Dimineaţa, martie 1920 (Anul 17, nr. 4942-4947)

1920-03-31 / nr. 4947

ANUL XV’M«___No. 4948 In mijlocul ltingerea idealului national departe de a crea in taxă o stare de fericire universală, n a făcut decât să crească greutățile de guvernare și să înmulțească primejdiile. Astăzi trecem prin vremuri așa de grele încât toată cumințenia noastră pare că tot nu este de ajuns ca să ne călăuzească printre stânci. Dizolvarea parlamentului, pe lângă sentimentul de ușurare pricinuit în vechiul regat, a dat încă odată prilej vechiului politicianizm ca să se manifeste. Dar se manifestă în chip atât de inconvenient ca suntemi cuprinși de îngrijorare pentru urmări. Mai ales atitudinea partidului liberal. Partidul liberal s-a împotrivit multă vreme dizolvărei. Atât spre a nu se osândi originea fostului parlament care a fost ales în condițiile sfătuite de C. Brătianu, cât și de teama că în alte alegeri partidul liberal ar pierde mare parte din mandatele obținute, liberalii nu erau partizanii dizolvării. A trebuit împrejurări extraordinare și poate garanții pentru viitor pentru ca să-și schimbe atitudinea. In fața tarei partidul liberal avea nevoe, pe e o parte să susțină guvernul Averesen și pe de altă parte să scuzeze dizolvarea unui parlament ales sub guvernul militar. Dar de unde să ia scuza cea bună? Fără multă bătie de cap au ales scuza ce le-a eșit mai repede în cale, dar și sșunta cea mai primejdioasa. Partidul liberal a declarat că parlamentul a fost dizolvat din cauza atitudinea ardelenilor Deci ardelenii, prin conduita lor, au provocat, dizolvarea. Pentru noi cei cari ne-am abținut de la alegerile din anul trecut, parlamentul dictaturei militare avea o origină impusă care îl osândea. Oricare i-ar fi fost activitatea, oricât de plăcuta i-ar fi fost opera, pentru noi era tot parlamentul-minciună care nu reprezintă voința poporului român din vechiul regat Cum, însă, pentru liberali parlamentul acesta era și legal și din toate punctele de vedere valabil și cum acest parlament era socotit chiar ca o adunare Constituantă, firește că dizolvarea lui trebuia atribuită altor motive necesare. N’ar avea mare importanță dacă partidul liberal, prin fruntașii și presa lui, ar fi atacat pe care a 0ârî individualități ale partidului ardelean, dar faptul grav este că reprezentanța Ardealului in bloc a fost atacată. Această reprezentanță e acuzată nu numai că a luat o atitudine ostila guvernului Averescu dar încă că a luat o atitudine antidinastică. Căci ostilitatea arătată guvernului e calificată ca un atac la Coroană care a adus la putere pe general. Liberalii aveau de plătit o poliță grupului ardelean. Aveau de plătit chiar două polițe: întâia poliță privea atitudinea politică a Ardelenilor față de partidul liberal. Când după alegeri partidul liberal a făcut propuneri ardelenilor ca sa facă alianță spre a guverna împreună, s-a lovit de refuzul acestora. O alianță liberalo-audețeană, cu concursul bucovuenlor și al baisarabenilor ar fi asigurat o alta lungă domnie liberală, dar ardelenii au preferat să facă bloc cu țărăniștii si cu d. Iorga. De aci întâia supărare-A doua supărare vine de la d. Vaida care a făcut în străinătate o politică opusă politicei d-luî Brătianu, întreaga atitudine din urma a două Vama era " nu'dammre a politicei’ d-luiî Brătianu. Pentru acest motiv, mai ales, a căzut telegrafic fostul prim ministru. Și acum atac la ardeleni. Iată o politică a căreia gravă vinovăție nu mai e nevoe să p articulăm. Știm pe ce se întemeiază liberalii în calculele lor. Știrile venite din Ardeal arată o dispoziție semnificativă a corpului electoral, s-ar părea că foștii reprezentanți, în majoritate însemnată nu se mai bucură de încrederea corpului electoral, și că un partid țărănesc se ridică puternic peste Carpați. Liberalii părăsesc pe cei osândiți dizgrației spre a se pune bine cu biruitorii de mâine-Or cum ar fi vrajba cu ardelenii luați în bloc este una din acele greșeli politice care se aseamănă cu o crimă. Aceasta Românie Mare și Nouă trebue, mai înainte de toate, cimentată. Dar cimentul cel puternic este unirea