Dimineaţa, octombrie 1923 (Anul 20, nr. 6072-6100)

1923-10-28 / nr. 6099

BUCUREȘTI, Sărindar 9—11­8 pagini + fondat In 1904 tie Const, MILLE încep deficitele bugetare? Fără îndoială că cea mai senza­țională știre a momentului e că bud­getul, care dela 1916 se încheia me­reu cu excedente, fără a mai socoti și vremurile de dinainte, de data a­­ceasta, cu toate legile nou- fiscale și cu toată echilibrarea lui pe hâr­tie, începe a da deficite, și încă groase. Dela 1 Aprilie și până la 30 Septembrie încasările au fost cu 500 de milioane sub prevederi! Desmințirea „Viitorului** e o mis­tificare, căci dacă e adevărat că în­casările anului curent nu sunt mai mici decât cele dîn epoca corespun­zătoare a anului trecut și impozite­le directe dau oarecari sporuri, fată de prevederile bugetare suntem un deficit. Pe noi lucrul nu ne surprinde. Poate să-l surprindă numai pe d.­­Vintilă Brătianu, ceea ce nu dove­­d­ește de loc în favoarea d-sale ori­cât de mod­ești am voi să ne cre­dem. Deficitul era natural, fatal. Nu trebuia să fii nici prea cărturar, nici cărturăreasă, ca să-I prevezi Guvernul socotise insă că se pu­teau da cepuri no­i în butoiul eco­nomiei naționale fără a-l umplea prealabil, fără să fi luat mai întâi măsuri ca avuția publică să crească. Ei bine, minuni mai cu seamă în materie financiară, nu se întâmplă. Singure cifrele nu se pretează la scamatorii. Două și cu două au fă­cut și vor face pururea numai pa­tru. Pe lângă stagnarea, și am putea chiar zice darea înapoi a producții­lor de tot soiul, mai e încă o prici­nă pentru care prin­cepul dat de guvern nu curge, ci numai se pre­linge până ce scurgerea lichidului va înceta, în curând, cu desăvârși­re : este scumperea mereu crescân­­dftă a traiului, — încă una din minu­­nnile făgăduite de guvern, oftenirea, care nu s’a produs, ci dimpotrivă. De aci decurg în mod inexorabil două urmări: criza de numerar și deficitele bugetare. Căci de unde în anul trecut de pildă se cereau, să zicem 8—10 mil­liarde încontinuu, în zilnică circu­lație spre a se face față nevoilor traiului tuturor, astăzi cifra este a­­­­proape îndoită. Aproape fiecare din noi e silit să-și fie necontenit mo­bilizate toate mijloacele monetare ca să trăiască de la o zi la alta. Și astfel depozitele de prin bănci se sleesc, bursa e năpădită de oferte fată de o cerere ngrjisemnată, banii nu mai ajung pentru îmbrăcăminte, ghete, lemne, mâncare și alte tre­­buinți. De aci dar groaznica criză de numerar și, în al doilea rând, deficitul bugetar. Butoiul gol nu mai poate da ni­mic statului, ba îi sună doagele și pentru economia națională. Toate argumentele ce s’au adus până acum întru necesitatea spori­­rei producției pentru ca criza leu­lui și criza economică să înceteze, nu vor fi valorat cât acest deficit monstru ce se arată pentru prima oară în finanțele țării de vre-o zece ani încoace, tocmai când se credea, sau cel puțin se afirma, că s’a pus regulă în ele șî s’a echilibrat buge­tul! Dacă nici acum cei chemați și plătiți ca să priceapă, nu vor înțe­lege, alte semne $1 mai rele nu vor întârzia să se arăte. I. TEODORESCU Vizitele delegaților Ligii Națiunilor Dinei­ de la Ministerul de externe Audiența la rege După cum am anunțat, eri a sosit în Capitală delegația Ligei Națiu­nilor în frunte cu Sir Erik Drum­mond, secretarul general al Ligii Națiu­nilor. Dată fiind importanța acestei vi­zite, guvernul a căutat să alcătu­iască un program de primire cât mai variat In curstul daminetei oaspeții noș­tri, cond­uși de către d. Atta Con­­stantinescu, șeful de cabinet al d-lui ministru de externe, și de d. M. Costescu, secretar de legație, atașat pe lângă delegațiune, au vi­zitat orașul. ÎNTREVEDEREA de la externe La orele 11 dim. Sir Erik Drum­mond s-a dus la ministerul de ex­terne. Mol­i-sa a avut o lungă in­­trevedre cu d. I. G. Duca, minis­tru