Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)
1920-10-28 / nr. 5122
s\ ) / i Iarăși libertatea presa. Când am debutat, la Adevăr îmi amintesc ca primul articol era întitulat „Presa, a patra putere în Stat sau a cinam toata la căruță“. După atâta amar de ani pare ca, presa nu mai reprezintă nici un fel de putere în Stat și nimica la căruță, cel mult ceva peste care calcă căruța. Totuși. Da, totuși, cred că e numai o aparență că e așa. Colegul și amicul Brănișteanu arăta, ieri în acest loc că vechea generație de politician înțelegea mai bine rostul și menirea presei într’o țară constituțională, iar publicul de a tunei ar fi fost mai simțitor dacă s’ar fi adus vre o vătămare libertății tiparului. Ca pildă D-sa dă pe 1907 când, deși treceam printr’o perioadă aproape catastrofală, guvernul nu s’a atins de presă. Cadavre am avut cu miile dar cenzură nu. Vreau să admit, îmi place din tot sufletul să cred că generația trecută am avut călități intelectuale, morale și politice mai mari decât a noastră, deși plăcerea aceasta e răscumpărată cu o adâncă, emo grozavă tristeții. Mai curând însă mi-aș da cu părerea că generația de astăzi nu e mai puțin dotată sufletește și mai puțin înțelegătoare și simțitoare la drepturile constituționale, ci împrejurările sunt altele acum și țara se găsește la un punct din evoluția ei care se deosebește mult de cele din trec”. Chiar exemplul cu 1907 mi se pare foarte caracteristic în astă privință. Dacă atunci nu am avut cenzură, pricina e de căutat poate în altă parte decât în cumințenia și civizmul politicienilor, e de căutat în aceea că ziarele nu nu citeau aproape de loc prin acte, și cele câteva sute de exemplare care ajungeau mai mult întâmplător în mâinile țăranilor, nu prea erau înțelese de aceștia, cu atât mai vârtos că luptele de persoane care umpleau presa de pe vremurile acelea nu interesau de loc pe rurali. Dacă însă satele ar fi fost Știutoare de carte și ziarele s’ar fi ocupat de aproape de problemele țărănești, cum se ocupă ,astăzi de cele muncitorești, de nevoile muncitorilor cari, aceștia, citesc. Ei, atunci, mă tem c’am fi avut cenzură și la 1907. Așa încât ,interesul poartă fesul, iar principiile stau băt pe departe. Impresia ce-o am eu unul, așa ,iar, este tocmai că dacă se lovește astăzi în libertatea presei, că presa înseamnă ceva, înseamnă incomparabil mai mult decât în trecut. Nimeni nu-și pune mintea cu nevolnicii, nici se luptă cu fantomele. De când lumea puterea cată să lovească în puterea protivnică-Reacționarii noștri n’au avut de ce lovi în presă, întrucât domnia lor era de fapt ce atacată și tăria lor în fond nețărmurită. Numai din ziua când au dat dovezi că sunt o primejdie pentru puternicii zilei și pentru exploatatorii epocei, creștinizm, socializm, liberalizat, liberă cugetare, etc., au îndurat persecuția și martiriul, numai din ziua aceia au început să umple calendarele cu mucenici și sa fondeze aniversări glorioase pentru omenire. Cenzura, pentru presa română, asta înseamnă: inâine, putere, rol politic și social activ, influența asupra maselor populare. Și n’avem a ne teme de nimic, căci cu drept cuvânt a spus Victor Hugo frumoasele și adevăratele cuvinte ”: „Libertatea are asta unic, că orice se făptuește pentru ea sau în contra, ei, de-o potrivă îi folosește“. . T ® © dor@$-«ii Un nou ministru „Monitorul Oficial" ne aduce vestea și pecetea .Statului că de acum înainte, șeful superior al Casei Regale va purta "*■11 de m'nistru Funcționarii de acest tel s'au înmulțit în așa proporție, in ultimul timp, încât nu-i în definitiv mare lucru ca să mai existe unu, mai cu seamă că n’are nici portofoliu. Decât, există în țara aceasta o Constitute, care are un capitol întreg „descip miniimi“ și