Dimineaţa, ianuarie 1923 (Anul 20, nr. 5807-5833)
1923-01-31 / nr. 5833
»«II BUCUREȘTI. Sărindar 9-11 . Pagini Fondat în 1904 de Const. MILLE Problemele capitale ale României " . ..T Făcând BEantu!ocretății de un sta a guvernului — a guvernului „capacităților“ — constați că două juncrori numai i-au stăpânit atenția,ca și cum ar fi fost problemele cabale ale României de azi: încoronarea și constituția reacționară ce ni se prezintă azi. Sunt singurele împliniri ale guvernului în silințele lui de un an încheiat. Ne întrebăm, numai, dacă pentru atâta treabă era nevoie de atâta „capacitate“ cât pretindea și făgăduia partidul liberal înainte de a veni la putere... Oamenii cari ne-au fericit până azi cu cele două realizări, erau de părere, acum un an și mai bine, că altele sunt nevoile obștii. Intre toate, foile și oratorii lor ne învățaseră să credem — și, credem și azi! !— că unicul motiv pentru care geme Românul și merge prost țara e reaua administrare a lucrului public. Ea pricinuește și scăderea continuă a leului și scumpirea vieții și tot dezastrul economic ce ne doboară. In fata unor asemenea nenorociri, nici încoronarea, nici constituția reacționară — unicele realizări ale guvernului „capacităților“ — nu sunt suficiente. Când țara se istovește sub apăsarea nevoilor, guvernul îi pregătește o serbare națională care costă două miliarde și-i dăruește o constituție de sclavie politică. La fie oare acesta leacul miraculos care ni se făgăduia pe vremea când capacitățile de-acum criticau tocmai și cereau un guvern serios? Sau, poate, în proectul constituției reacționare se cade să vedem numai pedeapsa ce se cuvine tării pentru păcatele care au adus-o In starea de-acum... Ne întrebăm, deci, sunt dezastrele publice de-acum efectul excesului de libertate constituțională?... De aceea, oare, e sărăcie în țară, de aceea a scăzut leul și de aceea ,n’avem ordine și cinste în administrație? Nu e nici unul din filosofii constituționaliști ai guvernului care să pretindă așa ceva. Dar, poate, că exercițiul din trecut al vechilor libertăți constituțioale va fi justificat pornirea de-acum a modificatorilor pactului fundamental!... Ne întrebăm, deci, greșelile și nenorocirile dinainte de război sunt ele în vina libertăților cetățenești? Din cauza lor n’am avut parlamente reale, din pricina lor n’au fost școli la sate, nu s’a rezolvit chestia țărănească sau evreiască? — din cauza Libertăților publice am intrat în răsboi nepregătiți cum am fost și de la ele se trag toate hoțiile imense ce-au caracterizat administrația publică de la răsboi încoace? * Căci, e însemnat un lucru. Niciodată n'a înflorit abuzul mai în voe, niciodată nu s’a coborât mai jos viata economică si politică a țării ca în anii când și putinele rudimente de libertate publică au fost complect înăbușite. Pe la răsboi încoace, și puținele drepturi constituționale practice pe cari le avea cetățeanul (teoretice avea destule!) au fost, în cea mai mare parte a vremii, suspendate sau complect anihilate prin abuzul polițienesc. Cine poate susține că țara a mers mai bine atunci ca înainte vreme? Din potrivă, toate decăderile, toate pagubele și suferințele de acolo obârșesc, din vremea când guvernele își putură acoperi activitatea fată de orice control al opiniei publice. E în această constatare de istorie, un adevăr de peremptorie învățătură. * Dar, cine are nevoie să asculte asemenea argumente ale logicei și ale realităților pentru a-șî da seama că proectul de constituție reacționară ce se pregătește nu e decât pornirea unor pasiuni de tirani ce vor să-și asigure și teoretic ceea ce știu să aibă de atâta vreme călcând libertățile „garantate“. Țara nu se teme, însă, nici de acest atentat. Ea știe că are tip puterile ei înlănțuite încă taina1 salvărilor de mâine. Asta e grijă și în vremea când guvernul e obsedat exclusiv de „constituția" lui: că viața omului devine din zi în zi mai imposibilă în Românk Maxe,victorioasă și bogată. Dar, asemenea preocupări sunt, se vede, mai prejos de marea capacitate a onoratului guvern de acuim. 