Dimineaţa, ianuarie 1922 (Anul 19, nr. 5479-5500)
1922-01-14 / nr. 5488
% l TOATĂ LUMEAJ DIMINEAȚAl Dezbaterile conferinței dela Cannes Procet © pentru refacerea Europei Prima șsferă a Consiliului Liam Lafaette, 12. — Brland $1 Lowebeur au avut la Cannes. Miercuri dimineața la villa Valletta, o lungă convorbire cu Lloyd George. Primul ministru britanic a remis lui Briand textul anteproeptului acordai«i franco-britanic. O notă a lui „Havas“ indică că negociațiunile in vederea unui pact franco-britanic au făcut un progres serios. Participarea Belgiei la acest acord a fost considerată sub auspicii foarte favorabile, dar negociatorii cred că acordul franco—britanic trebue să fie baza fundamentală și că, la momentul oportun, el va putea fi complectat prin acorduri analoage la care vor participa Belgia și Italia. * In treacăt Consiliul suprem a avut de precizat însemnătatea paragrat. 5 din rezoluție din 0ran, relativ la reconstruția economică a Europei și la convocarea conferinței din Genoa. Conform acestui paragraf, puterile se angajează să respecte frontierele lor și să nu se atace in mod mutual. Acest text dăduse lor la interpretări eronate. Lloyd George a precizat sentimentul contesianii; rezoluția din 6 ianuarie nu poate fi nici un caz să aducă vreo atingere drepturilor pe care aliații le dețin din tratatele existente și, in nici un caz, chestiunea reparațiunilor care privește pe aliați, nu va putea fi discutată la conferința din Genoa. DELEGAȚIA GERMANA A SOSIT Lafayette. 12. — Delegaia germană având inrunte pe Rathenau, a sosit Mercuri la Cannes. După propunerea lui Briand, s’a decis ca delegațiunea germană să fie convocată pentru orele 17 in fața «omisiunii de reparatisiri. * I Nauen. 12. — Delegația germană a sosit la 1 ianuarie în Cannes și a avut după amiază prima convorbire cu comisiunea reparațiunilor. In tratativele dintre aliați a survenit o stagnare pricinuită de opoziția crescândă a consiliului de miniștri, parlamentului și preseidin Paris împotriva atitudinea delegațiunei franceze din Cannes. Grupul interparlamentar al blocului stâng republican din Camera a telegrafiat Morland că trebue să încaseze fără șovăire revendicările franceze din partea Germaniei, iar Poincaré este însărcinat de comitetului senatorial pentru afacerile străine, de a anunța lui Briand că revendicările Franței privitoare la reparațiunile germane, vor trebui să rămâe neatinse. Nimic nu poate deveni efectiv, fără colaborarea parlamentului. — „Liberté" crede intr'un acord asupra punctelor principale. Nu se va renunța încă la ocuparea țărmului stâng al Rinului, se vor păstra toate drepturile pentru apllicarea eventuală a sancțiunilor economice și militare. „Intransigeant susține chiar că punctul de vedere francez a și fost adopted, de englezi. * Se vădește un puternic curent care face să reiasă că hotărârea relativă la distribuirea plăților va fi lăsată pe seama comitetului de reparațiuni. Comitetul financiar al Camerei franceze a lnat hotărâri contra remisiunilor convenite la Cannes, relativ la plățile de reparațiune ale Germaniei INDUSTRIAS GERMANI OPTI, MISTI Nauon. 