Dimineaţa, ianuarie 1922 (Anul 19, nr. 5479-5500)

1922-01-14 / nr. 5488

% l TOATĂ LUMEAJ D­IMINEAȚAl Dezbaterile conferinței dela Cannes Procet © pentru refacerea Europei Prima șsferă a Consiliului Liam Lafaette, 12. — Brland $1 Low­­ebeur au avut la Cannes. Mier­curi dimineața la villa Valletta, o lungă convorbire cu Lloyd George. Primul ministru britanic a remis lui Briand textul ante­­proeptului acordai«i franco-bri­­tanic. O notă a lui „Havas“ in­dică că negociațiunile in vederea unui pact franco-britanic au fă­cut un progres serios. Participa­rea Belgiei la acest acord a fost considerată sub auspicii foarte favorabile, dar negociatorii cred că acordul franco—britanic tre­­bue să fie baza fundamenta­lă și că, la momentul opor­tun, el va putea fi complectat prin acorduri analoage la care vor participa Belgia și Italia. * In treacăt Consiliul suprem a avut de precizat însemnătatea paragrat. 5 din rezoluție din 0­ran, relativ la reconstruția economică a Europei și la convocarea con­ferinței din Genoa. Conform a­­cestui paragraf, puterile se anga­jează să respecte frontierele lor și să nu se atace in mod mutual. Acest text dăduse lor la inter­pretări eronate. Lloyd George a precizat sentimentul contesianii; rezoluția din 6 ianuarie nu poate fi nici un caz să aducă vreo atin­gere drepturilor pe care aliații le dețin din tratatele existente și, in nici un caz, chestiunea repa­­rațiunilor care privește pe aliați, nu va putea fi discutată la con­ferința din Genoa. DELEGAȚIA GERMANA A SOSIT Lafayette. 12. — Delega­­­­ia germană având in­runte pe Rathenau, a so­sit Mercuri la Cannes. După propunerea lui Briand, s’a decis ca dele­­gațiunea germană să fie convocată pentru orele 17 in fața «omisiunii de re­­paratisiri. * I Nauen. 12. — Delegația germană a sosit la 1­ ianuarie în Cannes și a avut după amiază prima con­­vorbire cu comisiunea reparațiuni­­lor. In tratativele dintre aliați a survenit o stagnare pricinuită de opoziția crescândă a consiliului de miniștri, parlamentului și presei­­din Paris împotriva atitudinea dele­­gațiunei franceze din Cannes. Grupul interparlamentar al blo­cului stâng republican din Camera a telegraf­iat M­orland că trebue­ să încaseze fără șovăire revendică­rile franceze din partea Germaniei,­ iar Poincaré este însărcinat de comitetului senatorial pentru aface­rile străine, de a anunța lui Briand că revendicările Franței privitoare la reparațiunile germane, vor tre­­­­bui să rămâe neatinse. Nimic nu­­ poate deveni efectiv, fără colabo­rarea parlamentului. — „Liberté" crede intr'un acord asupra punctelor principale. Nu se va renunța încă la ocuparea țăr­mului stâng al Rinului, se vor pă­stra toate drepturile pentru apllica­­rea eventuală a sancțiunilor econo­mice și militare. „Intransigea­nt susține chiar că punctul de vedere francez a și fost adopted, de en­glezi. * Se vădește un puternic curent care face să reiasă că hotărârea relativă la distribuirea plăților va fi lăsată pe seama comitetului de reparațiuni. Comitetul­ finan­ciar al Camerei franceze a lnat hotărâri contra remisiunilor con­venite la Cannes, relativ la plăți­le de reparațiune ale Germaniei INDUSTRIAS GERMANI OPTI­­, MISTI Nauon. 