Dimineaţa, iunie 1923 (Anul 20, nr. 5950-5978)
1923-06-01 / nr. 5950
Plăgile noastre Cu totul "deosebite "de acelea ce au lovit Egiptul faraonilor, după cum ne spune „Exodul“; plăgile care lovesc și rod țara noastră pot fi socotite tot în număr de zece, împărțite în două categorii de câte cinci, prima categorie,fiind de ordine morală-economică, a doua de ordine patologică propriu zisă. Aș pune la temelie și ca generatoare de multe și variate rele plaga analfabetizerului, de care poporul românesc suferă mai grozav decât oricare altul, cu atât mai grozav cu cât unele țări au izbutit să se vindece complect de ea. Căci este evident că a doua plagă, politicianizmul, se naște și se îngrașă din cea d intâi. La un popor luminat plaga aceasta e foarte inofensivă, chiar când există totuși cu toată răspândirea științei de carte. La noi, fără îndoială, ea bântue în raport direct cu analfabetizmul. Din colaborarea acestor două naște ilegalizmul și apoi obscurantizmul, a patra plagă morală ivită în România Mare cu o forță și intensitate necunoscute în vechea țară, oricât am categorisi-o. Plaga a cincea ce ne-a căzut pe cap e valuta redusă la mai nimic, care poate să devie în cele din urmă pedeapsa politicianizmului și să sfârșească cu doborîrea lui. Capacitatea pe care au arătat-o guvernanții noștri în rele nu va putea fi atinsă nici pe departe de puterea și priceperea lor de-a scoate cazul statului și economia națională din mocirla în care le-au băfbat. De aceia zic că pe aci le va veni pedeapsa. Să trecem acum la a doua categorie de cinci plăgi, la acelea pe care le-am numit patologice sadea. *■" Mai îngrozitoare prin tragicul ei ți mai potopitoare decât toate este tuberculoza, oftica. Ea face la noi atâtea pustiiri încât mă tem că suntem cel mai tuberculizat popor din lume. Și nu e de mult așa. Flagelul sa întins numai de la mărirea orașelor noastre care sunt cuiburi de murdărie și de viață neligienică, iar de la război încoace a luat proporții uriașe, în raport cu îngrămădirea gunoaelor, a prafului, a noronelor, a lipsei de apă și a alimentării scumpe. Praga tinde să devie o catastrofă națională. A doua din această categorie și a șaptea la număr e alcoolismul care și el s’a întețit de după război. De unde, acum vre-o 15 ani, eram socotiți al patrulea din lume, nu ne-am mira dacă o statistică bine făcută ne-ar arăta că ne-am ridicat în rang pe scara alcoolizistului. Unit cu tuberculoza, el e în stare să stârpească un neam pur și simplu, trecându-l mai întâi prin tragedia imbecilizării. In Africa și în America s-au întâmplat deja de acestea. Pun în rândul al optulea plaga prin excelentă națională a malariei, a frigurilor palustre, care nu bântue pretutindeni, dar unde bântue pustiește, prezentând și ea teribila stare de imbecilitate prin degenerare înainte de stingerea populației. O anexă la plaga a opta e pelagra. Mai rămân două ca să încheiemeeria. Una bântue de curând și e blestemul firei împotriva unei anumite categorii de târgoveți și târgovete a acelei părți căzută în stare de parazitim și de împuținare morală și intelectuală. Am putea zice că e plaga menită să măture gunoaele sociale. E vorba de uzul narcoticelor, al opiului, morfinei, cocainei și eterului, care de la o vreme s’a lățit grozav în amintita pătură socială. Trebue totuși să fim atenți la stupidul obicei al imitației, care poate da acestei plăgi, cu timpul, o mare întindere. A zecea, și una din cele mai îngrijitoare, atât prin urmările ei cât și prer; întinderea ei cu totul excepțională, o formează bolile lumești dimpreună cu relele deprinderi genitale ale tineretului fraged. Dacă tuberculoza nu cuprinde decât o parte a populației, o minoritate încă, e teamă că boalele lumești ating majoritatea, poate o puternică majoritate. Sunt pesimiști cari cred că 8 din 10 inși au fost sau sunt atinși de această nenorocire. E un alt dezastru. Ce-i de făcut și cui să ne adresăm ca să ia măsuri ? Să nu vă mirați dacă voi