Dimineaţa, iunie 1923 (Anul 20, nr. 5950-5978)

1923-06-01 / nr. 5950

Plăgile noastre Cu totul "deosebite "de acelea ce­ au lovit Egiptul faraonilor, după cum ne spune „Exodul“; plăgile care lovesc și rod țara noastră pot fi socotite tot în număr de ze­ce, împărțite în două categorii de câte cinci, prima categorie,fiind de ordine morală-economică, a doua de ordine patologică propriu zisă. Aș pune la temelie și ca genera­toare de multe și variate rele pla­ga analfabetizerului, de care popo­rul românesc suferă mai grozav de­­cât oricare altul, cu atât mai gro­zav cu cât­­ unele țări au izbutit să se vindece complect de ea. Căci este evident că a doua pla­gă, politicianizmul, se naște și se îngrașă din cea d­ intâi. La un po­­­­por luminat plaga aceasta e foarte inofensivă, chiar când există to­tuși cu toată răspândirea științe­­i de carte. La noi, fără îndoială, ea bântue în raport direct cu analfa­­betizmul. Din colaborarea acestor două naște ilegalizmul și apoi obscuran­tizmul, a patra plagă morală ivită în România­ Mare cu o forță și in­tensitate necunoscute în­­ vechea țară, oricât am categorisi-o. Plaga a cin­cea ce ne-a căzut pe cap e valuta redusă la mai nimic, care poate să devie în cele din ur­mă pedeapsa politicianizmului și să sfârșească cu doborîrea lui. Capa­citatea pe care au arătat-o guver­nanții noștri în rele nu va putea fi atinsă nici pe departe de pute­rea și priceperea lor de-a scoate cazul statului și economia națio­nal­ă din mocirla în care le-au bă­­f­bat. De­ aceia zic că pe aci le va veni pedeapsa. Să trecem acum la a doua cate­gorie de cinci plăgi, la acelea pe care le-am numit patologice sadea. *■" Mai îngrozitoare prin tragicul ei ți mai potopitoare decât toate este tuberculoza, oftica. Ea face la noi atâtea pustiiri încât mă tem că sun­tem cel mai tuberculizat popor din lum­e. Și nu e de mult așa. Flagelul sa întins numai de la mărirea o­­rașelor noastre care sunt cuiburi­­ de murdărie și de viață neligieni­că, iar de la război încoace a luat proporții uriașe, în raport cu în­grămădirea gunoaelor, a prafului, a noronelor, a lipsei de apă și a ali­mentării scumpe. Praga tinde să devie o catastrofă națională. A doua din această categorie și a șaptea la număr e alcoolismul care și el s’a întețit de după răz­boi. De unde, acum vre-o 15 ani, eram socotiți al patrulea din lume, nu ne-am mira dacă o statistică bine făcută ne-ar arăta că ne-am ridicat în rang pe scara alcooliz­­istului. Unit cu tuberculoza, el e în stare să stârpească un neam pur și simplu, trecându-l mai întâi prin­­ tragedia imbecilizării. In Africa și în America s-au întâmplat deja de acestea. Pun în rândul al optulea plaga prin excelentă națională a malariei, a frigurilor palustre, care nu bân­tue pretutindeni, dar unde bân­tue pustiește, prezentând și ea teri­bila stare de imbecilitate prin de­generare înainte de stingerea po­pulației. O anexă la plaga a opta e pelagra. Mai rămân două ca să încheiem­eeria. Una bântue de curând și e blestemul firei împotriva unei a­­numite categorii de târgoveți și­­ târgovete a acelei părți căzută în stare de parazitim și de împuțina­re morală și intelectuală. Am pu­tea zice că e plaga menită să mă­ture gunoaele sociale. E vorba de uzul narcoticelor, al opiului, morfi­nei, cocainei și eterului, care de la o vreme s’a lățit grozav în amin­tita pătură