12. — In ședința comitetului central al alianței industriale germane situația politică și economică a fost deliberată în mod foarte optimist. Referentul, consilierul secret Buacher, este de părere că decursul problematic al tratativelor din Cannes mai îngădue încă speranța privitoare la conferința din Genova unde Germania va trebui să se prezinte cu un nou program asupra refacere l și Consiliul suprem era întrunit Miervernelor aliate. Consiliul suprem va scurt dimineața. Deschizând șediul putea asculta explicațiile complicat, Briand a felicitat pe colonelule montare ale delegației. ■ Harney, care a asistat la întrunire. ș i pentru prompta, sa însănătoșire.1 Briand a făcut cunoscut coreaüaT * ■ Briand a centica înainte de toate H de hotărârea luată .S- a lipsit comisiunea de reparatiinl să ascutw apTM a morea la Paria șt arie nedefecării Vermont cu privire P. d. Lloyd CS a orșit să ia ' , TM a"‘eba' *armam a. priviri tansiliului suprem în ’ la variamintele pe care Reichul se absențeiza3«. - declara in imposibilitate de a le zi va coraanica colegilor leii «15» l face la 15 Ianuarie. D. Lloyd Gearcabinet, întruniți în consiliu la Elys *ge a acceptat imediat fără obiecte sub președinția lui Millerand,! .j ție această procedură, astfel dele- testul acordat«?. franco-britanie și igatiunea germană a fost convocată , taion națiuni la utila impttm ■ - mamim comisiei de reparațiuni ® 1 ®^ÎT1.ÎU*, Miercuri la orele 5. După aceasta ^ sS se facă „ «Uniea» da i ascultare, comisiunea de reparamerelor; presidential consiliarei s © 3 Untl va face comunicările el, nu ‘ va Înapoia la Cannes Vîsseri. Răspunsul lui Brland la cuvântarea lui Lloyd Hear. Am publicat era textul integral al discursului ținut, la deschiderea conferinței din Cannes, de către primii-minisam al Angliei, d. Lloyd George. Publicam azi textul discursului ținut de d. Briand, primul ministru al Franței: Cannes. — I. Ii Hati a luat cel din urmă cumintul și s’a exprimat în termenii următori : „Fiu vreau pentru moment să răspund celor ce i s’au spus de precedenții oratori asupra chestiunei reparațiunilor. „După ce comisiunea specială și experții vor fi pregătit lucrările conferinței și vor fi înlesnito discuție eficace, voi prezintă vederile generale ale delegațiunei franeze. * Pentru moment mă voi mărgini să examinez chestiunea Conferinței economice internaționale. „Țin să spun din primul moment, că delegațiunea franceză a dat imediat consimțimântul ei la această idee, cu atăt mai ușor cu cât ori de câte ori am avut ocazia să mă explic relativ la această chestiune, am declarat că pentru a împrăștia nevoia care apasă asupra lumii, o mare sforțare de solidaritate din partea tuturor popoarelor, este indispensabilă. „Aprob de eci cu totul în principiu, propunerea d-lui Lloyd George sub rezerva de a examina amănuntele mai pe îndelete. „In această chestiune, suntem de părere că nu convine să ne lăsăm conduși de considerațiunUe sentimentale, oricât de onorabile ar fi ele. Nu e vorba de a sacrifica unei prejudecăți, gravee interese ale ceasului actual. „In momentul când d. Lloyd George desvolta considerațiuni de acest ordin, mi s’a părut că o piatră mare cade în grădina mea, dar ea n'a strivit nici o floare. „Mâinile, care am fost chemat să le strâng la încheerea acordului din Angora, trebue să spun că am avut ocazia să le întâlnesc la Londra. Ceea ce trebue acum, când se studiază problema pusă în fața noastră, este de a căuta să realizăm soluțiuni pozitive și practice. „Luând inițiativa unei întreprinderi atât de vaste, ca aceea care constă de a încerca reconstrucția Europei, ne luăm o gravă responsabilitate, căci facem să se nască la popoare speranțe care nu ar putea fi înșelate fără pericol. Trebue să reușim și pentru aceasta, să