Dimineaţa, august 1922 (Anul 19, nr. 5656-5684)

1922-08-02 / nr. 5656

W 4 BUCUREȘTI, Sărindar 9—11 Direcția 57­72 Redacția­­ RPf7 Administrația­­ 667 Fondat In 1904 de Const MILLE } 6 Pagini ANUL XIX - NIa, MH Miercuri 2 tepsi 1922 1 Lsu exemplarul la țară 2 Lei tx. In străinătate nulă Bs KW vts­o­nes Lile s’a anunțat, în mod foarte laconic, că Grecia intențio­nează să ocupa capitala Tur­ciei europene. Știrea a trecut aproape neob­servată. S’a crezut că e vorba mud mult de un zvon tenden­țios. Po ziția de Ieri însă telegra­mele, din ea In os mai precise, au arătat că nu mai e vorba de o intențiune, ci de un fapt pa cale de îndeplinire. Telegramele au anunțat nici în Tracia. Comandantul su­ E­m al forțelor aliate, r­ăn­­t imediat în acțiune. El a prevenit guvernul greu, că te­ritoriul contestat se află sub ocupațiunea militară a aliați­lor și orice încălcare a acestui teritoriu va fi reprimată prin terță. S’a crezut eăt in urma aces­tui avertisment pe efl­e feri de vre-o provocațiune. S’a putut erode cu atât mai mult aceasta, cu cât o altă telegra­mă reda unele declarațiuni, foarte liniștitoare, ale minis­trului de externe grec d. B­al­tar­. Speranțele acestea au fost însă înșelate. In cursul serei au sosit telegrame noul cari vestesc că grecii au trimis trupe și că acestea se află in drum spre Constantinopole. Ce urmăresc grecii cu acea­stă acțiune a lor? Cari vor fi urmările acestei Întreprin­deri atât de îndrăznețe? Iată întrebări la cari nu se poate da încă nici un răspuns la ora la care scriem aceste rânduri Pentru moment nu putem de­cât să redăm primele știri pe cari le primim. Iată-I­! REDESCHIDEREA CONFLICTULUI ORIENTAL I—unii Și wmm ! Grecii înaintează spre Constantinopole Aniversarea Recolta porumbului Se Împlinesc opt ani de la izbuc­nirea războiului mondial. Nu vom recapitula cele petrecute în acest lung interval, le ținem minte cu toții. Ne vom gândi mai mult la cele ce se întâmplă astăzi. Dacă țările biruitoare și-au reali­zat idealul național, bucuria lor este știrbită prin rănile grave cu cari s’au ales și pe cari până fi­eama nu le-au putut vindeca- Iar din acest punct de vedere situația noastră e mai rea de­cât a multora dintre țările beligerante. Vina trebuie căutată, după unii, în slăbiciunea guvernelor pe cari le-am avut de la războiu încoace; după alții, în propria noastră slăbi­ciune, a cetățenilor, cari nici în viața noastră publică, nici în cea particulară, nu ne conformăm greu­tăților vremii și nu facem sforța­rea cuvenită pentru a le învinge. In ambele păreri este mult ade­văr. E trist, dar suntem datori s’o recunoașem cu toții. Fie ca aniversarea următoare să ne găsească mal cuminți, mai zdra­veni, mai fericiți! Atunci, ne vom putea simți conștiința împăcată față de glorioșii noștri morți, ne vom gândi la ei cu jale, ca și azi, dar vom avea și marea mângâiere, că și prin fapta noastră le cinstim sfânta jertfă. Seceta din ultimele trei săptă­mâni dăduse mult de gândit cu pri­vire la rezultatul recoltei noastre de porumb din anul acesta. Unele cercuri economice se și a­­larmaseră pe această chestiune, iar lipsa unor date precise asupra stă­rii semănăturilor a întreținut câtva timp această alarmă. In urma ploilor căzute de trei zi­le aproape asu­pra a tuturor regiu­nilor noastre agricole, suntem in măsură să anunțăm că, în general, starea semănăturilor de poru­mb nu mai este