socială. Trebue totuși să fim atenți la stupidul obicei al imi­tației, care poate da acestei plăgi, cu timpul, o mare întindere. A zecea, și una din cele mai în­grijitoare, atât prin urmările ei cât și pr­er; întinderea ei cu totul ex­cepțională, o formează bolile lu­mești dimpreună cu relele deprin­deri genitale ale tineretului fraged. Dacă tuberculoza nu cuprinde de­cât o parte a populației, o minori­tate încă, e teamă că boalele lu­mești ating majoritatea, poate o puternică majoritate. Sunt pesi­miști cari cred că 8 din 10 inși au fost sau sunt atinși de această ne­norocire. E un alt dezastru. Ce-i de făcut și cui să ne adre­săm ca să ia măsuri ? Să nu vă mirați dacă voi îndrepta apelul meu către politiciani, cari fiind o rasă foarte rapace și egoistă, au interes să păstreze neamul și să-l fie sănătos ca să aibă ce exploata Altfel dimpreună cu pomul piere și parazitul Dar publicul? Știri și eu! I. Teodorescu \ Oscilările leului de emoție nu public fi­ce tevatură de teorii printre economiștii zilei când se întâmplă leului să se urce de la 8.04 la 8.0S centime franceze sau să scadă de la 7.99 la 7.98 ! Și cu toate astea biata centimă franceză e și ea paralitică cel puțin pe jumătate, ast­fel tn­edt oscilările leului sunt de or­dine infinitezimală. Pe vremea când leul era, ca să zic așa, vițel de aur, oscilări de la 0.95 la 1.06 nu ne impresionau mai de­loc, de­și diferența aceasta s'ar cifra as­tăzi cu patru lei, întregi­mu bani și fracțiuni de ban. Se vede că eram pe atunci țară sănătoasă care nu ne prea sinchiseam de orice va­riație barometrică. O zi mai caldă, o zi mai rece, cel mult un mic gu­turai și basta ! Acum o simplă adiere neînsemnată ne urcă la slava ceru­­lui sau ne trântește la pământ. E că organismul nostru economic a ajuns intr'un hal de isterie nemai­pomenit. Intr'o singură privință ne ținem tari, ca acel hidalgo cerșetor care în­tinde cu dispreț pentru donator o mâ­nă mândră, tratăm de sus capitalul străin. Sau mai exact suntem ca a­­cel bolnav curios care ar primi cu răceală capul de chinină binefăcă­toare dacă farmacistul­­ Vor da gra­tis iar medicul i-ar plăti el costul vi­zitei. Cu toate astea oscilațiile aces­tea minime, dar totuși extrem de sen­­sibile pentru noi, ale leului, preves­tesc furtună. Numai dacă ar fi ur­mată de o plloaie de a­ur! INDEX Delimitarea frontierei româno-cehoslovace „TAăove Noviny”” infor­mează că membrii ro­mâni din comisia de deli­mitare sosiți la Bratisla­va au conferit, sub preșe­dinția reprezentantului italian Pelicelli, cu dele­gația ceh­oslovacă. Un a­­cord a fost realizat cu pri­vire la furnitura materia­lului de hotărnicire. Oglinda zilei U­n prost — Un prost. A fost 24 de ani casier și acum il îngroapă cu dricul primăriei, neutru că tt'a­g 4» nrfflie fa O Ancheta mixtă în Basarabia Guvernul a dorl­it să trimită o anchetă mixtă în Basarabia pen­tru a cerceta cazul impușcărei în­vățătorului român Iordanov. Au fost delegați cu ancheta procurorul general al Curtei de apel din Chi­șinău și șeful poliției militare din ministerul de războiu. Publicând a­­ceastă știre, „Viitorul" o­ însoțește de următoarea declarație : „Oricât de vinovat ar fi fost Iordanov și oricât de activă ar fi fost contribuția lui în comploturile și atentatele din Basarabia, guver­nul e hotărît să pedepsească în mod exemplar pe aceia cari­­ ar fi împușcat fără vreun