luăm toate dispozițiunile și precauțiile necesare. „Iartă de ce contactul nostru cu Rusia, trebue să fie învestit cu garanții pe care le cerea înaintea mea, unul din predecesorii mei. Altfel am fi expuși să jucăm un rol de păcăliți. „Trebue să recunosc, în mod general, că măsurile propuse de d. Lloyd George sunt de natură a ne da satisfacție. Cer numai să fie examinate azi după amiază in detaliu, să fie ameliorate în anumite puncte și să fie complectate după o discuție, paragraf la paragraf. „Sub beneficiul acestor observațiuni delegațiunea franceză aderă la propunerea făcută de delegațiunea britanică : femonul paiat de Anglia la Cinei Cannes, îi. (Radox). — Memo,lua angajamentul s& sa W* „° ® or8* î*@ăB plaseze cu forțele sale ad-lcris Briand beii Ianuarie, declară IMP Î F„4,una da că lra că, s condițiune indispensaoil , **. I îă a succesului conferinței, este *produce Sst ”** r depana înțelegere între Franța provoci* o agresiune dinn și Anglia. Constată apoi că epi-, partea Germaniei impotrtata publică a celor două țări es-t vai teritoriului france*. tie, incontestabil îngrijorată și o asemenea garanție. *1« . sentimentul general este că ana-, © © memoriul, ar avea emite puncte fundamentala idi* dublă valoare, anume de tratatnuni de pase să nu fie alin 1 asgura J «alwwarda sa Căzni unui eșec al conferinței JțZJ ® .JL ® a ** *«„«« ar avea meie efecte asupra relație r,?î!În f* **® a face ® mar ©* anilor celor două țări. »abilă o agresiune a Ger-Guvernul englez dorește să »■ tiwanien Miolitorîui cîtează rate lămurit conferinței, că An © îfrele efectivelor engle- 3 glia și Franța trebuie să Tămâieze angajate în timpul t*ăi» 1 strâns unite in timpul păcei cam beiului precum și pierder l, au fost și pe vremea răsboiului și rie Suf erste de armata britanică. Este insdmistiră a chestiunilor ei prin soluțiuni be,fi zică memoriul, camere de ansamblu, mama săpesta uita acest OPINIA FRANCEZA CU PRIVI *e fapt © Și impartania IerRE LA REPARAȚIUNI ©« privire la siguranța >o-Memoriul constată mol care e ^ui francez. Ceia ce impe opinia franceză cu privire la reparril britanic a făcut odată rațiuni. Franța care face sforțări pentru civilizație, el o va pentru a-și reface regiunile de vas face încă o dată, dacă ne« tate, este obligată să avanseze sarela o va cere. me formidabile împovorăndu-șl e ANGLIA PENTRU UNInorm budgetul, si că aceste chef "y*b?»r.tt niiEr rsnAMTSE* " taele trebuesc plătite de Germania : 1 . Ub UiAtsANs l. care, cu toate angajamentele la carii, nemenul guvernului s’a ajuns in diferite rânduri, amână «rsismc concepe doua femei cu plata satisfăcătoare a repa- ***ri de a lua angajam ®**« , rațiunilor. Opinia publică franceză de mutuale de alianță o» * este de asemenea firesc îngrijoratfensivă și defensivă, sau * tăut privire la imiranta granițe, mai bine zis de a preciza ! 5. Vrint/ inlaâată de 4 ori timp^garanfieie bine definite in > de 120 de ani are o populație cu r. . «s . 20 milioane mai mică decât acea a, iar birta^*a și . Reldinlul, care în soldații supra-1, 1!*a,8ța vor face față^co* viețuitori războiului posedă 5 mil co5 vre-unei agresiunilioane de oameni antrenați, dintre nenro-vocațte a Germaniei, 1 care numeroși ofițeri și subofițeri. Guvernul englez socoteș ț NEMULȚUMIRI*E OPINIEȘte că prima condiție vezi- PUBLICE DIN ANGLIA «abilă de înțelegere este Memoriul constată la urmă caa- evitarea rivalității navale ' zele nemulțumirei opiniei publice, între cele două țări și pro- engleze. _ 'pune ca amira îi să fi Seam» Memorați mai arată consecințele celor state să se înțelea» , somawrim Anrila declarând ca „ «« Marea Britanie a fost mai atinsă de ?a . PTMZZ1 , cât Franța de consecințele econo- .e.!