îndrepta apelul meu către politiciani, cari fiind o rasă foarte rapace și egoistă, au interes să păstreze neamul și să-l fie sănătos ca să aibă ce exploata Altfel dimpreună cu pomul piere și parazitul Dar publicul? Știri și eu! I. Teodorescu \ Oscilările leului de emoție nu public fice tevatură de teorii printre economiștii zilei când se întâmplă leului să se urce de la 8.04 la 8.0S centime franceze sau să scadă de la 7.99 la 7.98 ! Și cu toate astea biata centimă franceză e și ea paralitică cel puțin pe jumătate, astfel tnedt oscilările leului sunt de ordine infinitezimală. Pe vremea când leul era, ca să zic așa, vițel de aur, oscilări de la 0.95 la 1.06 nu ne impresionau mai deloc, deși diferența aceasta s'ar cifra astăzi cu patru lei, întregimu bani și fracțiuni de ban. Se vede că eram pe atunci țară sănătoasă care nu ne prea sinchiseam de orice variație barometrică. O zi mai caldă, o zi mai rece, cel mult un mic guturai și basta ! Acum o simplă adiere neînsemnată ne urcă la slava cerului sau ne trântește la pământ. E că organismul nostru economic a ajuns intr'un hal de isterie nemaipomenit. Intr'o singură privință ne ținem tari, ca acel hidalgo cerșetor care întinde cu dispreț pentru donator o mână mândră, tratăm de sus capitalul străin. Sau mai exact suntem ca acel bolnav curios care ar primi cu răceală capul de chinină binefăcătoare dacă farmacistul Vor da gratis iar medicul i-ar plăti el costul vizitei. Cu toate astea oscilațiile acestea minime, dar totuși extrem de sensibile pentru noi, ale leului, prevestesc furtună. Numai dacă ar fi urmată de o plloaie de aur! INDEX Delimitarea frontierei româno-cehoslovace „TAăove Noviny”” informează că membrii români din comisia de delimitare sosiți la Bratislava au conferit, sub președinția reprezentantului italian Pelicelli, cu delegația cehoslovacă. Un acord a fost realizat cu privire la furnitura materialului de hotărnicire. Oglinda zilei Un prost — Un prost. A fost 24 de ani casier și acum il îngroapă cu dricul primăriei, neutru că tt'ag 4» nrfflie fa O Ancheta mixtă în Basarabia Guvernul a dorlit să trimită o anchetă mixtă în Basarabia pentru a cerceta cazul impușcărei învățătorului român Iordanov. Au fost delegați cu ancheta procurorul general al Curtei de apel din Chișinău și șeful poliției militare din ministerul de războiu. Publicând această știre, „Viitorul" o însoțește de următoarea declarație : „Oricât de vinovat ar fi fost Iordanov și oricât de activă ar fi fost contribuția lui în comploturile și atentatele din Basarabia, guvernul e hotărît să pedepsească în mod exemplar pe aceia cari ar fi împușcat fără vreun motiv temeinic, de evadare". Foarte frumoasă declarație. Nu ne-ar rămâne acum decât să așteptăm rezultatele anchetei și sancțiunile. Iată însă că în acelaș număr "în care ia o atitudine atât de obiectivă față de acest caz, cu câteva rânduri mai sus, „Viitorul“ afirmă în chipul cel mai categoric că Iordanov a fost vinovat, că a fugit de sub escortă, că a fost somat să stea și că numai după aceea a fost împușcat. Atunci ce rost mai are și această atitudine ipocrită Și întreaga anchetă ? Dacă guvernul e fixat de pe acum asupra faptelor, desigur că e fixat și asupra rezultatului anchetei. Și atunci, la ce bun toată păpușeria ? Numai pentru a arunca praf în ochii Iumei ? PAN Ocupația franceză in Ruhr Sus, căpitanul DUVERT, comisarul guvernului francez la Essen jos, locotenentul DURIEU, care a comandat detașamentul francez care, fiind înconjurat la uzinele Krupp, de o mare massv de lucrători agresivi, a trebuit să tragă asupra mulțimei, făcând numeroase victime. azl: Pagina Femeii Groaznic cutremur de pământ în Persia PESTE 4000 DE VICTIME Londra, 30. — In Persia au avut loc teribile cutremure de pământ. După știri sosite din Indii, are peste 4.000 de morți. Șase sate au fost distruse. Consfătuirea majorităților PARLAMENTARII RUGAȚI LA VIE LA ȘEDINȚE înainte de a se deschide ori ședința Camerei deputații