sufletească, încrederea reciprocă și conlucrarea francă în comun. Liberalii au adaptat politica ziraniei și asemănăm neîncrederea între românii diferitelor provincii. O nouă mare greșeală ca toate cele săvârșite în anii din urmă de actuala conducere a partidului. CONSTANTIN BACALBAȘA GÂNDURI SIMPLE ‘ A cin e tflsia? Cineva, scrip : — ..Ai atins in treacăt chestiunea higienei și lipsa de popularizare la noi. Ar trebui gaferiti zilnic măcar câte 2 coloane pentru a trezi pe cei în drept din leturgi^ în cari Se aflăm înspăimântător să vezi cât de jncultă este lumea la noi în ceea ce privește higiena char mai elementară. Dacă n'ai mai fi prescripțiile religioase cari obligă lumina să facă curațenie mai radicală de sărbători am trăit animalele în plină capitală, civilizatâ, întrebați la o miruniire publică pe apte aerul ce foloase și ce rol are și nu stits dacă 10 la sută vor răspunde cum trebue-Despre micro>ot și molipsire și azi Se crede la noi că totul se reduce la o poveste doftoricească ce nu trebue luată în serios-Și vă întreb cum ar putea să fie altfel când oricine vede cât de putină atențiune se dă hrigienei publice prin faptul că mai toate locurile virane din Capitală sunt prefăcute în depozite de gunoae• Murdăria străzilor este da noi acesul ca în cel mai depilat colt de orient și se> tfiecuta in multiplele lor misiuni despre toate, numai despre higiena publică nimic! Să vă mai mirați de ce fardurile țin un loc atât de important în toaleta femeilor? De ce tuberculoza și sifilisul fac adevărate ravagii £ E timp sa se întrebe dacă mai avem sau ba un consiliu de higiene și un serviciu sanitar! Mulțimea apăsată de greutățile tre• vndui nu mai ia în seamă, halul în care e lăsat orașul și așteptăm doar vila lui D-geu ca să nu fim secerați de molime. Ar fi mulit de făcut dar primul lucru ar fi curățitul orașului". — Cred că aci ptsem punem punct și aștepta, nivelul până la calendele grecești STAN BOLOVAN 8 Pasin] JigibgnTniinn sunt 8 pagini Directors CONST. MILLS Miercuri 31 Martie 1*20 primejdiilor din dlul top preioitat Regulii Deptul d-lui Iona la recunoștință O primejdie petru tron $itară töhrka W1WII in—•« j D targa a publicat in ..Neamul Românesc" de ori memoriul prezentat regelul despre cari am vorbit la timp laici cuprinsul lui. SIRE' In urma unor alegeri libere prezidate de guvernul fără caracter de partid, pe care l’a tinsiit pentru acest singur scop Miestatea Voastră. să ales un, Parlament cu mărime de Constuantă. diiamat a da valoare constituțională operei decreteltor-legi și a rezolvi chestia agrară și cea electorală Fără nici o propaganda demagogba, , fără sprijn al oficiali'ățeî, fără cotr ■ acelor idei, s’a cons^hat intr’un bloc, aliei șî reprezentantă curentului de democratîe .pat'anală for^a4 în unimul anî și în fruntea căruia eram obișnuiți a Pune înalta personalitate a Maiestätei Voastre. Alegerile parțiale la Sena* în carteau reușit pretutindeni conservatorii s’au transfugi sup* scutnul numelui d-lui general Averescu- nău nici o importanță față de rostirea din Noembrie a tării- Cercetări personale mă autorizează a spune că succesul adversarilor regimului acteal a fost datorit unei demaigogii desfătate și unui fetiși«“ "mari perculos decât orice pentru viitorul țării. "* Majoritatea parlamentarilor, pe baza acelor idei, s’a constituit -ntr’i un bloc, putând servi de bază guvernului reformelor cu a'âta nerăbdare și ca a*âta, dreptate cerute de țară Fără *nimic din aed« ambiții personale care dădeau odinioară compunerea guvernelor, s’a format un guvern decât care niciunul na adus m ai unui* devotament față de interesele patriei și mai multă realitate față de Maiestatea Voastră. După aceste chibzuiri, el s’a complectat cu un format un guvern decât care trimmismul său larg democratic, prin "«birea sa de ordine în sensul legal cetățenescși nu brutal opresc, în jure *ore*-‘, j prin fd* trecutu] său*, erau rcgurire capribii să asigure liniștea necesară marilor prefaceri indispensabile-Din momentul alcătuirii guvernului n’a fost zi în care al să nu fie atacat de coaliția reacționarilor cari nu-și