excelentă, cum dădea de nădăjduit acum o lună de zile, însă ea poate fi considerată ca asigu­rată. Prin unele locuri, e drept, po­rumbul este ca desăvârșire com­promis, și anume :acolo unde nu sunt regiuni de luncă și unde ploile vm­ fie căzat timp mai îndelungat de 20 de oâe. Aceste reglată­ri cari intră și Ia­lomița, simt însă foarte restrânse. Socotind iasă din punct de ve­dere general deși producția tai ®, mai scăzută de­cât ar fi urmat să fie, totuși se poate spune, și auto­ritățile competente, cari au primit in cursul zilei de azi rapoarte do­cumenta­te, o afirmă, că porumba­ se prezintă bine, și în orice caz, producțiunea celor peste 4 muli. hec­tare semănate anul acesta față de 3.443.990 loc., semănate anul trecut, va fi cu mult mai abondenta. In­special nordul Basarabiei, Moldova de sus și unele părți din Ardeal se prezintă admirabil ofe­rind o recoltă aproape îndoită față de cea din anul trecut. V. C. S’au seminat peste 4 mil. hectare Trupele Înaintează spre Constantinopole Trupa debarcate la Rodosto Trifayetta, 81 Iulie. — Creoli an «asbsrcet trupe nimeros» in IRsdbste.­­ # • C­onatmutinopol. 81. (Ha­li­or). — fjuniSrii soldați­lor greci, dbtopod­ la Ro­­dosto, se ridica la 25,000. La Censta»18scopole, pre­gătirile Greeies au stârnit a mare agitație. Se afirmă că pvernul grec va trimite și guver­nului kemalist un ulti­mat, amenințând cu opu­­nerea Condantnopold lui SC­amal Pașa e hotă­rât să pornească cu tru­pele sale spre Constanti­­n­opole, in mied când gre­cii ar depăși granița da la Centalgsm.____ Tmpeie vituată spra Iasíseis pé Copstantepo! 31. Ra­­dar.­Trupele grecești con­centrate în sectorul­ „Cea­­talpa" au trecut linia de demarcație, și au înaintat asupra Constantinopolu­­lui. Generalul Francez Sar­py a plecat sâ întâmpine trupele Grecești în calitate de parlamentar al Alia­ților. ___ Grecii proclamă autonomia Smirnei Lafayette. 1I Iulie.­­Sterghindea, Înalt Comi­sar grec, a proclamat au­tonomia Smirnei. Decla­rația a fost precedată de un preambul îa care se făcea apel la sentimen­tele de concordie ale tu­turor, recomandând mai cu seamă Turcilor să des­­fășoare aceste sentimente. * „Le Tempe* anunță că Duminică éa publicat la Smirna un mesaj al gu­vernului grec, în care se declară că regiunile ocu­pate de greci tn Asia mi­noră nu vor mai reveni sub administrația otoma­nă ci vor constitui un stat autonom, sub garanția ar­matei grecești. Cum au decurs evenimentele Setărira guvernului din Atena.—iota ali­aților. — Răspunsul liniștitor al Oralei Constantinepei, 31. ( Ra­don*). — Ion Atena se a­­nunță că in consiliul de miniștri, ținut sub preșe­dinția regelui Constantin, s-a discutat din nou ches­tiunea conflictului cu Turcia. Coaoí TV a hotă­rât să ocupe Constantino­­polul. După știri d­m Atena, a­­ceastă hotărâre a fost comunicată anofilor. Pâ­nă la sosirea răspunsului acestora, guvernul grec a dat ordin generalisimului Undjianes­ să facă toate pregătirile in vederea în­­naintărei spre Constan­­tinopol. Atena, SI [(Rador)« — Representanți Greciei la Paris, Londra și Roma au presentest guvernelor res­pective o nouă notă a gu­vernului grec cu rugă­mintea să se permită Gre­ciei ca să ocupe Constan­tino­polul. Toate guverne­le aliate ar fi dat un răs­puns negativ. ¹ Demersul puterilor la St Siena Paris, 30. (Rader). — Ziarul „Temps“ publică părțile esențiale din nota ce Grecia a