din majoritate au fost convocați la o consfătuire, care s’a ținut în sala Bibliotecei. P. «V. SRIATIANIT » ț ștri deputaților majoritari' că’ nu stau la ședință, ci pleacă prea devreme de la Cameră. Din această cauză, Camera se descomplectează și nu se poate lucra. Astfel , continui d. V. Brătianu, eri, ședința a trebuit să se ridice mai devreme de orele 5, deși era mult de lucru. Roagă pe deputați majoritari să stea până la sfârșitul ședințelor ca să se poată trece toate proectele ce sunt destinate a fi votate în această sesiune, ca să nu mai fie nevoe a se prelungi sesiunea și peste 5 Iunie. D. V. P. SASSU roagă de asemenea pe deputați să stea la ședințe spre a se vota proectul contra speculei. Roagă de asemenea pe deputații comisiunei financiare să lucreze în comisiune spre a trece proectul de lege pentru lichidarea averilor supușilor foști inamici, iar restul să stea in incintă. Aplanarea diferendului româno-ungar Bruxelles 30« (Bailor)«— Ambasadorul Japoniei Atlasi, a reușit să aplaneze in mod fericiți chestiunea diferendului româno-ungar, referitor la Transilvania. * Pentru înțelegerea telegramei de mai sus, al cărei entusiasm il lăsăm pe sama agenției transmițătoare, până când vom cunoaște amănuintele aranjamentului, — trebuie să amintim următoarele: Optiații unguri cari au moșii in Ardeal, adică proprietarii de moșii din Ardeal cari au optat pentru cetățenia ungară, au protestet pe lângă Consiliul Societăței Națiunilor, contra exproprieri moșiilor lor. Aceasta în baza tratatului de pace, care le asigura acest avut. Guvernul ungar, în susținerea acestui protest, a pretins că chiar de s-ar admite că guvernul român era în drept să facă exproprierea, apoi e în tot cazul dator să plătească moșiile expropriate, după valoarea lor actuală. Guvernul român a combătut această teză, susținând și dreptul său de a face reforma agrară și dreptul său de a nu despăgubi pe ambii mamirabil decât despăgubește pe propriii săi supuși. Ministrul Japoniei la Bruxelles a fost însărcinat cu raportul asupra acestei chestiuni. Luând cunoștință de dânsul Consiliul societăței națiunilor a amânat pronunțarea sa asupra diferendului până la viitoarea sa sesiune, a recomandat însă și României și Ungariei ca să încerce o înțelegere amiabilă. In acest scop delegați ai ambelor țări s’au întâlnit zilele acestea la Bruxelles unde au lucrat sub president ministrului Japoniei de acolo. Discuțiunile lor, așa rezultă din telegrama de mai sus, au dus la o înțelegere. Așteptăm să cunoaștem amănuntele acesteia, pentru ca să ne putem pronunța asupra ei. _ începând ti Bme „Pagina Sepiilor“ fotografiile școlarilor meritași va publica de ""dar încăerarea Intre deputați Ședința de la Ședința se deschide la orele 3 și 30 d. a. Prezidează d. M. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii: V. Brătianu, V. P. Sassu, dr. C. Angelescu, general Moșoiu. Lt. Cosma. D. V. Brătianu depune mai multe proecte de legi. D. ministru DR. C. ANGELESCU depune proectul de lege pentru primirea fundației „Nicolae Iorga“. D. președinte ORLEANU anunță convocarea Marelui Colegiu electoral pentru ziua de 1 Iunie spre a alege un episcop de Argeș. SITUAȚIA IN BASARABIA D. DR. JIANU cere tablourile de ofițerii și soldații asasinați la granița Nistrului de bolșevici și tâlhari. D. IACOBESCU arată că procurorul de Cetatea Albă Calomfirescu, a fost transferat la Ismail pentru că a înfierat și protestat și a deschis acțiune publică contra acelor cari au comis ilegaliatăți ca: schingiuiri asasinate etc. Arată că un căpitan de jandarmi care a comis asasinate... D. președinte ORLEANU. Nu vă permit să aruncați acuzația de asasinat unui om absent. Aruncați discreditul asupra administrației țării, fără dovezi. Nu vă permit. Vă voi retrage cuvântul. Zgomot protestări la opoziție. D. IACOBESCU continuă a și desvolta comunicarea arătând cele ce se petrec tn Basarabia. D. președinte ORLEANU: Nu vă mai permit continuarea unor astfel de