motiv temei­nic, de evadare". Foarte frumoasă declarație. Nu ne-ar rămâne acum decât să aș­teptăm rezultatele anchetei și­ sancțiunile. Iată însă că în acelaș număr "în care ia o atitudine atât de obiecti­vă față de acest caz, cu câteva rânduri mai sus, „Viitorul“ afirmă în chipul cel mai categoric că Ior­danov a fost vinovat, că a fugit de sub escortă, că a fost somat să stea și că numai după aceea a fost împușcat. Atunci ce rost mai are și acea­stă atitudine ipocrită Și întreaga anchetă ? Dacă guvernul e fixat de pe acum asupra faptelor, desi­gur că e fixat și asupra rezultatu­lui anchetei. Și atunci, la ce bun toată păpușeria ? Numai pentru a arunca praf în ochii Iumei ? PAN Ocupația franceză in Ruhr Sus, căpitanul DUVERT, comisarul guvernului francez la Essen­ jos, locotenentul DURIEU, care a coman­dat detașamentul francez care, fiind înconjurat la uzinele Krupp, de o mare massv de lucrători agresivi, a trebuit să tragă asupra mulțimei, făcând numeroase victime. azl: Pagina Femeii Groaznic cutremur de pă­mânt în Persia PESTE 4000 DE VICTIME Londra, 30. — In Persia au avut loc teribile cutremure de pământ. După știri sosite din Indii, ar­e peste 4.000 de morți. Șase sate au fost distruse. Consfătuirea majorităților PARLAMENTARII RUGAȚI LA VIE LA ȘEDINȚE înainte de a se deschide ori șe­dința Camerei deputații din ma­joritate au fost convocați la­ o con­sfătuire, care s’a ținut în sala Bi­bliotecei. P. «V. SRIATIANIT » ț ștri deputaților majoritari' că’ nu stau la ședință, ci pleacă prea de­vreme de la Cameră. Din această cauză, Camera se descomplectează și nu se poate lucra. Astfel , con­tinui d. V. Brătianu, eri, ședința a trebuit să se ridice mai de­vreme de orele 5, deși era mult de lucru. Roagă pe deputați majoritari să stea până la sfârșitul ședințelor ca să se poată­ trece toate proectele ce sunt destinate a fi votate în această sesiune, ca să nu mai fie nevoe a se prelungi sesiunea și peste 5 Iu­nie. D. V. P. SASSU roagă de aseme­nea pe deputați să stea la ședințe spre a se vota proectul contra spe­culei. Roagă de asemenea pe deputații comisiunei financiare să lucreze în comisiune spre a trece proectul de lege pentru lichidarea averilor su­pușilor foști inamici, iar restul să stea in incintă. Aplanarea diferendului româno-ungar Bruxelles 30« (Bailor)«— Ambasadorul Japoniei A­­tlasi, a reușit să apla­neze in mod fericiți ches­tiunea diferendului ro­­mân­o-ungar, referitor la Transilvania. * Pentru înțelegerea telegramei de mai sus, al cărei entusiasm il lă­săm pe sama agenției transmiță­­toare, până când vom cunoaște a­­mănuintele aranjamentului, — tre­buie să amintim următoarele: Optiații unguri cari au moșii in Ardeal, adică proprietarii de moșii din Ardeal cari au optat pentru ce­tățenia ungară, au protestet pe lân­gă Consiliul Societăței Națiunilor, contra exproprieri moșiilor lor. Aceasta în baza tratatului de pace, care le asigura acest avut. Guvernul ungar, în susținerea a­­cestui protest, a pretins că chiar de s-ar admite că guvernul român era în drept să facă exproprierea, apoi e în tot cazul dator să plătească moșiile expropriate, după valoarea lor actuală. Guvernul român a combătut a­­ceastă teză, susținând și dreptul său de a face reforma agrară și dreptul său de a nu despăgubi pe­­ ambii ma­mi­rabil decât despăgubește pe pro­priii săi supuși. Ministrul