adresat-o Franței, Angliei și Italiei. Din această notă rezultă că Grecia, nu ajunul con» ferinței pentru pacea din orient declară că înțelege a relua libertatea sa de acțiune. Totuși ea rămâ­ne dispusă să examineze piropunerile de pace ce l­e va supune înțelegerea, dar socotește că pacea nu poate fi încheiată dacă este impusă turcilor prin forță. " „Le Temps­ adaugă că numeroase indicii arată că statul major grec ar fi dispus să ocupe Constan­­tinopolul. Acest proect nu poate fi admis de Franța și de Italia. Guvernul fran­cez a trimis un aviz în sn­cest sens ministerului de externe din Londra, de­clarând că un atac în con­tra Constantă,nepotului ar trebui respins cu forța. Aliații împărtășesc acest punct de vedere. Franța a notificat la Atena opi­nia sa, la care s’a asociat și guvernul englez. Paris, 30. (Rador).—Gu­vernul francez a răspuns negativ la cererea Greci­ei, transmisă prin însăr­cinatul de afaceri Metaxa privitor la ocuparea Con­stantino­polului. O depeșă din Atena a­­nunță că însărcinatul de afaceri al Angliei s-a ară­tat împotriva proectului unei acțiuni asupra Cons­tantino­polului, insă ten­tativa greacă a și primit un început de cutare. Se semnalează concentra­rea a 25.000 soldați greci la nord de Silivas. Debar­cările de trupe grecești la Rodosto continuă. O pa­trulă greacă sa apropiat până la 2 km. de frontie­ra turcă, dar a fost res­pinsă­ de turci. Comentariile presei aliate Ce se spune în Anglia Leanird, 31 lub­. — Harde sunt toate de perfect acord că nu se pot tolera tendințele Cr­ecei asupra Constantinopolei­. To­tud datele relevă că, contra­ria știrilor exagerate din Paris, no­ul Greciei nu conține amenințarea vre­ amd ultimatum, ci poate fi so­cotită m­ai degrabă ca un apel fă­cut atlatitor, cerându-le permisiu­nea de a ocupa Constantinopold. Natural, scrie ,„Dally Chronicle“, dă nici un aliat nu va da o perm­i­­sium de iex acesta. Ei au și re­fuzat-o, și comandantul britanic d, Charles Harrington a luat măsuri ca să se împotrivească unei astfel de mișcării dacă ea întt­adevăr­tu­l intenționată de guvernul grec. Nimeni însă nu-­i poate închipui că guvernul grec ar putea duce în­drăzneala până la nesocotință de a provoca aîtatii printu­m fapt ca a­­cesta. O nesocotință ca aceasta ar H vădit ruina cauzei lor" ¥ JktSy Telegraph" găsește mul­tă târfă un argumentul întrebuințat de nota din Athena, subliniază to­tuși că atât timp cât capitala Tar­ad rămâne ocupată de trupele britanice, franceze și italene, ori­ce acțiune militară împotriva Constan­­tinopolului este inadmisibilă. Ziarul Telegraf“ pud reamintește însă faptul că Lloyd George în mai mul­te rânduri a arătat Consiliului Su­prem al aliaților că regimul actual existent în Constantinopole impune serioase desavantagii Greciei în o­­perațiuniile acestora împotriva M Mustafa Kemal-pașa. Cu toate că va fi destul de greu pentru greci de a stărui în atitudinea lor răbdătoare sub atâta constrângere și provoca­re, totuși, continuă ziarul, suntem perfect convinși că print­r- o atitudi­ne ca aceasta interesele lor vor fi și mai bine servite.