reglementează în chip amănunțit materia. Or, nicăeri nu nici un text din Constituție nu încape acest nou ministru creat acum prin decret regal. Știm, ni se va zice că există și „miniștrii” plenipotențiari, cari poartă acest titlu în afară de prevederile Constituției. — dar îi poartă în puterea unei legi. Pentru noua și ultima creațiune ministerială nu există insă un vot al Parlamentului. Faptul nu trebuie să ne surprindă. Pe măsură ce puterea legiuitoare decade, absorbită de cea executivă, într’o vreme când decretele înlocuesc legea și când guvernele cred că-și pot permite să afirme sincerul pe față că Constituția e inexistentă, într’o vreme când se creiază locuri de miniștri cu mai multă ușurință cum se creiau altădată locurile de copiști*— nu trebuie să surprindă, pe nimeni că o nouă excelență a putut, naște din spuma albă a unui simplu decret regal. , Așadar, țara românească are azi un nou ministru. Al câtelea e, Dumnezeu știe, căci siguri suntem că nici d. genera! Averescu habar mare câți miniștri există n*i în Dacia-Felix. , X. P. *S^PUeCRrwenvnÄni DECEPȚII In perturbarea inevitabilă ■» trebue să aducă greva generală, multe speranțe au fost puse de toți siniștrii profitori ai dezastrelor care asemenea celor ce pândesc furtunele la malul mării întind undita după orice fărâmături- Mândrii și aroganți, speculatorii Capitalei noastre în ajunul grevei, se gândeau cum să mărească mai strașnic prețurile și printre articolele de prima necesitate, lumina fiind amenințată, lumânările fură taxate cu prețuri fantastice. Aproape pretutindeni se cerea între 30 și 35 de lei pe fundul de lumânări ! Decizia plină de cumințenie a greviștilor d’a nu lăsa Capitala în întunerec cu nici un preț, a adus mulți norișori negri pe frunțile acelora cari se vedeau dintr'o dată îmbogățiți, și prețul lumânărilor reveni iar la oftinătatea lui de cinci lei unu ! D'asemeni și zahărul care se urca,se brusc la cincizeci de lei a scăzut iar la treizeci felial. Și astfel s’a făcut că ai voc speculanții și-au deșirat speranțele și au înghițit decepții],« și au rămas oftând de durerea că. greva cu auspicii așa de frumoase nu s. reușit. •deții oameni. Fut Moartea regelui Mialei DSss cine compune regente ! O telegramă din Atena anunță moartea regelui Alexandru al Greciei pe care știrile din ultimile zile o lăsaseră să fie prevăzută. Regele Alexandru care s-a născut la 20 iulie 1893 în castelul Tatoi de lângă Atena era fiul al doilea al regelui Constantin și al reginei Sofia, principesă de Prusia, sora lui Wilhelm II. Nașterea sa nu-l indica deci pentru tron; după ordinea regulată a succesiunei monarhice, coroana avea să-i revie prințului regal al Greciei, George, principe de Sparta, fiul mai mare al regelui Constantin. Se știe că acesta a trebuit să părăsească Grecia și tronul la U Iunie 1917, în urma unui ultimatum al înaltului comisar francez in Grecia Jomnari, cerând retragerea sa, drept reparatiune pentru asasinarea marinarilor francezi în Zappeion, în Decembrie 1916. Aliații au înlăturat de la tron și pe diadocul George, înfeudat ca și tatăl său și mama sa, Germaniei și împăratului ei. Atunci prințul Alexandru deveni regele Greciei. Causa morfei Un accident stupid, datorit turbărei subite a unei maimuțe sV răpit acum în floarea vârstei de 27 de ani. O înaltă personalitate din anturajul imediat al regelui a descris astfel împrejurările în care s’a petrecut accidentul care avea să-i coste viața : Regele se plimba în grădinile palatului său când auzi deodată pe cățelul favorit al reginei lătrând de durere. Alergând într’ajutorul animalului, îi văzu atacat și mușcat oribil de juia din cele două maimuțe pe care un curtean le oferise suveranului. Această maimuță era de o gelozie extremă și