Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)
1920-10-22 / nr. 5119
4 ANUl XV-Mea. No. Silf 6 pagin űQ ^am ©xsisiuard In f^ată t_rsa 6 palin Vineri 22 Octombrie 1920 .x, L Ziar fondat in 1904 de CONST. MILLE Sistemul fi scumpeiea Conflicti] care a izbucnit între organizațiile muncitorești deoparte ș i guvern de altă parte — conflict care e pe punctul de a lua forma gravă a unei greve generale — are, fără individ, un caracter politic. Dar nu se poate tăgădui că el n’ar fi ajuns la acuitatea la care a a’•uns, dacă la baza lui nu s’ar găsi un substrat economic. Nemulțumirile de ordin politic s’a u grefat pe nemulțumirile, reale și adânci, de ordin material. Și poate că muncitorimea îi dă seama, fie măcar și în mod instinctiv, că toate restricțiunile de ordin politic de care se plânge, i s’au impus tocmai pentru a paraliza eventuale izbucniri violente ale nemultumiriior de ordin gonomic. Ceea ce da o deosebită gravitate mișcare ce se așteaptă, e starea profundă de nemulțumire a masselor din pricina unor împrejurări de traiu insuportabile. Prețurile articolelor necesare existenței acuză urcări fantastice. Intre costul mărfurilor și posibilitățile de cumpărare ale mulțimei nu mai e nici un echilibru. Raporturile de schimb sunt astăzi de un arbitrar exasperant, iar populația nevoia de m vede in absolută imposibilitate de a face față nevoilor existenței. Aceasta e«ta cea gravă a chestiune!, și oricât de dispuși am fi sa recunoaștem vea scumpete« exesivă se datorește unor ».Aocejvrări fortuite, nu e mai puțin adevărat că o bună parte din vină îi revine guvernului. Și nu numai guvernului de azi, ei tuturor guvernelor,cari s’au succedat dela razboiu încoace. Toate s’au preocupat în primu rând de chestiunile politice și au neglijat aproape complect problema hranei și a aprovizionlărei in general. Guvernele noastre n’au fost în stare să înfrâneze specula și să dai populației posibilități nu zicem normale, dar cât de cât acceptabile de aprovizionare. N’am văzut producăndu-se încă o inițiativa luminată și energică pentru a se pune capăt cursei nebune a prețurilor spre culmile seampetei. Să fi zdruncinat oare războiul în așa măsură raporturile obișnuite de producție și de schimb, încât să fie o imposibilitate pentru oricine de a pune puțină ordine în haosul actual . Nu ne vine să credem, căci avem in fată sforțările ce se fac aiurea, unde guvernele pleacă o ureche mai atentă la nevoile masselor. Așa, în Franța de pildă, guvernul a întocmit un întreg plan de apărare împotriva scumpirei constante a articolelor de prima necesitate, a celor alimentare în primul rând. S-au luat două feluri de măsuri : unele imediate, pentru a împoteca scumpirea unor anumite alimente, altele cu efect mai îndepărtat pentru a organiza vânzarea produselor alimentare esențiale în marime centre de consumațiune. Pentru a combatae urcarea profilul cârstei, s-au luat măsuri să se aprovizioneze piețele cu mari cantități de pește și în acelaș timp să se dezvolte aprovizionarea cu carne frigoriferă importată. Vânzarea cârnii se va face sub controlul guvernului, bându se măsuri ca ea să nu poată fi ținută prea mult în antrepozite în scopul de a se provoca urcarea prețurilor. Pe de altă parte s'a interzis exportul laptelui, al untului, al brânzeturilor, al cartofilor, etc. Pentru aplicarea măsurilor de combatere a scumpetei, se vor institui consilii de consumatori în fiecare departament, și un consiliu superior la Paris. Dar acestea nu sunt decât câteva dispoziții din planul general de apărare împotriva scumpetei întocmit de guvern Luatus’a la noi o asemenea inițiativă întie oricine că nu. Din când în când se emite câte o ordonanță, câte un ordin de prohibire, câte o listă de prețuri maximale etc., iar birocratul care le emite e convins că e destul