Dimineaţa, octombrie 1923 (Anul 20, nr. 6072-6100)
1923-10-28 / nr. 6099
BUCUREȘTI, Sărindar 9—118 pagini + fondat In 1904 tie Const, MILLE încep deficitele bugetare? Fără îndoială că cea mai senzațională știre a momentului e că budgetul, care dela 1916 se încheia mereu cu excedente, fără a mai socoti și vremurile de dinainte, de data aceasta, cu toate legile nou- fiscale și cu toată echilibrarea lui pe hârtie, începe a da deficite, și încă groase. Dela 1 Aprilie și până la 30 Septembrie încasările au fost cu 500 de milioane sub prevederi! Desmințirea „Viitorului** e o mistificare, căci dacă e adevărat că încasările anului curent nu sunt mai mici decât cele dîn epoca corespunzătoare a anului trecut și impozitele directe dau oarecari sporuri, fată de prevederile bugetare suntem un deficit. Pe noi lucrul nu ne surprinde. Poate să-l surprindă numai pe d.Vintilă Brătianu, ceea ce nu dovedește de loc în favoarea d-sale oricât de modești am voi să ne credem. Deficitul era natural, fatal. Nu trebuia să fii nici prea cărturar, nici cărturăreasă, ca să-I prevezi Guvernul socotise insă că se puteau da cepuri noi în butoiul economiei naționale fără a-l umplea prealabil, fără să fi luat mai întâi măsuri ca avuția publică să crească. Ei bine, minuni mai cu seamă în materie financiară, nu se întâmplă. Singure cifrele nu se pretează la scamatorii. Două și cu două au făcut și vor face pururea numai patru. Pe lângă stagnarea, și am putea chiar zice darea înapoi a producțiilor de tot soiul, mai e încă o pricină pentru care princepul dat de guvern nu curge, ci numai se prelinge până ce scurgerea lichidului va înceta, în curând, cu desăvârșire : este scumperea mereu crescândftă a traiului, — încă una din minunnile făgăduite de guvern, oftenirea, care nu s’a produs, ci dimpotrivă. De aci decurg în mod inexorabil două urmări: criza de numerar și deficitele bugetare. Căci de unde în anul trecut de pildă se cereau, să zicem 8—10 milliarde încontinuu, în zilnică circulație spre a se face față nevoilor traiului tuturor, astăzi cifra este aproape îndoită. Aproape fiecare din noi e silit să-și fie necontenit mobilizate toate mijloacele monetare ca să trăiască de la o zi la alta. Și astfel depozitele de prin bănci se sleesc, bursa e năpădită de oferte fată de o cerere ngrjisemnată, banii nu mai ajung pentru îmbrăcăminte, ghete, lemne, mâncare și alte trebuinți. De aci dar groaznica criză de numerar și, în al doilea rând, deficitul bugetar. Butoiul gol nu mai poate da nimic statului, ba îi sună doagele și pentru economia națională. Toate argumentele ce s’au adus până acum întru necesitatea sporirei producției pentru ca criza leului și criza economică să înceteze, nu vor fi valorat cât acest deficit monstru ce se arată pentru prima oară în finanțele țării de vre-o zece ani încoace, tocmai când se credea, sau cel puțin se afirma, că s’a pus regulă în ele șî s’a echilibrat bugetul! Dacă nici acum cei chemați și plătiți ca să priceapă, nu vor înțelege, alte semne $1 mai rele nu vor întârzia să se arăte. I. TEODORESCU Vizitele delegaților Ligii Națiunilor Dinei de la Ministerul de externe Audiența la rege După cum am anunțat, eri a sosit în Capitală delegația Ligei Națiunilor în frunte cu Sir Erik Drummond, secretarul general al Ligii Națiunilor. Dată fiind importanța acestei vizite, guvernul a căutat să alcătuiască un program de primire cât mai variat In curstul daminetei oaspeții noștri, conduși de către d. Atta Constantinescu, șeful de cabinet al d-lui ministru de externe, și de d. M. Costescu, secretar de legație, atașat pe lângă delegațiune, au vizitat orașul. ÎNTREVEDEREA de la externe La orele 11 dim. Sir Erik Drummond s-a dus la ministerul de externe. Moli-sa a avut o lungă intrevedre cu d. I. G. Duca, ministru