Dimineaţa, iunie 1923 (Anul 20, nr. 5950-5978)
1923-06-08 / nr. 5957
S de necrezet! Restauratorii Capitalei nu speculează. Cine ne jupoae e Statul, bine i-a zis, cine i-a zis, cum i-a zis! Câteva cifre Am în fața mea unul din cele mai extraordinare documente din câte mi-a fost dat să văd. E un comunicat al restauratorilor din Capitală a cărui citire m’a uimit. Să vedeți și dv. dacă am dreptate. Credința generală este că cei ce ne ajută să ne umplem stomacurile o fac cu jupuirea pieței noastre. E o tragică dilemă din care nu putem eși, de aceea ne si plângem amar N’a existat rasă de negustori împotriva căreia să se fi ridicat atâtea dese și vehemente protestări din partea publicului ca acela a birtașilor. Iată însă ce spun și ei — și trebue să-i ascultăm. „ Dacă am câștiga așa de mult, zic ei, am vedea deschizându-se birturi noi. Din contra, multe din cele vechi s’au închis, din cauza pierderilor. E destul să cităm pe Frascati, Wilson, Royal, Excelsior, Oswald, Enache. Nu există nici un caz ca un restaurant să fie deschis prin acordări de filoderme, căci nu dă mâna. Restaurantul Continental a fost abandonat după doi ani de pierderi consecutive. Marele restaurant Cina, cu 5 milioane capital, nu va da dividende, iar restaurantele Arta Culinară, Metropol, Europa, Elisée și Modern n’au dat, pe anul 1922, decât un beneficiu, pentru toate laolaltă, de lei 382-926. E de necrezut ! Atunci In punga cui intră foloasele birturilor, de scumpetea cărora cu drept cuvânt ne plângem? Restauratorii răspund că ele intră în casa statului căci pe când beneficiile lor pe anul trecut n’au fost decât de lei 382,926. Statul a încasat în același timp, din taxele de consumație de 10 la sută, suma de lei 3,349,373. Prin urmare la fiecare fel de mâncare pe care-1 consumăm, folosul birtașului e de una și a Statului de zece, adică dacă pentru o salată plătim 20 de lei, din câștig la birtașul o parte și statul 10! Mă mir totuși că comunicatul ignorează încă pe doi căpcăuni cari ne supune: intermediarii și producătorii, încât bietul consumator, de mână cu restauratorul, e asaltat de o bandă de fiare în fruntea căreia statul stă“ ca un leu năprasnic, producătorul ca un tigru feroce și intermediarul ca o hienă oribilă. Iată ce pleace, în fond, așa zisa lege a speculei, care tocmai pe leu și pe tigru îl lasă nesupărați. Tot e bine c’am aflat-o. De aceia, parafrazând o nostimă frază a lui Dimitrie Sturdza, vom zice $1 noi statului fată de acest straniu și neașteptat document pe care ni-1 furnizează restauratorii Cantalei. Bine ti-a spus, cine ti-a spus, cum ti-a spus—știti, Mihalache. I. T. '". Condamnatul la muțenie UN PROFESOR DIN BASARABIA S CONDAMNAT LA NU MAI VORBEASCA Ne-am trecat mereu la ochi, am citit de câteva ori și totuși nu ne venea sa credem, așa de extraordinar ni se părea cazul. Un ziar publică o sentință prin care: „contrar ordinului No. 6294 din 17 II 1923, d. general comandant militar al Basarabiei a hotărât ca profesorul lorddchescu Nicolae să fie pentru, totdeauna oprit de a mai vorbi in adunări, t Cu ce s’a făcut vinovat acest biet profesor pentru ca să fie lovit de o pedeapsă pe care degeaba am căuta-o tn codurile de legi din Congo beau Cafreria ? Profesorul Iordăchescu e antiliberal și nu e antisemit. Deci, nu poate fi decât un blsevic foarte primejdios. Că e un profesor eminent, că posedă o cultură aleasă, aceasta îi agravează vina un loc de a i-o ușura. Să nu cânți osanale guvernului actual, să nu strigi „Jos Jidanii“ și să nu spargi capete sau măcar geamuri evreiești, apoi așa ceva merită mult mai mult decât o simplă interdicție de a vorbi. Gluma la o parte, dar e hidos și extrem de revoltător ceea ce se petrece in Basarabia cu sprijinul și încurajarea patentă a guvernului, care mu vede prăpastia ce o sapă între Basarabia ș vechiul regat. N. N. Donațiunea Bolnavu Ziarul liberal „înfrățirea“, din Cluj publică următoarele cu privire la „donațiunea“ d-lui Bolnavu : „Acum câteva luni gazetele din București au anunțat că un domn Vasiliu-Bolnavu, mare bogătaș din Ploești a făcut o donație de 12 milioane cu scopul foarte frumos de