® p pentru a se unice ale războiului:. Franța suferă orice rivalitate , de asemenea mai puțin si de șomaj •» construcțiunile ce fac * și de scăderea comerțului interna. Și vor mai face. * nonal. j Guvernul britanic erei Memoriul trece in reviet si viața.de că nimic ni se opune economică din diferitele târî ale Fufa încheerea spatafsslu* de » ropd, sugerând pentru binele ome filfîranfie și dorește ea în, rarel că națiunile europene ar treibui să încerce să găsească teme J*ISif ® a ®**?4a. ** * Txl tdiul actualei stări de lucruri din1 unui plan mai ț Rusia, a cărei reînviere este indis- ****9 de cooperare internat perisabilă pentru buna stare generională pentru a asigura t raia.pacea Europei. Marea Bri.. 1 ANGLIA APELEARA LA SOOPE «anie oferă Franței și itaRAREA franței jliei o cooperare intimă Marea Britanie face apel la cost pentru construirea mare* 1 perarca Franței pentru această lui sistem de acorduri cu* * mare cauză umanitară, care trezo pene. : b"A‘ri fc«?Ä^ «. America ?i datoriile aliaților , modul, este de a se ști. cum să se UN COMUNICAT AL CASEI . facă față necesităților în neranec- ALBE 9 tiv* ale Angliei și Franței printr’o londra. — Se anunță „”a".'Sc.1'.reOTr.,telt. •*'” Washington ziarului * oral motivele de îngrijorare ale Herei : ■ Francei și va face totul pentru a un comunicat l se risipi, ea nu poate însă să ac publicat de Casa Albă, i cente amânarea refacerea Eure trebuie date Statelor-Vapel, urmărind in același timp și nite, de către diverse noi satisfacerea dorințelor Franței si țmi streine debitoare ‘ «Îtm? ®!« sTirii nE.ale Americei, asigurări ? ANGLIA ALATURI DE 'cum că validitatea im FRANȚA IN CAZUL UNEIprumuturilor de războijNOUI AGRESIUNI nu va fi contestată înain- Marea Britanie socotește ca guvernul Statelor* te că chestiunea siguran« i Unite să consimtă apar înțel republicei franceze a»‘ Heipa la o conferință fi- itinge și propriile sale intenanciară internațională. Prese. In consecință Marea J „Și aceasta, adaogă eo- Britanic, este gata de a fi1municatul, nu definitiv.% ?. ------------- ) BUCUREȘTII Literatura-Artă-Știință Teatrul Popular MASCA SATANEI, comedie intri«» act de Pani Cztmar La celelalte reprezentații ale piesei d-lui Râuleț „Pentru Tarif“ direcțiunea teatrului Popular a adăugat o comedie pe cât de stranie, pe atât de amuzantă. Nu m'sg da în loturi, să cred că în „Masca Satanei“ s’a încercat chiar o satirizare a teatrului lui Wedekind sau Strindberg, dar e mai prudent, să-mi închipui că autorul a vrut pur și simplu să semuteze cu un subiect foarte original, care te tine încordat printr’o acțiune extra-teatrală, lucru foarte simplu într’un mediu actoricesc. Directorul unui teatru primește vizita unei june diletante, care vrea să se angajeze cu orce preț. .Toacă în fața lui o scent, ce degenerează într’o declarație de amor in care directorul se lasă prins. Declarația crea tot un joc al femeii, care vroia să dovedească naturalețea ei și aptitudinile sale scenice. Directorial umilit o împușcă. Revolverul prea încărcat cu cartușe... de teatru! Totuși fata cade jos și directorul înnebunește. Criza prelungindu-se, actrița se înspăimântă și văzând, că nu-l poate face, să-și