12. — In ședința comi­tetului central al alianței indus­triale germane situația politică și economică a fost deliberată în mod foarte optimist. Referentul, consilierul secret Buacher, este de părere că decursul problema­tic al tratativelor din Cannes mai îngădue încă speranța privitoare la conferința din Genova unde Germania va trebui să se prezin­te cu un nou program asupra re­­facere l­ și Consiliul suprem era întrunit Mier­vernelor aliate. Consiliul suprem va s­­­curt dimineața. Deschizând șediu­l putea asculta explicațiile compli­­­­ca­t, Briand a felicitat pe colonelul­e montare ale delegației. ■ Harney, care a asistat la întrunire.­­ ș i pentru prompta, sa însănătoșire.1 Briand a făcut cunoscut coreaüaT * ■ Briand a centi­ca înainte de toate H de hotărârea luată .S- a lipsi­t comisiunea de reparatiinl să ascut­­w apTM a morea la Paria șt a­r­ie ne­defecării Vermont cu privire P. d. Lloyd CS a orșit să ia ' , TM a"‘eba'­ *armam a. priviri tansiliului suprem în ’ la variamintele pe care Reichul se absenței­za3«. - declara in imposibilitate de a le zi va coraanica colegilor leii «15» l face la 15 Ianuarie. D. Lloyd Gear­­cabinet, întruniți în consiliu la Ely­s *­ge a acceptat imediat fără obiec­­t­e sub președinția lui Millerand,! .j ție această procedură, astfel dele- testul acordat«?. franco-britanie și­ i­­gatiunea germană a fost convocată , taion națiuni la utila impttm ■ - mamim comisiei de reparațiuni ® 1 ®^ÎT1.ÎU*,­­ Miercuri la orele 5. După aceasta ^ sS se facă „ «Uniea» da­ i ascultare, comisiunea de repara­­merelor; presidential consiliarei s © 3 Unt­l va face comunicările el, nu­ ‘ va Înapoia la Cannes Vîsseri. Răspunsul lui Brland la cuvântarea lui Lloyd Hear. Am publicat era textul integral al discursului ținut, la­ deschiderea conferinței din Cannes, de către primii-minisam­ al Angliei, d. Lloyd George. Publicam azi textul dis­cursului ținut de d. Briand, primul ministru al Franței: Cannes. — I­. Ii Hat­i a luat cel din urmă cumin­­­tul și s’a exprimat în ter­menii următori : „Fiu vreau pentru mo­ment să răspund celor ce i s’au spus de precedenții oratori asupra chestiunei reparațiunilor. „După ce comisiunea­ specială și experții vor f­i pregătit lucrările confe­­­rinței și vor fi înlesnit­o­ discuție eficace, voi pre­zintă vederile generale ale delegațiunei franeze. * Pentru moment mă voi mărgini să examinez ches­tiunea Conferinței econo­­­mice internaționale. „Țin să spun din primul moment, că delegațiunea franceză a dat imediat consimțimântul ei la a­­ceastă idee, cu atăt mai ușor cu cât ori de câte ori am avut ocazia să mă ex­plic relativ la această chestiune, am declarat că pentru a împrăștia ne­voia care apasă asupra lumii, o mare sforțare de solidaritate din partea tuturor popoarelor, este indispensabilă. „Aprob de eci cu totul în principiu, propunerea d-lui Lloyd George sub rezerva de a examina a­­mănuntele mai pe înde­lete. „In această chestiune, suntem de părere că nu convine să ne lăsăm con­duși de considerațiunUe sentimentale, oricât de o­­norabile ar fi ele. Nu e vorba de a sacrifica unei prejudecăți, grave­e in­terese ale ceasului ac­tual. „In momentul când d. Lloyd George desvolta considerațiuni de acest ordin, mi s’a părut că o piatră mare cade în gră­dina mea, dar ea n'a stri­vit nici o floare. „Mâinile, care am fost chemat să le strâng la în­­cheerea acordului din An­­­gora, trebue să spun că am avut ocazia să le în­tâlnesc la Londra. Ceea ce trebue acum, când se stu­diază problema pusă în fața noastră, este de a căuta să realizăm solu­­țiuni pozitive și practice. „Luând inițiativa unei întreprinderi atât de vas­te, ca aceea care constă de a­ încerca reconstruc­ția Europei, ne luăm o g­r­av­ă responsabilitate, căci facem să se nască la popoare speranțe care nu ar putea fi înșelate fără pericol. Trebue să reușim și