Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)

1924-04-19 / nr. 6267

't BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 8 pagini Ut 1111904 de Const­­ILE­ A. Iadul satelor Acum 15—20 de ani, și mai îna­inte, cele mai romantice idei dom­neau despre satele noastre prin cafenele și palate, adesea cu com­plicitatea unora dintre poeți. Țăra­nii au plătit însă asta cu tragedia din 1907, iar boerii cu exproprierea din 1917. Cine­ ar fi crezut vre­ o­dată că niște simple basme să se fi putut isprăvi astfel! Astăzi e la modă o altă poveste: teii cei proști au fost monopolizați de sate, unde se huzurește ca nici­odată. Dar iată că un apostol neo­bosit, un învățat și un om de trea­bă, materiale din care se plămă­desc de obicei apostolii, d. dr. Ște­fan Irimescu, prin nenumărate con­ferinți, broșuri, ca și prin articole publicate în Adevărul, dă mereu­­ alarma că în tot cuprinsul țării ru­rale, ca și la orașe de altmintreli, S’a încuibat groaznic tuberculoza. Și cum o nenorocire nu vine nici­­- o dată singură, în Arcadia noastră ri­serice mai lucrează din răsputeri încă trei demoni de mâna întâia:­­ alcoolizmul, sifilisul și frigurile de baltă. Pe urmă tifosul, scarlatina, anghina, pelagra și altele contribue și ele ca populația satelor să fie de­­pimată. Tuberculoza presupune însă nea­părat pe cele trei, pe spirt, boalele lumești și frigurile palustre, la care se adaugă sub-alimentarea. Fără de acestea tuberculoza ar fi poate neglijabilă. Și cu modul acesta, deși dela D-zeu sătenii sunt foarte prolifici și de la natură robuști, ei pier ca muștele din pricina relelor întoc­miri omenești. Căci dacă se nasc la noi mulți copii, mai mulți decât la aproape tot restul neamurilor, ei mor pe capete; iară prunci scăpați din ignoranța mamelor, de intem­perii și de proastă alimentare, sunt pândiți, odată adulți, de sifilis și de tuberculoză. Toți vrăjmașii noștri de peste hotare, mână în mână și tăbărând delaolaltă asupră-ne, n’ar fi în star­­e să ne cășuneze cât oftica unită -Cu strenița și cu beția. In multe feluri se poate înțelege patriotizmul:" Negreșit că domnia legilor, o bună administrație, o cin­stită guvernare în genere și știin­ța de carte pe de-asupra, ar face din tara asta un adevărat rai și o cetate din cele mai tari, inexpug­nabilă am putea zice. Dar fiindcă, cel puțin de o cam .flata, pe acestea nu le putem a­­vea, am izbuti să ne înfigem pe glob pe vecie și cu tărie, să ținem piept ori și cui, să rezolvăm multe chestii, chiar și pe­ aceia a mino­rităților, dacă s’ar îngădui românu­lui măcar exercițiul deplin al proli­ficității lui fără ca secera morții să-i zărească prea adânc rândurile. Nu­mai timp de două generații, în 50­­ de ani, am ajunge să fim astfel vre-o 60 de milioane de români. Procentul nostru de natalitate, la sate în special, e de natură să ne­­ dea câștig de cauză pe toată linia­­ dacă n’ar fi tuberculoza, sifilisul, Tralcoolismul și frigurile de baltă, toate boale curabile când sunt lua­­te din vreme. Domnia legilor, a libertăților și a omeniei pare că nu ne-o pot da guvernele. Nu’s­ele oare în stare să vadă nici de starea sanitară a țării?­ Nici atât nu pot să facă? Atunci să nu ne mirăm dacă în­tr’o zi, într’o rea, nu într’o bună zi, ne vom pomeni cu noul catastrofe pe lângă care aceia a romantizmu hd rural de dinainte de război va rămânea ca o floare la ureche. Trebue neapărat ca în iadul sate­lor să se scoboare dacă nu lumina și legalitatea, cel puțin chinina, să­­rurile de mercur și altele, trata­mentul tuberculozei și oprirea spir­tului I. TEODORESCU Ud cartel electoral Clemenceau-Poincaré PARIS. 