Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)

1920-10-22 / nr. 5119

4 ANUl XV-Mea.­­ No. Silf 6 pagin űQ ^am ©xsisiuard­ In f^ată t_rsa 6 palin Vineri 22 Octombrie 1920 .x, L Ziar fondat in 1904 de CONST. MILLE Sistemul fi scumpei­ea Con­fl­ic­ti] care a izbucnit în­tre organizațiile muncitorești deoparte ș i guvern de altă par­­te — conflict care e pe punctul de a lua forma gravă a unei g­reve generale — are, fără in­divid, un caracter politic. Dar nu se poate tăgădui că el n’ar fi ajuns la acuitatea la care a a­­’•uns, dacă la baza lui nu s’ar găsi un substrat economic. Nemulțumirile de ordin poli­tic s’a u grefat pe nemulțumiri­le, reale și adânci, de ordin ma­terial. Și poate că muncitorimea îi dă seama, fie măcar și în mod instinctiv, că toate restricțiuni­­le de ordin politic de care se plânge, i s’au impus tocmai pentru a paraliza eventuale iz­bucniri violente ale nemultumi­­riior de ordin gon­om­ic. Ceea ce da o deosebită gravi­tate mișcare­ ce se așteaptă, e starea profundă de nemulțumi­re a masselor din pricina unor împrejurări de traiu insuporta­bile. Prețurile articolelor nece­sare existenței acuză urcări fan­tastice. Intre costul mărfurilor și posibilitățile de cumpărare ale mulțimei nu mai e nici un echilibru. Raporturile de schimb sunt astăzi de un arbitrar exas­perant, iar populația nevoia de m vede in absolută imposibili­tate de a face față nevoilor e­­xistenței. Aceasta e­­«ta cea­­ gravă a chestiune!, și oricât de dispuși am fi sa recunoaștem vea scum­pete« exe­­sivă se datorește unor ».Aocejvrări­ fortuite, n­u e mai puțin adevărat că o bună parte din vină îi revine guvernului. Și nu numai guvernului de azi, ei tuturor guvernelor,cari s’au succedat dela razboiu încoace. Toate s’au preocupat în prim­u rând de chestiunile politice și au neglijat aproape complect pro­blema hranei și a aprovizionlărei in general. Guvernele noastre n’au fost în stare să înfrâneze specula și să dai populației posibilități nu zicem normale, dar cât de cât acceptabile de aprovizionare. N’am văzut producă­ndu-se încă o inițiativa luminată și e­­nergică pentru a se pune capăt cursei nebune a prețurilor spre culmile seam­petei. Să fi zdruncinat oare răz­boiul în așa măsură raporturile obișnuite de producție și de schimb, încât să fie o imposibili­tate pentru oricine de a pune puțină ordine în haosul actual . Nu ne vine să credem, căci a­vem in fată sforțările ce se fac aiurea, unde guvernele pleacă o ureche mai atentă la nevoile masselor. Așa, în Franța de pildă, gu­vernul a întocmit un întreg plan de apărare împotriva scum­­pirei constante a articolelor­ de prima necesitate, a celor ali­mentare în­ primul rând. S-au luat două feluri de măsuri : unele imediate, pentru a împo­­teca scumpirea unor anumite alimente, altele cu efect mai în­depărtat pentru a organiza vân­zarea produselor alimentare e­­sențiale în marime centre de­­ consumațiune. Pentru a combatae urcarea pro­filul cârstei, s-au luat măsuri să se aprovizioneze piețele cu mari cantități de pește și în acelaș timp să se dezvolte aprovizio­narea cu carne frigoriferă im­portată. Vânzarea cârnii se va face sub controlul guvernului, b­ându se măsuri ca ea să nu poată fi ținută prea mult în an­trepozite în­ scopul de a se pro­voca urcarea prețurilor. Pe de altă parte s'a interzis exportul laptelui, al untului, al brânze­turi­lor, al cartofilor, etc. Pentru aplicarea măsurilor de combatere a scumpetei, se vor­ institui consilii de consumatori în fiecare departament, și un consiliu superior la Paris. Dar acestea nu sunt decât câteva dispoziții din planul ge­neral de apărare împotriva scum­petei întocmit de guvern Luatu­s’a la noi o asemenea inițiativă î­ntie oricine că nu. Din când în când se emite câ­te o ordonanță, câte un ordin de prohibire, câte o listă de pre­țuri maximale etc., iar bi­ro­­cratul care le emite e