Japoniei la Bruxelles a fost însărcinat cu raportul asupra acestei chestiuni. Luând cunoștință de dânsul Consiliul societăței na­țiunilor a amânat pronunțarea sa asupra diferendului până la viitoa­rea sa sesiune, a recomandat însă și României și Ungariei ca să în­cerce o înțelegere amiabilă. In acest scop delegați ai ambelor țări s’au întâlnit zilele acestea la Bruxelles unde au lucrat sub pre­sident ministrului Japoniei de a­­colo. Discuțiunile lor, așa rezultă din telegrama de mai sus, au dus la o înțelegere. Așteptăm să cu­noaștem amănuntele acesteia, pen­tru ca să ne putem pronunța asu­pra ei. _ începând ti Bm­e „Pagina Sepiilor“ fotografiile școla­rilor meritași va publica de ""dar încăerarea Intre deputați Ședința de la Ședința se deschide la orele 3 și 30 d. a. Prezidează d. M. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii: V. Brătianu, V. P. Sassu, dr. C. Ange­­lescu, general Moșoiu. Lt. Cosma. D. V. Brătianu depune mai multe proecte de legi. D. ministru DR. C. ANGELESCU depune proectul de lege pentru pri­mirea fundației „Nicolae Iorga“. D. președinte ORLEANU anunță convocarea Marelui Colegiu electo­ral pentru ziua de 1 Iunie spre a alege un episcop de Argeș. SITUAȚIA IN BASARABIA D. DR. JIANU cere tablourile de ofițerii și soldații asasinați la gra­nița Nistrului de bolșevici și tâl­hari. D. IACOBESCU arată că procuro­rul de Cetatea Albă Calomfirescu, a fost transferat la Ism­­ail pentru că a înfierat și protestat și a deschis ac­țiune publică contra acelor cari au comis ilegaliatăți ca: schingiuiri a­­sasinate etc. Arată că un căpitan de jandarmi care a comis asasinate... D. președinte ORLEANU. Nu vă permit să aruncați acuzația de asasinat unui om absent. Aruncați discreditul asupra admi­nistrației țării, fără dovezi. Nu vă permit. Vă voi retrage cuvântul. Zgomot protestări la opoziție. D. IACOBESCU continuă a­ și des­­volta comunicarea arătând cele ce se petrec tn Basarabia. D. președinte ORLEANU: Nu vă mai permit continuarea unor astfel de aserțiuni. VOCI la opoziție: Spune adevărul. D. președinte ORLEANU: Adevă­rul ți va stabili ancheta. Eu nu per­mit să se acuze aoi oameni absenți. D. IACOBESCU continuă a arăta ce au făcut funcționarii ac­tivi in Basarabia, ceea­ ce -l, determinat pe psiom­onul Caromfirescu sa descli­­dă acțiune publică. Drept răspuns, ministrul de justiție a transferat pe procuror la Ismail. Acesta a demi­sionat. . Cere d-lui ministru de justiție să nu amestece politica in magistra­tură. » * * Se repetă votul rămas eri nul la proectul de lege prin care ministe­rul de război este autorizat a ceda comunei Brăila un teren spre a se împroprietări de mobilizații. Proectul este admis. ESCLUDEREA D-LOR MIHALACHE ȘI MADGEARU Se supune discuțiunei Camerei 30 Mai­­ 23 raportul comisiunei disciplinare prin care d-nii I. Mihalache și V. Madgearu sunt excluși dela 10 șe­dințe. D. I. MIHALACHE. Nu simt ne­voe să mă apăr. Simt nevoe să a­­răt de ce am spus Săriți hoții! Când am văzut deputații liberali urcând la tribună să voteze legea Reșiței am avut intuiția că se co­mite un furt de miliarde în dauna statului. Am avut aceiași impresie ca și atunci când au votat’o averes­­canii. Căci Reșița, d-lor.... D. PREȘEDINTE. Nu aveți cu­vântul decât spre a vă apăra de ce ați rostit acele cuvinte. „O PORCĂRIE“ O furtună se iscă. Opoziția e în picioare. D. GR. FILIPESCU. — Asta în­trece orice margini. Asta e o por­cărie. (Furtună la majoritate). D. PREȘEDINTE ORLEANU, vă chem la ordine. SE COMITE UN FURT ! D. MIHALACHE. - Mă voi a­­păra cum știu eu, nu cum vrei d-ta. ,Mi procedat la fel ca averesca­­nii când ați părăsit parlamentul cu noi, ca să nu se comită acest FURT" (spune cu energie hunt u­nui țărănist). Protestări la majori­tate. Ovații la opoziție. D. PREȘED. ORLEANU, vă iau cuvântul. 