Dimineaţa, august 1922 (Anul 19, nr. 5656-5684)
1922-08-02 / nr. 5656
W 4 BUCUREȘTI, Sărindar 9—11 Direcția 5772 Redacția RPf7 Administrația 667 Fondat In 1904 de Const MILLE } 6 Pagini ANUL XIX - NIa, MH Miercuri 2 tepsi 1922 1 Lsu exemplarul la țară 2 Lei tx. In străinătate nulă Bs KW vtsones Lile s’a anunțat, în mod foarte laconic, că Grecia intenționează să ocupa capitala Turciei europene. Știrea a trecut aproape neobservată. S’a crezut că e vorba mud mult de un zvon tendențios. Po ziția de Ieri însă telegramele, din ea In os mai precise, au arătat că nu mai e vorba de o intențiune, ci de un fapt pa cale de îndeplinire. Telegramele au anunțat nici în Tracia. Comandantul su Em al forțelor aliate, rănt imediat în acțiune. El a prevenit guvernul greu, că teritoriul contestat se află sub ocupațiunea militară a aliaților și orice încălcare a acestui teritoriu va fi reprimată prin terță. S’a crezut eăt in urma acestui avertisment pe efle feri de vre-o provocațiune. S’a putut erode cu atât mai mult aceasta, cu cât o altă telegramă reda unele declarațiuni, foarte liniștitoare, ale ministrului de externe grec d. Baltar. Speranțele acestea au fost însă înșelate. In cursul serei au sosit telegrame noul cari vestesc că grecii au trimis trupe și că acestea se află in drum spre Constantinopole. Ce urmăresc grecii cu această acțiune a lor? Cari vor fi urmările acestei Întreprinderi atât de îndrăznețe? Iată întrebări la cari nu se poate da încă nici un răspuns la ora la care scriem aceste rânduri Pentru moment nu putem decât să redăm primele știri pe cari le primim. Iată-I! REDESCHIDEREA CONFLICTULUI ORIENTAL I—unii Și wmm ! Grecii înaintează spre Constantinopole Aniversarea Recolta porumbului Se Împlinesc opt ani de la izbucnirea războiului mondial. Nu vom recapitula cele petrecute în acest lung interval, le ținem minte cu toții. Ne vom gândi mai mult la cele ce se întâmplă astăzi. Dacă țările biruitoare și-au realizat idealul național, bucuria lor este știrbită prin rănile grave cu cari s’au ales și pe cari până fieama nu le-au putut vindeca- Iar din acest punct de vedere situația noastră e mai rea decât a multora dintre țările beligerante. Vina trebuie căutată, după unii, în slăbiciunea guvernelor pe cari le-am avut de la războiu încoace; după alții, în propria noastră slăbiciune, a cetățenilor, cari nici în viața noastră publică, nici în cea particulară, nu ne conformăm greutăților vremii și nu facem sforțarea cuvenită pentru a le învinge. In ambele păreri este mult adevăr. E trist, dar suntem datori s’o recunoașem cu toții. Fie ca aniversarea următoare să ne găsească mal cuminți, mai zdraveni, mai fericiți! Atunci, ne vom putea simți conștiința împăcată față de glorioșii noștri morți, ne vom gândi la ei cu jale, ca și azi, dar vom avea și marea mângâiere, că și prin fapta noastră le cinstim sfânta jertfă. Seceta din ultimele trei săptămâni dăduse mult de gândit cu privire la rezultatul recoltei noastre de porumb din anul acesta. Unele cercuri economice se și alarmaseră pe această chestiune, iar lipsa unor date precise asupra stării semănăturilor a întreținut câtva timp această alarmă. In urma ploilor căzute de trei zile aproape asupra a tuturor regiunilor noastre agricole, suntem in măsură să anunțăm că, în general, starea semănăturilor de porumb nu mai este excelentă, cum dădea de nădăjduit acum o lună de zile, însă ea poate fi considerată ca asigurată. Prin unele locuri, e drept, porumbul este ca desăvârșire compromis, și anume :acolo unde nu sunt regiuni de luncă și unde ploile vm fie căzat timp mai îndelungat de 20 de oâe. Aceste reglatări cari intră și Ialomița, simt însă foarte restrânse. Socotind iasă din punct de vedere general deși producția tai ®, mai scăzută decât ar fi urmat să fie, totuși se poate spune, și autoritățile competente, cari au primit in cursul zilei de azi rapoarte documentate, o afirmă, că porumba se prezintă bine, și în orice caz, producțiunea celor peste 4 muli. hectare semănate anul acesta față de 3.443.990 loc., semănate anul trecut, va fi cu mult mai abondenta. Inspecial nordul Basarabiei, Moldova de sus și unele părți din Ardeal se prezintă admirabil oferind o recoltă aproape îndoită față de cea din anul trecut. V. C. S’au seminat peste 4 mil. hectare Trupele Înaintează spre Constantinopole Trupa debarcate la Rodosto Trifayetta, 81 Iulie. — Creoli an «asbsrcet trupe nimeros» in IRsdbste. # • Conatmutinopol. 