să-și puie semnătura pe un asemenea document pentru ca problema să fie rezolvată. In vremea aceasta prețurile se urcă mereu, iar populația rabidă și pătimește, lăsata cum e, să fiarbă în propria ei teamă. Dar a sunat ceasul al doisprezecelea. Măcar acum, în preajma celei mai formidabile mișcări populare din câte s’au văzut la noi, guvernul ar trebui să facă ceva pozitiv pentru a combate scumpe zeu. Numai așa se poate remedia o stare de spirit nenorocită, ale căreia efecte se simt la fiecare pas. Altminteri, mișcarea grevistă cu toate măsurile de represiune, poate să ia o extindere care să aducă cu adevărat anarhia în țară. Iosif Mérelye ^^nex AfBmmment D-pa Rea&n&of Am cunoscut’© acum treisprezece sau patrusprezece ani și parcă o văd și astăzi Brună cu un păr ca noaptea înaltă și frumoasă grație intervenției ei am putut vorbi căteva cuvinte cu maestrul tuturor, cu marele Camille Flammarkm a cărui secretară era. Refractar interviewirilor, ilustrul astronom, nu primea nici un ziarist iar excepția făcută in favoarea mea care eram la începutul carierei mă mândrise mult pe atunci. Azi, după atâția ani, ziarele anunță căsătoria marelui savant cu d-ra Renaudot credincioasa lui secretară și colaboratoare. Știrea ar fi trecut pentru noi femeile ca oricare alta de acest soi, cu adăugirea poate a mirărei că d'abia la vârsta asta înaintată. Flammarion asemenea lui Anatole France s-a gândit să consacre printr-o căsătorie o prietenie devotată. Un alt detaliu ne interesează tn?ă în această căsătorie și anume acela i colaborărei efective, principale a d-rei Renaudot la opera marelui astronom. Ani de zile ea, i-a împărtășit ■ rândurile, apătându-se la aceiași cunoștință despre ale cerului, împreună cu maestrul a scris „Astronomie nour amateurs»* și ,.L‘Tnifiation astronomique“. Dar partea cea mai largă. In contribuția și serviciile aduse astronomiei a avut o d-ra Renaudot In timpul războiului Gratie ei, societatea astronomică din Paris a punt să dfl nuiască. Ea a lucrat cât e ce, înlocuind majoritatea membrilor mobilizați. Femeia frumoasă, extrem de elegantă și vioaie, ce părea fem A numai pentru saloane, a știut ă fie în același timp o muncitoare neobosită, o savantă de seamă iar numele ilustru ce va purta de azi înainte nu e decât o răsplată bine meritată deși cam târzie adusă merlitul și devotamentului unei vieți întregi. . FUI* Frauda din Brutta nia firm e’efonii) BRAILA. — D. Gh. Banu, inspector general la subsecretariatul de stat al aprovizionării, sosit în locaitate. tn urma unei razii făcute pe la negustori, a descoperit o însemnată cantitate de mărfuri a direcției aprovizionării, sustrasă din depozitele locale. Această marfă urma să fie vândută pe ascuns. Este vorba de o fraudă însemnată, pe care ancheta ordonată o va constata pe deplin , Coresp. TELEFON Direcția 10-66 Centrala map*d ® 16/6? Paiblicitate« i 1/84 Lucrătoirii mijcați de la domcilile lor. După cum am anunțat, mecanicii cari nu sau supus ordinului de mobilizare urmau să fie ridicați cu forța de la casele lor, în cursul nopții trecute. Numai 40 din 270 au fost găsiți pe la domiciliile lor și au fost trimiși regimentului 2 de căi ferate. Postul și au părăsit casele de teama arestării Autoritățile sunt acum în căutarea lor. (Alte amănunte la Ultima oră) In preajma grevei generale Preocularils ds Ml Bis feislunit! Cine este vino vai de grevă.