avea o ură implacabilă pe foxul privilegiat al șefiei regelui Greciei, d-ra Mănos. Ea își luă astfel răzbunarea când regele sosi și liberă pe cățelul reginei, aplicând o corecțiune agresoarei. Umilită și furioasă, maimuța îi mușcă pe stăpânul sau la mână. Rana era fără nici o importantă, dar regele, iritat, omora bestia cu o lovitură de baston. In momentul acesta, cealaltă maimuță care rămăsese calmă în tot timpul acestei scene, se repezi la vestule Alexandru și-i sfâșia abdomenul. Regele deve un .tipul de durere și leșină apoi. Starea sa se agrava din zi în zi; doi profesori fură chemați de la Paris, dar ultimele știri nu mai permiteau nici o speranță în vindecarea tânărului rege. Regele Alexandru nu citea Despre fostul rege Alexandru se povestește o anecdotă foarte nostismă. Se spune că iscălea toate decretele pe cari îi le supunea sfetnicii săi, fără să se citească. Odată fiind întrebat de ce nu citește decretele pe care le iscălește, el a răspuns: „Am în fața mea două exemple foarte elocvente. Bunicul meu, regele nheorchip, n’a citit niciodată ■’e a iscălit, și a domnit 50 de ani. Tatăl meu, regele Constantin, a ținut să citească ce trebuia să semneze șî n’a domnit decât patru ani“. Succesiunea la tronul Greciei Din Atena se anunță că după moartea regelei Alexandra, a fost proclamat rege principele Paul (Pavlos). Acesta fiind, după Constituție, minor, s-a instituit o regentă compusă din d. Zaimis și Amiralul Kondariotis. Se afirmă că cel dintâi va purta titlul de vicerege. Cei mai recenți Dintre cei doi desemnați ca recenți, d. Zaimis a fost de repetite ori președinte al Consiliului de miniștri, iar Kondariotis, este un vechi colaborator al dlui Venizelos. Când acesta s-a refugiat la Atena, pentru a porni acțiunea sa contra regelui Coristantin, amiralul a fost mâna dreaptă a d-lui Venizelos și a desfășurat. o vie activitate pentru a organiza revoluția contra regimului conat..i A...hn.* ?■» Arafiralul Kondariotis are cele mai mari p șanse de a fi numit regent. El estel un erou național al Greciei și a reputat frumoase victorii în luptele navale din timpul războilului balcanic. Dificultățile succesiune. In cazul când succesiunea la tronul Greciei a prințului Paul va întâmpina dificultăți din partea familiei regale, este probabl că Grecia va renunța la actuala dinastie și va oferi tronul ei unui principe englez. Dela Londra la în$i în aer ©»,« „Daily Telegraph“ din 12 Octombrie anunță: Aeroplanul Uandley-Page pilotat de d. Perry, care la transportat pe inginerul Reginald Wright din Manchester în România, s’a înapoiat eri la Crickleiwood din Iași, care se află, la 215 mile depărtare de București, parcurgând întreaga distanță de 1635 mile în 16 ore și 5 minute, adică peste 100 de mile pe oră. Distrugător englez cumpărat de România Citim In revista engleză Truth": Guvernul român a cumpărat distrugătorul „Penn" pentru serviciul pe Dunăre. Vasul a fost construit in 1916, e de 1008 tone și 31 noduri și in toate privințele cât si poate de efectiv, încercăm în zadar să aprofundării politica ce dictează vânzarea acestor vapoare de rezervă așa de moderne. Admițând chiar că avem un mare stock de rezervă, totuși, dat fiind că v am cumpărat și plătit, ce rost are să-l desființăm pentru vreo o zecime din ce ar costa înlocuirea lui? se poate ca amiraliataa să spere în venirea lisei na’iișilor. Dar atunci, de ca să înarmeze, cu tot dinadinsul, alte puteri? ■ [UNK]„.II Chestia Adriaticei Roma, 26. — „New York Sun“ scrie că Statele Unite refăcând parte din liga națiunilor, nu mai au nici un motiv să păstreze importante forțe militare pentru a determina frontierele și destinele populațiiunntor adriatice. America trebue să lase acestor populațiuni deplina libertate de