1 P. M'hal­ydic lovește violent cu pumnul în tribună și spune ceva cu violență președintelui. LUPTA INTRE OPOZIȚIONIȘTI ȘI LIBERALI­zare d. chestor Mano­­lescu-Strunga să-l dea jos cu forța pe d. Mihalache Acesta se cramponează de tribună. Ca un om iar toți deputații țărăniști și naționaliști care vor să dea jos pe d. Strunga. Se încinge o luptă între ma­joritari și opoziție. nizare. Nu, un exemplu: Steaua Ro­mână avea 49 la sută capital romă­­­nesc iar 51 la țntă era in portofo­liul lui Deutsche Bank, banca de în­credere a imperiului german. Și cu acest chip Steaua Română făcea po­­litica pe care i-o dicta guvernul ger.­­mani. Căci cele 51 la sută din portofo­liul lui Deutsche Bank erau imobili­zate, iar restul putea fluctua. Căci credeți drv. că e suficient ca acțiunile să fie nominative și mâine românești? Nu.. Ele se pot negocia pe sub mâ­­nă. Și atunci, unde e românizarea ? Ați­ fi romanizat-o când ați fi dat statului acțiunile Reșiței (aplauze frenetica la opoziție). Apoi de ce n’ați anulat emisiunea Averescu? O. V. P. SASSU: Credeți că se pu­­tea face? INTERESUL BĂNCILOR LI­BERALE D. MADGEARU: Evdceni că da Dar n’ați făcut-o căci aveați și dv. — adică băncile liberale — o bună parte din aceste acțiuni. Ați fi naționalizat Reșița dacă ați fi pus-o în slujba intereselor statu­lui. Dacă unind-o cu Hune­doara ați fi creiat o citadelă puternică și românească a forului. Azi d. Veith este român căci s’a viutilizat. (Mare ilaritate). D-sa s’a plecat în fața stăpânului finanței liberale. Ei, ați românizat deci Reșița? Nu. Am avut dreptate dar când am spus că n’ați romanizat Reșița ci ați „Weitheizat-o“. Când ați fi românizat-o? Când ați fi socializat-o în favoarea statului așa cum pre­conizam în parlamentul averescan și cum aplaudați dv. liberalii. ERAU IN OPOZIȚIE... D. SASSU: N’am aplaudat a­­ceasta. V. MADGEARU : Citește din „Monitorul Oficial“ și arată c’am aplaudat. Dar, excluderea mea își are tâlcul ei. Ați adus proectul con­tra speculei, care de fapt,este o protejare a adevăraților speculanți De aceea mă excludeți. Se pune la vot cu bile raportul de excludere a d-lui Madgearu și este admis. împotriva speculanților Se ia în discuție proectul de lege contra speculei. D. V. V. PELLA, raportor, citește expunerea de motive. D­ OROVEANU descrie proporțiile pe cari le-a luat în toate domeniile, specula. In special la stațiile clima­terice și balneare specula a luat­ proporți­i fantastice. Arată ce se petrece la Mehadia, unde proprietar al hotelurilor e sta­tul. D. V. P. SASSU. Antreprenorii spe­­culau cu preturile camerelor. Am luat măsuri să se exploateze în re­­gie. Am fixat prețuri rezonabile. D. OROVEANU. Dar eu vă vorbesc din experiență. Am dat arvună pe un preț și direcția băilor mi-a spus că-mi restitui arvuna, căci s’a­scum­­pit tariful. D. V. P. SASSU. Am revocat mă­­sura. D.