pentru aceasta, să luăm toate dispozițiunile și pre­cauțiile necesare. „Iartă de ce contactul nostru cu Ru­sia, trebue să fie învestit cu garanții pe care le cerea înaintea mea, unul din predeceso­rii mei. Altfel am fi ex­puși să jucăm un rol de păcăliți. „Trebue să recunosc, în mod general, că măsuri­le propuse de d. Lloyd George sunt de natură a ne da satisfacție. Cer nu­mai să fie examinate azi după amiază in detaliu, să fie ameliorate în anumite puncte și să fie complec­tate după o discuție, pa­ragraf la­ paragraf. „Sub beneficiul acestor observațiuni delegațiu­nea franceză aderă la propunerea făcută de de­­legațiunea britanică : femonul paiat de Anglia la Cinei Cannes, îi. (Radox). — Memo­,lua angajamentul s& sa W* „° ® or8* î*@ăB plaseze cu forțele sale a­­d-lcris Briand beii Ianuarie, decla­­ră IMP Î F„4,una da că l­ra că, s condițiune indispensaoi­l , **. I îă a succesului conferinței, este *produce Sst ”** r depana înțelegere între Franța provoci* o agresiune din­n și Anglia. Constată apoi că epi-, partea Germaniei impotrt­­­ata publică a celor două țări es-­t vai teritoriului france*. t­ie, incontestabil îngrijorată și o asemenea garanție. *1« . sentimentul general este că ana-, © © memoriul, ar avea e­­­mite puncte fundamentala idi* dublă valoare, anume de­­ tratatnuni de pase să nu fie alin­ 1 asgu­­ra J «alwwarda sa Căzni unui eșec al conferinței JțZJ ® .JL ® a ** *«„«« ar avea meie efecte asupra relați­­e r,?î!În f* **® a face ® mar ©* anilor celor două țări. »abilă o agresiune a Ger-Guvernul englez dorește să »■ tiwanien­ Miolitorîui cîtează­­ rate lămurit conferinței, că An­ © îfrele efectivelor engle- 3 glia și Franța trebuie să Tămâie­ze angajate în timpul t*ăi» 1 strâns unite in timpul păcei cam beiului precum și pierder l, au fost și pe vremea răsboiului și ri­e Su­f erste de armata­­ britanică. Este insdmist­i­ră a chestiunilor ei prin soluțiuni be,fi z­ică memoriul, ca­mer­­e de ansamblu, mama să­pesta uita aces­t OPINIA FRANCEZA CU PRIVI­ *e fapt © Și impartania Ier­­­RE LA REPARAȚIUNI ©« privire la siguranța >o-Memoriul constată mol care e ^ui francez. Ceia ce impe opinia franceză cu privire la repa­­rril britanic a făcut odată rațiuni. Franța care face sforțări pentru civilizație, el o va pentru a-și reface regiunile de vas­ face încă o dată, dacă ne« tate, este obligată să avanseze sa­­rela o va cere. me formidabile împovorăndu-șl e­­ ANGLIA PENTRU UN­I­norm budgetul, si că aceste chef­ "y*b­?»r.tt niiEr rsnAMTSE* " taele trebuesc plătite de Germania : 1 . Ub UiAtsANs l­. care, cu toate angajamentele la carii, nemenul guvernului s’a ajuns in diferite rânduri, amână «rsismc concepe doua fe­­mei cu plata satisfăcătoare a repa- ***ri de a lua angajam ®**« , rațiunilor. Opinia publică franceză de mutuale de alianță o» * este de asemenea firesc îngrijora­t­fensivă și defensivă, sau * tă­ut privire la imiranta granițe­, mai bine zis de a preciza ! 5.­ Vrint/ inlaâată de 4 ori timp^garanfieie bine definite in > de 120 de ani are o populație cu r. . «s . 20 milioane mai mică decât acea a, iar­ birta^*a și . Reldinlul, care în soldații supra-1, 1!*a,8ța vor face față^co* viețuitori războiului posedă 5 mi­l co5 vre-unei agresiuni­­­lioane de oameni antrenați, dintre nenro-vocațte a Germaniei, 1 care numeroși ofițeri și subofițeri. Guvernul englez socoteș­­ ț NEMULȚUMIRI*­E OPINIEȘ­te că prima condiție vezi- PUBLICE DIN ANGLIA «abilă de înțelegere este Memoriul constată la urmă caa- evitarea rivalității navale ' zele nemulțumirei opiniei publice, între cele două țări și pro­­- engleze. _ 'pune ca amira îi să fi Se­am»­­ Memorați mai arată consecințele celor state să se înțelea» , somawri­m Anrila declarând ca „­ ««­­ Marea Britanie a fost mai atinsă de ?a . PTMZZ1 , cât Franța de consecințele econo- .e.!