de externe. Cu această ocazie secretarul Ligii Națiunilor a făcut d-lui ministru de externe o lungă expunere a stadiului lucrărilor Ligii Națiunilor, examinând și problemele cari interesează tara noastră. In cursul Intrevedrei Sir Erik Drummond a pus in cunoștință pe d. I. G. Duca ca chestiunea tratativelor pentru împrumutul Ungariei. D-sa a expus d-lui maistru de externe punctul de vedere al Ligă tn ce privește controlul întrebuințărei banilor. DEJUNUL DE LA D. BRATIANU La orele 1 d. a. a avut loc un dejun oferit de d. Brătianu. Din delegația sosită n’au luat parne la acest dejun decât Sir Erik Drummond și d. Mantoux. Ceilalți membri ai delegației au dat dejunul la Capsa. In afară de d. I. G. Duca au mai luat parte la dejun și d-nii Manolescu Râimniceanul și Dissescu, deegatii noștri la Liga Națiunilor. AUDIENTA LA REGE In cursul diminetei Sir Erik Drummond va fi primit de rege și împreună cu membrii delegației va fi reținut la dejun. Seara va avea loc la Legația engleză un dineu oferit de Sir Herbert Dearling, Ministrul Angliei. ESCURSIA LA SINAIA Duminică oaspeții vor pleca in excursiune la Sinaia. Imnl dimineață Sir Erik Drumond Împreuna ca membrii delegației vor pleca spre Budapesta. După cum aflăm din sursă diplomatică e vorba ca delegații Ligei Națiunilor să se ducă și la Viena, unde vor rămâne spre a controla activitatea reprezentantului de acolo al Ligei Națiunilor. DINEUL DE LA MINISTERUL DE EXTERNE Aseară a avut loc dineul de gală oferit de ministerul de externe în onoarea delegaților Ligii Națiunilor. In sala de recepții a ministerului de externe în jurul aceleași mese se găseau împreună distinșii oaspeți străini cu membrii guvernului nostru. D.I. G. Duca a prezidat După dineu, în jurul oaspeților noștri, s’a discutat numai politică internă și mai ales despre remaniere*. Au asistat: Sir Eric Drummond, d-nii: Raul Mantoux, Marcel Hoden, George Popovid, miss Howard $i miss Zohustone. Din partea guvernului d-nii: Al. Constantinescu, dr. Anghelesci, I. G. Duca, general Moșoiu, G. G. Mârzescu, I. Nistor, I. Inculet și 3. Th. Florescu. Din partea ministerului de externe d-nii Atta Constantinescu, I. Trăsnea-Greceanu, directorul Protocolului, N. Dianu, directorul Presei, Dem. Georgescu N. N. Filodor, secretar general, Ollănascu, Al. Bilciurescu și Ștefan Popescu, D. Mișu, ministrul palatului, d. general Paul Anghelescu și d. general Er. Nicoleanu, prefectul poliției. La ora 11 și un sfert dineur a luat sfârșit. — I. N. — E. B. 1) Sir Erik Drummond, secretarul general al Ligei Națiunilor; 2) d. Mantoux, șeful secției politice al Ligei Națiunilor; 3) d. Costiescu Ghica, delegatul ministerului nostru de Externe. Relațiile românoiugoslave UN COMUNICAT AL LEGAȚIEI JUGOSLAVE Din partea Legațiunei Regale iBerbo-Croato-Slovenă, suntem rulați a comunica următoarele : ,Ziarul „Tribunei" din Belgrad, în care au fost reproduse articolele publicate contra României, nu este nici organ oficios, nici al președintelui ConsUiului. Singurul ziar oficios este „Sama prava". De cbutei, deja cu ocazia unei polemici de presă ce a avut loc la Belgrad, acum câtăva vreme, Președinția Consiliului a dat un comunicat oficial astfel întocmit : „O parte a presei noastre a publicat în mod tendențios informațiuni, potrivit cărora președinția Consiliului de miniștri ar fi având ziare proprii, ca de exemplu: „Tribuna", „Balkan", etc., făcând-răspunzătoare de conduita acestor jurnale. „Președinția Consiliului de miniștri declară, odată pentru totdeauna, că nu poaedă și idei nu aspiră nici un ziar." Ogil trodoi zilei Unde ești Nae, că te caut de un ceas. Nu vezi ! Sunt ue verandă». Reprimarea contrarevoluției din Grecia Numeroase personalități militare și politice arestatate Atena. 