aserțiuni. VOCI la opoziție: Spune adevărul. D. președinte ORLEANU: Adevărul ți va stabili ancheta. Eu nu permit să se acuze aoi oameni absenți. D. IACOBESCU continuă a arăta ce au făcut funcționarii activi in Basarabia, ceea ce -l, determinat pe psiomonul Caromfirescu sa desclidă acțiune publică. Drept răspuns, ministrul de justiție a transferat pe procuror la Ismail. Acesta a demisionat. . Cere d-lui ministru de justiție să nu amestece politica in magistratură. » * * Se repetă votul rămas eri nul la proectul de lege prin care ministerul de război este autorizat a ceda comunei Brăila un teren spre a se împroprietări de mobilizații. Proectul este admis. ESCLUDEREA D-LOR MIHALACHE ȘI MADGEARU Se supune discuțiunei Camerei 30 Mai 23 raportul comisiunei disciplinare prin care d-nii I. Mihalache și V. Madgearu sunt excluși dela 10 ședințe. D. I. MIHALACHE. Nu simt nevoe să mă apăr. Simt nevoe să arăt de ce am spus Săriți hoții! Când am văzut deputații liberali urcând la tribună să voteze legea Reșiței am avut intuiția că se comite un furt de miliarde în dauna statului. Am avut aceiași impresie ca și atunci când au votat’o averescanii. Căci Reșița, d-lor.... D. PREȘEDINTE. Nu aveți cuvântul decât spre a vă apăra de ce ați rostit acele cuvinte. „O PORCĂRIE“ O furtună se iscă. Opoziția e în picioare. D. GR. FILIPESCU. — Asta întrece orice margini. Asta e o porcărie. (Furtună la majoritate). D. PREȘEDINTE ORLEANU, vă chem la ordine. SE COMITE UN FURT ! D. MIHALACHE. - Mă voi apăra cum știu eu, nu cum vrei d-ta. ,Mi procedat la fel ca averescanii când ați părăsit parlamentul cu noi, ca să nu se comită acest FURT" (spune cu energie hunt unui țărănist). Protestări la majoritate. Ovații la opoziție. D. PREȘED. ORLEANU, vă iau cuvântul. 1 P. M'halydic lovește violent cu pumnul în tribună și spune ceva cu violență președintelui. LUPTA INTRE OPOZIȚIONIȘTI ȘI LIBERALIzare d. chestor Manolescu-Strunga să-l dea jos cu forța pe d. Mihalache Acesta se cramponează de tribună. Ca un om iar toți deputații țărăniști și naționaliști care vor să dea jos pe d. Strunga. Se încinge o luptă între majoritari și opoziție. nizare. Nu, un exemplu: Steaua Română avea 49 la sută capital romănesc iar 51 la țntă era in portofoliul lui Deutsche Bank, banca de încredere a imperiului german. Și cu acest chip Steaua Română făcea politica pe care i-o dicta guvernul ger.mani. Căci cele 51 la sută din portofoliul lui Deutsche Bank erau imobilizate, iar restul putea fluctua. Căci credeți drv. că e suficient ca acțiunile să fie nominative și mâine românești? Nu.. Ele se pot negocia pe sub mână. Și atunci, unde e românizarea ? Ați fi romanizat-o când ați fi dat statului acțiunile Reșiței (aplauze frenetica la opoziție). Apoi de ce n’ați anulat emisiunea Averescu? O. V. P. SASSU: Credeți că se putea face? INTERESUL BĂNCILOR LIBERALE D. MADGEARU: Evdceni că da Dar n’ați făcut-o căci aveați și dv. — adică băncile liberale — o bună parte din aceste acțiuni. Ați fi naționalizat Reșița dacă ați fi pus-o în slujba intereselor statului. Dacă unind-o cu Hunedoara ați fi creiat o citadelă puternică și românească a forului. Azi d. Veith este român căci s’a viutilizat. (Mare ilaritate). D-sa s’a plecat în fața stăpânului finanței liberale. Ei, ați românizat deci Reșița? Nu. Am avut dreptate dar când am spus că n’ați romanizat Reșița ci ați „Weitheizat-o“. Când ați fi românizat-o? Când ați fi socializat-o în favoarea statului așa cum preconizam în parlamentul averescan și cum aplaudați dv. liberalii. ERAU IN OPOZIȚIE... D. SASSU: N’am aplaudat aceasta. V. MADGEARU : Citește din „Monitorul Oficial“ și arată c’am aplaudat. Dar, excluderea mea își are tâlcul ei. Ați adus proectul contra speculei, care de fapt,este o protejare a adevăraților speculanți De aceea mă excludeți. Se pune la vot cu bile raportul de excludere a d-lui Madgearu și este admis. împotriva speculanților Se ia în discuție proectul de lege contra