® p pentru a se unice ale războiului:. Franța suferă orice­­ rivalitate , de asemenea mai puțin si de șomaj •» construcțiunile ce fac * și de scăderea comerțulu­i interna­. Și vor mai face. * n­onal. j Guvernul britanic ere­i Memoriul trece in reviet si viața.de că nimic ni se opune economică din diferitele târî ale Fu­­fa încheerea spatafsslu* de » ropd, sugerând pentru binele ome­ filfîranfie și dorește ea în­­, rarel că națiunile europene ar tre­­i­­­bui să încerce să găsească teme­ J*IS­if ® a ®**?4a. ** * Txl t­diul actualei stări de lucruri din1 unui plan mai ț Rusia, a cărei reînviere este indis-­­ ****9 de cooperare interna­t perisabilă pentru buna stare gene­­r­ională pentru a asigura t raia.­­pacea Europei. Marea Bri.. 1 ANGLIA APELEARA LA SOOPE «anie oferă Franței și ita­­RAREA franței jliei o cooperare intimă Marea Britanie face apel la cos­­t pentru construirea mare* 1 per­arca Franței pentru această lui sistem de acorduri cu* * mare cauză umanitară, care tre­­zo pene. : b"A‘ri fc«?Ä^ «. America ?i datoriile aliaților , modul, este de a se ști. cum să se UN COMUNICAT AL CASEI . facă față necesităților în neranec- ALBE 9 tiv* ale Angliei și Franței printr’o londra. — Se anunță „”a".'Sc.1'.reOTr­.,tel­t.­ •*'” Washington ziarului * oral motivele de îngrijorare ale Herei : ■ Francei și va face totul pentru a un comunicat l se risipi, ea nu poate însă să ac­ publicat de Casa Albă, i cente amânarea refacerea Eure­ trebuie date Statelor-Va­­­pel, urmărind in același timp și nite, de către diverse no­­i satisfacerea dorințelor Franței si ț­mi streine debitoare ‘ «Îtm? ®!« sTirii nE.­­ale­ Am­­er­ic­ei, asig­­urări ? ANGLIA ALATU­RI DE 'cum că validitatea im­­ FRANȚA IN CAZUL UNEI­prumuturilor de războij­­­NOUI AGRESIUNI nu va fi contestată înain- Marea Britanie socoteș­­­­te ca guvernul Statelor­* te că chestiunea sigur­an« i Unite să consimtă a­par­ î­n­țel republicei franceze a»‘ Hei­pa la o conferință fi- i­tinge și propriile sale inte­nanciară internațională. P­rese. In consecință Marea J „Și aceasta, adaogă eo- Britanic, este gata de a­ fi1­municatul, nu definitiv.% ?. -------------­ ) BUCUREȘTII Literatura-Artă-Știință Teatrul Popular MASCA SATANEI, comedie intri«» act de Pani Cztm­ar La celelalte reprezentații ale pie­sei d-lui Râuleț „Pentru Tarif“ direc­țiunea teatrului Popular a a­dăugat o comedie pe cât de stranie, pe atât de amuzantă. Nu m'sg da în loturi, să cred că în­ „Masca Satanei“ s’a încercat chiar o satirizare a teatrului lui Wedekind sau Strindberg, dar e m­ai prudent, să-mi închipui că au­torul a vrut pur ș­i simplu să se­­­­muteze cu un subiect foarte original, care te tine încordat printr’o acțiune extra-teatrală, lucru foarte simplu într’un mediu actoricesc. Directorul unui teatru primește vizita unei june diletante, care vrea să se angajeze cu orce preț. .Toacă în fața lui o sce­nt, ce degenerează într’o declarație de amor in care directorul se lasă prins. Declarația crea tot un joc al femeii, care vroia să dovedească na­turalețea ei și aptitudinile sale sceni­ce. Directorial umilit o împușcă. Re­volverul prea încărcat cu cartușe... de teatru! Totuși fata cade jos și directorul înnebunește. Criza prelun­­gind­u-se, actrița