convins că e destul să-și puie semnătura pe un asemenea document pen­tru ca problema să fie rezolvată. In vremea aceasta prețurile se urcă mereu, iar populația rabidă și pătimește, lăsata cum e, să fiarbă în propria ei teamă. Dar a sunat ceasul al doi­sprezecelea. Măcar acum, în preajma celei mai formidabile mișcări populare din câte s’au văzut la noi, guvernul ar trebui să facă ceva pozitiv pentru a combate scum­pe zeu. Numai așa se poate remedia o stare de spi­rit nenorocită, ale căreia efecte se simt la fiecare pas. Altmin­teri, mișcarea grevistă cu toate măsurile de represiune, poate să ia o extindere care să aducă cu adevărat anarhia în țară. Iosif Mérelye ^^nex AfBmmment D-pa Rea&n&of Am cunoscut’© acum trei­spre­zece sau patru­spre­zece ani și par­că o văd și astă­zi Brună cu un păr ca noaptea­­ înaltă și frumoasă grație intervenției ei am putut vorbi căte­­va cuvinte cu maestrul tuturor, cu marele Camille Flammarkm a cărui secretară era. Refractar interviewi­rilor, ilustrul­­ astronom, nu primea nici un ziarist iar excepția făcută in favoarea mea care eram la înce­putul carierei mă mândrise mult pe a­­tunci. Azi, după atâția ani, ziarele anunță căsătoria marelui savant cu d-ra Renaudot credincioasa lui se­cretară și colaboratoare. Știrea ar fi trecut pentru noi femeile ca ori­care alta de acest soi, cu adăugirea poa­te a mirărei că d'abia la vârsta asta înaintată. Flammarion asemenea lui Anatole France s-a gândit să con­sacre printr-o căsătorie o prietenie devotată. Un alt detaliu ne interesează tn?ă în această căsătorie și anume acela i­ colaborărei efective, principale a d-rei Renaudot la opera marelui as­tronom. Ani de zile ea, i-a împărtășit ■ rândurile, apătându-se la aceiași cu­noștință despre ale cerului, împreu­nă cu maestrul a scris „Astronomie nour amateurs»* și ,.L‘Tnifiation as­­tronomique“. Dar partea cea mai lar­gă. In contribuția și serviciile aduse astronomiei a avut o d-ra Renaudot In timpul războiului Gratie ei, so­cietatea astronomică din Paris a pu­nt să dfl­ nuiască. Ea a lucrat cât e ce, înlocuind majoritatea membri­lor mobilizați. Femeia frumoasă, ex­­trem de elegantă și vioaie, ce părea fem A numai pentru saloane, a știut ă fie în același timp o muncitoare neobosită, o savantă de seamă iar nu­­mele ilustru ce va purta de azi înai­­nte nu e de­cât o răsplată bine me­ritată deși cam târzie adusă merl­­­itul și devotamentului unei vieți în­tregi. . FUI* Frauda din Brutta­ ­­nia fir­m e’efonii) BRAILA. — D. Gh. Banu­, inspec­tor general la subsecretariatul de stat al aprovizionării, sosit în loca­­itate. tn urma unei razii făcute pe la negustori, a descoperit o însemnată cantitate de mărfuri a direcției apro­vizionării, sustrasă din depozitele lo­cale. Această marfă urma­ să fie vân­dută pe ascuns. Este vorba de o fraudă însemnată, pe care ancheta ordonată o va constata pe deplin­ , Coresp. TELEFON Direcția 10-66 Centrala m­ap*d­ ® 1­6/6? Paiblicitate« i 1/84 Lucrătoirii mijcați de la dom­cili­le lor. După cum am anunțat, mecanicii cari nu sau supus ordinului­­ de mo­bilizare urmau să fie ridicați cu forța de la casele lor, în cursul nop­­ții trecute. Numai 40 din 270 au fost găsiți pe la domiciliile lor și au fost tri­miși regimentului 2 de căi ferate. Postul și au părăsit casele de tea­ma arestării Autoritățile sunt acum în căuta­rea lor. (­Alte amănunte la Ultima oră) In preajma grevei generale Preocularils ds Ml Bis feislunit! Cine este vin­o vai de grevă.