de externe. Cu această ocazie secretarul Li­gii Națiunilor a făcut d-lui minis­tru de externe o lungă expunere a stadiului lucrărilor Ligii Națiunilor, examinând și problemele cari inte­resează tara noastră. In cursul Intrevedrei Sir Erik Drummond a pus in cunoștință pe d. I. G. Duca ca chestiunea trata­tivelor pentru împrumutul Ungariei. D-sa a expus d-lui maistru de externe punctul de vedere al Li­gă tn ce privește controlul între­­buințărei banilor. DEJUNUL DE LA D. BRATIANU La orele 1 d. a. a avut loc un dejun oferit de d. Brătianu. Din delegația sosită n’au luat parn­e la acest­­ dejun decât Sir E­­rik Drummond și d. Mantoux. Ceilalți membri ai delegației au dat dejunul la Capsa. In afară de d. I. G. Duca au mai luat parte la dejun și d-nii Mano­­lescu Râimniceanul și Dissescu, de­­egatii noștri la Liga Națiunilor. AUDIENTA LA REGE In cursul diminetei Sir Erik Drummond va fi primit de rege și împreună cu membrii delegației va fi reținut la dejun. Seara va avea loc la Legația en­gleză un dineu oferit de Sir Her­bert Dearling, Ministrul Angliei. ESCURSIA LA SINAIA Duminică oaspeții vor pleca in excursiune la Sinaia. Imnl dimineață Sir Erik Drumond Împreuna ca membrii delegației vor pleca spre Budapesta. După cum aflăm din sursă diplo­matică e vorba ca delegații Ligei Națiunilor să se ducă și la Viena, unde vor rămâne spre a controla activitatea reprezentantului de a­­colo al Ligei Națiunilor. DINEUL DE LA MINISTERUL DE EXTERNE Aseară a avut loc dineul de gală oferit de ministerul de externe în onoarea delegaților Ligii Națiuni­lor. In sala de recepții a ministerului de externe în jurul aceleași mese se găseau împreună distinșii oas­peți străini cu membrii guvernu­lui nostru. D.­­I. G. Duca a prezi­dat După dineu, în jurul oaspeților noștri, s’a discutat numai politică internă și mai ales despre rema­niere*. Au asistat: Sir Eric Drummond, d-nii: Raul Mantoux, Marcel Hoden, George Popovid, miss Howard $i miss Zohustone. Din partea guvernului d-nii: Al. Constantinescu, dr. Anghelesci­, I. G. Duca, general Moșoiu­, G. G. Mârzescu, I. Nistor, I. Inculet și 3. Th. Florescu. Din partea ministerului de exter­ne d-nii Atta Constantinescu, I. Trăsnea-Greceanu, directorul Pro­tocolului, N. Dianu, directorul Pre­sei, Dem. Georgescu N. N. Filodor, secretar general, Ollănascu, Al. Bilciurescu și Ștefan Popescu, D. Mișu, ministrul palatului, d. gene­ral Paul Anghelescu și d. general Er. Nicoleanu, prefectul poliției. La ora 11 și un sfert dineur a luat sfârșit. — I. N. — E. B. 1) Sir Erik Drummond, secreta­rul general al Ligei Națiunilor; 2) d. Mantoux, șeful secției politice al Ligei Națiunilor; 3) d. Costiescu Ghica, delegatul ministerului nostru de Externe. Relațiile româno­­iugoslave UN COMUNICAT AL LEGAȚIEI JUGOSLAVE Din partea Legațiunei Regale iBerbo-Croato-Slovenă, suntem ru­lați a comunica următoarele : ,Ziarul „Tribunei" din Belgrad, în care au fost reproduse artico­lele publicate contra României, nu este nici organ oficios, nici al pre­ședintelui ConsUiului. Singurul ziar oficios este „Sa­ma prava". De cbutei, deja cu ocazia unei polemici de presă ce a avut loc la Belgrad, acum câtăva vreme, Pre­ședinția Consiliului a dat un comu­nicat oficial astfel întocmit : „O parte a presei noastre a pu­blicat în mod tendențios informa­­țiuni, potrivit cărora președinția Consiliului de miniștri ar fi având ziare proprii, ca de exemplu: „Tri­buna­", „Balkan", etc., făcând-r­ăspunzătoare de conduita acestor jurnale. „Președinția Consiliului de mi­niștri declară, odată pentru tot­deauna, că nu poaedă și idei nu aspiră nici un ziar." Ogil trodoi zilei Unde ești Nae, că te caut de un ceas. Nu vezi ! Sunt ue verandă». Reprimarea contrarevoluției din Grecia Numeroase personalități militare și politice arestatate Atena. 