a se ridica un cămin pentru studenți. Mișcarea studențească era atunci in toiul ei. Plângerile studenților găsiseră un ecou in opinia publică și din mai multe părți au venit banii pentru a înlesni traiull studențimei. Dar printre donatorii sinceri și cinstiți a fost loc să se strecoare și câțiva indivizi cari sub pretextul că fac o donație „pentru cultură“ încercau să-și facă afacerile. Căci vremurile acestea de după război ne-au învățat să cunoaștem o mulțime de plăgi. Propagandiști culturali, îmbogățiți de război, speculanți și acum o alta nouă și care prin urâțenie le întrece pe toate plaga donatorilor farsori, adică a acelora cari la adăpostul unei donațiuni un scop de binefacere sau de cultură urmăresc să facă afaceri bănești“. Azi: Papa Femeii Instantaneele noastre Concursul hipic kla O-soara general Boles și d in»8 Bildiresa; obs*ar«»ie Lloyd George pentru pacea ci Rusia Un senzațional articol al fostului premier Cum trei sule urmă «chiestia »loyd George, fostul prim-ministru al Angliei, este în ultimul timp mult criticat și atacat de acei cand nu înțeleg politica lui democratică, a atât de opusă celeia pe care necesietățile războiului l-au silit s-o ducă în tot timpul lui. Cu toate acestea nu se poate uita că Lloyd George a f fost unul din făuritorii victoriei, ba se poate spune că fără energia și perseverența lui, războiul ar fi fost pierdut cu mult înaintea intervenției Americei. E natural deci ca glasul unui asemenea om să aibă în tot cazul ecou ti în tara lui, și pretultinderii unde nu trebuie uitat și nu se poate uita, cât de înțelept și de perspicace a fost în politica sa. E de aceia ti lesne de înțeles sensatia pe care a făcut-o In toată lumea, ultimul său articol intitulat pentru " pacea cu Rusia" și din care dăm mai jos părțile esențiale. SOVIETELE ȘI NAȚIUNEA RUSA Fostul premier începe prin a arăta că episodul bolșevic apasă ca orice teroare revoluționară, ca un vis urât, asupra lumei. Dar când luăm atitudine față cu guvernul sovietic, nu trebue să uităm niciodată că pentru noi nu e atâta vorba de guvernul bolșevic, cât de poporul rus și că în acest moment guvernul bolșevic e singura punte spre puternica națiune rusă. Câtă vreme singur acest guvern reprezintă autoritatea în Rusia, orice act dușmănos contra Ius păgubește toată țara rusească. Experiența anului 1919 ne-a demonstrat că nu not lutea contra unui guvern, fără a lovi întreaga națiune. Și boicotarea comercială a Rusiei, a avut atunci de efect, că întreg poporul rus a contractat ura contra noastră. ȚARISMUL CAUZA SOVIETE. 3 LOR D Lloyd George amintește că poporul rus merită recunoștința biruitorilor. Dacă azi fructele din Rusia sunt amare, trebuie căutată cauza. Cei cari azi refuză orice contact cu actualii guvernanți ai Rusiei, par a crede că regimul trecut al ei, a fost o despotic bună și blândă. Ei uită că nu bolșevicii au construit fortăreața Petropavlovsk și nici nu au săpat cazematele ei. Siberia ca azil pentru criminalii politici, nu a fost inventată de bolșevici, nici pogromurile. Afară de aceasta nu trebuie să uităm că revoluția a fost cauzată de corupția și incapacitatea regimului țarist și de suferințele și umilințele pe cari ele le-au adus Rusiei în decursul marelui război. Cetiți Memoriile d-lui Paleologue, fostul ambasador al Franței la Petrograd. EROISMUL RUȘILOR IN RĂZBOI Din aceste memorii veți afla că brava armată rusească, în cele mai critice momente, se găsea fără muniții, arme, mijloace de transport, adesea și fără hrană. Niciodată n’au luptat pentru țara lor, soldați mai curagioși, mai dispuși să se jertfească, decât tinerii țărani, din armatele rusești ale anilor 1914, 1915 și 1916- Milioane dintre liști au pierit. După rapoartele ofițerilor tariști, în 1916 erau deja cinci milioane de morți. In realitate numărul lor a fost mult mai mare. Adesea intrau cu bâte în foc și înaintând luau armele camarazilor morți. CORUPȚIA TARISMULUI Azi știm—continuă Lloyd George—de ce Rusia nu a avut arme, nu a avut muniriL nu a avut vagoane. Iată câteva pasagii din cartea d-lui Paleologue: „Lipsa de munition însemnează că artileria joacă