Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)

1919-10-28 / nr. 4847

fl írate mi liarul „Socialismul“ e în masoră de a publica o corculațra „absolut strict secretă și personală pe ,către fost ministru de interim, Georgel Mârzescu, a adresat»o ,ipireie ct1ikor și comaiddanilor milittari de regim5*©“. „ Am cetit aceteză iwiga cfrotmaira de la UP capăt la cellalt și ne-am apucat cu mâinile de caip pentru ca sa ne comdg»TM că nu vroăm, că în« Vadevăr în vremea noastră, după uriașul război, după prăbușirea Rusiei țariste, un ministru tânăr, carre trata zilnic cu socialiști și, cu șefii kr, a putut concepe o asemenea nebunie senilă, a putut crede că e bine să dea funcționarilor săi, civili și militari, instrucțiuni cari nu cuprind altă ceva decât lectiuni de corupție, mimniciuni, denunțare, spâo« nap o rușine morală, o primejdie politică, o surpare a acelei discipline bazate pe stimă, care trebue să domnească la corpul funcționarilor administrativi. Dar nu e numai atât. Prin brcniara sa cu Mârzescu expune un înteleg plan de luptă contra socialismului, de luptă secretă, meschină, în care cele mai mizerabile și uzate mijloace ale ohranei rusești, sunt reînviate și debitate cu inconștienta naivului care a dormit ■ pe când înL lux fie se petreceau cele mai mari prăbușiri pe cari le-a cunoscut istoria. Cum poate un om politic tânăr s ă-și imagineze că e posibil să se oorească o marcaire de idei și socială, venită din cele mai adânci «nevoi ale omenirei moderne, prin mijloace meschine ca cele pe cari le ftKX>iaami<ă eurou terra?. . Cel ce d. Morzsch vrea să încerce în România, a încercat pe vremuri lui Btomark în Germania și a dat un faliment, complect, s’a aplicat cu mult mai largi mijloace în Rusia. Pentru a se obține o zguduire atât de grozavă încât a acoperit sub dărâmăturile ei și călăi și victime. Dar crculara strict secisă a d-lui Mârzescu dezvolte o sare de spirit. Ea arată tendința de a dezvolta înăuntru politica agismentelor secrete, politica agenților de provocațiune, politica de compresiune care duce fatal la izbucnire! Așa reacționarii ruși hu’sî v% Pici astăzi în f’re și nu se pot dumeri, cuande a putut izbucni răscoala, când suprimaseră atât d bine lbertățite și organizaseră atât de bine rețeaua de spionaj. La noi însă, chiar și la oamenii t» neri predomină părerea că democrația, libertatea, sunt noțiuni și as» pirațiunî bune ca frazeologie opoz» ticaiîsită, dar că omului «te guvern îi ved bine numai ideile și mijloacele reacționare. Așa se explică probabil în circulara d-lui Mârzescu- Publicarea ei îi arată că e greșită aceasta concepție- Ea îi arată că ideile democratice și adevărat liberale, știu să rupă și taina zidurilor biurourilor administrative. ».Socialismul“ publicând circulara secretă a făcut o operă de hisfană morală! ...... 111 ------ ---■-- Narii ® din p ® st citítorigiuresti au uitat, Ie amintim că pe baia tutui flecret^eg ® din 18 Martie a. p. ®»a xm t,C<msipu superior al economiei naționale1". Menirea acestui consili e, precum și arată neminiirea, să se ocupe cu economia națională a țarei. I Cât timp au stat liberalii la putere au fost oarecari greutat sa se găsească un mod de a sa numi membri acestui consiliu . Plecând liberali civili de]« putere și ve«iâdd în Jocul lor Sbearalii militari comisia a fost paiaîta, pe saua de 23 Octombrie a. e. Infruntea aceste comisiași figurează ca o dovadă că brătieniștii nu mai sunt la putere, ci..., Vii,ti];i Bratianun Ceilalți membri sunt ă a ită