—La‘etatea muncii garan* tată» — Nanii mobilzați își părăsesc casele» —Greva crotoriior Luni scară a avut loc la ministru de interne o conferință a fruntașilor socialiști Moscovici, Băjineanu și Oprescu cu d. Argetoianu. Delegații au declarat ca vina isbucnirea grevei la căile ferate este a guvernului care, vrând să învrăjbească pe socialiști și naționaliști a făgăduit foarte multe impasibilități patropatiștilor. Lucrătorii înregimentat în sindicatele nationale sperând in cete promise de guvern, în fața tergiversării acestuia, nu puteau răspunde altfel, decât reacționând prin paralizarea serviciului de transporturi. Guvernul trebuia să se aștepte la acest rezultat atunci când promitea fără să aibă posibilitatea de a-și ține făgăduiala. Afeta infantiA. Urmându-se arestarea greviștilor de la căile ferate, ori noapte autoritățile au mai putut incazarma la regimentul 2 căi ferate încă 40 de greviști car nu răspunseră ordinului de mobilizare. Mai sunt urmăriți încă 230 de ceferiști cari parte au fugit de pe la casele lor împreună cu copiii și soțiile, iar parte s’au ascuns. De bună voie s'au prezentat la serviciu dri dimineață 12 mecanici de locomotive, 13 formiști și 2 mecanici de pompă. Se crede că cu personalul de bună voe prezentat și cu cel mobilizat prin forță se vor pune în circulație nouă trenuri de pasageri și marfă. Petrenuri circulă Direcția generală a c. f. r. ne comunică azi că Până acum s'au pus în circulație următoarele trenuri: Craiova—Vârciorova, Buzău — Adjud, Adjud—Pașcani, Buzău—Galați, Pitești — Craiova, București — Pitești, București—Buzău, Ploești—Brașov, Burdujeni—Cernăuți, Pașcani — Iași, Iași—Chișinău. In afară de aceste trenuri, au mai fost puse în circulație opt trenuri de combustibil și trenul Simplon. Se va pune de asemenea în circulație și trenul București—Constanța. Trenul Simplon a și plecat dri noapte cu foarte mare întârziere și foarte puțini pasageri. Cum pe peron nu se găseau hamali, călătorii au fost nevoiți să-și transporte singuri bagajele Libertatea manei, garantată Guvernul, prin ministerul de Interne, a trimis eri presei spre publicare un foarte scurt comunicat, pe care îl reproducem. Guvernul încui oștiiitează pe toți lucrătorii cari vor să muncească că i se va garanta libertatea muncei. Acei cari vor încerca să-i oprească, vor fi arestați și dați judecății. Ci cu vrev* fisnera ă ? La întrunrea tînară eri seară în sediu organizațiilor socialiste s’a discutat și s’au luat diferite deriziuni asupra grevei generale. Data proclamării grevei nu se cunoaște, păstrându-se secretă, dar ea este condiționată de atitudinea guvernului. Comisia generală a sindicatelor, ca re sens ordonanțele guvernului JLi>ist un manifest prin care justifică greva generală, Un simptom este greva croitorilor cari iși părăsesc patronii și sunt înlocuiți cu soldați cum s’a întâmplat la croitoria Perlmutter. Afară de această croitorie s’au mai închis atelierele Hristescu din calea Victoriei și Haitik. — Tată de ce grevi î acesteia i se zice © jersersia I — Fiindcă se pun gsn ® rații pe lucru In locul mius bonilor... •/ Situația militară Un cetățean, citat ca martor înaintea tribunaului de Ilfov, secția civilecorectională, ne prezintă textul unei citatiuni al cărei cuprins ne-a pus in nedumerire. In, textul tipărit al oratianei, se indică martorului că in vina termenului să aducă $i actele asupra sitmtrinei Mervliupk. De când interesează*. Miunilele elene — fie chiar serzate ca Instanță corect tomlâ — situația militară a pârtilor in ditigiu și mai ales a martorilor ? Sa fie această dispoziune introdusă de pe vremea dictaturei militare si rămasă de zestre in imprimatele tribunalelor civile ? Pe cât știm, ministerul de justiție n'a fost și nici nu este credem, subordonat ministerului de război , iar tribunalele civile n’au făcut nici când front înaintea vreunei autorități militare. Atunci cum se explică cererea unui tribunal civil de a prescrie ca dispoziție generală martorilor să-ti aducă actele militare ? Credem că ministerul de justiție are datoria de a da lămuriri publicului Dacian iarele Incendiu din Județul Brăila. Coratsisa Plop» aproape distrus» BRAILA. — Eri noaptea isbucnit in împrejurări cu totul necunoscute