un rol neînsemnat in bătălie. Toată greutatea luptei apasă asupra infanteriei și urmarea e o oribilă risipă de vieți omenești. Acum câteva zile unul din aghiotanții marelui duce Sergiu a spus, atașatului zeu militar Berlin: „Plătim v’ AeAo administrației noastre, cu sângele oamenilor noștri“. Cam în acelaș timp marele duce Sergiu, inspectorul general al artileriei, a spus ambasadorului fancez: „Când mă gândesc că acest exces de lipsă de capacitate, este totas sistemul nostru aristocratic , poate arăta, aș dori să fiu un republican“. Dacă un mare duce vorbea astfel la începutul anului 1915, ce trebuie să fi cugetat un țăran soldat în 1917, când milioane de camarazi de-ai săi, au fost uciși de acest exces de lipsă de capacitate ? AMINTIRILE LUI LLOYD GEORGE Și fostul premier continuă : Jmi amintesc încă bine de rapoartele noastre de pe frontul rusesc. Ele erau o lectură zdrobitoare și umpleau inima cetitorului de milă pentru milioanele de bravi, cari erau victimele venalității și stupidității celor de sus. Grozavele ferife de vieți omenești, erau tratate de șefii militari, cu cea mai mare indiferență, și când ofițerii noștri (englezi) atrăgeau îngrijorați atenția asupra enormelor pierderi, cari îi umpleau de groazii, v. si dgfea obicinuit următorul răspuns: —„De asta să nu, vă faceți nici o grijă. Oameni avem slavă Domnului destui“. Un răspuns care te înfiora când îl citiai. Iată cauzele pentru cari poporul rus s’a răzvrătit după doi ani și jumătate, colb afară, pe câmpul de răzbun și ce părinții și frații au nefirat și ei acasă la această răzvrătire. „Batiusca iar îi părăsise și mercenarii lui îi trădaseră". CORUPȚIE, vncurie și trădare Și Lloyd George adaugă : „E o josnică și oribilă poveste de companie, vncurie și trădare. „Miliocui din banii englezești și franțuzești au fost întrebuințați pentru mituiri cinice și fățișe, pe când soldații ducea lipsă în tranșee, de cele ce trebuiau cumpărate pentru acest bard, și ofereau pieptul lor gol, sub care bateau inimi curajoase, celei mai grozave artilerii a sumei. Dacă măcar restul banilor ar fi fost bine întrebuințat, tot ar fi fost de ajuns pentru a feri armata de nimicire. Dar nimeni nu se interesa de altceva decât de mărimea sumelor de mituire. Aceasta părea scopul principal al întregului spectacol și numai mituirea s'a dovedit a fi bine organizată. Au fost și oameni cinstiți și reali, cari isi făceau datoria către tara lor disperată și prădată, dar erau neputincioși în curentul general de coruptie. Nu e de mirat deci, că un mare industriaș care era ocupat in ministerul de război, a prezis in Iunie 1915, iată cu această complectă incapacitate a țarismului, „o revoluție urmată de zece ani de anarhie". O profesie care s’a realizat cu o spăimăntătoare exactitate." Și Lloyd George încheie această zguduitoare parte a expunerii sale, cu următoarele cuvinte: ..Nu e îmbucurător să-ți amintești de aceste grozave episoade, cari dezvăluie trădarea fată cu o fidelitate până la moarte. Dar privirea aceasta Înapoi e necesară, dacă vrei să »edezi just evenimentele- Nimic nu se aseamănă cu furia unui popor, care află Intr’o zi cum s’a abuzat zi cu zi de încrederea lui- Răzbunarea a fost desigur grozavă, dar grozavă și rușinoasă a fost și provocațiunea SI pentru dreapta judecată aceasta trebuie avut in vedere". LUMIIN TREBUE PACEA Lloyd George aprobă guvernul Baldwin și pe lordul Curzon că tratează cu guvernul sovietic. Dacă s’ar refuza tratative cu Rusia, cum s’ar putea trata cu guvernul din Angora, vinovat de masacrele omenești cunoscute. Trebue să facem pace in lume și nu o putem face, ștergând de pe lista vizitelor noastre, națiuni întregi, pentru că guvernele lor se poartă rău. Și după ce arată nevoia pentru Anglia, a schimbului comercial cu Rusia, fostul premier englez revine la ideea sa favorită spunând: „Peste toate considerațiunile economice însă, merge trebuința de pace a lumei. Trebuie să ne obicinuim cu ideia că sovietele sunt și rămân la cârma Rusiei, de ne place aceasta sau de nu ne place. Și trebue să ne spunem că cel puțin unul sau celalt din uriașii bărbați, cari guvernează azi Rusia, va rămâne multă vreme la putere. Oi cât mai repede vom recunoaște aceasta, cu atât mai repede lumea va găsi drumul spre adevărata valace" LLOYD GEORGE Atentate în Bulgaria Asasinarea unor polițiști la Sofia și a comandantului militar din Kiustendil Atentatele sunt opera macedo-revoluționarilor și comuniștilor SOFIA. 