74 Dch. Pun rămășag Acum un an noul guvern ne-a făgăduit, deși cu jumătate de gur, dar ne-a făgăduit Îndreptarea financiară și urcarea leului. După o jumătate de an de guvernare liberală leul a Început insă să scadă și, după o bălăbăneală de câteva luni, azi se duce de vale de-a tumba. La un moment dat oficesul guvernului a îndrăznit sâ ne spue că e un accident, dar că legii** și măsurile luate, echilibrarea budgetului și prevederea într’însul a tuturor cheltuelilor și nevoilor țării vor Îndrepta lucrurile. . Nu am crezut ? din nefericire, bursa ne-a dat dreptate. De atunci au amuțit ziarele oficiale și s’au rupt condeile „Viitorului”. Dacă dezastrul va continua, muțenia va dura și ea. Dacă Iasă, din Întâmplări și Împrejurări mondiale asupra cărora guvernul nostru are tot atâta Influență ca și asupra Invărtirea pământului în jurul soarelui, leul va sălta nițel, să vedeți ce gălăgie va fi pe capul miniștrilor și a gazetelor oficiale. Nici musca la arat nu va fi vorbit mai țanțoș. Tot meritul va fi al lor. Puneți rămășag un leu contra o mie, valuta actuală bineînțeles! Mai țineți și alt rămășag , că vor fi naivi cari vor crede ? Ba mai mult, aceiași cari sunt convinși astăzi că guvernul are ceva vină în prăbușirea leului, vor avea atunci convingerea că tot guvernul va fi cu meritul de a-1 fi ridicat . Eu unul sunt sigur pe cei doi lei, puteti și d-o fi siguri pe cele două mii7t T Scădere lăturalnică Pe lângă starea critică din Europa, pe lângă persistența pricinelor rele economice interne, pe lângă toate cauzele cunoscute, vechi și noul, care contribue la scăderea leului, această scădere ca să zicem aea normală a provocat ea însăși o pricină lăturalnică de scădere: e panica. Și panica se dă la iveală prin hotărirea multora de a-și transforma leii in valute forte. Cererea acestor valute e deci mai mare decât trebuințele reale. Și pe măsură ce se cer valutele forte in cîtimi mari, in același proporție scade leul, și pe măsură ce leul scade de iznoavă, cererea de valute tari crește. E un cerc vițios. Faptul s’a produs și în Austria și în Germania, când marca și coroana o luaseră vertiginos în jos. De altmintrell e curios cum lucrează instinctul, încă de acum um an se observă printre țărani, mai cu seamă pentru cei din jurul Capitalei, tendința de a-și schimba produsele lor mărunte ca fructe, ouă, păsări, zarzavaturi pe obiecte și nu pe bani. E același fenomen care se întâmplă astăzi la bursă. Pe câtă vreme unii cer pantaloni, ghete, căciuli, etc., ceilalți caută dolari, lire sterline și franci elvețieni. Semnul e rău în orice caz. Este oare cu putință de a fi oprit . Există măsuri care să împiedice pe deținătorii leilor de a se desface de ei cu orice preț . Greu de spus. • ----------- —» Știri de tot felul Cramponul — A murit mama... ".T" — Nu, ceva mai grozav. N'a demisionat primarii... Tragicomedia prelungita dela primărie promite să te termine printr'un desnodământ de adreptul tragic ți brutal. D. Corbescu nu vrea să plece. D. Corbescu s'a jucat numai de-a demisia. In fine, d. Corbescu va fi dat afară scurt și maitarește, fără expunere de motive, așa cum se dau afară primarii la fiecare schimbare ds regim si cum insul d-sa a dat afară pe consilierii ce nu-i făceau pe plac. E trist dar n'avem ce face. Pentru noi înlocuirea lor este o târzie satisfacție și nu avem motive să reedităm nici criticile si nici necroloagele anticipate. Ne