Dimineaţa, decembrie 1921 (Anul 18, nr. 5452-5478)

1921-12-08 / nr. 5458

And XVI-lea - Ho. 5458­8 ]Pagini i feu exemplarul 8 Pagini O Joi 8 Decembrie 1921 C7ar fondat in t»S4 da CONST. MIU­S IMPOZITELE Se apropie și termenul de 15 De­cembrie, va veni și ziua de 31 De­cembrie, iar nedumirirea și, mai a­­les, nemulțumirea publicului plăti­tor împotriva micilor biruri nu se va risipi. Firește că nici un contribuabil nu plătește de bună voe , dar toc­mai fiindcă aceasta e firea contri­buabilului, guvernele sunt datoare să așeze impozitele în așa fel în­cât să le facă cât mai puțin anti­patice. Dacă ținem seama de educațiu­­nea noastră, de tradiție, de inci­dență, și de bogățiile pungilor o­­menești vedem clar că impunerile făcute de către actualul guvern sunt aproape o spoliațiune. Știm că s’au scris multe cărți care tratează despre materia im­pozitelor, știm că, în numele demo­crației s’au propus multe absurdi­tăți și mai știm că există partide pe care nu le mulțumesc nici chiar cele mai drastice impuneri. Dar de la literatură și până la aplicarea practică este o distanță. Birurile guvernului actual au fost așezate în numele a două vor­be răsunătoare : Statul are nevoe de bani și toată lumea trebue să plătească ; democrația cere ca toți bogații să plătească, iar săracii să fie ocrotiți. Sunt cu totul de această părere. Dar e vorba sa știm cu preciziune . Care sunt nevoile Statului și la ce sumă aritmetică se ridică, și ce trebue să înțelegem prin bogăția care merită să fie sângerată ? In literatura care tratează des­pre materia impozitelor există o teorie extremistă, aceea a nivelă­­rii averilor. Pe când unii teoreticieni cer im­pozitul proporțional cu averea fie­căruia. Pe când alții cer impozitul până la înălțimea trebuințelor sta­tului. Alții îi cer și pentru un alt scop : cer impozitul fără conside­rație de proporționalitate, fără a ține în seamă nevoile statului, dar îl cer nivelator al averilor. S’ar părea că guvernul actual s’a oprit și a ales aceasta din urmă concepție. Trebue să spun că mai toți so­cialiștii nu sunt mulțumiți nici cu această nivelare fiindcă ei sunt ad­versarii impozitelor sub cuvânt că mențin regimul capitalist, socia­liștii cer confiscarea și socializarea averilor. De­cât socialiștii au, cel­ puțin propuneri logici, ei prezintă o concepție normală, fiindcă, dacă ia individului tot ce are și îi dă a­­vutul societăței, această societate are, după aceea, grija de individ, îl întreține, îi asigură bătrânețele, îi crește copii, îl caută la vreme­­ de boală, etc. Aceasta este, cel pu­țin, teoria. Dar ce dă sfatul d-lui Titulescu, contribuabilului căruia îi ia aproa­pe tot? Lumea știe ce-i dă. Ii dă chel­­tueli fără socoteală, îi dă misiuni fără trebuință, îi dă risipa banului public și îi dă strada ca să cer­șească în ziua în care ar rămâne sărac. Unele din impozite sunt drepte și pot fi primite, altele sunt, nu nu­mai spoliatoare, dar și absurde. Impozitul pe capital nici nu se va putea aplica, atât este de fan­tezist Impozitul pe hrana omului, im­pozitul din birturi și toate localu­rile ce dau hrana, este vexatoriu și antisocial, căci împinge la o ieftină deci la o neîndestulătoare alimen­tație. Nu mai vorbesc de fraudă și frustrarea clientului. Impozitul pe titluri, acțiuni, ren­tă, etc., etc. este eșit dintr’o con­cepție care contrazice chiar prin­cipiul fundamental al legei. De astă