26. (Rador) — In mod o­­ficial se anunță că revolta din Sa­lonic s’a terminat. Ultimile forțe rebele s’au predat ori lângă Chilia­­dir. Colonelul Ziras și alți doi colo­nei au fugit spre frontiera greco­­sârbă. Mișcarea a fost reprimată așa­dar, în toată Macedonia. Guvernul a dispus ca aeroplane să împrăștie o proclamație către soldați și ofițeri, cerându-le să se supue după pilda garnizoanelor din Drama și Soros. Guvernul cere su­punere în 14 de ore în caz contrar va lua toate măsurile de represiune. La Atena continuă arestările. Au fost arestați generalii Baltas și Cu­res. De asemenea a fost arestat Scarlatos fost ministru, Matesis șeful poliției din Pireu și zece a­genți. Se crede că rebelii din Pe­­loponez se vor supune după ce vor afla că celelalte garnizoane s’au supus. Ziarele anunță că perchezi­ția de la domiciliul lui Metaxia a dovedit că s’a pregătit un com­plot vast, găsindu-se listele persoa­nelor care trebuiau să formeze noul guvern și listele acelora cari tre­buiau să fie proscriși. Flota a blo­cat Peloponezul. Populația din Pe­­loponez se arată refractară la agi­tațiile rebelilor. Ziarele laudă gu­vernul care face sforțări pentru restabilirea ordinei în Peloponez fără vărsare inutilă de sânge. Complot republican Atena 20. (Rador). — Ziarele favorabile gene­­ralului Metaxas publică destăinuiri privitoare la un complot al generalu­lui Pangalos șeful arma­tei din Tracia. Pangalos ar fi trimis o telegramă cifrată comandanților de divizii în care îi îndeamnă să se asocieze la planul lui de­ a proclama repu­blica, imediat ce regele va pleca la Belgrad. Generalul Metaxas a­­flănd de acest plan, Va adus la cunoștința guver­nului, care l-a pus sub su­praveghere pe generalul Pangalos. Ziarele afirmă că ministrul Serbiei la Atena a declarat guver­­nului grec că în caz dacă s-ar produce lovitura de stat armata sârbă va ocu­pa Salonicul și va înainta spre Atena* Trei mari incendii in județul Vlașca Două sate și o pădure in flăcări GIURGIU. 26. — Un puternic in­cendiu s’a declarat azi în comuna Letca-Nouă. Focul s’a comunicat cu o iuțeală extraordinară din cauza furajelor ce se aflau strânse în curțile oamenilor. Flăcările au cu­prins casele și gospodăriile a 50 de locuitori, distrugându-le complect. O mare cantitate de cereale a fost arsă; foarte multe vite, sur­prinse de incendiu In grajduri și șoproane, au fost carbonizate. Cercetările au stabilit că focul se datorește neglijentei copiilor locui­torului Preda Badea. Pagubele simt mari. Jandarmii din sat continuă ancheta. * * * Un alt incendiu s’a declarat a­­seară in pădurea statului, Comana. Pădurea fiind uscată, focul s’a în­tins cu mare iuțeală. Autoritățile comunale au cerut ajutorul regimentului 22 artilerie de la Mateu­, Brava. Soldații au reușit să localizeze incendiul *** Astă seară, Vineri, pe la ora 6, un al treilea incendiu s’a declarat în com­. Bălănoaia, lângă Giurgiu. Pâ­nă în momentul când vă telefonez au ars șase case, iar focul conti­nuă și se întinde. S’au cerut ajutoare de la Giurgiu, de unde a plecat secția de pom­pieri. Primul procuror Titu Dimi­­trescu și secretarul prefecturii Di­­mitriu au plecat la fața locului pen­tru anchetă. Focul nu s’a localizat până în a­­cest moment. Pagubele sunt mail. t Desființarea comandamentului militar al Basarabiei D. general Mărdărescu, ministru de războiu, a h­otărit desființarea comandamentului militar al Basa­rabiei, pe ziua de 15 Noembrie. Până atunci nu se vor mai face expulzări din Basarabia, va conti­nua însă cercetarea actelor celor refugiați. ***»-‘.L­m. - No. 6099 Duminică 28 Ottomb.1923) 2 Lei exemplarul 1 * Lei In stminătat«' Conferința imperială din Londra MAHARADJAHUL DIN ALWAR i care reprezintă India la conferința dominion-urilor engleze, ce se ting acum la Londra ! Haosul din Germania Acțiunea separatistă a Berlin. — Reichswehrul german o in marea lui majoritate, in