26. (Rador) — In mod oficial se anunță că revolta din Salonic s’a terminat. Ultimile forțe rebele s’au predat ori lângă Chiliadir. Colonelul Ziras și alți doi colonei au fugit spre frontiera grecosârbă. Mișcarea a fost reprimată așadar, în toată Macedonia. Guvernul a dispus ca aeroplane să împrăștie o proclamație către soldați și ofițeri, cerându-le să se supue după pilda garnizoanelor din Drama și Soros. Guvernul cere supunere în 14 de ore în caz contrar va lua toate măsurile de represiune. La Atena continuă arestările. Au fost arestați generalii Baltas și Cures. De asemenea a fost arestat Scarlatos fost ministru, Matesis șeful poliției din Pireu și zece agenți. Se crede că rebelii din Peloponez se vor supune după ce vor afla că celelalte garnizoane s’au supus. Ziarele anunță că percheziția de la domiciliul lui Metaxia a dovedit că s’a pregătit un complot vast, găsindu-se listele persoanelor care trebuiau să formeze noul guvern și listele acelora cari trebuiau să fie proscriși. Flota a blocat Peloponezul. Populația din Peloponez se arată refractară la agitațiile rebelilor. Ziarele laudă guvernul care face sforțări pentru restabilirea ordinei în Peloponez fără vărsare inutilă de sânge. Complot republican Atena 20. (Rador). — Ziarele favorabile generalului Metaxas publică destăinuiri privitoare la un complot al generalului Pangalos șeful armatei din Tracia. Pangalos ar fi trimis o telegramă cifrată comandanților de divizii în care îi îndeamnă să se asocieze la planul lui de a proclama republica, imediat ce regele va pleca la Belgrad. Generalul Metaxas aflănd de acest plan, Va adus la cunoștința guvernului, care l-a pus sub supraveghere pe generalul Pangalos. Ziarele afirmă că ministrul Serbiei la Atena a declarat guvernului grec că în caz dacă s-ar produce lovitura de stat armata sârbă va ocupa Salonicul și va înainta spre Atena* Trei mari incendii in județul Vlașca Două sate și o pădure in flăcări GIURGIU. 26. — Un puternic incendiu s’a declarat azi în comuna Letca-Nouă. Focul s’a comunicat cu o iuțeală extraordinară din cauza furajelor ce se aflau strânse în curțile oamenilor. Flăcările au cuprins casele și gospodăriile a 50 de locuitori, distrugându-le complect. O mare cantitate de cereale a fost arsă; foarte multe vite, surprinse de incendiu In grajduri și șoproane, au fost carbonizate. Cercetările au stabilit că focul se datorește neglijentei copiilor locuitorului Preda Badea. Pagubele simt mari. Jandarmii din sat continuă ancheta. * * * Un alt incendiu s’a declarat aseară in pădurea statului, Comana. Pădurea fiind uscată, focul s’a întins cu mare iuțeală. Autoritățile comunale au cerut ajutorul regimentului 22 artilerie de la Mateu, Brava. Soldații au reușit să localizeze incendiul *** Astă seară, Vineri, pe la ora 6, un al treilea incendiu s’a declarat în com. Bălănoaia, lângă Giurgiu. Până în momentul când vă telefonez au ars șase case, iar focul continuă și se întinde. S’au cerut ajutoare de la Giurgiu, de unde a plecat secția de pompieri. Primul procuror Titu Dimitrescu și secretarul prefecturii Dimitriu au plecat la fața locului pentru anchetă. Focul nu s’a localizat până în acest moment. Pagubele sunt mail. t Desființarea comandamentului militar al Basarabiei D. general Mărdărescu, ministru de războiu, a hotărit desființarea comandamentului militar al Basarabiei, pe ziua de 15 Noembrie. Până atunci nu se vor mai face expulzări din Basarabia, va continua însă cercetarea actelor celor refugiați. ***»-‘.Lm. - No. 6099 Duminică 28 Ottomb.1923) 2 Lei exemplarul 1 * Lei In stminătat«' Conferința imperială din Londra MAHARADJAHUL DIN ALWAR i care reprezintă India la conferința dominion-urilor engleze, ce se ting acum la Londra ! Haosul din Germania Acțiunea separatistă a Berlin. — Reichswehrul german