se înspăimântă și văzând, că nu-l poate face, să-și re­­vie, chiamă ajutor, în clipa când ne­bunul, care simulase zminteala... o angajează! Asistăm la o reciprocă tragere pe sfoară, cu atât mai emoționantă cu cât de fiecare dată mi știi la ce să te aștepți. Iată adevăratul teatru: acțiu­ne repede, surprinzătoare și gradată! Cele două roluri, ale directorului și ale a­rtriței, trebue să încapă pe mâ­na a doui virtuoși, totuși d. Pèpe Georgescu care posedă multă rutină și mult degajament tn jocul său lip­sit de efecte eftine se strecoară prin el cu o abilitate care îl face cinste D-ra Olimpia Pi­lit­is este o debutantă care și-a ales un rol prea greu pen­tru debut­­ biruit, o parte din greu­tăți mulțumită distincții și unei foarte apreciabile inteligențe scenice. Are multă căldură în glas și joacă cu naturală pasiune scena, din care directorul ese umilit. Tot meșteșugul actriței care joacă acest rol constă în a face $1 pe spectator să creadă ce crede partenerul. D-la Fîn­tzo izbuteș­te și e de ajuns, ca să făgădu­iască lu­cruri frumoase pentru m­ai târziu. Simpaticul și caldul decor al d-lui Livescu, dă piesei o atmosferă de intimitate necesară act’unu A. DE­HERZ TEATRUL LIRIC (Opera Română) Sâmbătă: „Lohengrin“. Duminică: „Boema" Luni: „Mefistofele". Marți: „Mefistofele". TF^THEIE TEATRUL NAȚIONAL „Serenada din trecut" se repetă zilnic sub direcția de scenă a d-lui V. Enescu, care s-a mai ocupat de piesa poetului Mircea Ră­dulescu, când a fost reprezintată la Iași tn 1917. Decorurile și costumele executate după schițele pictorului Comnescu vor fi gata până la sfârșitul lui Ia­nuarie când are loc prima reprezen­ta­ție cu d-nii Al. Demetriad, Ion Petrescu și d-ra Tantzi Bogdan în rolurile principale. TEATRUL REGINA MARIA Compania Bulandra a pus la re­petiție comedia lui Jacques Deval“ Une faible femme“ (Biata, femei) care a avut în Paris un răsunător succes. Această piesă va fi interpre­tată de d-nii Tony Bulandra, Ion Manolescu, I. Constantiniu, G. Ilie­scu, d-nele Tantzi Cutava, Marietta Rareș, Crisenghi și Mimi Boruzes­cu. După cum se vede, teatrul d lui Bulandra și-a asigurat concursul d-lui Manolescu. Piesa,va mai avea ca punct de atracție și numele d nei Cutava, care joacă astfel primul vol important în actuala stagiune, * „Potasch și Perlmutter“ ilariant» comedie americană se reprezintă la fiecare seară cu săli pline MUZICA FILARMONICA Concertele săptămâne­ viitoare •« vor bucura de grațiosul concurs al eminentei noastre pianiste, d-r. Nadina Chebap care va executa a­­companiată de orchestră concertul in „Mi bemol“ de Liszt Maestrul Georgescu a mai înscria în programul lor: simfonia de Cesar Franck și poemul simfonic „L'app­­rent­ sorcier" de Paul Dukas, pe care le dirijează pentru întâia oară în România. Concertul simfonic de abonament f al noulea­ va avea loc Vineri Sid Decembrie, iar repetiția lui genera­lă ca­ de obicei in Miercurea care-l precede. CULTURALE „Mărgeluș", comedie In S acte de d. A. de Herz care constitue marele succes al stagiunei actuale, jucată în continuu de „Compania Bulan­dra“ a apărut în volum și se află de vânzare la toate librăriile din țară. Volumul este splendid ilustrat cu vignete datorite pictorului Ion Popa reprezintând scenele principale din piesa care amuză atât de mult pe spectatorii reprezentațiilor. Cunoscutul scriitor Ion Pas a ti­părit pentru sărbători două cărți „In seara de Crăciun“ piesă totr’un act și „Pentru zilele de vacanță" (Istorioare pentru copil) în care el relevă ca un bun observator al lu­mii căreia i se adresează, precum și ca un stilist de cea mai bună ca­litate. Asupra cărților amândouă vom reveni. Gura lumii... Ar­­e Balul Presei Lumea de pe-acum dansează Parc’ar îi nunta prințesei, Toți să v'na se presează Nu degeaba-T Balul.....Presei’ F. Lobodă sporfiiili Artiști Vineri 13 fanier­ ® 1922 TEATRUL NAȚIONAL: „Taifun". TEATRUL REGINA MARIA: „Po­­c< 1 V'lmnHor". TEATRUL LIRIC: „Boema". TEATRUL POPULAR: „Extempo­ralul“. TEATRUL CAROL CEL MARE: „Rel­obo“.