plină re­beliune contra guvernu­lui central din Berlin și a republicei. Generalul bavarez Los­sow, cel proclamat ca re­bel de guvernul Strese­­mann, după ce a pus di­­vizia încredințată lui să ia un angajament de fi­delitate față de guvernul reacționar bavarez, con­tra celui al Reichului, că­ruia­­ i-a jurat fidelitate, a trimis următoarea ra­diogramă garnizoanelor Reichswehrului din Ber­lin, Spandau, Stettin, Ha­­novra, Dresda și Frank­furt pe Oden „Comandantul suprem al armatei a adresat trupelor un apel, prin Comandantul trupelor Reichs­­wehr-ului în Bavaria, care, revocat de guvernul din Berlin, a fost re­integrat de guvernul bavarez, care proclamă demersul guvernu­lui bavarez ca find potrivnic Con­stituției. Guvernul bavarez nu se gândește să rupă fidelitatea ce da­torește Reichului. Nimeni nu ne în­trece pe noi bavarezii în fidelitatea către Reich. Ce vreim noi este ca guvernul din Berlin, care se află sub influență marxistă, să nu poa­tă impune guvernului $1 dictatoru­lui bavarez, ceva care ar putea fi păgubitor Bavariei, azilul sentimen­telor și convingerilor germane și naționale. Se înțelege de la sine că avem datoria ca să ne punem în a­­cest conflict, îndărătul guvernului și dictatorului bavarez, cari vor să protejeze împreună cu noi, germa­nismul amenințat. Această datorie ne-o îndeplinim, (ss) Lossow, co­mandantul tărei bavareze". La această radiogramă ,a răspuns până acum a­firmativ și solidarizându­se cu rebelul Lossow, Rei­chswehrul din Breslau, Stettin și Koenigsberg. Aceasta însemnează re­beliunea pe față a Rei­­chswehrului din toată reînceput partea orientală a Prr­siei. I In legătură cu aceasta trebuie avut In vedere că muncitorimea din Ber­lin se prepară centru greva generală GENERALUL VON LOSSOW Mișcarea separatistă izbucnește din num­ erul succese la Aachen și Crefeld Berlin. 25. — Mișcarea Schiffbeck și la Bergen­dorf. Opt sute de comuniști au fost arestați la Altonau. Republica proclamată in nou l­ocalități Paris, 25. — La Ahrweie Ier, Baden și Galsenheim« a fost proclamată, repu­blica.­­ Primarii din Diez și Ban­den au invitat autorită­țile militare să se însăr­cineze cu direcția poli­ției.­­ La Trier, Bonn și Aix­­la-Chapelle e liniște.­­ La Magenta magazinele au fost jefuite. Starea de asediu a fost proclamată asupra orașului. La Trier, personagii proeminente se ocupă cu chestiunea proclamării republicei independente a Palatinatului și cu cre­area unei devise sepa­rate. Se tratează cu deputa­­tul Hoffmann, separatistă, considerată eri ca eșuată, a izbucnit azi din nou. Separatiștii par a fi încurajați de de­clarația comisiriei rena­ne că va recunoaște regi­mul de facto al separatiș­tilor pretutindeni unde vor avea puterea in mână. Eri, separatiștii au avut succese la Crefeld și la Aachen (Aix­ da.Chapelle). ie). Dezordini la Frankfurt Berlin, 2b. (Rador).­­ La Frank­furt pe Main au avut loc ciocniri între muncitorii greviști de la uzi­nele „Adler" și poliție. Un munci­tor a fost ucis, mai mulți răniți, lupta între comuniștii revolu­­ționari și armată Hamburg, 20. — (Tele­­gram­a­ particulară), lup­te sângeroase se dau în­tre echipagiile torpiloa­­relor revoltate, și poliție. Revoluționarii rezistă încă. Acțiunea poliției e secondată de avioane. La Schiffbeck, comu­niștii se apără cu dispe­rare. Sunt peste două mii de comuniști în luptă cu poliția. Trupele urmăresc și a­­sediază pe comuniști la Berlin. 26. (Rador).­­ Eli a fost liniște la Hamburg. Greva munci­torilor din port continuă. Comuniștii au reușit să provoace la Hamburg declararea grevei generale. Au a­­vut loc ciocniri cu poliția, care este stăpână pe situație.­­ DezorÉele . Hamburg Z­IARUL „DIMINEAȚA 1* Cupon de premii Nu Strângeți aceste cupoane! Adunând 90­ de cupoane­­ ~ consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA" — Seria m-a — 1

Next