preocupă astăzi numai procesul mintal din capetele consilierilor comunali care nu voesc să plece. Știm că Mirabeau a spus intr'un moment istoric, că nu-și părăsește locul decât sub presiunea baionetelor. Dar tirada aceasta nu are ce căuta in gura comisiunei interimare. Căci gospodarii cramponi se află acolo in contra voinței poporului. Au primit să fie numiți de guvern fără consultarea nimănui. Ei bine, placă-le acum să fie schimbați in acelas fel. A! Dacă administratorii comunei ar fi fost aleși, am fi înțeles. Dar nu e cazul. Zău, nu e cazul, d-le Corbescu. Plebs. — Am să ți dau o veste grozavă. ■ ■ [UNK] ---------România caută o Capitală Sub acest titlu ziarul „Figaro“ află din Viata . Prezidentul consiliului d-l Brătianu, a scos din proectul de lege articolul care declară că Bucureștiul este capitala regatului și reședința guvernului, observând că din motive strategice, comerciale și englerice, este necesar să se reflecteze serios asupra oportunității, de a se inffința o capitală mai potrivită. Propunerea d-lui Brăttianu a fost acceptată. Nu s’a publicat însă numele orașelor cari aspiră la succesiune. _ ___ Veper scufundat in Marea Neaptă CONSTANȚĂ. 29. — O știre primită eri pa cale particulară ananță că vaporul „Amoletta" sub pavilion Italian s’a scufundat, din pricina unor grave spărturi cauzate de furtună, in fața portului Zubiac din Marea Neagră. O parte din echipagiu s’ar iUMcatr Momentul decisiv de la Lausanne Tratatul va fi predat mâine Situația fn „Ruhr“ e tot gravă Ne apropiem de momentul hotărîtor al conferinței de la Lausanne, dar situația continuă a fi neclară. Proectul de tratat a fost terminat și lucrările suspendate până la ședința plenară de Miercuri când proectul va fi remis delegațiunei turcești. Liniile lui generale ne sunt cunoscute. Sunt multe puncte asupra cărora răspunsul pare este mai mult decât indoelnic. E sigur însă că nu exista alt mijloc de a pune capăt unor tratative ce se întindeau de trei luni în condiții echivoce, decât această prezentare energică și oarecum ultimativă a proectuluii marilor puteri S’a făcut concesiile ce putem fi făcute. Dacă Turcii doresc pacea ei vor accepta proectul, care dă o largă satisfacție celor mai multe din revendicările lor. Dacă nu sunt dornici de pace, dacă ei socotesc că au mai mult de câștigat prin prelungirea provizoratului nesigur de acum, atunci vom avea ruptura, dar în acelaș timp certitudinea că o continuare a conferinței nu mai avea rost. Vor semna Turcii ? Nu fivem nici o Indicație care să ne îndreptățească a fi optimiști. Știrile oficioase din tabăra lor sunt mai mult negative. Se pare că Ismed Pașa ar vrea să recurgă la formula unei amânări sine dre a conferinței, care ar echivala de fapt cu un refuz și ar fi în orice caz tot atât de primejdioasă. Aliați încearcă totuși să facă până în ultimul moment presiuni morale asupra Turcilor pentru a-l determina la concilianță. Greutatea cea mai mare printre aceste demersuri o va avea acela al d-lil Poincaré, căruia Turcia învingătoare îl datorează atât de mult. Nu se poate vorbi de o ameliorare a situației din Ruhr. Grevele continuă și odată cu ele măsurile de constrângere ale autorităților militare franceze. In urma sabotaților de la căile ferate din zona ocupată creșteat, terifori au procedat la militarizarea parțială a serviciilor de mișcare. Se pare însă că Cei doi delegați francezi efectele acestui crunt război economic nu intâriie să se arate atât față de Germani, cât și față de Francezi. Producția stagnează, prestațiunile fată de Franța sunt reduse iar Germania e aproape complect lipsită de cărbune. E o situație care nu poate dura. Și oricât de greu e de imaginat astăzi o soluție pentru a eși dintriînsa ea va trebui