nuanță politică încât e un adevărat „Consilu *l economiei national“ — liberale. Ea îlipsește de altfel xiiti d,doctor O. P. Creangă, consiliera permanent și ne lipsit al tuturor comisiilor. Noua comisie a fost moharmos. prntr'u decret-îege js timp de cinci ani la urasa unui [ml]in de zî dat de d general de brigadă Ion Popescu, care comandă scara ministenxi de industrie și comerț. DACI IN ^hessignaa Dantzig’ Lyon. 26. — Numeroase autorități poloneze au sosit, la Dantzig, în vederea separării teritoriilor, sub protecția comisiunei Interaliate- Apar tronica furturilor în sine am scăpat de pungașii de buzunare. Vom putea călători liniștiți în tramvai fără a ne fi teamă de a ni se lua punga, câteodialtă spre ruși tea noastră, numai cu note de la datornici, în loc de bancnote; în aglomerație nu vom avea grijă să ne pipăim buzunările, de grija pungașilor — în fine s’a găsit sub guvernul militar, un om care să pue în miiișcaire un întreg aparat contra torturilor. Omul aceste însă nu e prefectul de polițiie cu aparatul său de afganți speciali și secreți-Nu, «mii acesta se ohîiaimă Oligorie Ștefănescu și e un Arapln inventator care și-a brevetat •aparatul contra funtariilor de ibuizuințare“ și cărora, ministerul de industrie și comerț îi publică în numărul de eri al ,Vlomitorului Oficial“ decretul pentru acordarea hrweftului de inventator. In urma inventivtei acestui aparat se vor face mari reduceri în: aparatul... polițienesc V. Sc. SIMPLE Situație dificilă — Mă rog ta, putea să mă lămurești d-ta ce e la situație, dificilă? — Atâta lucru mi pricegp? De un par examplu, d-ta știi că zi s’a închiriat casa unde locuești asta ncu găsești, asta înseamnă că ești într’o situație dificilă. E simplă $î nu! nevoe să mă întrebi atât de supărat. — Asta e o chestie de ordin intern și tare mititică. Dar situația noastră externă asta vreau s’o cunosc!... — Oho! Aia o, o chestiune așa de încâlcită și de veftiată încât jiu se poate lămuri de loc. Trebue să așteptăm evenimentele. — Aci am vrut să te aduc! exclamă amicul radios. Să așteptăm c’venimentele! Dar cum nenișorule? Cum? Pâră foc in sobă? Pâră casă în care să pai o sapă? Pără merinde? ,D-fu nu y © 2i că din causa situatelor dificile externe, rămânem fără cartofi? — Păi, de asta ne arde nouă acum? — Să cunoaște că ești de ăi cariofi dă mâna să te îndapi la birturi. — îndopat? Am eu mutră? — E drept că a ști cam costeliv, dar cum rămâne cu chestia dificilă externă? — Vrei să zici a cartofilor de iarnă? — A lemnelor, caselor de închiriat, galoșilor și șoșerilor, flanelelor, tutunului, chibriturilor, var... ~~ Am înțeles! O iei pe departe ca să alt ce va face guvernul cu chestia internă? Păi dacă de chestia minoritațilOT atârnăm cartofii și alimentele noastre, vezi bine că trebue să mă ocup de politica externă. — Cel mai bin lucru, nene Nae, ar fi ca să intri în diplomație. Atunci o să af tot adevărul și o să știi ce vom mânca la iarnă. ~ Mersi! SI s’a tot dus.... (Na m’eși inira de n’o pune pe care va să-mi tragă o sfântă de bine). STAN BOLOVAN femeile in Camera Jowni Conservatori din Plymouth au decis astăzi să invite pe contos» Astor de a contestă scaunul devenit vacant al soțului său maiorul Astor care a devenit Peer, în urma mortei tatălui său vicontele Astor și să ceară ca să fie ea aleasă. Contesa Astor va fi astfel prisma fehreei în camera comunelor după ce legea de reformă a dat femeilor acest drept- 0 „loviM fsîat" timi Funcționarii banofanî se pregătesc sa declare unirea directă și necondiționată cu România Sibiu. 