­OROVEANU. Mă declar mulțu­mit. Trecând la desvoltarea discursu­lui arată că chiar ajutorii de pri­mari ai Capitlei se uită contra guver­nului ca să nu înfrâneze specula. Cere să se ia măsuri pentru ofte­­nirea lemnelor. (Citiți continuarea tm. vag. Il-a) Redeschiderea ședinței Incăerarea Se redeschide după 5 minute. D. președinte ORLEANU: D. Mad­­gearu are cuvântul. 1 Opoziția protestează. D. MIHALACHE: Eu cred că este o chestie de bun simț, umanitate și cavalerism să mă lase să­ vorbesc. D. ORLEANU: Vom ridicat cu­vântul! D-le Madgearu, nu vorbiți? Pun la vot raportul de excluderea d-lui Mihalache.­­ Deputații majoritari pleacă să vo­­­­teze. D. Mihalache & urnele șl le a­­runcS. D. Manolescu Strunga îl îmbrân­cește și vrea să-l alunge. D. Mi­­­­halache se opune. D. Mano­lescu lovește pe d. Mi­halache, acesta iI dă cu o urnă In­­ cap. 1 Sare d. Gr. Fîlîpescu în ajutorul­­ d-lui Mihalache care cu ajutorul d-lui Fîlîpescu șl îmbrâncind pe d. Mano­lescu Strunga reușește să­ se degajeze, i­­ar deputații dîntr’o tabără și alta. Lupta ajunge în dreptul băncei ] ministeriale. Miniștrii fug de în­­­­căerare. D. Gr. Filipescu este luat în­­ brațe de trei deputați liberali iar­e d. Manoilescu­-Strunga îl lovește­­ în cap. ^ Sare d. Leanca țărănist, care , degajează pe d. Gr. Filipescu. , Scandalul Ia proporții enorme. j Deputații se încaieră. Se formează două tabere. 1 Ședința se suspendă.­­ D. președinte ORLEANU. D-l Mi­halache să părăsească ședința. Aces­­ta refuză. D. PREȘEDINTE: Vă voi da a­­fără D.­ GR. FILIPESCU: Să poftit D. D. Gr. Filipescu se așează la stân­ga d-lui Mihalache și d. Leanca la dreapta. Deputații opoziționiști în­conjoară pe d. Mihalache. Se renun­ță la evacuarea cu forța a d-lui Mi­halache. SĂRIȚI, HOȚI­I 1 Se redeschide apoi imediat și se­­ procedează la votarea raportului de 1 j excludere a d-lui Mihalache. Opoziția strigă în tot timpul vo­tării: Săriți hoții! Săriți hoții! ] 1 ms[j. * CUVÂNTAREA D-LUI MAD­GEARU D. V. MADGEARU, în apărare, în­treabă pe d. președinte ce înțelege prin apărare, ca să știe cum să vorbească. D. președinte ORLEANU: Să vă apărați de ce ați pronunțat cuvin­tele de ori. Altfel vă ridic cuvântul. D. MADGEARU: Știu eu că sunteți d-vtră aci prototipul arbitrarului. Mare zgomot și protestări la ma­joritate. D. președinte ORLEANU: Retrac­tați aceste cuvinte. D. MADGEARU: Dacă așa este! Eu/ n’am întrebuințat cuvinte neparl­a­­­mentare. Am spus doar că ați „Vei/ b­izat“ Reșița. Și voi dovedi că, ași, este. D. Madgearu descrie apoi lupta pe care liberalii au dus-o contra guve­r­­nului Averescu care lăsa Reșița în stăpânirea lui Veith. Și dv. ar a făcut azi la fel. Veith a fost și a rămas și azi stăpânul Reșiței. Gu­vernul de azi nu a fost consecvent cu cele ce preconiza partidul liberal, ori în opoziție. Politica guvernului are pentru Ro­mânia o importantă capitală. Și deși știți aceasta, n’ați făcut nimic ca să apărați interesele statului în politica fierului. A rămas la discreția d-lui Veithh. CUM S’A ROMÎNIZAT „REȘIȚA“ Să examinăm cum ați românizat Reșița. Ați făcut ca 50 la sută din capital ' sa fie românesc. El și 1 Asta e româț­ ZIARUL „DIMINEAȚA“ CUPON DE PREMII No. 74­9P de cupoane consecutive predate Administrației zia­rului „DIMINEAȚA“, dau dreptul la CINCI BONURI pentru participarea Citito­rilor la tragerea marilor premii gratuite Inclusiv patru case noi, acordate cititorilor noștri ! Păstrați acest Cupon

Next