Dimineaţa, noiembrie 1919 (Anul 16, nr. 4851-4876)

1919-11-21 / nr. 4867 (4868)

Deschiderea Camerelor Cu obicinuitul ceremonial se face astăzi deschiderea Camerelor. Dar dacă ceremonialul e aceljjș, Camerele sront cu totul altele. Oameni noul, oameni în mare parte necunoscuți, vor asculta de astă dată cetirea mesăagiului regal și vor porni, în momentul când se plămădește o lume nouă, să consolideze într’însa România mare. In majoritatea aceasta de oameni noui, cei vecin se pierd aproape. Ei vor trebui să facă încă odată, dacă vre-odata au mai făcut-o, proba capacitatei, a aptitudinilor lor. Elementele de înălțare politică de altă dată familia, averea, influența locală clădită pe aservirea câtorva alergători sau pe hrănirea unei repugnante clientele, — vor dispare, pentru ca criterii cu totul nouî să fie determinante în cariera politică. Cetățeanul însă pare după depunerea votului în urnă, așteaptă să vadă cele ce va să vie, stă în fața noului Parlament ca în fața necunoscutului celui mai absolut. El știe ce dorește, ce așteaptă de la dânsul, dar nu știe și nu poate ști, cât din dorințele, cât din așteptările sale vor fi satisfăcute. Vedea va el ieșind din Parlamentul acesta al României unite și al votului universal, măcar începutul mântuirei, sau îl așteaptă noul deziluzii, fieste cele numeroase pe cari le-a avut în trecut ? Cu încordare și nădejde scrutează necunoscutul. Parlamentul cel nou, în special Camera, va avea să-i dea răspunsul și fie acest răspuns depinde dacă începe o eră de progres și prosperitate sau de dureroase convulsiuni. Un mit r Defuncta regină Elisabeth a lăsat un legat In valoare de 300.000 de lei printr’un testament olograf din 24 octombrie 1914. Nimeni nu s’a gândit până azi dela moartea reginei Elisabeta să se respecte clauzele testamentare impuse de defuncta suverană in testamentul ei. A trebuit să intervie personal regele Ferdinand să autorize ministerul agriculturei domeniilor să accepte regatul de 300.000 lei, de care, se zice că unele autorități care au memoria scurtă și socotelile Încurcate, au uitat complect de respectul ce se cuvine ultimei veniți a aceleia care a fost odată regina acestei țări. V. SC. fila «un boim Am putea vorbi de un definitiv fost primar, căci e vorba de d. Emil Petrescu. In ultima ședință a consiliului său comunal, idiscutându-se de scumparea traiului, a crezut si d-sia cu care să intervie și s’a plâns de două lucruri : că a plătit pentru o lojă 251 lei și că în sală nu erau decât negustori și nouii noștri concetățeni, adică evrei. Vedeți două preocupări ale unui om care a fost de două ori chiar, primar al Capitalei. Lui nimic din suferințele populației Capitalei nu-i este strein, iar pe urmia scumpire! traiului sufere și el , a plătit 251 lei pentru o lojă. Scump, dar a plătit, căci teatrul este un lucru strict necesar existenței d-lui Emil Petrescu. Dar, vedeți d-voastră, deși a plătit atât de scump teatrul d. Emil Petrescu, definitiv fost primar al Capitalei, n’a avut parte de dânsul. Căci nobleță sa a văzut in sală numai negustori și nourii noștri concetățeni, adică evrei, șî negustorii și evreii li se apleacă se vede. Și atunci ca tot omul cu digestia rea, d. defteitiv fost pit mar sa gândit la o mică răzbunare și a denunțat redusului său auditoriu că în mijlocul propulatei Capitalei mișună bani streini, dar inteligentul auditoriu a arătat că înțelege aluzia strigând : I— Bestile roșii ! Ca să zică banii streini mișunăm mijlocul populației noastre. O spune fostul primar... O să se mire și populația care știe că în mijlocui ei mișună