26 — O surprinzătoare lk>țtunte politică pare că se pregătește în Banat. Informațiile primite de cercurile conducătoare de aci ©rătau de mult că în întreg Bănuții ia dfepoziția dușmănoasă față ‘te Consiliul dirigent despre care «ajoritatea bănățenilor susțin că Di inglijat CH desăvârșire intere.^!® Banatului. Urmarea acestei stări de spirit *svorât ă din motive aurite și îndrotul de complicate, © st ® desvoparea unui put ®rnic carent de inire directă și necondiționata eu veeWu regat. In special printre functionarii public| din Banat există dispoziția de a rupe într 'n moment dat legăturile cu Consiliul dirigent, urmând ca toate autoritățile de pe teritoriul Banatului să se pună sub ordinele directe ale guvernului dîn București. Din partea conducătorilor Consiliului dirigent se fac actualmente mari presiuni asupra bănățenilor, prin prefecții Aurel Cosma din Tmișoara și Gh Dobrin din Lugoj, pentru ca să se renunțe la aceată lovitură dată autorităței Colosin» dirigent. După ani se prezintă lucrurile de către temea Politică fe ad, fierbere» dîn Banat se datoresc unei intrigi a partidutuî liberal și tocmai din acest punct de vedere te caută a se arăta bănățenilor primejdia acțiunelor de ruptură 4i Ardealul. In oric caz, în această privința spiritele sunt foarte agitate în B.; a* și unul din efectele acestei situații va fi nereușita în alegeri a celei mai mari părți dintre candidații ,,oficialii printre cari șeful resortului de culte. d. Valeriu Brapișce, împotriva căruia candidează la Lunga jf. Avram Imbroan ®, sfirectorul ziarului „Banală“ care apare la Timișoara. — Coresp- Pacea cu Bulgaria — Contra proprinere ortdgari«* Eram, 26. Colonetel Henry, șeful mmistonei miltare, pe lângă delegația bulgară,, s’a dus Vineri la, ministerul de externe, unde a remis, din partea d-lui Theodoroff, președintele delegației bulgare, observa, ținuitor asupra condiției de pace, cari, i-au fost remise, în ședință publică la Quay d’Orsay. Aceste ■observațiuni simt cuprinse în tee- lase’core, a câte 131 ,pagini. * -Lyon, 25 — Consiliul suprem nu a ținut ori ședință. Ei va lua cunoștnță azi de observațiunile delegațiune bulgare rcafee conferințe. Aceste observaflioiii scrie :„Le petit joitnKg“ sunt cuprinse în trei pungi fascicole. Delegața bulgară primește st%wa We stabilite de confernță în ceea ce privește societatea națiunilor Și reglementarea muzicei. Clauzele teritoriale ridică încă protestările Bulgariei Ea se ridică împotriva părăsirea Trace, propunând un plebiscit. Bis,""aici mai revendică Strunița caree a fost dată prin tratatul de pace, declarând că cedarea regiunei Saribrod și mai cu seamă a unei fâșie de teritoriu nord-vest de Serbiei, constitue o violare a dreptului popoarelor și are drept rezultat descoperirea SoSîei. Asupra problemei macedonene pe care Hus «aria vrea să o redeschidă pe d’a .KWUA* sugerând credea statim, ziarul ,„Petii Parisien“ are vesta că aceste protestări sunt nnformă curată ca și acelea care prelauzele militare financiarecrede că e prea puțin să medii ce cometă* •autoBOn Imiresse auri o ic OGLINDA ZILEI Omul mulțumit — Am «2 ® un imsion'*» Ia kltimes cu 200.000 lei pe ani duc o viată cinstită, ici nt fur, nici nu ucid. «5 JES. I ZjflL Atitudinea d-Lui Maniu Ardeleni! $î guvernul militar D. Maniu a refuzat să dea ziariștilor lire o comunicare asupra crizei care s’a declarat, din nou, de trei zile. Până la un punct oarecare este explicabilă discreția președintelui