoriților cu 12 le* ? ’Simplă "curiozitate. Aprovizionarea Capitalei Comsiliul comunal al C»pitalei, prin glasul d-lui Mateescu-Capețineanu, a aflat la sfârșit, că populația este jefuită de speculatori și de D'recți» apro- vizonărei. Speculatorii ce* mai <de seamă, sunt samsarii de lemne, cei de legume, și deținător'i pemitelor și vagoanelor de zibh&r. •& Bravul conslto comunal. In um* celor semnalate, s'a redeștepta* par’că dintr’o largă ietergie, și rând pe rând toți consilierii au recunoscu* în cuvântări de compătimire, dreptul perpulației speculate Fapte bune de re'ev“", sunt declerațile întregului consi lton că e în neputință d'a steru* specula. Declarații cu adevărat senzaționale au făcut împreună cu « Em. Petrescu primarul Capitale», d-n‘i Ionescu- Brăila și Cezar Pascu. Chef«» lemnetei ș» a pârcel în deosebi, au făcut loc la lungi și interesante declarații. D. Ionescu-Br&ia, în expunere* făcută, a arătat că primăria, orice sforțări ®r fi ce, nu va putea da populație* lemne. D-s ®» a releva*, că Însuși, funcționari* de control a* primărie* sunt solidar* cu specuretorU ș* s’a întreba* ce se poate face în »semene» condiții. D. Cezar P»scu ® propus, destituirea funcționarilor dovediți sookdari, cu speculatorii. Dacă consiliu* comun ®* » recunoscut, în mod public, că populația e speculată, ®r trebui să recurgă în mijloace mai drastice contra speculatorilor. Decât să drscute, planul de sistematizare al Capitalei, pe ca re nu-[ poate aplica deși a obținut un credit de 18.000.000 le* pen*ru aplicare» Iu', mai bine s’ar opri la chestia aproviz‘onărei și l» pedepsirea speculatorilor. Soluț uni pen*ru s*ăvtrirea speculei sunt foarte multe d*r care. In sânul cons'l u'ut comunal nu s» decute. Specula cu funetete "Avem în vara aceasta o extraordinară abundență de fructe-Totuși prețurile fructelor sunt exorbitante. Prin prăvălii și pe piață zac mii de kilograme de caise, cari putrezesc, și totuși prețul lor n’a scăzut încă sub șase lei kilogramul. Este simptomatic faptul că speculanții preferă să le putrezească marfa, decât să o vândă pe un preț omenesc. întrunirile muncitorești din Capitală Muncitori* dtn Capitală »a ținut dri dimineață câteva întruniri în ocolurile isubsecțion’iar dto cartiere © mărginașe. Pentru orice eventualitate au fost scoase în stradă importante forțe m1t**@re. Nu s’a produs toteși ntci un incident, lucrătorii păstrând o »t*udiee demnă. Vorbitorii cari s'au succeda* ]a tribune au arătat mobilul adunărilor care e acela de a cere, alături de profesoriatul universal, Incetarea situației anormale de astăzi reintrarea sub scutii legilor suverane, expres*, a voinței popoarelor. SIMPLE Pălăriile simbolice Mare lucru e ud fie omul simțitor. O mie, notiță in chelia pălăriilor mari, a făcut sexul frumos să tresară. De unde și până unde mă rog dreptul de a v ocupa cineva cu pălăriile dumnealor ? Și dă-i cu argumentele bombastice in capul omului nevinovat până o zice că nu mai face! Dar omul e pielea dracului, îndată ce se desmeUcește, el pune degetul la frunte si cugetă. Oare numai chestia pălăriilor mari să stârnească o atare furtună intr'o breaslă întreagă? Trebue să mai fie ceva dedesubt! Adică, pălăriile in ziua de azi costă f. f. mult și a le cumpăra înseamnă a debursa. Oricine debursează pentru o pălăria edt și-ar ține un om familia o săptămână, înseamnă că are bani. Aci o buba! Nu vă atingeți de cei cari au bani, fiindcă azi mai mult decât oricând sunt supărăcioși. Aceștia nu vor face greva consumatorilor nici nu vor protesta contra abuzurilor fiindcă abuz înseamnă câștig... Toate bune. Dar după ce știm toate astea de ce ne-ar mai scoate ochii cu aceste pălării în tramvai și pretutindeni unde îmbulzeala e mai mare ? Să fie aceasta o afirmare a drepturilor civile și politice ? Dacă e așa, mă înclin! Loc, câlt mai mult loc, noului element ce va să intre in arena luptelor sociale Dar in acest scop, socotim că pălăriile sunt prea mici și sfătuim inaugurarea unor pălării moastre care să fie și de soare și de plâng. Să mai poftiți să ziceți iubitele mele fecioare că sunt contra, când vezi ce grijă port revendicărilor in care trebui socotite numai elementele cu bani. Astfel de unde să-și procure pălăriile necesare? Stan Bolovan Greva dsla Banca de Scont a României Delegația funcționarilor greviști dola Banca de Scont a României prezentându-se Sâmbătă dimineața