îmțpleg vremea și nu-șî dau seamă că ia soluții Se încep totdeauna printr’un pas făcut în urmă, de cei meniți a 1i cădea victimă, cu doritorii de câștiguri -prin guvernare și cu aventurier;i carieri vorbiau în întruniri publice,asplaudați de comuniști, de regimul hamidian al Maiestății Voastre- iar azi- abia ieșiți din întruniri electorale unde li s e oferta coroana* tării ca răsâdnată. se prezintă Regelui ca* singurii carei pot apăra tronul-Maiestatea Voastră plutea da prin încrederea sa dovedită $i statornică, autoritate acestui guvern și siguranță acestui Parlament. Am așteptat patru luni această> garant»© de lucru spornic. Astăzi în toate saloanele Bucureștilor se anunță hotărâri prea alte pe care factorii In drept sânt și unguriî cari nu 1*9 cunosc prin acele jociarațiuni care stabilesc situații co instituționale. Și aceasta *când legile capitale sânt terminate și când președintele Constirlui smulge fpre siîntiile sale recunnoașterea alipirii Basarabiei la România ■. Nu stind aici președintele Camerei Deputaților,nici șeful unui partid din bloc, ci omul care se poate lăuda că mai mult decât oricare altul a lucrat ij. recunoașterea marilor merite ale Holistilul Voastru" ln popularitatea de ■azi a Jivistieiy și care, după ce, ca 'amplu particular, a apărut la Iași corfana părăsită de consilierii Săi și amenințată de acea opoziie tocmai de azi prifi intrigi-cânte cere puterea ,i avut bucuria de a restitui unjui părinte viitor inima fiului său. Maiestatea Voastră poate la in‘oarcerea d-lul Vanda-Voevod, sa mărmigiî Guvernul pe baza programuluil său d' acțiune Via salva tara, pe care cu ajutorul altora decât al ambițioșilor de azi a avut gloria de a o mări. Maiestatea Voastră poate incununând demagogia cea mai îndrăzurată să instaleze un regim conservator. Eu nu vom fi ajutat prin tăcerea mea la această faptă pe care o cred fatală pentru tron și fard. , icheta MHn Wf* Londra. Conform hotărâri luate de cotisolul liger nat Water,s’a trimis o invitație guvernului S^teilor Kode, cerându-i sa numească pe un cetățean american ca membru oficial al comisinei de anchetă care va fi trimisă în Rusia, sau numai ca delegat oficios și numai pentru a se asocia la lucrările comisiunei. Pe de altă parte, se anunță că d Eresu Root a acceptat invitația ce i s’a adresat personal de către consiliulig ®i națiunilor, ca să facă parte din comsiiunea internatională a logicilor însărcinați să pregătească Marul de înființare a unei curfi permanente de Justiție in» tornat’^iMlâ-' Conferința de la londra. Lyon. 28. — Conferința de la Londra s’a ocupat de soarta imeniei. „Le Petit Parisien“vede a ști că delimitarea frânterelor a fost regulată și că ,i-aul stat a fost înzestrat, după dorința manifestată de președine. . .Marta Neagră. Nu sa luat nici o hotărâre în chestia mandatelor, acest punct, fiind rezervat. Conferința s’a mai ocupat și de statutul portului Batum, dar nici aci ea n’a adoptat un plan definitiv. Totuși, ea sa pus de acord ca să se trimeată o forță navală internațională care să protejeze portul, împrejurimile și calea ferată de la Batum. După unele șiri din Washington, comisiunea de externe din senatul amerean ar fi favorabilă trunsderea ,in acest scop a unui vas de razboi și a unui detașament de infanterie de marină de către Statele Unite. IGINDA SILEI LA PEN PST — Unde sunt dinții a tare d-nă? —• Erau de aur și ham depus la împrumutul național» București - Paris vin Tomeo-^iewcasüe Petrograd. — Catedrala Sf. Isaac. — In săptâmâna Crăciunului. — „insister“.