comitetului dirigent din Sibiu. In criza de acum o lună, asupra căreia nici azi nu s'a închis discuția, d. Maniu a avut multe neplăceri din cauza atitudinei d-lui Brătianu care a recurs la toate manoperile pentru a împiedeca constituirea unui guvern Maniu, cerut nu numai de întreaga opozițiune, dar care ar fi fost acceptat și de mulți fruntași liberali. de aceea d. Maniu și-a impus acum o strictă rezervă și probabil că nu va comunica nimic presei decât atunci când criza va primi o soluțiune definitivă. Altitudinea aceasta a d-lui Maniu a îndrituit câteva ziare să declare că se desminte criza. Nu se desminte nimic și nu se poate desminți evidența. E fapt absolut cert că consiliul dirigent, în scopul de-a clarifica situațiunea partidului național față de toate grupările din regat și a face cu putință participarea lor la alegeri, a hotărât a declara că se impune înlocuirea guvernului militar și amânarea alegerilor, altfel consiliul își va retrage delegațiunea sa din guvern. Această hotărâre a fost comunicată regelui. Regele avizează: Ceea ce afirmăm, o repetăm, este absolut cert și e de prisos să dăm amănunte. * Așa zisul comunicat apărut era într’o foaie brătiente să © st ® așa de întortochat încât nu afirmă și mi desminte atente Ar fi fost foarte simplu, dacă criza n’ar fi declarata. să se declare pur și simplu că nu e nici o criză, că nu s’a făcut »tei un demers din partea comitetului dirigent din S*btei, că nu e vorba de retragerea delegației transilvănene din guvern și deci nu e vorba aicî de retragerea cabinetului militar. Un asemenea comunicat însă nu se va putea da ftendcă suntem în plină criză.Mai mult decât atât, chiar unii dintre miniștri generate au comunicat funcționarilor superiori cu cari au lucrat Sâmbătă Și Dumteică ca e foarte probabil că lucrează pentru ultima oară cu ei. Azi se așteaptă anunțarea oficială a demisionărei cabinetului. * D. Brătianu fiind întrebateri asupra crizei, la o nuntă la care a fost prezent, a răspuns sentențios: Acest guvern trebue să facă alegerile. m La consiliul de miniștri care *’a ținut aseară a luat parte și d. Mantei. După consilie președintele consiliului dirigent a părăsit Capitala.Nu se știe dacă se va opri sau nu la Sinaia. Corespondentul nostru din Sibiu ne scrie în legătură cu călătoria d-lui EseIiu BianîM la București, că președintele consiliului dirigent este purtătorul unui documentat memoriu al fruntașilor politici ardeleni asupra situației politice din vechiul Regat. In ultimite ședințe ale consiliului dirigent s’a distűrst pe larg atitudinea pe care partidul național din Ardeal trebue s’o ia față de perspectivele care însoțesc alegerile pentru Constituantă, hotărându-se să se ceară Regelui îndepărtarea guvernului de generali. Cu această misiune a fost însărcinat de Iuliu Maniu, căruia i s’a dat mandat să declare Suveranului că partidul naționial din Ardeal, și prin urmare consiliul dirigent, nu-și asumă nici o răspundere în ceea ce privește urmările actualei stări de lucruri din vechhiul Regat. Fruntașii ardeleni socotesc eșirea consiliului dirigent ca un semnal de luptă deschisă cu partidul liberal și interpușii săi dela guvern. Üt Dreptul de a filiera Un incident petrecut la m toatei acum câteva zile, a ridicat chestiunea dreptului spectatorului de a-șî manifesta nemulțumirea, înpotriva unui spectacol, fluerând. Procedeul este vechi și a dăinuit multă vreme, dar a fost izgonit cu încetul aproape de toate teatrele.Din ziua în care teatrul a fost