revie, chiamă ajutor, în clipa când nebunul, care simulase zminteala... o angajează! Asistăm la o reciprocă tragere pe sfoară, cu atât mai emoționantă cu cât de fiecare dată mi știi la ce să te aștepți. Iată adevăratul teatru: acțiune repede, surprinzătoare și gradată! Cele două roluri, ale directorului și ale artriței, trebue să încapă pe mâna a doui virtuoși, totuși d. Pèpe Georgescu care posedă multă rutină și mult degajament tn jocul său lipsit de efecte eftine se strecoară prin el cu o abilitate care îl face cinste D-ra Olimpia Pilitis este o debutantă care și-a ales un rol prea greu pentru debut biruit, o parte din greutăți mulțumită distincții și unei foarte apreciabile inteligențe scenice. Are multă căldură în glas și joacă cu naturală pasiune scena, din care directorul ese umilit. Tot meșteșugul actriței care joacă acest rol constă în a face $1 pe spectator să creadă ce crede partenerul. D-la Fîntzo izbutește și e de ajuns, ca să făgăduiască lucruri frumoase pentru mai târziu. Simpaticul și caldul decor al d-lui Livescu, dă piesei o atmosferă de intimitate necesară act’unu A. DEHERZ TEATRUL LIRIC (Opera Română) Sâmbătă: „Lohengrin“. Duminică: „Boema" Luni: „Mefistofele". Marți: „Mefistofele". TF^THEIE TEATRUL NAȚIONAL „Serenada din trecut" se repetă zilnic sub direcția de scenă a d-lui V. Enescu, care s-a mai ocupat de piesa poetului Mircea Rădulescu, când a fost reprezintată la Iași tn 1917. Decorurile și costumele executate după schițele pictorului Comnescu vor fi gata până la sfârșitul lui Ianuarie când are loc prima reprezentație cu d-nii Al. Demetriad, Ion Petrescu și d-ra Tantzi Bogdan în rolurile principale. TEATRUL REGINA MARIA Compania Bulandra a pus la repetiție comedia lui Jacques Deval“ Une faible femme“ (Biata, femei) care a avut în Paris un răsunător succes. Această piesă va fi interpretată de d-nii Tony Bulandra, Ion Manolescu, I. Constantiniu, G. Iliescu, d-nele Tantzi Cutava, Marietta Rareș, Crisenghi și Mimi Boruzescu. După cum se vede, teatrul d lui Bulandra și-a asigurat concursul d-lui Manolescu. Piesa,va mai avea ca punct de atracție și numele d nei Cutava, care joacă astfel primul vol important în actuala stagiune, * „Potasch și Perlmutter“ ilariant» comedie americană se reprezintă la fiecare seară cu săli pline MUZICA FILARMONICA Concertele săptămâne viitoare •« vor bucura de grațiosul concurs al eminentei noastre pianiste, d-r. Nadina Chebap care va executa acompaniată de orchestră concertul in „Mi bemol“ de Liszt Maestrul Georgescu a mai înscria în programul lor: simfonia de Cesar Franck și poemul simfonic „L'apprent sorcier" de Paul Dukas, pe care le dirijează pentru întâia oară în România. Concertul simfonic de abonament f al noulea va avea loc Vineri Sid Decembrie, iar repetiția lui generală ca de obicei in Miercurea care-l precede. CULTURALE „Mărgeluș", comedie In S acte de d. A. de Herz care constitue marele succes al stagiunei actuale, jucată în continuu de „Compania Bulandra“ a apărut în volum și se află de vânzare la toate librăriile din țară. Volumul este splendid ilustrat cu vignete datorite pictorului Ion Popa reprezintând scenele principale din piesa care amuză atât de mult pe spectatorii reprezentațiilor. Cunoscutul scriitor Ion Pas a tipărit pentru sărbători două cărți „In seara de Crăciun“ piesă totr’un act și „Pentru zilele de vacanță" (Istorioare pentru copil) în care el relevă ca un bun observator al lumii căreia i