—So omd. A doua zi, de de dimineață am luat trenul pentru Petrograd. Pe drum am făcut cunoștință cu un tânăr militar superior rus și cu un domn ce părea că aparține corpului diplomatic. Aceste persoane m’au asigurat că nu vom găsi nici o cameră la Petrograd, dacă nu am rezervat una dinaintea 5 d. n. am ajuns în capitala Rusiei. Petrograd In timpul călătoriei auzisem vorbindu-se de «Hotel d’Angleterre». fi, «țrma îndoită ne îndreptarăm spre el, Spre surprinderea, și bucuria noastră ni se dădu numai decât o cameră ! Întâlnind a doua zi, întâmplător, pe ofițerul cu care venisem în tren, nu-i venea să creadă când i-am spus că am gâsit o locuință așa de ușor! Era un caz aproape unic în acele momente când Petrogradul fusese cotropit atât de ruși cât și de streini. „ . . . Am admirat mult Petrogradul cu numeroasele lui străzi largi și drepte, faimoasa Nevsky Prospect, palatele mari și bogate, parcuri și piețe multe și mai ales luxoasele cartiere din centru, între malul stâng al Nevei și canalul Moika. Catedrala Sft. Isaac «Hotelul d’Angleterre» e situat în piața Catedralei SA Isaac, pe care am vizitat-o mai cu deamănuntul fiind în apropiere. De proporții gigantice, această monumentală’ clădire executată în genul Pantheonului din Roma, în marmoră și granit, e de un fast și de o bogăție extraordinare. Are cinci cupole, toate aurite, una mare la mijloc și patru mai mici, așezate la extremități. Patruzeci și opt coloane de granit roșiu, dintr-o bucată și de vreo zece metri înălțime fiecare împodobesc cei 4 peristili, iar treptele care duc la aceștia sunt de asemenea din blocuri de granit înalți de câte 5 metri. Coloanele de malachită sunt nenumărate. Aurul, bronzul și argintul domină cu profuzime în toate colțurile. Timpul ne-a favorizat. N’am avut peste 6 grade sub zero. Totuși frigul era foarte simțitor din cauza curenților. Noaptea, imensul oraș avea un aspect feeric în vestmântul lui de zăpadă, cu numeroasele-i turnuri și cupole sclipind de albeață. În săptămâna Crăciunului Aflându-ne în săptămâna Crăciunului, dăngănitul sonor al clopotelor nu mai contenea ; străzile mișunau de evlavioși cari alergau la serviciile divine. Formalitățile pentru intrarea și eșirea din Petrograd erau complicate și durau. Cei cari au trecut prin ele și le vor reaminti multă vreme. Constrmr celor din Odessa, legația noastră de aci, condusă de d-l Diamandi, nu se prea interesa de cei cari aveau nevoe de protecția ei. Ceva mai mult, mi s’a afirmat și la rigoare pot cita nume, că în unele cazuri, se făceau mai mult greutăți decât înlesniri. De pildă, cu valorile și numerarul pentru trecerea cărora aveai trebuință de o autorizațiune specială de la «Chancellone Imperiale». De câteva zile ziarele anunțau că peste puțin nemții vor începe războiul submarin fără cruțare. Cei cari se îndreptau spre Franța erau deci grăbiți să părăsească Rusia cât :«&. i.nu citi«. și si. cea de Marea Nordului și de Canalul Mânecii. Traversarea acestora îngrozea, mai ales femeile și copiii. Până acum se auzea, din când in când, că cutare vapor a fost torpilat și scufundat, făcând numeroase victime. Dar ce va fi, își spunea lumea, când războiul submarin va deveni mai crâncen! „Jupiter** Agențiile de călătorii erau înțesate de cei cari căutau sa plece. Văzând că aveam aproape gata hârtiile de drum și interminabilele vize la legațiile engleză și franceză, mă îndreptam și eu către biroul de călătorii Bennett din strada Nevsky. Am întâlnit acolo numeroși compatrioți, cu cari am format un grup spre a ne îmbarca la Eogen, pe vaporul «Jupiter», de care se spunea că e cel mai rapid și cel mai sigur. Pentru a avea locuri pe acest vas, s’au dat adevărate lupte, căci toată lumea îl cerea. Obținui, în sfârșit, bilete și după zece zile dela sosire adcă Sâmbătă 31 Decembre, orele 7 dimineața, părăsiam capitala Rusiei prin gara Finlandei. Drumul până la Bergen trebuia să dureze opt zile in șir. A. I. Câmpescu fieva ți Catedrala Sf. Isaac Grâu pentru Austria Viena. Oficial se anunță că cele 200.000 tone făină de grâu pe care United Startes girato conponat.toți in urma împuternicirea dată ce congresul american le vor trimite Austriei pe credit vor acoperi până în Septembrie cantitatea necesară de făină. Deoarece insă acuma nu dispunem de nici o previziune și trebue să complăm și pe dificultățile de transport cele 200.000 tone vor fi predate Triest către sfârșitul lui Aprilie , este Posibil ca in cursul lunii Aprilie să survină încă lipsă de făină și în consecință în distribuția pâinii. Ziarul „DIMINEAȚA" Abonamentele se primesc la Administrația ziarului Primește abonamente cu hei 60 pe un an. Le SO pe șease luni. .hei ÎS pe trei luni.