dată omul nu mai plătește pentru averea pe care o are, ci pentru a­­verea pe care a avut-o altul. E­­xemplu : A. a predat în anii 1919 și 1920, un număr de 20 acțiuni, să zicem la Banca Națiunei, când cotau 1000 de lei bucata, apoi le-a vândut pe acest preț lui B, care o posedă astăzi. Dar astăzi acțiu­nea a căzut la 75 de lei. B pierde la fiecare acțiune 925 lei, iar la 20 acțiuni 18.500 lei. Totuși, după me­dia fantezistă a guvernului, el va trebui să plătească impozitul pen­tru 20 acțiuni a câte 1000 lei, adică la 20.000 lei, pe când în realitate el nu are în pungă de­cât 1500 lei. Iată, dar, un om care, având o avere de 1500 lei, trebue să plă­tească birul pentru o avere de 20 de mii lei. Impozit mai greu pe marile a­veri du­­pa averile obraznice Sco­te în chip necinstit și nelegitim, pe sutele de milioane, pe îmbogăți­ții din războiu ! Dar să despui pe micul intelectual, pe modestul bur­ghez, pe profesorul sârguitor, pe lucrătorul care, adunând ban lângă ban, și a cumpărat câteva acțiuni din renta cărora să se ajute la bă­trânețe și la boală, aceasta revol­tă conștiința omenească. Este o barbarie. Are statul nevoie de atâți bani ? Eu nu cred. Are guvernul nevoie de bani, asta o știm. Dar, în cazul acesta să binevoiască statul a lua în sarcina sa căutarea la boală și întreținerea la bătrânețe a tuturor acelora pe cari îi lasă cu buzuna­rele goale. CONSTANTIN BACALBAȘA Nițică politici Așa cât ai pune tatr’o lulea. Dar tot trebul, că fără de ea ne prăpă­dim, poate tot așa de sigur după cum ne prăpădim și cu ea. Și fiindcă e vorba numai de politică comunală, pentru astăzi, care nu e tocmai de așa propriu zisă, cred că merge. Aurități că e vorba să se facă ale­­geri comunale și să scăpăm astfel de pacostea comisiilor interimare . Să dea Domnul să nu fie o iluzie, intru­cât candidații ce­ moții vor fi luați după aici. Mă tem deci că schimbarea stăpânilor— Dar nu asta voiam să vă apun. Mă întreb numai, cu oare­care neliniște, dacă guvernul va ține atât cât nou­le consilii comunale, sunt dacă acestea vor ține cât guvernul? Atunci n’am­ făcut nici o sco­ală, că vine ăl nou și le dizolvă. Pe urmă iar alegeri, iar zămbălău, iar iluzii. Nu e mai bine să se lasă lucrurile cum sunt până ce s’o lumina orizon­­tul pol­itic? Căci în caz că se fac ale­geri comunale și guvernul ține de azi pe mâine, mă tem că noui­e con­­silii de-abia vor avea vreme să stri­ce ce bruma au făcut comisiile inte­rimare, și apoi alegerile de peste 6 luni ne vor aduce alte consilii care iar vor mai strica ceva până să se apuce de vreo treabă serioasă» I. T. Viitoarea lege a chiriilor Cazurile pe cari trebue să le țină în seamă legiuitorul D. Lazăr Balimberg din Galați. În­chiriază in 1913 un imobil al d-sale din str. Frumoasă No. 10 d-luî Mihail Pantazi rentier. In 1913 familia d-luî Pantazi era mai numeroasă și cele 12 camere pe care le luase cu chirie nu erau exa­gerat de multe; copiii proprietarului Bah­mberg erau la studii și in ar­mată, astfel că cele 2 camere ce pro­prietarul își reținuse intr’o aripă a imobilului, nu erau prea puține. Ce se Întâmplă Insă după răstopî? Chiriașul, d. Pantazi, rămâne să lo­cuiască numai cu soția sa, doi inși. In 12 camere, (plătind o chirie de 3400 lei anual), pe când proprietarul ai cărui copii au fost demobilizați stau 8 — opt I — inși In 2 camere. Zadarnic proprietarul s-a adresat justiției, oferind chiriașului