sărăcă, frigul, scumperea, spionii, dar bani— ‘ Oexsnaru^ Uță. Poetul cere, alături de Eminescu, a încălzit si înălțat adolescenta si tinerețea generatiunei noastre. — Alexandru Vlahuta, s’a stins. De mult încetase de a cânta. O singură dată tăcerea pe care o im•pusese lirei sale, a fost întreruptă. La 1907. Atunci a publicat acea poezie, sinteză a simtirei si gândirei sale, prin care biciueste minciuna, care devenită cucoană mare, scade cu regii la masă. Atunci a furnizat si explicat limea amorei sale: tesgustul de o vreme în care toate noțiunile apăr falsificate, în care a spune adevărul e o îndoită crimă, in care a face cor cu minei iuta, ajunsese să treacă drept supremă datoria patriotică, până când grozava tulburare a mult,mei, la lumina incendiilor cari distrugeau fără alegere, binele cu răul. a arătat și orbilor ce valoare are acest soi de patriotism, dar nu guvernanților, părurea stăpânitoare care, reprimând in sânge ceia ce nu fusese de căli iruptiunea unei boli ce mocnia în organismul corpului national, si-a continuat vechea scoală, luând-o de la capăt cu minciuna. Alexandru Vlahiță a fost si ca om, ceiace ni se arată că este ca poet Bun si blând, modest si retras, plictisit de lume și totuși mereu atras de frumusețile si farmecele ei, îndurerat de păcatele oamenilor si totuși vibrând de emoție si indignare când nedreptate li se întâmplă. Trăind in vremea influentei operei lui Eminescu si neputăndu-se sustrage el —el nu s'a putut însă sustrage nici farmecului vietei. Lumea o dezgusta dar neantul nul atrăgea ! El dădea toată flozofia pe o floare și cele mai vigurase argumente contra vietei, cântecul unui creier le risipea. „Ce negrăit de lesne „ca să-ti zbori un gliomie'i creier. „Dar în natură-i o mișcare .»și în iarbă cânt'un greier“. Și as«. tot suf«r..mi. influenta pesimismulul, atât de bine explicat în efectele lui de Gherea prin deosebirea fundamentală ce s'a stabilit între idealul generației liberale din 1848 și ceea ce reușise să realizeze, se revolta totuși intr’ănsul taierea, vigoarea ei, dorul de luptă și dezgustul de văicăreala atât de nesinceră a imitatorilor artificioși al lui Eminescu. De aceea speriat de urmările ftmasiee ale scepticismului și pesimismului el suna din trâmbița energiei, exclamând : „Căci mă ’ntreb :ce sânt aceste vaiete nemâmgăiate, „Ce-i acest popor de spoctri cu priviri întunecate, •»Chipuri palide de tineri osteniți pe nemuncite« „Triști poieti ce plânig și cântă suferinți închipuite .•Inimi lașe abătute, fără a fi luptat vre-odată „$i străine de-o simțire mai înaltă, mai curata?“ Dar bătăiosul din aceste versuri nu a putut rezista nici el multă vreme presiunei mediului si neputăndui se adapta, a ajuns si el in cele din urmă la înțelepciunea splendidei izolări. A început să guste mai mult frumosul decât să-l preseze, s’a închis in tainele sufletului său si a poruncit lirei sale să tacă. Talentul său atât de frumos si de pronii săi er nu a luat dezvoltarea si avântul la care admiratorii săi erau în drept să i se astepte. Ca si la Caragiale prima perioadă a activității sale, a fost nuc fecundă în opere durabile decât cea de a doua. Cu dispariția entuziasmului juvenil si intervenția judecatei mature, dezgustul a cuprins. Ca si Camgeule el a cheltuit din acest moment, auzul talentului său, in bilonul mărunt si ușor al articolelor scurte si producțiilor efemere. E și aceasta e dovadă că în împrejurările politice și sociale din România veche. Mentele se consumau înainte de vreme, vestejau înainte de a ajunge la deplină înflorire. Astfel regretăm la moartea