găsită. BOMPARD ȘI BÄRERRE 0 primărie grijulie Na are numai biata Capitală o primărie ingrijată de viața esti mal comodă a cetățenilor*. Aflăm acum întâmplător, că ți la Focșani se exercită o grije excesiv de părintească. Primăria de acolo are niște maghernițe pe care le Închiria până acum cu 4—5000 de Ioi anua. Atentă la spiritul de prevedere socială al d-lui Jean Th. Florescu in ce privește chiriile, primăria Focșanilor a scos parți simpla in licitație publică zisele prăvălioare și a parvenit să obțină cate 40—60.000 lei de fiecare. Că e o afacere bănească pentru comună, evident Dar, pe seama cui s’a oferit acele sume, e iarăș ușor de înțeles, sunt bieții consumatori cari vor plăti cu banul ier chiriile exorbitante ale ofertanților cu CH. De ce scade Leul Fiind ca toată lumea găsește motive, am să arăt și eu unul. O doamnă, originară din Germania, a primit erl o scrisoare disperată de la mama ei prin care i se scrie: „Am citit în ziare că sunteți în război cu Ungaria. Știrea aceasta m’a zdrobit cu totul. Imi închipui că barbatul tău trebue să fie mobilizat și că ai rămas singură” și așa mai departe. Această scrisoare arată că zvonurile asupra conflictului cu Ungaria au fost mult exagerate in străinătate. Cursul leului depinde de nenumărate imponderabilii. Chiar dar că marii financiari, in curent cu politica externă, știu că nu sântem In război cu nimenea, e de ajuns ca mulțimea sf o creadă, pentru ca cel care, pe urma speculei, ar fi în posesia unor sume mai mici sau mai mari de lei să se alarmeze, pentru ca scăderea să aibă loc. Altfel, ultima scădere ar fi cu totul neînțeleasă. Francul francez a scăzut mult in ultimul timp, din cauza încurcăturilor externe în legătură cu ocupația Ruhrului. Ar fi trebuit ca leul nostru, în schimb, să crească în raport cu francul, rămânând staționar față de celelalte valute. Faptul că leul nostru este în funcțiune de francul francez ar fi explicat chiar si o scădere a leului in aceiași măsură ca a francului, adică păstrarea proporției față de franc ș scăderea față de celelalte valute. Realitatea este însă mult mai tristă. Leul a scăzut chiar față de francul în scădere ș 1 a scăzut deci enorm față de celelalte valute. Care e faptul nou care a avut cest rezultat! Din scrisoarea de care vorbim ar urma că acest fapt ar fi, conflictul cu Ungaria. N’ar fi fost oare mai bine dacă și la noi s’ar fi vorbit mai puțin despre acest conflict și nu i s-ar fi dat proporții mai mari decât cele pe cari le merită? Iar păstrarea starii de asediu în Ardeal, după ce conflictul a fost aplanat, nu este oare in stare să menie tn stră. •tate zvonul că sântem in stare de război? Tr. VL Se modifică legea chiriilor? IAȘI. 29. — Pe cale particulară aflăm, că ministrul de justiție, a numit o comisiune, în frunte cu d-l D. Dimitriu, deputat din Iași, care să se ocupe cu modificarea actualei legi a chiriilor. Alte amănunte lipsesc. » D. Un nou combustibil în locul Petrolului Ziarele englezești vorbesc de Invenția unui d. Strong din Sidmond susceptibilă de a înlocui petrolul. D. Strong ar fi inventat un produs care, adăugat apel, ar da un combustibil tot așa de bun și mult maieftin decât petrolul. D. Strong a făcut 6.400 km, pe o motocicletă condusă de noul combustibil. Hematia franceză In Bahr tota PMwie Wijg Kumm ANUL XX No. 5833 Miercuri 31 Ianuarie 1923 1 Leu exemplarul în țară 2 Lei ext în străinătate Ce ne învață cifrele Dolarul la 250 Toată această Românie Mare să-și ducă dar întreaga gospodărie cu nici 150 milioane — atunci când vechiul regat, el singur, ajunsese să aibă nevoe pentru acelaș scop — de 700 milioane, bilete și metal, adică mai bine de cinci ori mai mult! Ce producțiune și ce mișcare comercială pot fi, la un disponibil de numerariu