său să facă schimb și să-i cedeze In mod gratuit imobilul mai mic, ce ar fi suficient pentru 2 persoane. Legea e categorică și chiriașul continuă să ocupe și azi imobilul din care nu utilizează de fapt decât 2 camere iar restul de 10 odăi le ține neocupate și cu perdelele trase. Cazul citat e unul din numeroasele exemple de care legiuitorul ce se preocupă de a face cât mai just pro­­ectul legei chiriilor, trebue să țină neapărat seama. I lub­­­ilial­ a luată de casierul de la R. M. S. D-sa a introdus sistemul ca toți de­­bitanții care vin la ghișeu, pentru a plăti produsele regiei, să semne­ze bancnotele cu propriul lor nume. Die ce? Să se poată constata cine va fi dat lipsă la pachete sau va fi prezintat hârtii false ? Probabil că și una și alta. Dar dispozițiunea domnului casier prezintă câteva neplăceri . Întâi, bancnotele ajung de nu mai pot fi recunoscute prin ornarea lor cu nu­mele lui Stan sau Bran tutungiul căci, pripaindu-le de la debitanți, re­gia le va da tot acestora ; a doua bieții oameni pierd o mulțime de timp cu întorzonarea­ lor, — și, a treia, se expun la pedepsele legii care oprește mâzgălirea hârtiilor de bancă. Dacă domnul casier cu pricina vrea să fie sigur că nu a fost pă­călit, — să deschidă ochii mai bine. Iar de vrea să nu primească banc­note false, — idem. Dar în orice caz, să renunțe la năstrușnica d-mi» dispoztțîuii* Când cade zăpadă Zăpada căzută Duminică în timpul zilei și al nopții a făcut ca circula­ția în Capitală să fie foarte anevo­ioasă pe ziua de i eșri. Măturătorii primăriei abia pot prididi cu curăți­tul arterei principale, — Calea Vic­toriei. Pe celelalte străzi circulația este aproape imposibilă atât pentru pietoni cât și pentru vehicule. Nici o echipă suplimentară de lu­crători nu se ved­e lucrând la cură­țirea măcar a stradelor principale. Automobilele și trăsurile înaintează cu greutate prin nămeții de zăpadă. Direcția tramvaelor a pus în cir­culație numai câteva vagoane pe li­niile 14 și 15 cari circulă cu mare a­­nevoință din cauză că nu s’a curățat mai întâi zăpada. In stațiunile un­de se opresc aceste vagoane se dau adevărate lupte piept la piept pen­tru apucarea unui loc. Este de remarcat că nimeni nu respectă ordonanța poliției prim ca­re proprietarii imobilelor sunt obli­gați a curăța ghiața și zăpada dina­intea caselor lor. Acei cari totuși fac acest oficiu, nu-l fac din respect pentru autoritate ci pentru simplul motiv că vor să aibă curat, in fața casei. La drept vorbind, zăpada aceas­ta care este atât de binefăcătoare pentru câmpiile însemânțate, consti­tue un adevărat dezastru pentru o administrație inferioară ca acea a Capitalei noastre. I. P. Bonurile de tezaur anulate ..Les informations politiques et fi­­nancières“ din 21 Noembrie publică următoarele sub titlul: „Probitatea financiară a României“. Direcțiunea generală a datoriei publice de la vo­isterul de finanțe român anunță că a pregătit totul pentru anularea bonurilor de te­zaur depuse ca garanție a execută­­rii contractelor ce au fost anulate. In acelaș timp, această anulare a fost adusă la cunoștința băncilor, in special a băncilor din Italia si Ame­rica. Cât despre atașații comerciali români, ei au primit ordinul de a strânge si a trimite in România a­­ceste bonuri anulate. Și nota oficială, română adaugă : „Dobânzile bonurilor de tezaur ro­mâne gajate nu vor fi plătite de sta­tul român, ci