a-și regula între ele afacerile. O măsură bună Ridicarea imobilizarea grâului, secarei și a orzoaicei, precum și lăsarea libertai și măcinatului, fabricăriei și vinderei pâinei a avut ca rezultat, neașteptat din partea guvernului, urcare de prețuri peste cele maximale, prevăzute în regulamentul pentru imobilizarea cerealelor. Ca întotdeauna, acei cărora s'a lăsat mâna liberă, în loc să ajute guvernul la opera de ieftenire a traiului, au abuzat de măsurile cele bune și au acaparat cantități mari de cereale, cu scopul—după cum se constată oficial— „de a fi sustrase consumațiunei interne în vederea unui eventual export“, sau a unor noul urcări de prețuri, ce s-ar acorda mai târziu, în vederea lipsei de cereale. Consiliul de miniștri ocupându-se de această chestiune a hotărât să se menție prețurile maximale prevăzute de regulamentul pentru imobilizarea cerealelor, dându-se un spor de 20 la sută peste acele preturi cari se înțeleg laco producător, a prohibit complect exportul grâului, secarei și a derivatelor lor și a fixat cota necesară consumului intern pentru orz și ovăz. In ce privește acaparatorii sau negustorii cari în vederea speculei nu ar accepta de bună voia nouile prețuri, guvernul va rechiziționa întreaga cantitate aflată in mâna acestora. Guvernul a scutit cu acest prilej de rechiziție micii agricultori , iar de la marii proprietari va lua o cotă în raport cu nevoile de hrana și iusămânțare. Măsurile sunt drepte și ele vor mulțumi pe toți acei ce văd cu durere jocul de speculă al acaparatorilor. Rămâne numai să se ia măsuri și împotriva.... permiselor de export, pentru ca prohibirea să rămân folositoare și în practică. V. Se. TELEFON Direcția 10/66 Pemipsia ziarelor 6/6? Publicitatea II /BA Oisoof ile in jurul Misei ínjaiéi Exiști unele obscurități sipla»are» confliteiti din inicani foséira «'»Icurri Interesante din presa © si§1 ® £ si tată câteva interesante aprecieri ale presei engleze asupra Micei înțelegeri, înainte de venirea d-in Take Ionescu la Londra, Bugaria șii Mica Alianță „Manchester Guardian“ anunțând încheierea convenției comerciale între România și Austria, continuă : Această convențiune care va fi de mare folos pentru ambele țări, face parte dintr’un plan mai vast pentru o strânsă înțelegere politică, și economică între România, Serbia, Cehoslovacia și Austria. Sunt in curs negocieri cari vor avea poate ca rezultat intrarea Bulgariei în această grupare de națiuni ; aceasta va forma atunci, cu excepția Ungariei, un bloc puternic și solid în Europa sud-esticâ. Dacă Ungaria va fi admisă, în viitor, în această nouă înțelegere, depinde numai de ea însă«* Va trebui să renunțe mai întâi U politica ei actuală de agresiune fățișe și ascunsă. Planul acestei înțelegeri nu conține nimic ce ar putea provoca suspiciuni sau antagonisme în Europa occidentală. Atât pe tărâmul politic, cât și pe cel economic, există dorința în această parte a lumei, de a fi mai puțin dependințe de capriciile și toanele celor trei mai puteri europene, de cum au fost în ultimile optsprezece lun. In mod incidental, formarea acestui bloc va înlesni foarte mult relațiile comerciale cu Marea Britanie și cu alte țări industriale din occident“ Inlăun articol mai lung, pe care-l consacră Micei Înțelegeri, „Liverpool Courier" scrie intre altele: Cu Orada sau cu Serbia! D. Take Ionescu, priceputul bărbat de stat care conduce acum politica externă a României, a primit propunerile de la Praga și Belgrad în spiritul cel mai cordial. Dar a declarat că România va adera la Mrea" înțelegere numai cu condiții" ca bazele ei să fie amplificate. Căci prietenia României cu Grecia este cel puțin așa de strânsă ca aceia cu Serbia, astfel că nici nu poate să se gândească să o lase pe Grecia