6 . Aseară, organele polițienești din Sofia au Întreprins o razare cu intențiunea de a prinde pe agenții comitetului suprem-macedo-revoluționar, veniți în Capitală pentru a comite atentate politice. In momentul însă când comisarul Veselinof, ofițerul de sergenți Stefanoff și sergentul Lilos, verificau actele de identitate ale persoanelor ce se aflau în restaurantul piața nouă, două persoane, care se crede că sunt macedoneni, și-au făcut apariția pe ușa restaurantului începând să tragă focuri de revolver asupra polițiștilor. Ofțerul de poliție Stefanov și sergentul Lilof au fost omorâți. Asasinii au reușit să dispară fără nici o urmă. ASASINATUL DIN KUSTENDIL SOFIA. 6. — Eri muncitorii de la fabricile și depozitele de tutun din orașul Kiustendil, cari se află în grevă, au convocat o întrunire publică pentru a explica populației motivele ce i-au determinat să părăsească lucrul. Printre alți oratori a vorbit și anarhistul G. Iliei, care a atacat cu multă violentă guvernul, Îndemnând populatiunea să se răscoale contra dictaturii întronată de d. Stamboliisky. ASASINATUL Comandantul militar al orașului, căpitanul Smarafagangief care se afla in sala de întrunire, întrucât la Kustendil există stare de asediu, a somat pe Ilief să-și întrerupă cuvântarea. Acesta refuzând, a fost declarat arestat. In momentul însă când era scos din sală, Ilief care era înarmat, a tras câteva focuri de revolver asupra căpitanului Siaaralaganffief care a murit pe loc. Asasinul a reușit să fugă fără urm năt Studentă reintră la cursuri întrunirea studenților în medicină Incriminări pentru eșuarea mișcări loi, a avut loc la „Cantina studenților în medicină“ din str. Gutenberg o ședință sub poresidenția d-lui I. Simionescu, președintele societății studenților in medicină. D. I. SIMIONESCU apune că mișcarea din diferite motive nu a putut avea efectul dorit și că în acest caz crede că ar trebui consultate și celelalte facultăți pentru o soluție comună. Vorbește apoi studentul Popescu din anul IV care arată că reintrarea la cursuri e necesară, cerînd să se intervie pentru ridicarea pedepselor celorlalți studenți eliminați. VINA PROFESORILOR NICOLAU Ca student anul V, arata că începutul mișcărei a avut un motiv primordial, nu chestia antisemită, ci o situație morală și materială a studențimei care a găsit însă în incidentul de la Cluj momentul destinderei. Arată că mișcarea a avut ca prim eșec, votarea constituției și că ea nu e decât victima politicianismului de conducere care a speculat-o în favoarea sa. Adaugă că desinteresarea din partea profesorilor cărora le revine o parte din responsabilitatea situației prezente, a făcut ca cele 7 luni să se piardă și să sufere nu numai studenții, dar societatea de care sunt legați, țara și progresul în totul. Indiee evidențiind că generația tânără trebue să urmeze calea spre progres prin muncă, singura condițiune de consolidare culturală și națională a țării.Cere intrarea la cursuri. REINTRAREA LA CURSURI ODAGESCU, student anul V, arată că fată de numărul studenților din 10 Decembrie, cei cari mai sunt in luptă astăzi sunt o cantitate foarte mică, și cere reintrarea la cursuri. Studentul AMARAZEANU arată vina comitetului in conducerea pușcărei și cere ca studenții să nu intre la cursuri. Mai vorbesc alți studenți cari cer reintrarea la cursuri. Se pune la vot p și marea majoritate a studenților e pentru reînceperea cursurilor. Pentru aceasta comitetul va interveni la decanat, cerând și acordare de examen pentru toamnă și absolvirea celor pedepsiți. LA POLITECHNICA Singură politehnica e în situație mai dificilă, acolo lucrările fiind mult întârziate. Totuși zilele acestea se va convoca intrunirea generală e studenților școalei de politehnici spre a revendica completarea lucrărilor