Direcțiune! pentru aplanarea grevei, nu s’a ajuns la n»c» un rezultat După amiază la oreze 5 delegația * fost primite de d. Maostru Mârzescu, căruia i-au expus doleanțele lor. Miersteul a promis tot sprijinul său Arjenru «planare» «ceste» greve. m Mart! 22 *9 iulie 191^ km wiren »la Ziarul „Renașterea Română“ din Sibiu, publică următoarele date privitoare la granițele noastre cu Serbia: „Granița pornește de la Nord, la 9 km sud-vest de Macău de unde urmează o linie spre sud, tăind râul Aranka la est de Varkany. Granița merge aioi partid cu Cnia ferată Seghedin Chichinda mare, se întoarce spre sud până la un punct isituat la 6 km de Zsombolya (Jimborea) și trece la vest de Pardaul și Modoș, cari rămân României. Linia hotarului urmează apoi direcțiunea nord-vest sud-est taie răul Temes pe linie ferată Vârșeț, între Vadon și Moravița, trece la 3 km. nord de Markoveț tare răul Caraș la 3 km. de Vărădia și linia ferată Karasjestcna Oravița, la vest de gara Mircovati. ■ Se întoarce apoi spre sud paralel cu râul Vidinia la 2 km. de acest râu. urmează valea afluentului Nerel până la confluența cu Dunărea. Pentru o mai limpede înțelegere a lucrurilor, adăugăm că de la Tisa până la râul Temes, se lasă Româniai următoarele comune de graniță: Porgany, Bulgari, Vălcani, Marichfeld, Comloșul Bănatului* Ozsieni. Jețul mare (Nagy Jecz), Teleciu vechi, Horvatkocsa, Jakosfeld, Pardanî. Modoș. Serbiei revin comunele: Kcresztur, Median, Mccron. Nakofalva, Hatzfeld, Klairl, Temesfalva, Ittebe Istvanfold, Torontal-Szecsany. Intre râul Temes și Nera, următoarele comune rămân Româniel: Surian, Crivabara, Gam, Moravița, Zamat mare (Nagy Zsam), Ladunaș, Compriște, Varadla- Vrany, Mircovaț, N.colinț, Nadaș. Sârb tor 15 se lasă: Hoivatkoca Kanak, I Zchyfalva, Vatrta, Zamul mic 'Kls Zsam, Temeskutas, Marcoeț, Solcita, Ciorda* Jam. Crușița și Rebenberg. "Această ultimă hotărire a Consilului de patru a fost comun’cată d-ln Bâtianu Înaintea plecărei d-sale la Paris și de atuncci n’a mai fost examinată. Granița, așa cum e însemnată mai sus lasă Timișoara în partea României, dar atât Vârșetul cât și Biserica Albă rămân Serbiei“. Fraudele din Oltenița ARESTAREA VINOVAȚILOR "Ancheta cu privire la fraudele din Oltenița, în chestia furturilor de făină și cereale din depozitele aprovizionărei s’a terminat și vinovații ca recunoscut fapta lor. Autorul principal este insuși directorul federalei populare din Oltenița< d. Boerescu, în complicitate cu cinci ofițeri și mai milți funcționari de la C. F. Româno-Boerescu, directorul federalei delegat fiind de prefectura județului Ilfov să recepționeze făina și grâul destinat pentru aprovizionarea populațiunei, emitea bonuri pe cantități mai mari și cu ajutorul complicilor săi trafica cantitățile date în plus, tipărțindu-se cu toți acei ce-l ajutau la comiterea furturilor. Spre a acoperi un surse, fraudatorii se serveau de tot felul de trucuri, printre care cel mai principal era găurirea sacilor cu făină, din care se constata de organele de control lipsa,din celuza vărsării în timpul transportului". Autorul principal, Boerescu, dimpreună cu complicii săi sunt arestați și trimiși înaintea Curții marțiale. Sc. Incidentele de la Berlin ASASINAREA SERGENTULUI FRANCEZ MANHEIM Radiogramele din armele zHe. ne-au informat asupra câtorva asasinate, a căror victime au fost la Berlin, câțiva soldați francezi. „Le Temps“ dă amănunte asupra ultimului caz petrecut la Berlin. ..Informații primite din Berlin ne spun că asasinarea sergentului francez Mannheim nu este o crimă izolată ca urmarea unei seri de provocații și agresiuni sistematic inspirate de presa pangermanistă. S’» semnat» mai întâio la Berlin, o lovitură de armă, executată de o femee a supra unui telegrafist francez. Apoi, In noapte» de 9 spre 10 iulie, doi soldați a a fost fugăriți de mulțime. . Poliția negăsind a* mijloc pentru a-i proteja, i-a *nes‘at provizoriu. In cursul noptei următoare, *10 spre 11. » avut loc contr a doi subofițeri francezi Mannheim și Tripier fără nici un pretext agresiunea în urma căreia, sergentul Mannheim « fost lovit cu un pumn» în spate, în momentul în care se refugia într-un hotel. Ziarele pangermaniste nu încetează în a pretinde împotriva evidenței, că militarii francezi au o atitudine provocatoare. Șefii militari germani au un ton agresiv față de francezi. Era de prevăzut câ aceste ațâțări se vor sfârși în cele din urmă prin vărsări de Bango, Ultimele telegrame FORMAREA DE NOUI PROVINCII GERMANE Nauera — Deputații centrului din Germania răsăriteană au înaintat în întrunirea țarei din Prusia o moțiune în formă de proect de lege. Districtul guvernamental Oppeln, se separă de provincia Sileziei precum și din alianța comunală a acestei provincii, formând o provincie proprie și o alianță comunală prevăzută cu drepturile unei corporațiuni, pentru autoadministrarea a afacerilor sale. Regiunea Oldenburgheză, Birkenfeld inclusă în teritoriile prusiene de pe țărmul stâng al Rhinului decară dezlipirea sa de Oldenburg, și, constituirea republicii separate. Birkenfeld care potrivit comunicatiei făcută de guvernul provizoriu din Birkenfeld a și fost aprobată de autoritatea administrativă franceză, ca guvern ofcial al tarei. f • In comunicarea noului guvern provizoriu se declară: Membrii fostului guvern Odlenburger conduc mai departe, afacerile până la decisiunile comitetului tarei, convocat pentru Joi din ordinul autorităților franceze. TRATATUL CU AUSTRIA ! Paris. — In tratatul de pace cu Austria, dispozițiunile articolului 6, sunt destinate să permită Austriei, schimburile comerciale cu țările din care ea își va lua resursele și unde va da majoritatea produselor sale Posbilitatea acestor schimburi va micșora forța reclamațilior austriace. Puterile aliate și asociate, doresc totdeodată că exportul austriac să nu fie expus la restricțiuni inamicale și că pe de altă parte interesul esențial al nouălor state, să fie astfel respectate, ca să poată timp do S ani cel puțin, să asigure introducerea produselor lor pe piețele austriace în condiții rezonabile. Acele circumstanțe cari rezultă direct din război și cari apasă mult puterile aflate și asociate, exclud în schimb, cu totul posibilitatea pentru ele, de a se angaja să deschidă piețele lor produselor austriace în condițiini tot atât de favorabile. Tratatul prevede însă diferite cdldimi cari după un anumit răstimp pot aduce suplimentarea unor anumite articole prevăzute In tratat. CE VA CUPRINDE TRATATUL CU BULGARIA Lyon. — Patru comisiuni toteraîîate s’au întrunit Sâmbătă dimineața, comisiunea Bulgariei, a afacerilor maghiare, a executării tratatului și comisiunea pentru Spitzberg. Aceasta din urmă care Și-a ținut prima ședință este compusă din d-n. Barache (Franța), președinte, d. N. (telegrama este incomplectă) Statele Unite — Charles Tustort (Anglia) și d. Marchette Ferante (Ita lia). In chestiunea comisiunei afacerilor bulgare, „Temps“ dă următoarele înformațiuni :Membrii consideră sarcina lor ca Independă și consiliul suprem va avea de terminat definitiv problema frontierelor bulgare. Două tendințe numeric egale s'au manifestat in comisiune; una vrea să ex cludă complect Bulgaria de pe coasta Mărei Egee; cealaltă stărue să se lase bulgarilor un acces teritorial la această Mare. Tratatul care va trebui semnat de plenipotențiarii bulgari va cuprinde, din partea Bulgariei, numai o renunțare la toate tertoriile situate în afara unei anumite linii, fără ca repartiția acestor teritorii să fie înscrisă în tratat. Sâmbătă după amiază comisiunea reparațiilor s'a întrunit ocupându-se de clausele privitoare la despăgubirile ce trebuesc înscrise în tratatul cu Bulgaria* / CONSILIUL SUPREM INTERALIAT Lyon. Consiliul suprem a ascultat pe d-nii Tiftoni și Venizelos în chestiunea delimitărei zonelor de ocupație italiană și greacă în Anatolia. S-a fixat o linie de demarcație care nu va fi trecută de ambele armate ocupante. Consiliul a ratificat apoi un răspuns al comisiunei malului stâng al Rinului, la un memoriu german. Acest răspuns precizează atribuțiile înaltelor comisiuni civile aliate, în ținuturile ocupate; ele delimitează și puterile autorităților militare și măsura competenței administrației germane. Consiliul a făcut ultimile lucrări și pentru terminarea tratatului cu Austria, care în curând va fi remis la Saint- Germain. Consiliul suprem va fixa Marni, planul ocupației militare al malului stâng al Rinului, adică importanța efectivelor necesare și repartiția lor între puterile aliate. TRUPELE AUSTRO-GERMANE KLAGENFURTH Viena. — Din Klagenfurth se a luntă că tRupele yugoslave era»uând orașul, (rimele austro-merinante s-au făcut intrarea în localitate. Populația le-a făcut o călduroasă primire. wer*.***'