se adresează, precum și ca un stilist de cea mai bună calitate. Asupra cărților amândouă vom reveni. Gura lumii... Are Balul Presei Lumea de pe-acum dansează Parc’ar îi nunta prințesei, Toți să v'na se presează Nu degeaba-T Balul.....Presei’ F. Lobodă sporfiiili Artiști Vineri 13 fanier ® 1922 TEATRUL NAȚIONAL: „Taifun". TEATRUL REGINA MARIA: „Poc< 1 V'lmnHor". TEATRUL LIRIC: „Boema". TEATRUL POPULAR: „Extemporalul“. TEATRUL CAROL CEL MARE: „Relobo“. CIRCUL SIDOLI: Reprezentații serale“. Marini sânMnal TEATRUL NAȚIONAL Sâmbătă: ziua „Moartea lui Dante“, „Glauco“; seara „Nora", „Electra“, „Avarul“. Luni.— Festival Moliere: Moliere se răzbună. Tartuffe act. II. Avarul act IV. Marți: „Dante și Glauco“. Miercuri: „Relodie”. Joi, ziua: „Electra“ și „Avarul“; seara: „Nevestele d-lui Pleșu“. Vineri, ziua: „Dante și Glauco”. seara: „Inelul“. Sâmbătă, ziua: „Dante și Glauco“; seara: „Electra,“ și „Avarul“. Duminică, ziua: „Dante și Glauco“ seara: „Nora“. Luni: „Taifun“. Marți: „Dante și Glauco“. Miercuri: „Ruy Blas“. TEATRUL REGINA MARIA (Compania dramatică Bulandra) Sâmbătă: ziua „Hero și Leandru“ seara: „Potasch și Perlmutter“. Duminică: ziua „Diavolul“, seara: „Potasch și Perlmutter“. Luni: „Potasch și Perlmutter“. Marți: „Potasch și Perlmutter“. Miercuri: „Relodie“. Joi: ziua „Hero și Leandru“; seara „Potasch și Perlmutter“. Vineri: ziua „Mărgeluș“; seara „Potasch și Perlmutter“. Sâmbătă: ziua „Cidul“; seara: „Potasch și Perlmutter“. Duminică: ziua „Hero și Leandru"; seara: „Potasch și Perlmutter“. TEATRUL POPULAR Sâmbătă: ziua „Masca Satanei“, „Pentru țară“. Duminică: ziua „Masca Satanei“ și „Pentru țară“; seara: „Extemporalul“. TEATRUL CAROL CEL MARE (Compania lirică „Leonard“) Sâmbătă, ziua „Fetița Olandeză", seara: „Dragoste de țigan". Duminică, ziua „Mazurca albastră“; Măi»; .J’tm aiMdMT, Sidarsa pantof da Crăciun al com crian rin Reg. 46r61 Int. In ziua de 8 Ianuarie 1922, Ta cazarma reg. 46/61 inf., s’a sărbătorit Pomul de Crăciun, pentru copii orfani și trupa acestui regiment Sala de mese a regimentului era frumos decorată, iar pe scenă un mare pom, ornat de ofițerii regimentului conținând daruri oferite de regiment și de următorii donatori : D. Minescu loan, comerciant, let 1000; prin lista de subscripție a căpitanului Iacobescu V. comand, morei Halberstadt, let 1600; d. Petru Sleghei, Cernăuți, let 300; școala priimară de băet, G. Șincai lei 60; d. Sandu Radu, București, lei 112; d. Alexandru Wes, București lei 40; d-na Rădulescu lei 30; d-na Matilda Luchian; d-nii Istrătescu C.. colonel A. C. Stoianovici, Sandu Radu și Alexandru Vein, din București, diferite obiecte și jucării pentru micuți orfani. Fiecare copilaș a primit, ghete, panalonașe, câmășuțe, etc. etc. și câte un pachet, conținând jucării, bomboane, fructe, cărți, etc. Copiii au cântat diferite cântece patriotice și de sărbători jucând și o piesă teatrală ..Irozii”. Soldaților li s’a distribuit pachete cu tutun, cărucele de țigare, fructe și vin. La serbare au participat d-na și d. general Mihăescu Iife, comandantul diviziei a XlI-a precum și corpul ofițeresc al regimentului împreună cu familiile. Farmaciile de semen — Vineri În Ianuarie — Vor fi deschise în tot timpul nopții următoarele farmacii: Benedict Griviței 183, Chihftelnicu Victoriei 75, Hențiescu Victoriei colț cu Lipscani, Ochi Moșilor 78, Ionescu Rahovei 5, Nicu Iescu Călărași 118, Belcot B-dul Ferdinand 57, Hertzenberc Vácst- Sefti #L