“ ¥ Ziarul „Times", bănuește că gre­cii, carii și-au întărit trupele în Tra­ciß, și care se presupune că dispun de o forță teritorială mai puternică în apropierea capitalei Turciei, vor ține seama de preventivi generalu­lui Harrington, și nu vor întreprin­de ceva atât de nesocotit ca în­cercarea de a străbate Unitic din Ceatalgea, sfidând pe aliați. Un fapt ca acesta ar fi latră păcel in Cons­­tantinopole mai cu seamă dacă gre­cii sau turcii ar lucra fiecare de par­tea lor in convingerea că dar bucu­ra de o protectionă specială a uneia sau alteia din puterile aliate. In con­­tumnca ce domnește in apropiatul Orient, aliați trebuiesc să menține un freed mat, no nmai prin cuvânt dar și printro acțiune comună ho­tărâtă. M­M Pentru ca avertismentul dat de generrlul Harrington să cădă efec­tul dorit, va trebui să fe întărit și printro sforțare bine determinată din partea aHatlor, de a asigura pacea in aproprit­ Orient.” Ce strane presa francezi Lafayette, 31 Mie. — „Petit Pa­risien" vede In cele două Initiative ale guvernatei regelui­ Constantin, o încercare de a îmuinge pe aliați la măsuri extreme. Trupele din A­ngora vor înainta și ele spre Con­­stantinopole Lafayette. 31 tupe.­­ Guvernul din Angora declară că dacă grecii vor viola zona neutrală, trupele turcești vor porni și ele contra Constan­tinop­olului. _ ______ Chestia reparațiunilor Lafayette, 30. — Unele ziare­­ sub­liniază utilitatea unei întâlniri între Poincare și Lloyd George înainte de 15 August, data viitorului văr­­sământ de cincizeci milioane mărci aur. Prin unii înșine Formula sau deviza aceasta, a­­tât de frumoasă și de sugestivă, riscă să cadă definitiv în ridicol prin măsura ce se zice că vrea s’o ia guvernul ca de­ aci înainte cursul leului să fie zilnic fixat de către bursa din București „în conformi­tate cu valoarea lui reală isvorâtă din puterea lui de achiziție pe piața noastră și în legătură cu valoarea lui fată de bogățiile țării." Multe om fi putând noi tace prin „noi înși­ne", dar ca să fixăm va­loarea lental in afară prin puterea lui de achiziție dinăuntru, asta aș vrea s'o văd ! Cedați zice de unul care având de vânzare o pereche de haine le-ar fixa el, față de „hai­ne vechi," prețul egal cu nevoia ce-o are de bani nu cu valoarea bulendrei pe piață ? Pentru ca guvernul să poată iz­buti la așa ceva — și încă 1 — ar trebui să așeze prealabil în jurul țării niște ziduri prin care nimic să nu poată pătrunde și peste care nici un aeroplan să nu fie în stare să sboare. Sau, și mai bine, căci zidurile chiar așa de-ar fi încă n’ar fi suficiente, să ne transporte țara într’o altă planetă, cu condiția ca aceasta să fie absolut pustie. Te simți foarte umilit și desnă­­dăjduit când vezi ce idei se vântu­ră câte­odată prin capetele unora dintre politicianii noștri. Afară nu­mai dacă știrea aceasta n’o fi cum­va o farsă, ceea ce­ ar fi de dorit INDEX £ 81@st5a Irlands­ De Valera a fugit în America Seaflle, 30 iulie.­­ Zia­­rele din New­ York anunță că De Valera a părăsit în secret Irlanda și se află pe mare spre America. Demonstrații pentru pace la Berlin BERLIN, 31. — Ele s'au făcut demonstrații în fața palatului im­­perial Câteva sute de membri din or­ganizațiile pacifiste au manifes­tat purtând inscripții: „Nu mai voim deloc războiu“. Peste 39 de oratori au ținut dis­cursuri. Aplanarea crizei de g­uvern din Polonia Șeful* statului Insui^inest­ pe^l Nowak cu formarea cabinetului Varșovia, 20. — (Sector). — în șe­dința de Sâmbătă, comisiunea prin­­cipală a Dietei a adoptat cu 222 cos­­tra 202 voturi următoarea restoluți­­une: „Având in vedere că misiunea deputatului Bor­anty pentru for­­marea cabinetului nu a izbutit, co­­misiunea