—L­a‘etatea muncii garan* tată» — Nanii mobil­zați își părăsesc casele» —­­Greva cro­toriior Luni scară a avut loc la minist­­ru­ de interne o conferință a frunta­șilor socialiști Moscovici, Băjineanu și Oprescu cu d. Argetoianu. Dele­gații au declarat ca vina isbucnirea grevei la căile ferate este a guver­nului care, vrând să învrăjbească pe socialiști și naționaliști a făgăduit foarte multe impasibilități patropa­­tiștilor. Lucrătorii înregimentat­ în sindicatele nationale sperând in cete promise de guvern, în fața tergiver­sării acestuia, nu puteau răspunde altfel, decât reacționând prin para­lizarea serviciului de transporturi. Guvernul trebuia să se aștepte la a­­cest rezultat atunci când promitea fără să aibă posibilitatea de a-și ține făgăduiala. Afeta in­fan­tiA. Urmându-se arestarea greviștilor de la căile ferate, ori noapte autori­tățile au mai putut incazarma la re­gimentul 2 căi ferate încă 40 de gre­viști car nu răspunseră ordinului de mobilizare. Mai sunt urmăriți încă 230 de ceferiști cari parte au fugit de pe la casele lor împreună cu co­piii și soțiile, iar parte s’au ascuns. De bună voie s'au prezentat la ser­viciu dri dimineață 12 mecanici de locomotive, 13 form­iști și 2 mecanici de pompă. Se crede că cu perso­nalul de bună voe prezentat și cu cel mobilizat prin forță se vor pune în circulație nouă trenuri de pasageri și marfă. P­e­trenuri circulă Direcția generală a c. f. r. ne co­munică azi că Până acum s'au pus în circulație următoarele trenuri: Cra­iova—Vârciorova, Buzău — Adjud, Adjud—Pașcani, Buzău—Galați, Pi­tești — Craiova, București — Pitești, București—Buzău, Ploești—Brașov, Burdujeni—Cernăuți, Pașcani — Iași, Iași—Chișinău. In afară de aceste trenuri, au mai fost puse în circulație opt trenuri de combustibil și trenul Simplon. Se va pune de asemenea în cir­culație și trenul București—Con­stanța. Trenul Simplon a și plecat dri noapte cu foarte mare întârziere și foarte puțini pasageri. Cum pe pe­ron nu se găseau hamali, călătorii au fost nevoiți să-și transporte sin­guri bagajele Libertatea manei, garantată Guvernul, prin ministerul de In­terne, a trimis eri presei spre publi­care un foarte scurt comunicat, pe care îl reproducem. Guvernul încui oștiiitează pe toți lucrătorii cari vor să muncească că i se va garanta libertatea muncei. Acei cari vor încerca să-i opreas­că, vor fi arestați și dați judecății. C­i cu vrev* fisnera ă ? La întrunrea tînară eri seară în sediu­ organizațiilor socialiste s’a discutat și s’au luat diferite deriziuni asupra grevei generale. Data procla­mării grevei nu se cunoaște, păs­­trându-se secretă, dar ea este con­diționată de atitudinea guvernului. Comisia­ generală a sindicatelor, ca re s­ens ordonanțele­ guvernului JLi>ist un manifest prin care justi­fică greva generală, Un simptom este greva croitorilor cari iși pără­sesc patronii și sunt înlocuiți cu sol­dați cum s’a întâmplat la croitoria Perlmutter. Afară de această croi­torie s’au mai închis atelierele Hris­­tescu din calea Victoriei și Haitik. — Tată de ce grevi î acesteia i se zice © jersersia I — Fiindcă se pun gsn ® rații pe lucru In locul mius b­onilor... •/ Situația militară Un cetățean, citat ca martor înain­tea tribuna­ului de Ilfov, secția civile­­corectională, ne prezintă textul unei citatiuni al cărei cuprins ne-a pus in nedumerire. In, textul tipărit al oratianei, se in­dică martorului că in vina termenului să aducă $i actele asupra sitmtrinei Me­r­vliupk. De când interesează*. Miunilele el­ene — fie chiar serzate ca Instanță corect tomlâ — situația militară a pâr­tilor in ditigiu și mai ales a martori­­lor ? Sa fie această dispoz­iune introdusă de pe vremea dictaturei militare si ră­masă de zestre in imprimatele tribu­nalelor civile ? Pe cât știm, ministerul de justiție n'a fost și nici nu este credem, subor­donat ministerului de război , iar tri­­bunalele civile n’au făcut nici când front înaintea vre­unei autorități mili­tare. Atunci cum se explică cererea unui tribunal civil de a prescrie ca dispozi­ție generală martorilor să-ti aducă ac­tele militare ? Credem că ministerul de justiție are datoria de a da lămuriri publicului Dacian iarele Incendiu din Ju­dețul Brăila. Coratsisa Plop» aproape distrus» BRAILA. — Eri noapte­a isbuc­­nit in