speculei. D. V. V. PELLA, raportor, citește expunerea de motive. D OROVEANU descrie proporțiile pe cari le-a luat în toate domeniile, specula. In special la stațiile climaterice și balneare specula a luat proporții fantastice. Arată ce se petrece la Mehadia, unde proprietar al hotelurilor e statul. D. V. P. SASSU. Antreprenorii speculau cu preturile camerelor. Am luat măsuri să se exploateze în regie. Am fixat prețuri rezonabile. D. OROVEANU. Dar eu vă vorbesc din experiență. Am dat arvună pe un preț și direcția băilor mi-a spus că-mi restitui arvuna, căci s’ascumpit tariful. D. V. P. SASSU. Am revocat măsura. D.OROVEANU. Mă declar mulțumit. Trecând la desvoltarea discursului arată că chiar ajutorii de primari ai Capitlei se uită contra guvernului ca să nu înfrâneze specula. Cere să se ia măsuri pentru oftenirea lemnelor. (Citiți continuarea tm. vag. Il-a) Redeschiderea ședinței Incăerarea Se redeschide după 5 minute. D. președinte ORLEANU: D. Madgearu are cuvântul. 1 Opoziția protestează. D. MIHALACHE: Eu cred că este o chestie de bun simț, umanitate și cavalerism să mă lase să vorbesc. D. ORLEANU: Vom ridicat cuvântul! D-le Madgearu, nu vorbiți? Pun la vot raportul de excluderea d-lui Mihalache. Deputații majoritari pleacă să voteze. D. Mihalache & urnele șl le aruncS. D. Manolescu Strunga îl îmbrâncește și vrea să-l alunge. D. Mihalache se opune. D. Manolescu lovește pe d. Mihalache, acesta iI dă cu o urnă In cap. 1 Sare d. Gr. Fîlîpescu în ajutorul d-lui Mihalache care cu ajutorul d-lui Fîlîpescu șl îmbrâncind pe d. Manolescu Strunga reușește să se degajeze, iar deputații dîntr’o tabără și alta. Lupta ajunge în dreptul băncei ] ministeriale. Miniștrii fug de încăerare. D. Gr. Filipescu este luat în brațe de trei deputați liberali iare d. Manoilescu-Strunga îl lovește în cap. ^ Sare d. Leanca țărănist, care , degajează pe d. Gr. Filipescu. , Scandalul Ia proporții enorme. j Deputații se încaieră. Se formează două tabere. 1 Ședința se suspendă. D. președinte ORLEANU. D-l Mihalache să părăsească ședința. Acesta refuză. D. PREȘEDINTE: Vă voi da afără D. GR. FILIPESCU: Să poftit D. D. Gr. Filipescu se așează la stânga d-lui Mihalache și d. Leanca la dreapta. Deputații opoziționiști înconjoară pe d. Mihalache. Se renunță la evacuarea cu forța a d-lui Mihalache. SĂRIȚI, HOȚII 1 Se redeschide apoi imediat și se procedează la votarea raportului de 1 j excludere a d-lui Mihalache. Opoziția strigă în tot timpul votării: Săriți hoții! Săriți hoții! ] 1 ms[j. * CUVÂNTAREA D-LUI MADGEARU D. V. MADGEARU, în apărare, întreabă pe d. președinte ce înțelege prin apărare, ca să știe cum să vorbească. D. președinte ORLEANU: Să vă apărați de ce ați pronunțat cuvintele de ori. Altfel vă ridic cuvântul. D. MADGEARU: Știu eu că sunteți d-vtră aci prototipul arbitrarului. Mare zgomot și protestări la majoritate. D. președinte ORLEANU: Retractați aceste cuvinte. D. MADGEARU: Dacă așa este! Eu/ n’am întrebuințat cuvinte neparlamentare. Am spus doar că ați „Vei/ bizat“ Reșița. Și voi dovedi că, ași, este. D. Madgearu descrie apoi lupta pe care liberalii au dus-o contra guvernului Averescu care lăsa Reșița în stăpânirea lui Veith. Și dv. ar a făcut azi la fel. Veith a fost și a rămas și azi stăpânul Reșiței. Guvernul de azi nu a fost consecvent cu cele ce preconiza partidul liberal, ori în opoziție. Politica guvernului are pentru România o importantă capitală. Și deși știți aceasta, n’ați făcut nimic ca să apărați interesele statului în politica fierului. A rămas la discreția d-lui Veithh. CUM S’A ROMÎNIZAT „REȘIȚA“ Să examinăm cum ați românizat Reșița. Ați făcut ca 50 la sută din capital ' sa fie românesc. El și 1 Asta e româț ZIARUL „DIMINEAȚA“ CUPON DE PREMII No. 749P de cupoane consecutive predate Administrației ziarului „DIMINEAȚA“, dau dreptul la CINCI BONURI pentru participarea Cititorilor la tragerea marilor premii gratuite Inclusiv patru case noi, acordate cititorilor noștri ! Păstrați acest Cupon