lui Vlahuld ne omul admirabil ce a fost el, talentul lui bogat, pe artistul conștiincios și sincer, dar și opera pe care nu ne-a dat-o și ne care ar fi putut să ne-o dea, peste cea cu care a dăruit literatura și cultura noastră. Din ceea ce ne rămâne de la dânsul, putem ghici ce ar fi putut să ne mai ofere, dacă vrem de ni ar fi fost atât de vitrege dezvolărei talentelor și dacă moartea nu ar fi fost de două ori crudă rănindu’l și râpindu’i tocmai acum când o vreme nouă, mai propice, mujește la orizont. HLINDA ZILEI JlL.w "Villak despărțită de Antantă Cea mai gravă hotărâre ce o putea lua un guvern a fost luată. Politica cuilatorie pe care a dus-o t. Brătianui singur, fără a cere sfatul cuiva, fără a asculta de glasul rațiunei și al cumințeniei, și-a dat rodul. A ajuns acolo că guvernul nostru nu avea de ales decât intre a accepta să facă ce tot timpul a refuzat sau a accepta ca aliații să rispă delațiunile cu România. Și a ales a doua alternativă. Nu știm iar ce s’a gândit guvernul când a făcut aceasta. Știm însă că urmările situațiunei ce se crează astfel României, sunt incalculabile. Căci sau Conferința păcei are autoritate și ține la dânsa, sau nu are. Bacă nu are și un aliat o demonstrează, atunci nici dușmanii nu vor întârzia să profite de lecție. Ne poate conveni nouă aceasta ? Putem noi dori ca frontierele României Mari, ca făptura ei de stat, să nu aibă o consacrare de drept internațional, garantată moralmente și materialmente de forța marilor state și popoare ale lumei ? Darpă Insă Conferința păcei are autoritate și ține la dânsa, se poate oare trece cu vederea peste măsurile ce ea ar fi înclinată, ar fi nevoită să ia ? Știm că unii spun: Ni se atinge demnitatea. Fiecare stat aliat a făcut jertfe în interesul pacei și nu o atingere mai mare a demnităței noastre, decât dacă aliații noștri ar declara ruptura cu noi. Știm că alții spun : „Nu au ce ne face !“ E o vorbă goală și nesocotită. Noi nu trăim în afara de lume, nu trebue să trăim in izolare. Marile state au azi nevoe de colaborare reciprocă și simt că nu pot trăi unul fără cellalt și să ne închipuim că noi am putea fiindcă avem ce mânca ? Asta a o nebunie, căci o țară, un popor, nu trăește numai cu mâncarea și ca să se vadă aceasta, e de ajuns să amintim că leul nostru depreciat la Paris, scumpește viața la București ! Ceea ce agravează hotărârea care duce la despărțirea noastră de Antanta, sunt condițiunile In cari a fost luată. Guvernul actual s’a declarat el simir provizoriu. Rezultatul alegerilor .» arătat in tot cazul că țara nu a indicat ca sfătuitori ai Coroanei, pe nici unul din cei ale căror sfaturi sunt urmate. Parlamentul, noul guvern, sunt astfel puși in fața unor fapte îndeplinite de alții și pe cari vor trebui să le descurce ei (SMS Să credem că aceasta nu va forma din capul locului obiectul unei hotărâte manifestații din partea Reprezentațiunei nasaționale, manifestație care să curme scurt și definitiv cu asemenea precedeuri ? Ziarul „DIMINEAȚA Primești, abonamente tv: Leî fi# o» un an. Lei an „eu?«*,«<» Leî !!