împrejurări cu totul necunos­cute un violent incendiu in comuna Plopi. A fost distrus aproape întreg satul. Peste optzeci de case au fost prefăcute in cenu­se, focul continuă.. Locuitorii și jandarmii fac sforțări supraomenești pentru a localiza fo­nd, dar este imposibil din cauza Unsei de pompe. Victime din feri­cire nu sunt. Pagube în schimb sunt enorme. — Coresp. JS Ș. — - -r-r - Ce ne comunică profesorul Un­versitar d-l Dimitrie Guști întors di­n Berlin. Zilele acestea s'a Intors dintr’o că­lătorie de studii din Germania, dis­tinsul nostru sociolog, profesorul u­­niversitar d. Dim­trie Guști. Intre­­b­ându-l asupra impresiilor din a­­casta călătorie, D-sa mi-a comuni­st următoarele pentru ziarul „Di­mineața“. Goană după petrece?". — Opiace te surprinde în primul moment in Germania de azi, e fe­lul cum se trăește acum viața acolo. De a parta, un dor nebun de petre­­ce­re, de altă parte serioase preocu­pări culturale, o temeinică acțiune de educație a masselor: pedagogie națională, pe o scară întinsă. M'am interesat de aproape, să aflu părerile oamenilor din diferite stra­turi sociale; cum motivează dânșii inclinațiunea aceasta spre viață ușu­ratică, de petrecere, cu risipă de bani și timp. $1 dela toți am auzit aceiași opiniune : — In zilele acestea de nesiguran­ță, de bolșevism, când nu știi ce a­­duce ziua de mâine. Ce să te mai trudești, să faci economii, să mai cruți de la gură, să nu-ți permit­ să trăiști azi bine, tot cu gândul la ziua de mâine. Din contră, ne-am­ botflrît să trăim azi bine, toana­ fiindcă nu știm ce aduce ziua de mâine. O acțiune mare de educație a îa ce privește preocupările cultu­rale ale Germaniei de astăzi — con­tinuă profesorul Gusti — am putut constata următoarele: Germania iși dă acum perfect sea­­m­a de falimentul ei pe terenul eco­nomic, după războiri și după trata­tul de pace, Conducătorii de azi ai Germaniei vor, ca cel puțin din punc­tul de vedere intelectual, săi aprovi­zioneze Europa cu bunuri morale, sufletești. De aceea centrul lor de activitate este acuma, pedagogia na­țională, opera de educație a masse­­i,,.. p. a »,» da poporului ger­man o nouă educație politică de cultură a celor maturi“. (Die Kulte der Erwachsenen­. în direc­ția acea­sta se înființează tot mai multe A­cadem­ii de lucrători,­­universități populare, școli libere de științe po­litice și sociale, tot. așezăminte de cultură, acesible masselor pentr­ a'și mări și desăvârși cunoștințele Actualii conducători ai Germani­ei, au năzuința lăudabilă ca trans­formarea Germaniei din statul mo­narhist și absolut de odinioară, în­tr’un stat democratic, să se facă tn mod temeinic, ca democratismul ger­man să aibă într'adevăr un cuprins să nu fie numai o fațadă. Nimenea nu se mai gândește în rei­n­tron­a­rea monarhiei. De boala Hkasienismului“ s’au vindecat toți. Un nou drept al studenților. Interesantă e și reforma universi­tară ce se realizează acum în Gar­mania. Se introduce de pildă „drep­tul studențesc", care asigură tineri­mii universitare o participare mai largă la conducerea universității Se prevede ch­iar alegerea din sânul studențimii de delegați, cu dreptul să-și dea votul la alegerea unui rector nou. Așa ca studenții­ să fie considerați de acum Înainte ca par­tea integrantă a universității, și ci universitatea e pentru­ studenți, fax nu studenții pentru universitate. Po­lemici pasionate s'au iscat atunci când s'a propus ca la fiecare uni­versitate să se creeze o catedră de sociologie. Reacționarii din corpul profesoral s'au opus din răsputeri, dar a învins râvna aceea de a seda studențimii germane o cultură soci­ală și politică serioasă, ca tineri­mea să gândească și..... social nu numai, personal, să aibă o înțelegere pentru toate problemele sociale ale epocii în care traește., Acestea tem lămuririle interesante ce mi le-a dat D. Profesor Gusti, o scurtă sintetizare a