și acordarea de examene pentru toamnă. In acelaș sens se va ține întrunirea studenților teologi. La toate celelalte facultăți se țin cursuri normale. COMUNICATUL STUDENȚILOR MEDICINIȘTI dri studenții mediciniști au trimis un comunicat ziarelor prin care anunță că în urma hotărîrilor luate în întrunirea comitetului mediciniștior, studenții in medicină vor reintra în la cursivi. i Refacerea Capitalei Un nou plan de organizare. — Comisia mixtă. — Lipsa de bani D. dr. Costinescu, in urma mai multor întrevederi cu d. Niculescu- Dorobanțu prefectul județului, a căzut de acord să alcătuiască o comisie mixtă care să elaboreze un nou plan de organizare și sistematizare a Capitalei. MEMBRII COMISIEI Membrii comisiei mixte sunt d-nii: doctor Costinascu primarul Capitalei, Berceanu, ing. I. Ionescu și Ing. Köbler membrii în comisia interimară, dr. Staicovici medicul șef al Capitalei, medicii veterinari Vasile Dinulescu directorul abatorului comunal și inginerii C. Sfințescu, Dimopol Enăceanu și Săvulescu din partea primăriei. Din partea județului Ilfov au fost numiți d-nii Niculescu-Dorobanțu, prefectul județului, Gh. Piteșteanu, dr. Atanasiu, dr. Stoica și ing. Dumitrescu. Secretar al comisiei a fost numit d. I. Roban secretarul general al primăriei. PLANUL LUCRĂRILOR Comisia se va întruni prima oară în ziua de Vineri 15 Iunie la orele 5 d. a. în localul primăriei. Comisia mixtă, va avea de studiat noul program care are 13 puncte și anume: Va stabili până unde va trebui întinsă raza orașului și că raza orașului va putea fi întinsă până în actuala linie a forturilr cuprinzând : zona centrală, zon sub-urbană și zona rurală a Capitalei. Apoi aplicarea pe teren a noei zone, facerea regulamentului de parcelare a întregei regiuni, un nou regulament al construcțiilor, și un nou regulament al căilor de comunicație. Trasarea șoselelor, a liniilor ferate in vederea înființărei de gări noui, și fixarea traseului pentru liniile de tramvaie; Reglementarea și înființarea unui regim al cârciumilor, și reglementarea serviciului plantațiilor. Alcătuirea unui program edilitar privitor la aducerea apei, la facerea de nouă canale, de băi populare, asanarea bălților din jurul Capitalei și încurajarea grădinilor publice destinate pentru sporturi și jocuri gimnastice. Stabilirea unui cartier industrial, facerea unui nou spital de izolare pentru bolile contagioase, case pentru copii găsiți, azile pentru orfani și bătrâni Ultimul punct al progresului e privitor la organizarea poliției comunale, și a poliției în genere, pentru o mai bună aplicare a legilor și regulamentelor comunale și județene. LIPSA DE BANI Noul program destul de bogat și de interesant va necesita totuși o foarte mare sumă de bani. Inițiatorii comisiei mixte, d-nii dr. Costinescu și I. Niculescu-Dorobanțu, datorită legăturilor personale pe care le au cu guvernul și în deosebi cu primisi ministru «I ministru de finanțe, speră să poată vă nu Înfăptui tot programul de lucru pe care l-am arătat mai sus, dar să-i dea ființă și o bună îndrumare pentru acei ce vor urma. Ni s’a afirmat, că inițiatorii vor avea în înfăptuirea planului lor și ajutorul bănesc al Statului, fără de care munca comisiei mixte va fi zadarnică. R. C. D. De la Academie La Academia română a rămas de complected locul de președinte, devenit vacant prin moartea lui Dimitrie Onciul. Unii dintre academiciani intenționau să aleagă pe d. N. Iorga, dându-i astfel prilejul să renunțe la demisia d-sale din această înaltă instituție culturală. Alți membri ai Academiei Insă voesc să aleagă președinte pe d. Jacob Negruzzi, actual secretar general, iar în acest loc să He diet d. Părvan. Aceiași academiciani au decis să trimeată o delegație în frunte cu d. P. Poni, la d. Iorga, spre a-l ruga să revină asupra demisiei d-sale din Academie. CITITI pmrol literar ZIARUL „DIMINEAȚA“ CUPON DE PREMII No. 8190 de cupoane consecutive predate Administrației ziarului „DIMINEAȚA", dau dreptul la CINCI RONURI pentru participarea Cititorilor la tragerea marilor premii gratuite inclusiv patru case noi, acordate cititorilor noștri Păstrați acest Cupon