în afară de o atare alianță, și apoi, alăturându-se numai Serbiei și Cehoslovaciei, România ar risca să fie copleșită de cele două state slave. Și nici Polonia nu poate fi lăsată în afară, fiindcă aceasta ar agrava și perpetua discordia ceho-polonă, și ar întări Rusia bolșevică contra Poloniei. In privința aceasta, politica dlui Take Ionescu e în concordanță cu aceia a Antantei în general, dacă Antanta ar avea o politică comună. Dar mai presus încă de toate aceste considerațiuni d. Take Ionescu simte că dacă „Mica înțelegere“, — cu toate că rămâne în prietenie și chiar , în alianță cu Marea înțelegere — e să emancipeze micile puteri de pe Dunăre de orice tutelă străină neindicată, ea trebue să fie cât mai cuprinzătoare și itta4 puternică. De aceia, stăruințele sale ca ea să includă cel puțin cele cinci puteri menționate, constituind un front unic militar și diplomatic de 80.000.000 de oameni, o federație capabilă să ceară chi zile unei mari puteri. S'sre ©lin!<ara cu B 4 gsria Dar viziunea po'ifeâ 'a d-lui Take Ionescu merge și mai departe. Ca noua alianță să poită face față oricărei renașteri a pangermanicului „Drang nach Osten“ sau oricărei alianțe între Berlin și Moscova roșie sau albă, ea trebue să caute mai întâi, printr’o împăcare fermă cu Bulgaria, să asigure pacificarea Balcanilor. Nu că s’ar putea avea încredere în Bulgaria , afară doar că a devenit neputincioasă de a face rău din cauza inferiorităței ei numerice față de celelalte state ale Micei înțelegeri,"* dar interesul ei ar putea s'o îndemne să-șî unească soarta cu a vecinii« ei balcanici. D. Take Ionescu și d» Venizelos cari au fost întotdeauna buni prieteni, vor găsi, între ei, o soluție satisfăcătoare pe care d. Lloyd George și Foreign-Office- ul o văd cu ochi buni Căci Londra este sincer favorabilă unei emancipări a Europei de est * ceea ce e mimai spre cinstea ei“. O opinie interesantă găsea în „The Nation" din 2 Octombrie. D. Take Ionescu ,,minictul de externe al României, spre revista, se află acum la Roma și peregrinajele acestui bărbat de stat ,nu sunt nedemne de atenție, in ultimile zece zile a fost în mai multe rânduri pe primul plan . In sperat în presa franceză nu trece o zi fără ca să apară o explicație a d Jjii ,,Take Ionescu a înțelesului adevărat al Micei înțelegeri. Probabil că nu fără intenție d. Take Ionescu n’a izbutit să-și Tacatexplicațiile complect clare și satisfăcătoare. Așa de pildă, lumea nu este încă la ajurită asupra poziției exacte a României în Mica înțelegere. D. Beneș, când s’a înapoiat din Belgrad și București, a vorbit de un acord semnat cu Iugoslavia și, cu toate că n’s spus în mod explicit că s'a semnat un acord cu România, a dat totuși să se înțeleagă ca această țară faci parte din Amanta. D- lonescu vorbește uneori în acelaș sens, dar alteori vorbește ca și cum noua Antanta n’ar fi înfăptuită, ci mai mult o aspirațiune. Doresc ca Polonia și Grecia să facă parte din ea și în unele momente pare a arunca o privire galeșă înspre Ungaria. Aceste fluctuatwții nu sunt fără legătură cu politica franceză, care e serios turburată de succesul d-lui Beneș cu formarea un» bloc în Europa orientala contra războiului cu Rusia, contra reactiunei militare din Ungaria și contra unei confederațiinii dunărene habsburgice. Francezii s’au apucat imediat de punctul slab al Micei înțelegeri, de, România. Planul lor este să-l facă pe Vranghel să garanteze României Basarabia și astfel s’o cumpere pe aceasta țară de Mica înțelegere, și s'o unească cu Polonia, cu Grecia și cu Ungaria într’o alianță cu totul diversă". ....... • ♦•■«gsw—— I € M5!LiNO^ ZMtéEt Valoarea lucrului — Se nuda știi la pungașul hm bucures SS î — &§’& cunoscut valoarea furat haine $i ghete $1 a lăsat găf