81. (Halior). — fjuniSrii soldaților greci, dbtopod la Rodosto, se ridica la 25,000. La Censta»18scopole, pregătirile Greeies au stârnit a mare agitație. Se afirmă că pvernul grec va trimite și guvernului kemalist un ultimat, amenințând cu opunerea Condantnopold lui SCamal Pașa e hotărât să pornească cu trupele sale spre Constantinopole, in mied când grecii ar depăși granița da la Centalgsm.____ Tmpeie vituată spra Iasíseis pé Copstantepo! 31. Radar.Trupele grecești concentrate în sectorul „Ceatalpa" au trecut linia de demarcație, și au înaintat asupra Constantinopolului. Generalul Francez Sarpy a plecat sâ întâmpine trupele Grecești în calitate de parlamentar al Aliaților. ___ Grecii proclamă autonomia Smirnei Lafayette. 1I Iulie.Sterghindea, Înalt Comisar grec, a proclamat autonomia Smirnei. Declarația a fost precedată de un preambul îa care se făcea apel la sentimentele de concordie ale tuturor, recomandând mai cu seamă Turcilor să desfășoare aceste sentimente. * „Le Tempe* anunță că Duminică éa publicat la Smirna un mesaj al guvernului grec, în care se declară că regiunile ocupate de greci tn Asia minoră nu vor mai reveni sub administrația otomană ci vor constitui un stat autonom, sub garanția armatei grecești. Cum au decurs evenimentele Setărira guvernului din Atena.—iota aliaților. — Răspunsul liniștitor al Oralei Constantinepei, 31. ( Radon*). — Ion Atena se anunță că in consiliul de miniștri, ținut sub președinția regelui Constantin, s-a discutat din nou chestiunea conflictului cu Turcia. Coaoí TV a hotărât să ocupe Constantinopolul. După știri dm Atena, această hotărâre a fost comunicată anofilor. Până la sosirea răspunsului acestora, guvernul grec a dat ordin generalisimului Undjianes să facă toate pregătirile in vederea înnaintărei spre Constantinopol. Atena, SI [(Rador)« — Representanți Greciei la Paris, Londra și Roma au presentest guvernelor respective o nouă notă a guvernului grec cu rugămintea să se permită Greciei ca să ocupe Constantinopolul. Toate guvernele aliate ar fi dat un răspuns negativ. ¹ Demersul puterilor la St Siena Paris, 30. (Rader). — Ziarul „Temps“ publică părțile esențiale din nota ce Grecia a adresat-o Franței, Angliei și Italiei. Din această notă rezultă că Grecia, nu ajunul con» ferinței pentru pacea din orient declară că înțelege a relua libertatea sa de acțiune. Totuși ea rămâne dispusă să examineze piropunerile de pace ce le va supune înțelegerea, dar socotește că pacea nu poate fi încheiată dacă este impusă turcilor prin forță. " „Le Temps adaugă că numeroase indicii arată că statul major grec ar fi dispus să ocupe Constantinopolul. Acest proect nu poate fi admis de Franța și de Italia. Guvernul francez a trimis un aviz în sncest sens ministerului de externe din Londra, declarând că un atac în contra Constantă,nepotului ar trebui respins cu forța. Aliații împărtășesc acest punct de vedere. Franța a notificat la Atena opinia sa, la care s’a asociat și guvernul englez. Paris, 30. (Rador).—Guvernul francez a răspuns negativ la cererea Greciei, transmisă prin însărcinatul de afaceri Metaxa privitor la ocuparea Constantinopolului. O depeșă din Atena anunță că însărcinatul de afaceri al Angliei s-a arătat împotriva proectului unei acțiuni asupra Constantinopolului, insă tentativa greacă a și primit un început de cutare. Se semnalează concentrarea a 25.000 soldați greci la nord de Silivas. Debarcările de trupe grecești la Rodosto continuă. O patrulă greacă sa apropiat până la 2 km. de frontiera turcă, dar a fost respinsă de turci. Comentariile presei aliate Ce se spune în Anglia Leanird, 31 lub. — Harde sunt toate de perfect acord că nu se pot tolera tendințele Crecei asupra Constantinopolei. Totud datele relevă că, contraria știrilor exagerate din Paris, noul Greciei nu conține amenințarea vre amd ultimatum, ci