> — *•“* timi VRON a ** ’~v'r0» ! CC r>m»ic I» Administrația ziarului 10 ore întârziere Trenă] accelerat de lași-București a ajuns o adevărată pacoste pentru călătorii ce au nenorocirea de a voiaja pe această linie. Astfel acceleratul de Moldova de aseară rai rămas dincolo de statia Peri? timp de patru ceas uri, în mijlocul câmpului pentru că mașina a plecat să deservească un tren., se zice, d... animale, pentru nu se știe care puternic al zilei-Aceasta după ce trenul de Moldova a avut o întârziere, în drum, de alte 14 ore. După multă așteptare, mașina s-a reîntors și acceleratul de Moldova a sosit în Capitală cu o întârziere de 18 ore. Neglijează legendară a celor de la C. B- R. întrece orice margine , este o adevărată aventură nenorocită de a întreprinde un voiaj cu acceleratul de Moldova înscr’o îngrămădeală sufocantă și pe un frig cum a fost em. Preda Justice cu baioneta Libertatea presei se stidecă și in alte orașe ale țarei după dictatura militară introdusă în Capsala. Astfel ,L Nochtiga, secretarul de redacție al ziarului .,Vocea Galaților", a fost arestat de Curtea Marțială din Galați pentru că a scris câteva aprecieri cu privire la persoana d-lui colonel Limburg de la acea Curte. Cu alte cuvinte d. col. Limburg, care e parte in această cauză, este totdeodată și judecător. Lăsând la o parte faptul că nimeni nu-și poate face singur dreptate, constatăm din nou că se calcă flagrant Constituția, care se opune formal de a se aresta pentru docte in materie de presă și dă numai incompetența Curților cu jurați procesele de această natură. înregistrăm I LAi>l, ștind că protestul nostru nu vă folosi nici de data aceasta. Justiția pe care mitologia a legato de ochi, este astăzi încătușată de mâini și de picioare in tara în care se tolerează și se păzește cu ajutorul poliției afișele incendiare „Bestiile Roșii". DACIAN Ceho-Slav ci au evacuat Ungaria Viena. 19. — Din Praga se anunță că trupele ceho-slovace evacuând teritoriul ungar care nu le revine lor, s-au retras pe noua graniță abandonând și minele de cărbuni de la Salgotarian. Un detașament anglo-american a luat sub supravegherea lui linia ferată. (Ag. Dacia). GARDUPI SmILEH: Ziuana aprmzionărei Consiliul comunal demisionat a măi finet o ședință de adio în rau s’a propus desființarea prețurilor maximale. — Dă-n Doamne, mintea românului cea de ne urmăl Ministerul de interne va fi deci rugat să se desființeze. Suntem Insă 1. f. convinși că onor, ministerul nu va putea împlini ultima fugă a celor demisionați pentru simplul motiv că prețurile maximale nu au existat decât pe hârtie. Cine voia să obțină ceva de ale gurei trebuia sa plătească după cererea negustorului sau să-și pună pofla intr’un cui. Se va decreta din nou libertatea comerțului, prețurile vor ajunge și mai mari, noi vom protesta din nou. Liga consumatorilor va reîncepe să-și reia activitatea. mârfurile reapărute vor dispare din nou, și vom continua jocul de a ••uite popa, nu e popa”, până ce ne vom decide cu top', a renunța la vidul măncărei, singurul care s e pricinuește atâtea necazuri, ba ne face și ridicoli ! Libertatea comerțului este un subiect fără rost, „sa cum se practică astăzi comerțul. Totul nu există decât pentru cei cu vânturi mari de tot și nu mai pricepi de ce mai pierd vremea edilii noștri cu chestiunea asta, care nu mai poate fi nici condusă, nici lămurită. t — E un fel de halima a esclamat rt .un aprig membru al Ligei, aflând ari ea va fi desființată. Halima in 1117 acte Si 10.000 tablouri ; reprezentațiile se dau sub cerul Ober In toate piețele. Spectatorii sunt și actori, astfel că in ceea ce privește viața artistică la noi, putem fi satisfăcuți. Muzica la aceste spectacole e de asemeni gratuită și produsă de stomacul fiecărui artist... STAN BOLOVAN WBIIMHI WMJIU III atentat contra cabinetului din Japonia Exploadarea unei bombe în timpul unei recepțiuni — .