real de mai bine de 10 ori mai mic decât este neapărat nevoa . A ajuns leul nostru atât de jos, căitării de maximum 8 miliarde cu c. un dolar trebue plătit 250 lei, adică putere operantă de numai vreo 135 de mai bine de 48 ori mai scump ca 1 milioane lei adevărați întretii înainte de război, când dolarul valora numai 5 lei și 18 bani. Cam la fel stă valuta românească și față de celelalte valute forte, fortul și francul elvețian. Raportul cu valutele slabe se prezintă mai puțin grav. Francul francez este numai de 15 ori scumpit, lira italiană de 10 ori, etc. Dar ce folos când aceste valute sunt în mod corespunzător, scăzute față de dolaru’ de sterling și când aceste depreț *ri ale lor își găsesc expresia corespunzătoare la prețurile de export ale țărilor respective? După cum la noi prețurile de export ale cerealelor și petroliferelor sunt în funcțiune decursul leului, tot așa trebue să fie cazul și în Franța, Italia, etc. In cât, pentru întreg comerțul nostru extern, atât cu țările cu valute forte cât și cu acelea cu valute slabe, leul a ajuns să aibă o valoare de vreo 45 ori mai mică cam Prin repercusiune fatală, și comertul nostru Intern tinde să ia în tot coprinsulul acelaș aspect valutar in foarte numeroase puncte, conincidența este chiar de acum, vizibilă și invizibila (adică învelită în aparențe Înșelătoare), perfect atinsă. Și unde Încă nu este are să fie așa cu necesitate intr’un viitor apropiat cu tot intervenționismul oficial, sterp în bine, precât de rodnic în rău, în această materie. Ce perspective! In toată întinderea complexului de afaceri din cuprinsul României Mari, leul nostru cu o putere operantă a unei monezi de abia doaă bani și un sfert din timpurile normale. Să ne dăm bine seamă de ea cea înseamnă aceasta Tot numeraidul românesc actual este de circa 16 miliarde, Inclusiv cutimea de bilete Încă deținute de banca noastră de emisiune. Cel puțin 10 miliarde sunt imobilizate — cum am arătat Intr'un articol precedent—la sate ?i dincolo de hotare. Rămâne dar nu disponibil pentru trebuințele comerțului ?1 industriei VASILE GHIMFA ét Avem un buget de cel puțin de zece ori mai mic decât ne trebue — cum arătat Intr’un alt articol. Nu-i o simplă întâmplare aceasta. Statul român este fatal condamnat la o gospodărie cu un atare buget ridicol, atunci când viața economică a țării sufocă din lipsă de numerariu, o lipsă atât de monstruoasă, o lipsă de mai mult de nouă părți din zece, O industrie și un comerț lucrând cu un numerariu real de numai 135 milioane, cum să alimenteze ele un buget normal, care ar reclama cel puțin 1200 milioane lei întregii . Și dacă nu atâtea gospodării ticulare românești se gustă azi amarurile lipsei de cele mai _____ sare unei vieți omenești, cauza adfnică este iarăși această teribilă criză de numerariu, de care se vorbește azi atâta, dar de a cărei gravitate adâncă, dea dreptul ucigătoar pentru economia și întreaga viață românească, numai foarte puțini dau clar seamă. Când sunt azi atât de puțini banii pentru nevoile mișcării industriale și comerciale, de unde să mai iași prisos de numerariu îndestul, pentru ca populațiunea românească care nu participă direct la procesele de productiune, circulațiune și distributiune a bunurilor economice, să postă câștiga din exercițiul profesiunei, în lei actuali, de 45 ori pe atâta cât câștiga In timpurile normale 7 Epidemia de exantematie Ce este despăducherea Mai intâiu o lămurim Spunem „despăduchere“ u mi „deparazitare”, pentru că socotim că a venit vremea sa părăsim ipocrizia și falsa rușine. Păduchele este un animal pe care Dumnezeu l’a lăsat pe pământ ca pe oricare altul. In lupta pentru existență, și a ajuns la un conflict intre dânsul și om. In cazul de față, al