poate fi socotită mai degrabă ca un apel făcut atlatitor, cerându-le permisiunea de a ocupa Constantinopold. Natural, scrie ,„Dally Chronicle“, dă nici un aliat nu va da o permisium de iex acesta. Ei au și refuzat-o, și comandantul britanic d, Charles Harrington a luat măsuri ca să se împotrivească unei astfel de mișcării dacă ea înttadevărtul intenționată de guvernul grec. Nimeni însă nu-i poate închipui că guvernul grec ar putea duce îndrăzneala până la nesocotință de a provoca aîtatii printum fapt ca acesta. O nesocotință ca aceasta ar H vădit ruina cauzei lor" ¥ JktSy Telegraph" găsește multă târfă un argumentul întrebuințat de nota din Athena, subliniază totuși că atât timp cât capitala Tarad rămâne ocupată de trupele britanice, franceze și italene, orice acțiune militară împotriva Constantinopolului este inadmisibilă. Ziarul Telegraf“ pud reamintește însă faptul că Lloyd George în mai multe rânduri a arătat Consiliului Suprem al aliaților că regimul actual existent în Constantinopole impune serioase desavantagii Greciei în operațiuniile acestora împotriva M Mustafa Kemal-pașa. Cu toate că va fi destul de greu pentru greci de a stărui în atitudinea lor răbdătoare sub atâta constrângere și provocare, totuși, continuă ziarul, suntem perfect convinși că printr- o atitudine ca aceasta interesele lor vor fi și mai bine servite.“ ¥ Ziarul „Times", bănuește că grecii, carii și-au întărit trupele în Traciß, și care se presupune că dispun de o forță teritorială mai puternică în apropierea capitalei Turciei, vor ține seama de preventivi generalului Harrington, și nu vor întreprinde ceva atât de nesocotit ca încercarea de a străbate Unitic din Ceatalgea, sfidând pe aliați. Un fapt ca acesta ar fi latră păcel in Constantinopole mai cu seamă dacă grecii sau turcii ar lucra fiecare de partea lor in convingerea că dar bucura de o protectionă specială a uneia sau alteia din puterile aliate. In contumnca ce domnește in apropiatul Orient, aliați trebuiesc să menține un freed mat, no nmai prin cuvânt dar și printro acțiune comună hotărâtă. MM Pentru ca avertismentul dat de generrlul Harrington să cădă efectul dorit, va trebui să fe întărit și printro sforțare bine determinată din partea aHatlor, de a asigura pacea in aproprit Orient.” Ce strane presa francezi Lafayette, 31 Mie. — „Petit Parisien" vede In cele două Initiative ale guvernatei regelui Constantin, o încercare de a îmuinge pe aliați la măsuri extreme. Trupele din Angora vor înainta și ele spre Constantinopole Lafayette. 31 tupe. Guvernul din Angora declară că dacă grecii vor viola zona neutrală, trupele turcești vor porni și ele contra Constantinopolului. _ ______ Chestia reparațiunilor Lafayette, 30. — Unele ziare subliniază utilitatea unei întâlniri între Poincare și Lloyd George înainte de 15 August, data viitorului vărsământ de cincizeci milioane mărci aur. Prin unii înșine Formula sau deviza aceasta, atât de frumoasă și de sugestivă, riscă să cadă definitiv în ridicol prin măsura ce se zice că vrea s’o ia guvernul ca de aci înainte cursul leului să fie zilnic fixat de către bursa din București „în conformitate cu valoarea lui reală isvorâtă din puterea lui de achiziție pe piața noastră și în legătură cu valoarea lui fată de bogățiile țării." Multe om fi putând noi tace prin „noi înșine", dar ca să fixăm valoarea lental in afară prin puterea lui de achiziție dinăuntru, asta aș vrea s'o văd ! Cedați zice de unul care având de vânzare o pereche de haine le-ar fixa el, față de „haine vechi," prețul egal cu nevoia ce-o are de bani nu cu valoarea bulendrei pe piață ? Pentru ca guvernul să poată izbuti la așa ceva — și încă 1 — ar trebui să așeze prealabil în jurul țării niște ziduri prin care nimic să nu poată pătrunde și peste care nici un aeroplan să nu fie în stare să sboare. Sau, și mai bine, căci zidurile chiar așa de-ar fi încă n’ar fi suficiente, să ne transporte țara într’o altă planetă, cu condiția ca aceasta să fie absolut pustie. Te simți foarte umilit și desnădăjduit când vezi ce idei se vântură câteodată prin capetele unora dintre politicianii noștri. Afară numai dacă știrea