un violent incendiu in comuna Plopi. A fost distrus aproape întreg satul. Peste optzeci de case au fost prefăcute in cenuse, focul continuă.. Locuitorii și jandarmii fac sforțări supraomenești pentru a localiza fond, dar este imposibil din cauza Unsei de pompe. Victime din fericire nu sunt. Pagube în schimb sunt enorme. — Coresp. JS Ș. — - -r-r - Ce ne comunică profesorul Unversitar d-l Dimitrie Guști întors din Berlin. Zilele acestea s'a Intors dintr’o călătorie de studii din Germania, distinsul nostru sociolog, profesorul universitar d. Dimtrie Guști. Intrebându-l asupra impresiilor din acasta călătorie, D-sa mi-a comunist următoarele pentru ziarul „Dimineața“. Goană după petrece?". — Opiace te surprinde în primul moment in Germania de azi, e felul cum se trăește acum viața acolo. De a parta, un dor nebun de petrecere, de altă parte serioase preocupări culturale, o temeinică acțiune de educație a masselor: pedagogie națională, pe o scară întinsă. M'am interesat de aproape, să aflu părerile oamenilor din diferite straturi sociale; cum motivează dânșii inclinațiunea aceasta spre viață ușuratică, de petrecere, cu risipă de bani și timp. $1 dela toți am auzit aceiași opiniune : — In zilele acestea de nesiguranță, de bolșevism, când nu știi ce aduce ziua de mâine. Ce să te mai trudești, să faci economii, să mai cruți de la gură, să nu-ți permit să trăiști azi bine, tot cu gândul la ziua de mâine. Din contră, ne-am botflrît să trăim azi bine, toana fiindcă nu știm ce aduce ziua de mâine. O acțiune mare de educație a îa ce privește preocupările culturale ale Germaniei de astăzi — continuă profesorul Gusti — am putut constata următoarele: Germania iși dă acum perfect seama de falimentul ei pe terenul economic, după războiri și după tratatul de pace, Conducătorii de azi ai Germaniei vor, ca cel puțin din punctul de vedere intelectual, săi aprovizioneze Europa cu bunuri morale, sufletești. De aceea centrul lor de activitate este acuma, pedagogia națională, opera de educație a massei,,.. p. a »,» da poporului german o nouă educație politică de cultură a celor maturi“. (Die Kulte der Erwachsenen. în direcția aceasta se înființează tot mai multe Academii de lucrători,universități populare, școli libere de științe politice și sociale, tot. așezăminte de cultură, acesible masselor pentr a'și mări și desăvârși cunoștințele Actualii conducători ai Germaniei, au năzuința lăudabilă ca transformarea Germaniei din statul monarhist și absolut de odinioară, într’un stat democratic, să se facă tn mod temeinic, ca democratismul german să aibă într'adevăr un cuprins să nu fie numai o fațadă. Nimenea nu se mai gândește în reintronarea monarhiei. De boala Hkasienismului“ s’au vindecat toți. Un nou drept al studenților. Interesantă e și reforma universitară ce se realizează acum în Garmania. Se introduce de pildă „dreptul studențesc", care asigură tinerimii universitare o participare mai largă la conducerea universității Se prevede chiar alegerea din sânul studențimii de delegați, cu dreptul să-și dea votul la alegerea unui rector nou. Așa ca studenții să fie considerați de acum Înainte ca partea integrantă a universității, și ci universitatea e pentru studenți, fax nu studenții pentru universitate. Polemici pasionate s'au iscat atunci când s'a propus ca la fiecare universitate să se creeze o catedră de sociologie. Reacționarii din corpul profesoral s'au opus din răsputeri, dar a învins râvna aceea de a seda studențimii germane o cultură socială și politică serioasă, ca tinerimea să gândească și..... social nu numai, personal, să aibă o înțelegere pentru toate problemele sociale ale epocii în care traește., Acestea tem lămuririle interesante ce mi le-a dat D. Profesor Gusti, o scurtă sintetizare a unor cercetări frumoase făcute