unor cercetări frumoase făcute în călătoria lui de studii la Germania. LEONARD PAUKEHOW m­aselor. Gimiș a fost, toată viața lui, un om econom. S’a spus și s’a repetat de atâtea ori că spiritul de economie, atât de dezvoltat la alte neamuri, ne lipse­ște, aproape cu desăvârșire, nouă, românilor. Ghimiș a ținut să dea o desmințire răspicată acestor născo­ciri încă de pe vremea când nici nu văzuse lumina zilei. In adevăr, din spirit de economie, el s'a născut numai de șeapte tani. (Dacă părintele său, bătrânul Ghi­miș, a fost de vină, apoi nu Încape Îndoială că economia e ereditară in familie). Toți avem două urechi. Despre Ghimiș se spunea că e atât de econom încât e... într'o ureche. Românul învață cel puțin patru clase primare, când nu are de gând să ajungă om mare. Ghimiș, îndem­nat de eternul său spirit de econo­mie, a absolvit numai una. Armata ar fi trebuit s-o facă trei ani, dar el—ca să-și risipească tim­pul prețios a stat o singură lună la cazarmă și apoi a dezertat . Ghimiș are, acum, treizeci de ani și este soțul unei femei bostate, dar cam Slfibuță și cam urâțică. (De vârstă nu m­ai vorbim: spiritul de economie l-a îndemnat pe Ghimiș să-i dea câțiva ani mai puțin când a luat-o). Ferocea se credea tuberculoasă și a semnat un testament prin care lăsa toată starea ei unei rude înde­părtate, bărbatul ei fiind prea eco­nom ca să aibă ce face cu atâția bani, într’o zi plecară în Sinaia, în spe­ranța că doamna se va întrema cât de cât. Acolo Ghimiș a știut să fie atât de drăgăstos, cu doamna, încât ea a rupt testamentul cel vechili, fă­când un altul la favoarea eroului nostru. Într’o seară de toamnă Ghimiș s'a Întors singur la locuința lor din Ca­pitală. _ Dar conîm­? Pa Întrebat mada­ma, o femee foarte risipitoare— ca toate... madamele—și deci adversară hotărâtă a oamenilor economi. _ A mai rămas câteva zile, că nu se prea simția bine și n’am voit s’o expun, așa bolnavă, la o călătorie o­­bositoare cu trenurile noastre păcă­toase Domnul s’a culcat. Iar madama a plecat foarte îngrijatâ de sănătatea coniței și mormnînd că nu trebuia s’o lase domnul singură. A doua zi, pe când Ghimiș se afla la dat», madamă s’a dus după ^3 &«©, sosisfe Io și i-a dat o telegramă ce acasă: • Ghimiș-București „Corpul doamnei găsit fiind pră­pastie. Veniți păstrăm cameră“ Hotelierul Ghimiș a plecat la un nebun, cu­ părul vâlvoi, răsturnând mesele cu table și cu cărți, plăcând pe jucă­­tori, alunecând pe scări. — Cât o iubește ! — a asigurat! _ Să nu se omoare ! — Săracul Ghimiș ! Când a ajuns la gară a băgat 4e seamă că, în emoția lui, plecase fă­ră pălărie! În camera lor de la botel, lungit# tn pat, bătrânica dormea semnul drepților. Prima risipă pe care a fărut Ghi­miș în viața sa, a fost de lacrimi, a plâns ore întregi cu sughițuri, în­duioșând întregul hotel. Călătorii veniți de curând, care nu-l cunoșteau, spuneau văză­ndu-l i — Uite, bietul băiat, cum își plân­ge mama ! Era lungit pe cadavrul­ cu care striga că ar vrea să-l îngroape — când un sergent de oraș îi bălu­i pe umăr . — Vă poftește de judecător de ins­trucție pentru niște informații. Ca să facă e­ o poare de expresii Ghimiș nu-i trată după cum merită pe cei care îi profana astfel dure­ rea__și-l urmă fără murmur. __Ce părere aveți?—11 întrebă Ju­decătorul, fixându­-e cu niște ochi di hipnotizator. _ Nici una, răspunse, neonon: Ghimiș. — Să fiu o nenorocire ? — Poate. _ Să fie o sinucidere ? — Poate. — Să fie o crimă ? _ Nu cred. Judecătorul de instrucție se în­cruntă și îl rugă să fie mai lămurit — De ce să se fi sinucis d-na Ghi­miș ? — Oftlca. _Cum olOca? Ce voiți să ziceți? _ Se credea atacată ! _ Și-a făcut testamentul ? _ Da. — Cui i-a lăsat milioanele pe care le avea ? — Lor, și. _ AU testament n’a mai făcut? — ?? Cu­lci continuana in nap. //<& * NUVEIH« „DÎ^IMET Spiritul de Economie (îRS9îrstă d­intr’o nuvelă străini) ♦

Next