aceasta n’o fi cumva o farsă, ceea ce ar fi de dorit INDEX £ 81@st5a Irlands De Valera a fugit în America Seaflle, 30 iulie. Ziarele din New York anunță că De Valera a părăsit în secret Irlanda și se află pe mare spre America. Demonstrații pentru pace la Berlin BERLIN, 31. — Ele s'au făcut demonstrații în fața palatului imperial Câteva sute de membri din organizațiile pacifiste au manifestat purtând inscripții: „Nu mai voim deloc războiu“. Peste 39 de oratori au ținut discursuri. Aplanarea crizei de guvern din Polonia Șeful* statului Insui^inest pe^l Nowak cu formarea cabinetului Varșovia, 20. — (Sector). — în ședința de Sâmbătă, comisiunea principală a Dietei a adoptat cu 222 costra 202 voturi următoarea restoluțiune: „Având in vedere că misiunea deputatului Boranty pentru formarea cabinetului nu a izbutit, comisiunea principală revoacă rezoluțiunea sa din 14 iulie, prin care deputatul Borianty fusese desemnat pentru postul de președinte al consulului. In consecință, comisiunea roagă pe șeful statului să ia inițiativa perfera formmrea„ cabinetului“. Maxeșun Sa remustrat această üetcií«al țelului de stat, care a prntip d-rul Julian Nowak, rectorul Universității din Cracovia, ewdiiîsi pentru postul fia președinte el «mutilnlui In a ta șei țață, comfesiuea principalfi >'a pronunțat cu 219 contra 181 voturi pentru candidatura doctorului Nowak, care a și sosit la Varșovia. Rechiziționarea grâului. Regimul pâinei. Combustibilul. D. Sassu ministrul industriei și comerțului a făcut ori reprezentanților presei mai multe declarațiuni privitoare la unele chestiuni economice la ordinea zilei In ce privește rechiziționarea grâului d-sa a declarat următoarele : Guvernul va fi obligat să procedeze la rechiziția grâului la cazuri de rezistență din partea vânzătorilor , însă pentru moment nu avem motive să luăm asemenea măsuri deoarece nu ne-am izbit încă de astfel de dificultăți. Recolta va asigura consumul intern, țăranii vor fi foarte mulțumiți cu prețul de 30 de m² de lei vagonul și îndată ce epoca treeratului 11 trecut, — epocă în care estev‘resc H se remarce dezbări la vâr 12^®* A lucrurile vor trebui să-și 1»,"^«t1*vii normat Penatul șiri orice sol de rechiziții am fi“ sä fi om mai lua măsuri, ca arma a 16 rece prevăzută cu toate credim^&rcesare pentru alimentarea Wichm a nu mai fi nevoită să uzeze de rechiziții forțate. PREȚUL PÂINEI . Ca o consecință a regimului de export al cerealelor, întocmit în vederea unor proporționări de prețuri convenabile producătorilor tuturor felurilor de cereale, inclusiv grâul, guvernul nu va admite cu nici un chip majorarea prețului actual al pâinei, iar dacă vom întâmpina obiecțiuni din partea unor organe vom merge cu cercetările pâine! la originea producției grâului și vom demonstra că aceste eventuale preenții simt neîntemeiate. CHESTIUNEA FIXAREI CURSULUI INTERN AL LEULUI Felul cum ne stabilește cursul leului nostru la Paris, spune d. Sassu echivaleasă cu „lipsa voită la cântar" și aceasta se cl&mă frustare. Ei bine, nu putem admite să fim frustrați și de aceia ne vom com sfătui cu toții M e mai bine de făcut spre a nu mai cădea victime. Și in acest scop, pentru Joi după arcjază, am convocat la minister pe toți reprezentanții marilor nonstre bănci și deocamdată pe reprezentanții cămărilor de comerț din București, Galați și Constanța să disfozuim Împreună ca avem de făcut. Trecând la alte ordine de idei, d. ministru a abordat fi chestiunea, combustibilului lichid, a cărui criză se anunță foarte îngrijitoare. D-sa « recunoscut că această criză se datorește unei pasivități al prducătorilor, dar guvernul nu va ceda acestei presiuni ți va ma tține actualele prețuri. Singura excepție asupra căreia rămâne să se amseze dacă nu s'ar putea admite unele urcări la benzina ușoară. PLĂȚILE COMERCIANȚILOR IN VALUTA STRĂINĂ Privitor lt această chestuiune d. ministru al industriei a declarat că tratativele preliminare ce au avut loc până acum au dus la rezultate complect satisfăcătoare, și sunt indicațituă că și tratativele ce vor urmă vor duce la miocard desăvârșit între câte vom consorțiuri. CRIZA COMBUSTIBILULUI t m Tit-y.