­­ CIRCUL SIDOLI: Reprezentații serale“. Marini sânMnal TEATRUL NAȚIONAL Sâmbătă: ziua „Moartea lui Dan­te“, „Glauco“; seara „Nora", „Electra“, „Avarul“. Luni.— Festival Moliere: Moliere se răzbună. Tartuffe act. II. Avarul act IV. Marți: „Dante și Glauco“. Miercuri: „Relodie”. Joi, ziua: „Electra“ și „Avarul“; seara: „Nevestele d-lui Pleșu“. Vineri, ziua: „Dante și Glauco”. seara: „Inelul“. Sâmbătă, ziua: „Dante și Glauco“; seara: „Electra,“ și „Avarul“. Duminică, ziua: „Dante și Glauco“ seara: „Nora“. Luni: „Taifun“. Marți: „Dante și Glauco“. Miercuri: „Ruy Blas“. TEATRUL REGINA MARIA (Compania dramatică Bulandra) Sâmbătă: ziua „Hero și Leandru“ seara: „Potasch și Perlmutter“. Duminică: ziua „Diavolul“, seara: „Potasch și Perlmutter“. Luni: „Potasch și Perlmutter“. Marți: „Potasch și Perlmutter“. Miercuri: „Relodie“. Joi: ziua „Hero și Leandru“; sea­ra „Potasch și Perlmutter“. Vineri: ziua „Mărgeluș“; seara „Potasch și Perlmutter“. Sâmbătă: ziua „Cidul“; seara: „Potasch și Perlmutter“. Duminică: ziua „Hero și Leandru"; seara: „Potasch și Perlmutter“. TEATRUL POPULAR Sâmbătă: ziua „Masca Satanei“, „Pentru țară“. Duminică: ziua „Masca Satanei“ și „Pentru țară“; seara: „Extempo­ralul“. TEATRUL CAROL CEL MARE (Compania lirică „Leonard“) Sâmbătă, ziua „Fetița Olandeză", seara: „Dragoste de țigan". Duminică, ziua „Mazurca albas­tră“; Măi»; .J’tm aiMdMT, Sidarsa pantof da Crăciun al com crian­ r­in Reg. 46r61 Int. In ziua de 8 Ianuarie 1922, Ta ca­­zarma reg. 46/61 inf., s’a sărbătorit Pomul de Crăciun, pentru cop­ii or­fani și trupa acestui regiment Sala de mese a regimentului era frumos decorată, iar pe scenă un mare pom, ornat de ofițerii regi­mentului conținând daruri oferite de regiment și de următorii dona­tori : D. Minescu loan, comerciant, let 1000; prin lista de subscripție a că­pitanului Iacobescu V.­ comand, mo­rei Halberstadt, let 1600; d. Petru Sleghei, Cernăuți, let 300; școala prii­­mară de băet, G. Șincai lei 60; d. Sandu Radu, București, lei 112; d. Alexandru We­s, București lei 40; d-na Rădulescu lei 30; d-na Matilda Luch­ian; d-nii Istrătescu C.. colonel A. C. Stoianovici, Sandu Radu și Alexandru Vein, din București, di­ferite obiecte și jucării pentru mi­cuț­i orfani. Fiecare copilaș a primit, ghete, pan­alonașe, câmășuțe, etc. etc. și câte un pachet, conținând jucării, bomboane, fructe, cărți, etc. Copiii au cântat diferite cântece patriot­ice și de sărbători jucând și o piesă teatrală ..Irozii”. Soldaților li s’a distribuit pachete cu tutun, căru­cele de țigare, fructe și vin. La serbare au participat d-na și d. general Mihăescu Iife, comandan­tul diviziei a XlI-a precum și corpul ofițeresc al regimentului împreună cu familiile. Farmaciile de semen — Vineri În Ianuarie — Vor fi deschise în tot timpul nopții următoarele farmacii: Benedict Griviței 183, Chihftelni­cu Victoriei 75, Hențiescu Victo­riei colț cu Lipscani, Ochi Moși­lor 78, Ionescu Rahovei 5, Nicu­ Iescu Călărași 118, Belcot B-dul Ferdinand 57, Hertzenberc Vácst- Sefti #L

Next