principală revoacă rezolu­­țiunea sa din 14 iulie, prin care de­­putatul Borianty fusese desemnat pentru postul de președinte al con­sulului. In consecință, comisiunea roagă pe șeful statului să ia iniția­tiva perfera formmrea„ cabinetului“. Maxeșun­ Sa remustrat a­­ceastă üetc­ií«al țelului de stat, care a prntip d-rul Julian No­­wak, rectorul Universității di­n Cra­covia, ewdiiîsi pentru postul fia președinte el «mutilnlui In a t­a șei țață, comfesiuea prin­­cipalfi >'a pronunțat cu 219 contra 181 voturi pentru candidatura doc­torului Nowak, care a și sosit la Varșovia. Rechiziționarea grâului. Regimul pâinei. Combustibilul. D. Sassu ministrul industriei și comerțului a făcut ori reprezentan­ților presei mai multe declarațiuni privitoare la unele chestiuni econo­mice la ordinea zilei In ce privește rechiziționarea grâului d-sa a declarat următoa­rele :­­ Gu­vernul va fi obligat să procedeze la rechiziția grâului la cazuri de rezistență din partea vânzătorilor , însă pentru moment nu avem motive să luăm asemenea măsuri de­oare­ce nu ne-am izbit încă de astfel de dificultăți. Recolta va asigura consumul in­tern, țăranii vor fi foarte mulțumiți cu prețul de 30 de m² de lei va­gonul și îndată ce epoca treeratu­­lui 11 trecut, — epocă în care estev‘resc H se remarce dezb­ări la vâr 12^®* A­ lucrurile vor trebui să-și 1­»,"^«t1*vii normat Penatul șiri orice sol de rechizi­­ții am fi“ sä fi­ om mai lua măsuri, ca arma a 16 rece prevăzută cu toa­te credim^&rcesare pentru ali­­mentarea Wichm a nu mai fi ne­voită să uzeze de­­ rechiziții forțate. PREȚUL PÂINEI . Ca o consecință a regimului de export al cerealelor, întocmit în vederea unor proporționări de pre­țuri convenabile producătorilor tu­turor felurilor de cereale, inclusiv grâul, guvernul nu va admite cu nici un chip majorarea prețului actual al pâinei, iar dacă vom întâmpina obiecțiuni din partea unor organe vom merge cu cercetările pâine! la originea producției grâului și vom demonstra că aceste eventuale pre­­­­enții simt neîntemeiate. CHESTIUNEA FIXAREI CURSU­LUI INTERN AL LEULUI Felul cum ne stabilește cursul leului nostru la Paris, spune d. Sassu echivaleasă cu „lip­sa voită la cântar" și aceasta se cl&mă frustare.­ Ei bine, nu putem admite să fim frus­trați și de aceia ne vom com sfătui cu toții M e mai bine de făcut spre a nu mai cădea victime. Și in acest scop, pentru Joi după arcj­ază, am convocat la minister pe toți reprezentanții marilor nonstre bănci și deocamdată pe reprezentan­ții cămărilor de comerț din Bucu­rești, Galați și Constanța să disfozu­­im Împreună ca avem de făcut. Trecând la alte ordine de idei, d. ministru a abordat fi chestiunea, combustibilului lichid, a cărui criză se anunță foarte îngrijitoare. D-sa « recunoscut că această criză se dato­­rește unei pasivități al prducători­­lor, dar guvernul nu va ceda acestei presiuni ți va ma tține actualele pre­țuri. Singura excepție asupra căreia ră­­­mâne să se amseze dacă nu s'ar pu­tea admite unele urcări la benzina uș­oară. PLĂȚILE COMERCIANȚILOR IN VALUTA STRĂINĂ Privitor lt această chestuiune d. ministru al industriei a declarat că tratativele preliminare ce au avut loc până acum au dus la rezultate complect satisfăcătoare, și sunt in­­dicațituă că și tratativele ce vor urmă vor duce la miocard desă­vârșit între câte vom consorțiuri. CRIZA COMBUSTIBILULUI t m Tit-­y.

Next