de furnizorii cari nu și-au ținut angajamentele E un tupeu și un fel neceremonios de a se desldra de creditori. Ne vom gândi la asta când se va vorbi de împrumuturi române in Franța. . Știrea de­sigur nu este exactă. Ar trebui cercetat și dat o desmințire. Leși noul LA CAMERA s'au depus urmă­­toarele proecte: legea electorală; le­gea administrativă; controlul învă­țământului; legea contractului de muncă; statutul funcționarilor. S’a trimis în studiul comisiei per­­mmanente legea specială pentru ale­gerile comunale și legea pentru con­stituirea societății „Hambarul". LA SENAT: Rectificări de tratate: legea privitoare la învățământul primar, mediu și normal; legea pen­tru protecția muncii femeilor și co­piilor; și acelea privitoare învăță­mântul secundar și unificarea bise­ricească. De ce-s găurite Adică monedele de nichel și alumi­nium. Ca asupra ori­cărei chestii sau lucra din lume, există și asupra acestui fapt curios mai multe persi­uni. Să v’o spun pe-a mea, vreau să zic pe-ace­a pe care am auzit-o eu, fără a vă garanta totuși autenticita­tea ei. Pare că primul stat care a fabri­cat monedă, de niched găurite la mij­loc, a fost cel belgian. Pe vremea a­­ceia Belgia poseda în Africa un imens domeniu colonial, Congo care cădea în preajma ecuatorului. Din pricina asta supușii regelui de­funct Leopold II nu prea făceau lux de îmbrăcăminte. Când se puneau la gală bărbații Își Încrețeau păru­l ce­va mai mult decât era el creț de la natură, iar femeile își înfigeau câte­va pene în ele. Atât și nimic mai mult Așa fiind, le era greu acestor fi­ințe de-a purta un portomoneu sau de-a duce cu dânsele câteva pierse de monedă. De aceia guvernul belgian s-a milostivit să le găurească bido­nul mărunt, singurul până la care puteau năzui congo­­erii, pentru ca să și-l atârne cu­ un fir de ață de gât, de mijloc sau de braț. Iată ex­plicația găurilor: Celelate state, crezând că bedgie­­găuri nichelul, i-au imitat. Pentru aveau cine știe ce motiv grozav de­ a găuri nichelul, i-au imitat. Pentru țările necoloniale lu­crul era numai r­idioul sau fără sens. INDEX Frontierele Albaniei Lafayette, 6 — „Le Temps“ află că la frontiera albaneză, în regiunea Sk­oplie (Uneskweb), mai multe deta­șamente ale armatei iugoslave s'au retras de pe linia de demarcație. Un număr de familii albaneze­­au ur­mat. Familii mdidite sosesc de câte­va zile la Privend. Noi legături cu străinătatea — Cum se va călători la vară la Karlsbad — Ziarele ceh­oslovace publică amă­nunte asupra unora din legăturile internaționale cari au fost stabilite pentru anul 1922. Spicuim din ele pe acelea cari interesează România. EXPRESUL-ORIENT Trenul expres Paris—Strassburg— Viena—Budapesta—București nu va mai circula în porțiunea Viena—Bu­­dapesta prin Bruck, ci prin Mar­­chegg—Pressurg (Bratislava). In felul acesta, Expresul­ Orient va atinge și teritoriul cehoslovac. Condiția care s’a pus statului ceho­slovac pentru a se aproba această rută a fost să renunțe atât la visa cehoslovacă pe pașapoarte, cât și la revizia de bagaje și pașapoarte la frontieră pentru călătorii care trec prin țară fără să se oprească. Statul cehoslovac a admis această condiție și trenul expres circulă de pe acum pe această rută­ Expresul­ Orient va avea următoa­rele legături: De la Nürnbeg la Bru­xelles—Ostanda și la Colonia—Am­sterdam. De la Budapesta la Belgrad—Sofia- C­onstantinopol și la Belgrad—Salo­nic—Atena. De la Brati­slava (Pressburg) la Jîm­lin- Praga. PARIS—PRAGA Acceleratul zilnic Paris—Praga No. 1105 și 1106 va avea un vagon cu paturi. In timpul verii vor circula vagoane directe Paris-Karlsbad. PRESSBURG—ODERBERG Dela 1 iunie va circula zilnic un accelerat direct Pressburg—Oder­berg și înapoi, care va avea legături la Pressburg cu Budapesta și la Oderberg cu Polonia și Germania. In stația Zilina aceste trenuri vor avea legături imediate prin Kasebau la București. KARLSbAD—VIENA Trenul accelerat direct Karlsbad- Viena, care anul acesta circula nu­mai de trei ori pe săptămână va circula anul viitor silnic. KARLSbAD—FRAGA—BUCUREȘTI Aceste legături vor fi în mod sim­țitor îmbunătățite. Vom avea pu­tința unei călătorii directe Bucu­rești—Karlsbad pe două rute. Una va fi Karlsbad—Praga—Oder­berg—Cracovia—Lemberg—Cernăuți —București. Pe această linie va cir­cula un accelerat (1102/101 și 104/ 1103) care va avea zilnic un vagon­­clasă direct Praga—București și de trei ori pe săptămână vagon de dor­mit Praga—București. La Prevau acest tren va avea le­gătură cu Viena; de aceia el va a­­vea de două ori pe săptămână va­gon de dormit București—Viena. PARIS—PRAGA—BUCUREȘTI In locul acceleratului Paris—Pra­ga—Varșovia se institue un accele­rat Paris—Praga—București. El va circula pe linia Oderberg—Kaschau —Halmi—Oradia Mare, în locul ac­tualului tren Praga—Halmi—Bucu­rești și va avea zilnic vagon de dor­mit pe distanța Praga—București. La Zilina trenul acesta va avea legături cu Pressburg—Viena. CONCLUZIE Ca atare vara viitoare vom avea 4 legături bune cu Karlsbad și a­­nume: 1) Prin Cernăuți—Lemberg, zil­nic vagon clasă direct București— Praga, de trei ori pe săptămână va­gon de dormit București—Praga, de două ori pe săptămână vagon de dormit București—Viena. 2) Zilnic cu acceleratul București —Praga—Paris, cu vagon de dor­mit București—Praga și legătură d­e la Zilina spre Viena. 3) Zilnic cu­ Expresul-Orient până la Pressburg și de acolo cu accele­ratul spre Praga—Karlsbad. 4) Zilnic cu E­xpresul-Orient la Viena și de acolo legătură zilnică cu Ka­rlsbadul. Călătoria la Karlsbad va fi deci vara viitoare ușoară, dacă nu va stingheri.» valuta. Sun Mariei de Nichhit. S In această chestiune, care tinde să se eternizeze, primim scrisoarea de mai jos prin care un șef de serviciu dă la iveală noui grave neajunsuri, pe cari publicul nici nu le-ar fi bă­nuit. Publicând această scrisoare ne întrebăm dacă nu se va găsi cineva care să facă regulă tn asistența spi­talicească. Stimate d-le Director. Pentru lămurirea opiniei publice și a autorităților în drept. Vă rog să binevoiți a publica următoarele: In unele ziare a apărut sub titlu „Greva facultăței de medicină“ o in­formație inexactă după care în ur­ma unui incident avut cu subsemna­tul, asistenții Clinicei Gynecolo­gice, au fost dați afară din serviciu prin intervenția Administratorului Spitalului Filantropia, în prezența domnului director, și apoi că domnii asistenți considerându-se jigniți ar fi demisionat in bloc! Adevărul este cu totul altfel: La Clinica Gynecologică au fost numiți 11 asistenți, ceiace nu era nici pe ju­mătate Clinica Gynecologică din Pa­ris și nici o altă clinică din Bucu­rești, dintre acești asistenți numai unul sau doi au cunoștințele necesa­re pentru a li se încredința Îngriji­rea de bolnavi, mai ales de speciali­tate, ceilalți asistenți