„Staily Express“ află den Tokio. Domnește mare agitata în toată Japonia din cauza atentatului cu o bombă comis ca reședința vicontelui lichida, ministru de externe al Japoniei- Pare că atentatul a «uat și că numai întâmplarea a împiedicat catastrofa» Vicontele și vicontesa Uchkin organizaseră o recepție strălucită a întregului corp diplomatic în onoarea ziM onomastică a împăratului. Premierul japonez, d. K °itiara, se afla printre invitați împreună cu toți membrii cabinetului; de asemenea asistau la recepție reprezentanții principali al puterilor stroine, ac editat! Pe lângă Curtea Japoneză-In toiul recepției, clădirea fu zguduită de o violentă explozie- Maimuta geamuri fură sparte # ziduirl crăpate; din fericire Insă nimeni din casă n’a fost rănit. Ancheta a stabilt că o bombă explodase niu în clădirea Insă?!, ci într’o stradă strâmtă între reședința vicontelui Uchidb la ambasada Rusiei. Doi oameni cari se aflau la o mică distanță de casa vicontelui, au fost răniți. Societatea adunată păstră cea miai mare liniște. Vicontele și vicontesa continuară imperturbabilă’și primească sputbaul, iar primministrul se învârtea prin mulțime până după miezul noptei, cu surâsul obișnuuit pe buze- Toții!?! atentatul ar fi putut avea afecte cele mai dezastruoase, căci se întrebuințaseră explozibile foarte puternice. Incidență’] a cauzat cea mai mărei emoție, findcă un astfel de atentat în ziua împăratului denotă o sfdlare a tradiționalei loialtăți japoneze- Alegerea unei sărbători naționale observată de națiune cu un amestec de fervoare religioasă și patriotică pentru încercarea criminală asupra conducătorilor tărei indică intenția bine chibzuită de a batjocori întreg sistemul naționa. Nu se cunosc încă motivele care au călăuzit pe antentatori. Unii spun că atentatul ar fi opera unor fanatici ca im protest contra tratatului de la Paris, deoarece pretind că japonezi ar fi fost înșelați de celelalte puteri, trebuind să facă prea multe concesiuni, mai probabil e însă că e rezultatul scumpfreT tractatul. Săracii suferă foarte mult din cauza scumpetei și nemulțumirea lor e și mai intensă din cauza extravacanțelor nouifor. îmbogățiți. Librarii spun că operifetul Karl Miakx se vând că pâinea caldă toți recunosc că cu toată suprafață bunîîită, o mare agitare frământă spiritele poporului. Sociliștii locali sunt strict saupraveghatî, de asemenea Și laburiști cari s’au pus la numirea delegaților guvermamentali pentru conferința mancei din Washington. síi öli or din A glia In urma articolului de ori, publicat la chestia valutei, prin care arătam atarea studenților din Paris in frunta, comerciant intarn de curând din Anglia ne dă amănunte dureroase cu privire la studenti români din Anglia. Dani la Paris tot li Ba mai schimbi áladontilor 408 franci pe lună ca să-i lărască mizeria, apoi studenților din Audio, care urmează la Universitățile din Londra, Birmincham, Manchester etc., nu ii se dă absolut nimic cu toată Intervenția Leetluue' noastre din Londra. Aceși tineri cari muncesc din even în universitățile englezești, se zbat in mizerie si st văd sfiitsă recursă la ajutoarele societăților de binefacere, și la alte mijloace cari injosesc demnitatea lor și a tării noastre, spre a căpăta hrana de toate lildic. Acești studenți sunt uitati In depărtări fără nici un ajutor ou li se inleseeste atjleeul de schimb pentru existentă, die valul noastră care se risipește pentru preumblările protejaților, a speculanților, a femeilor ușoare si a altor Interese obscure. Atragem serioasă atențiune comisia valntei, care este datoare si vină In ajutom acelor tineri, pentru cari tara noastei, nu f ace alt sacrificiu decât al schimbului oficial, pe când alte țări subvenționează legiuni Introel de Student la acele universități, purtându-li de grijă. — B.