comercializat și s’a înțeles că actorul înainte de a face teatru, face o meserie, spectatorii s’au mulțumit să ’și arate indiferența lor față de un spectacol slab și să nu împiedice pe actor în exercitarea meserie lui, fluerându-i-Era o evoluție ferească și prendința de democratizare a spiritului public. Un spectacol poate fi slab, nu încât să "merite represiunea flueratului, pentru că în acțiunea nu el nu reprezintă numai talentul, cultura și bagajul său de cunoștințe El reprezintă priceperea autorului care a făcut distribuția piesei și la pus să joace ceea ce joacă. El reprezintă experiența și spiritul de critică al directorului de scenă care ajută la modelarea creației De aceea creația unui actor poate să fie slabă, greșită ca concepie, dar in nici un caz atât de indelirabilă încât fluerând pe actor fantaseești într’o clipă o operă treagă în care el a pus atâta mică și atâtea speranțe. Creația unui actor nu aparți publicului. Ea este o unealtă a miceșugului său, și dacă încerci s' beter nu poate fi atât de tîie dĂ o pi pwtoșțî coniti «o act de tiranie,o Is fr flueratiil mai este un act de tnțieri față de public, întâmplă adesea că judecata asă a unora dintre spectatori nu estimportășită de ceilalți și atui tendința unora de a impune !Ceilalțî judecata lor,fluerând specialul sau pe actor, constitue fară un act de tiraniefar^ toate acestea sunt consMliTjUirî de cari se ține seama în rare țări și printre clie n ® preot.« ■ii trăim, și noi. a Franța nu se fiueră spectacole în Anglia. In Germania §j Austi docilitatea spectatorilor este a uzanță. Acolo spectatorii consideră ca o necuviință orice gest,de eeaprobare și privesc cu oarecare respect și compătimire pe cei pitiți să aplaude, spun : „docher! sunt cei mai intorociți oameni și sunt osândiți ssă vadă și să aplaude numai piese roaste“ Dar tot atât de respectuoși cum isi tot î:îl alte țari spectatorii față de munca actorului, tot atât de sempuileși sunt în aplauzele lor. Spectacole Întregi se scurg în cea mai mare liniște, fără să aplaude irimeaii, dar din această tăcere se degajează o răceală pe care actorul o simte bine. El vede imediat că efectele pe toarte aruncă în public ricoșează f și este destul. In concepția curentă despre artă îni actor, nu intră represiunea flueratului și de, ® cPe,a 'este foarte curioasă mentalitatea în unele țări destul de înaintate, unde spectatorul vine în frac și la primul kix ■flueră cu cel de pe urmă bădăran. De aceea, dreptul finerarului, pus ifi dscuțiunea; la noi, nu-1 contestă decât bunul simț și pentru toți acei cari cunosc valoarea acestui factor .Important, © Ic hotărâtor, Allster Walk. ludienici a Gcupaî FeSrogradn! Rotterdam, 26. — Ag. Reuter adicîță din Helsingfors că generalul udenici a zeifrat la Perograd și a procedat imediat la arestarea bolșșevicnor rămași. Au fost arestați Peste 500 de bolșevici ascunși prin pivniți și poduri. Cea mai mare parte din ei au și fost transportați spre Polonia. (Ag. Bade). & Berlin, 26. — Ziarul „Der Morgen“ anunță drei Stockholm că trupele generalului Judenten au fost atetate cu delir de bucurie și primite cu storî de către populație. Intrând Petrograid trupele au procedat imediat la restabilirea ordinel $1 la potolirea spiritelor contra-revoluționiare. * Lemba, 26.—„Daily Express*” simtit că generalul J.Esüenici a intrat cu mare pompă în Petrograd. Acelaș ziar anunță «fin Helsissgiers că orașul Kronstadt s’a predat englezilor, în «armatanii» anei bombardări suferită din partea acestora.