fiind numiți numai pentru a satisface anumite dorinți a unor oameni politici. . Din cauza lipsei de organizare in această Clinică astfel alcătuită, nu­mărul bolnavelor s’a redus simțitor iar In ziua de 22/11, nu mai erau de­cât 13 bolnave față de 18 medici! Cât numără clinica și Serviciul Gyneco­logic la un loc. In aceste condițiuni, doi asistenți ai clinicei și o asistentă numită prin intervenția unui cunoscut domn de­putat s’au luat la ceartă un salonul de bolnave operate, la orele 12 ziua, tulburând liniștea bolnavelor, fapt pentru care i-am invitat a părăsi sa­lonul, dresând actele necesare, la ca­re au fost atașate și plângerile bol­navelor din acel salon. Autoritatea în drept (Eforia) sesi­zată de mine despre această întâm­plare și alte nereguli, provocate din pricina prea multor asistenți In a­­ceastă clinică, a instituit o comisiu­­ne de anchetă compusă din d-nii d-rn Angh­ elovei, dr. Nanu Gheorghe și profesorul Toma Ionescu, care au constatat exactitatea celor de mai sus. D-nii asistenți, cari au provocat scandalul, au căutat să denatureze adevărul, simulând înaintarea demi­­siunilor d-lor (cu asigurarea că nu vor fi primite) și vroind a stabili vre-o legătură intre aceasta, greva Facultății și Eforie. Ași ruga pe domnul ministru de Instrucție, a cerceta mai de aproa­pe alcătuirea clinicei Gynecologice, spre a se convinge de abuzul ce s'a făcut in banal public, prin numirea de asistenți inutili, in timp ce bolna­vele suferă de lipsuri multiple (ali­­mente, îmbrăcăminte și medicamen­te) și a primi demisiunile domnilor asistenți de mai sus, ale căror nume sunt consemnate in raportul nostru No....... înaintat la Eforie. Primiți vă rog domnule director A­sigurarea deosebitei mele considera­­țiuni. Dr. IONESCU, chirurg șeful serviciului Gynecologic de vorbă cu grănicerul Herinca Alexandru Cline e Herinca și ce dorește ei In legătură cu prinderea atentato­rului dela Senat, corespondentul no­stru din Giurgiu a socotit interesant să stea de vorbă cu insuși grănicerul Herinca Alexandru pentru a afla din gura lui Împrejurările in cari a În­tâlnit pe Max Goldstein și un cari a fost împușcat de acesta. CINE E HERINCA Herinca Alexandru e și azi inter­nat in spitalul județean din Giurgiu, în convalescență. Soldat tatit și a­­vansat apoi, după întâmplarea cu Goldstein la gradele de caporal și ser­gent, Herinca e obiectul tuturor a­­tențiilor acum. La patul lui atârnă un ceas de toa­tă frumusețea, iar pe măsuța de a­­lături o tabachere splendid lucrată. Sunt darurile oferite de cetățenii Giurgiului. De asemenea se știe că ministrul de războiu s-a transportat la persoa­nă la Giurgiu pentru a-l decora cu „Bărbăție și Credință”. Tot atunci generalul Rășcanu a încredințat di­recției spitalului 5000 lei cu cari să se cumpere lui Herinca tot ce dl va pofti. Herinca Alexandru, «. dar, prin­­ser-un accident norocos, unul din cei mai fericiți oameni. Herinca Alexandru e de origină moț din județul Bihor, comuna Che­­resau. Are 22 ani și e flăcău voinic. Părinții lui sunt agricultori. He­rinca are numai trei clase primare și e încorporat odată cu contingentul 1921 în reg. l grăniceri, compania 6­ a­ fost militar și cunoaște suferințele soldatului român. N’am primit și in acest timp Gold­stein a scos din buzunar un revol­ver fără să-l observ și a tras in mine lovindu-mă in partea dreaptă a piep­tului. Apoi s'a făcut nevăzut. Ceia