în călătoria lui de studii la Germania. LEONARD PAUKEHOW maselor. Gimiș a fost, toată viața lui, un om econom. S’a spus și s’a repetat de atâtea ori că spiritul de economie, atât de dezvoltat la alte neamuri, ne lipsește, aproape cu desăvârșire, nouă, românilor. Ghimiș a ținut să dea o desmințire răspicată acestor născociri încă de pe vremea când nici nu văzuse lumina zilei. In adevăr, din spirit de economie, el s'a născut numai de șeapte tani. (Dacă părintele său, bătrânul Ghimiș, a fost de vină, apoi nu Încape Îndoială că economia e ereditară in familie). Toți avem două urechi. Despre Ghimiș se spunea că e atât de econom încât e... într'o ureche. Românul învață cel puțin patru clase primare, când nu are de gând să ajungă om mare. Ghimiș, îndemnat de eternul său spirit de economie, a absolvit numai una. Armata ar fi trebuit s-o facă trei ani, dar el—ca să-și risipească timpul prețios a stat o singură lună la cazarmă și apoi a dezertat . Ghimiș are, acum, treizeci de ani și este soțul unei femei bostate, dar cam Slfibuță și cam urâțică. (De vârstă nu mai vorbim: spiritul de economie l-a îndemnat pe Ghimiș să-i dea câțiva ani mai puțin când a luat-o). Ferocea se credea tuberculoasă și a semnat un testament prin care lăsa toată starea ei unei rude îndepărtate, bărbatul ei fiind prea econom ca să aibă ce face cu atâția bani, într’o zi plecară în Sinaia, în speranța că doamna se va întrema cât de cât. Acolo Ghimiș a știut să fie atât de drăgăstos, cu doamna, încât ea a rupt testamentul cel vechili, făcând un altul la favoarea eroului nostru. Într’o seară de toamnă Ghimiș s'a Întors singur la locuința lor din Capitală. _ Dar conîm? Pa Întrebat madama, o femee foarte risipitoare— ca toate... madamele—și deci adversară hotărâtă a oamenilor economi. _ A mai rămas câteva zile, că nu se prea simția bine și n’am voit s’o expun, așa bolnavă, la o călătorie obositoare cu trenurile noastre păcătoase Domnul s’a culcat. Iar madama a plecat foarte îngrijatâ de sănătatea coniței și mormnînd că nu trebuia s’o lase domnul singură. A doua zi, pe când Ghimiș se afla la dat», madamă s’a dus după ^3 &«©, sosisfe Io și i-a dat o telegramă ce acasă: • Ghimiș-București „Corpul doamnei găsit fiind prăpastie. Veniți păstrăm cameră“ Hotelierul Ghimiș a plecat la un nebun, cu părul vâlvoi, răsturnând mesele cu table și cu cărți, plăcând pe jucători, alunecând pe scări. — Cât o iubește ! — a asigurat! _ Să nu se omoare ! — Săracul Ghimiș ! Când a ajuns la gară a băgat 4e seamă că, în emoția lui, plecase fără pălărie! În camera lor de la botel, lungit# tn pat, bătrânica dormea semnul drepților. Prima risipă pe care a fărut Ghimiș în viața sa, a fost de lacrimi, a plâns ore întregi cu sughițuri, înduioșând întregul hotel. Călătorii veniți de curând, care nu-l cunoșteau, spuneau văzăndu-l i — Uite, bietul băiat, cum își plânge mama ! Era lungit pe cadavrul cu care striga că ar vrea să-l îngroape — când un sergent de oraș îi bălui pe umăr . — Vă poftește de judecător de instrucție pentru niște informații. Ca să facă e o poare de expresii Ghimiș nu-i trată după cum merită pe cei care îi profana astfel dure rea__și-l urmă fără murmur. __Ce părere aveți?—11 întrebă Judecătorul, fixându-e cu niște ochi di hipnotizator. _ Nici una, răspunse, neonon: Ghimiș. — Să fiu o nenorocire ? — Poate. _ Să fie o sinucidere ? — Poate. — Să fie o crimă ? _ Nu cred. Judecătorul de instrucție se încruntă și îl rugă să fie mai lămurit — De ce să se fi sinucis d-na Ghimiș ? — Oftlca. _Cum olOca? Ce voiți să ziceți? _ Se credea atacată ! _ Și-a făcut testamentul ? _ Da. — Cui i-a lăsat milioanele pe care le avea ? — Lor, și. _ AU testament n’a mai făcut? — ?? Culci continuana in nap. //<& * NUVEIH« „DÎ^IMET Spiritul de Economie (îRS9îrstă dintr’o nuvelă străini) ♦