tifosului exantematic, bietul păduche n’are nici o vină. Este o victimă ca ți noi. Și el se îmbolnăvește de tifos exantematic ca și noi, pentru dânsul aceea ..Rickettsia Prowazeki“ despre care se afimă că ar fi provocatorul boalei este un „parazit“. Dar noi oamenii mi putem merge cu iubirea aproapelui până acolo. Incât să ne fie milă de păduche. Deoarece știm că trecerea prin acest animal este absolut necesară pentru ca boala să se poată transmite, trebue să distrugem păduchii ca să ne salvăm pe noi. „Vezi eu sunt mai mare, iar tu mai mic“ rămân« pe vecii vecilor In vigoare, oricât ne-am trudi să smulgem acest dicton din practica politică, atunci când e vorba de mai mare sau mai mic intre noi, oamenii. Iar de vreme ce e vorba de un proces natural, nu înțelegem de ce am acoperi lucrurile ți mi le-am spune pe numele lor adevărat. Cuvântul „deparazitare“ poate fi mai frumos, dar zăpăcește lumea. Ei mai bine să vorbim pe șleau și să spunem păduchelui păduche, iar activității administrației sanitare, inculte. Prin urmare despăducherea, este absolut necesară intr’o țară !n care tifosul exantematic a devenit endemic, ca la noi. De ce e nevoe de atâta bătae de cap pentru a putea introduce o despăduchere efectivă . Pentru că deși această operație ar părea simplă, ea este din cele mai grele. Pentru reușita ei e nevoe realmente de multă pricepere, de o exactitate matematică in aplicarea măsurilor de luat Cea mai mică greșală poate periclita toată munca depusă, mai mult încă, poate agrava lucrurile, făcând ca, prin operația despăducherii, oameni curați să capete păduchi. Un exemplu de despăduchere ineficace. Se iau hainele omului supus operației, se fac pachet legat cu sfoară, se prinde o etichetă cu numele omului și se leagă in etuvă. Metodă foarte uzitată, pentru că astfel se pot pune in etuvă, in acelaș timp, un mare număr de haina Pur la «twrj» temperatura se urcă la 105 maximum 110 gr., la suprafața hainelor. In interiorul pachetului bine strâns căldura nu poate pătrunde și abia atinge 30—40 grade adică temperatura optimă penttru... dezvoltarea păduchilor. O astfel de despăduchere nu face doi bani. Un exemplu de despăduchere periculoasă. Se aduc la etuvă hainele a zece inși, dintre cari unul nu avea păduchi de loc. Aceste haine se trântesc pe jos, la ușa etuvei, apoi se seul pe rând efectele, una câte unașin. Introduc resfirate la etuvă. In felul acesta căldura pătrunde pretutindeni, toți păduchii ți ouăle lor (Unde anu) sunt distruși După terminarea operației etuva se deschide, efectele se aruncă pe jos, pe acelaș loc, se lasă câteva minute să se răcească, apoi se impart proprietarilor. Dar pe pământ se găseau câțiva păduchi, căzuți de pe haine înainte de Începerea desinfectării. Aceștia se reîntorc, poate tocmai pe hainele cari înainte de dvsinsecte n’aveam păduchi. Omul venise curat și pleacă cu insecte. Am dat aceste exemple pentru a se vedea cât de greu e să faci o despăduchere exactă. Pentru acest scop, trebue ca etuva să se găsească, la mijloc, între intrarea și eșirea „bolnavilor”, dar așa ca să nu existe nici un contact intre cei despăduchiați deja și cei nedespăduchiați încă. Iată un exemplu de Instalație directă de despăduchere. Omul iatră ta sala de desbrăcat; acolo se desbracă, hainele lui sunt trecute pe fereastră in etuvă sau cuptor, iar el trece la cabina frizerului unde i se tunde părul de pe cap ți de pe corp. Apoi trece la baie, unde nu e nevoe de putini ci numai de câteva dușuri, cari pot fi ți improvizate ca butoae pe stâlpi. După bale trece la camera de îmbrăcat, unde așteaptă până i se dam hainele din etuvă, pe fereastra cealaltă, asembracă ți părăsește loca Sală de desbrăcat . "Etuvă" sau ^dușuri^jj^ ww «3’2a Bale ■a* Friier cu 1 *£