ce m'a făcut să cred că Gold­stein nu e un călător ca toți ceilalți era geamantanul său care pentru mine era un semn că el e contraban­dist din Bulgaria. HERINCA ARE O SINGURA DORINȚA Am spus că Herinca e un om feri­cit. Dar el mai are o singură dorință. El mulțumește „domnilor mari’’ cari i-au dat toate bunătățile,—și, om simplu, se va fi mirat poate că bo­­erii și superiorii îl copleșesc cu dra­gostea când el, bietul răcan, nu și-a făcut decât datoria. Dar Herinca are o dorință mică, mică de tot. Iată ce a spus corespondentului nostru: — Pentru că știu că d-ta serii la jurnal și are să se citească de cei mai mari ai mei, te rog să scrii că dorința mea e să am un concediu ca să mă duc până acasă ca să mă m­­­sdrăvenesc și să-mi ajut părinții cări amândoi sunt suferinzi. Tata a rămas cu beteșug de la răz­boi pentru că a fost prizonier la ruși. * Supunem dorința lui Herinca A­lexandra „celor mai mari ai lui” cu credința că va fi luată in seamă. ÎNTÂLNIREA CU GOLDSTEIN Iată cum relatează el împrejurări­le întâlnite­ cu Goldstein: — Pe la orele 10 seara, când eram în post, la podul după canalul Sf. Gheorghe, veneau dinspre Ramadan doi călători. Unul din ei purta în mână un geamantan, iar altul un baston. Pe cel cu baston l'am cunoscut, era un controlor la conducta de petrol, și l'am lăsat să treacă. Celalt, fiin­­du-mi necunoscut și văzând că are și un geamantan, l’am­ somat să se le­gitimeze ți i-am cerut actele de iden­titate de la căpitănia portului. Goldsten care începuse să tremure și se încurca ln răspunsuri, a sfârșit prin a-mi spune că­ actele sunt un geamantan și că să-l dau baioneta mea să desfacă geamantanul căci cheile le-a uitat acasă. Am refuzat propunerea ce-mi făcu­se ți intrebându-l de unde vine­ți unde se duce, el mi-a spus că vine de la Arsenal și că merge la spital căci e bolnav de ochi. Văzând răspunsurile nepotrivite timpului, căci orele erau 10 seara, il somez să meargă la post. Goldstein se execută și urmat de mine pornește spre Ramadan, spre primul post de serviciu. Int­re timp, din urmă, ne ajunge un călător pe care de asemeni îl somez să se legitimeze și prezentându-mi permisul căpităniei portului, îl las să treacă. Nu departe de podul unde făceam de sentinelă, Goldstein îmi dă o hâr­tie de 100 lei. El mi-a spus ca să-l las la să primate banii , căci rida 3n țara petrolului Dacă stai în Târgoviște — unde sunt 7 fabrici de petrol și deriva­te — nu poți să obții nici benzină, nici petrol de la aceste fabrici, cari refuză să vândă invocând diferite motive. Negustorii de petrol de la sate, trebue să aducă „plocoane“ , pă­sări, ouă, spre a obține petrolul ne­cesar. S’au făcut numeroase reclamații Ministerului de Industrie — dar pare că de asta îi arde ministerului, să se intereseze de nevoile cetățe­nilor ? O versiune engleză asupra scă­derea leului „Morning Post" scrie cu privire la scăderea leului că ea trebue atribui­tă in primul rând importantelor cumpărături de mărfuri efectu­ate in țările cu valută depreciată, in spe­cial în Germania și Austria. Cumpăr­­ătorii români și-au achitat facturile in lei, astfel că germanii și austriacii s'au găsit, tn posesiunea unor mari cantități de monedă română cu care n'aveau ce face. De aceia, spre a-ți procura bani, au lansat acești lei împreună cu mărcile și coroanele lor pe piața din Paris. De unde scăderea simultană a leului nu a -a«-»-

Next