o in marea lui majoritate, in plină rebeliune contra guvernului central din Berlin și a republicei. Generalul bavarez Lossow, cel proclamat ca rebel de guvernul Stresemann, după ce a pus divizia încredințată lui să ia un angajament de fidelitate față de guvernul reacționar bavarez, contra celui al Reichului, căruia i-a jurat fidelitate, a trimis următoarea radiogramă garnizoanelor Reichswehrului din Berlin, Spandau, Stettin, Hanovra, Dresda și Frankfurt pe Oden „Comandantul suprem al armatei a adresat trupelor un apel, prin Comandantul trupelor Reichswehr-ului în Bavaria, care, revocat de guvernul din Berlin, a fost reintegrat de guvernul bavarez, care proclamă demersul guvernului bavarez ca find potrivnic Constituției. Guvernul bavarez nu se gândește să rupă fidelitatea ce datorește Reichului. Nimeni nu ne întrece pe noi bavarezii în fidelitatea către Reich. Ce vreim noi este ca guvernul din Berlin, care se află sub influență marxistă, să nu poată impune guvernului $1 dictatorului bavarez, ceva care ar putea fi păgubitor Bavariei, azilul sentimentelor și convingerilor germane și naționale. Se înțelege de la sine că avem datoria ca să ne punem în acest conflict, îndărătul guvernului și dictatorului bavarez, cari vor să protejeze împreună cu noi, germanismul amenințat. Această datorie ne-o îndeplinim, (ss) Lossow, comandantul tărei bavareze". La această radiogramă ,a răspuns până acum afirmativ și solidarizânduse cu rebelul Lossow, Reichswehrul din Breslau, Stettin și Koenigsberg. Aceasta însemnează rebeliunea pe față a Reichswehrului din toată reînceput partea orientală a Prrsiei. I In legătură cu aceasta trebuie avut In vedere că muncitorimea din Berlin se prepară centru greva generală GENERALUL VON LOSSOW Mișcarea separatistă izbucnește din num erul succese la Aachen și Crefeld Berlin. 25. — Mișcarea Schiffbeck și la Bergendorf. Opt sute de comuniști au fost arestați la Altonau. Republica proclamată in nou localități Paris, 25. — La Ahrweie Ier, Baden și Galsenheim« a fost proclamată, republica. Primarii din Diez și Banden au invitat autoritățile militare să se însărcineze cu direcția poliției. La Trier, Bonn și Aixla-Chapelle e liniște. La Magenta magazinele au fost jefuite. Starea de asediu a fost proclamată asupra orașului. La Trier, personagii proeminente se ocupă cu chestiunea proclamării republicei independente a Palatinatului și cu crearea unei devise separate. Se tratează cu deputatul Hoffmann, separatistă, considerată eri ca eșuată, a izbucnit azi din nou. Separatiștii par a fi încurajați de declarația comisiriei renane că va recunoaște regimul de facto al separatiștilor pretutindeni unde vor avea puterea in mână. Eri, separatiștii au avut succese la Crefeld și la Aachen (Aix da.Chapelle). ie). Dezordini la Frankfurt Berlin, 2b. (Rador). La Frankfurt pe Main au avut loc ciocniri între muncitorii greviști de la uzinele „Adler" și poliție. Un muncitor a fost ucis, mai mulți răniți, lupta între comuniștii revoluționari și armată Hamburg, 20. — (Telegrama particulară), lupte sângeroase se dau între echipagiile torpiloarelor revoltate, și poliție. Revoluționarii rezistă încă. Acțiunea poliției e secondată de avioane. La Schiffbeck, comuniștii se apără cu disperare. Sunt peste două mii de comuniști în luptă cu poliția. Trupele urmăresc și asediază pe comuniști la Berlin. 26. (Rador). Eli a fost liniște la Hamburg. Greva muncitorilor din port continuă. Comuniștii au reușit să provoace la Hamburg declararea grevei generale. Au avut loc ciocniri cu poliția, care este stăpână pe situație. DezorÉele . Hamburg ZIARUL „DIMINEAȚA 1* Cupon de premii Nu Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane ~ consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA" — Seria m-a — 1