17. — Ca un mare eve­niment înaintea alegerilor e con­siderat aci cartelul electoral al partizanilor d-lui Poincaré având un cap pe d. Coriat, cu partizanii d-lui Clemenceau având în cap pe d. Tardieu, contra radicalilor si comuniștilor. Presa blocului națio­­nal se pronunță contra acestei fu­ziuni care elimineaza elementele de extremă dreaptă. In tot cazul, fuziunea e neașteptată, fiind date recentele atacuri ale d-lui Tardieu contra d-lui Poincaré. Sovietele și călătoria d-lui Brătianu în Turcia CONSTANT­INOPOL, 17 (Rader) — În legătură cu călătoria d-lui Brătianu în Turcia, reprezentantul sovietic de la Ancara a făcut imediat demersuri pe lângă guvernul turc pentru a afla care sunt intențiile Turciei, din poli­tica externă. (Nota Red. — Din cercurile noa­stre autorizate se desminte că d. tótiel Brătianu s’ar duce la Ango­ra. El ar face o excursiune de a­­grement la Constantinopol­ și Brussa. Că cu această ocaziune ar putea să caute a stabili o înțele­geri cu Turcia nu e decât firesc). D. ION SÂN-GEORGIU autorul piesei „Masca“, a cărei pre­mieră a avut loc Vineri seara la Teatrul Național. Uita nîm­ipendată Tratativele merg greu Londra. 17. — Confe­rința anglo-rusă a înce­put ori lucrările in șe­dință plenară. S’au con­stituit două comisii: eco­nomică și politică, cari vor ține astăzi ședință. Ambele părți par a fi foarte sceptice. Activi­tate­a cercurilor comu­niste cu ocazia grevelor din Anglia nu este deloc de natură a contribui la stabilirea încrederei. De altfel și declarațiile d-lui Trotzki la Tiflis arată că opinia rusă este departe de a fi unanimă în ceea ce privește oportunitatea unui acord cu capitaliștii englezi. Conferința anglo-rusă s-a întrunit azi după a­­miază la ministerul afa­cerilor străine. S’a discu­tat ordinea chestiunilor, lăsând comitetului de or­ganizare însărcinarea de a refera în viitoarea în­trunire ce se va ține la 24 Aprilie. ZIARUL „DIMINEATIA“ CUPON DE PREMII SERIA V-a­ro. 7 Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane con­secutive primiți cinci locți­ri de participare la tragerea marilor premii oferite gra­tuit de ziarul „In IMV>SEATA“­ Am constatat cu mare surpin­­dere, că Agenția oficioasă Rador, a găsit cu cale să transmită pre­sei, tocmai toasturile pe cari pre­ședintele Republicei franceze și regele României le-au rostit ,la prânzul de la Elisée, intri un rezu­mat cât se poate de palid. Nici căldura, nici coloritul, nici forma literară impecabilă a ambelor cu­vântări, n’au putut fi­ bănuite mă­car, la cetirea acelui rezumat, mai mult, lipsesc din el cele mai caracteristice fraze, cele privitoa­re la democrație, cele­­ privitoare la comunitatea spirituală,­iar cele privitoare la strângerea și mai mare a relațiunilor dintre ambe­le țări, nu sunt redate tn­ rezuma­tul ce ni s’a trezi­mis, în așa chip, în­cât să restiMfi toată însemnăta­tea lor. Cred că cel puțin cu­vântările rostiM>i într’o asemenea ocazie, ar fi Webuit transmise textual și căWemm pe reparând aceam­ greșeală, cititori, prin faptul că reprmucem aci textul integral al celor două toasturi, cari sunt documente importante ale politicei noastre. Subliniem pasagiile și cuvintele cari au lip­sit cu totul din rezumatul trans­mis de Agenția­ noastră telegrafi­că și remarcăm­ că apără aceste omisiuni, uneii foarte stranii, sunt și con­tracțiuni de fraze, cari iau ideile exprimate, dacă nu tot­deauna sensul, în general însă farmecul, spre a munci în libertate și­ a pansa rănile ce li se a lăsat cel mai cumplit dintre războaie. Și una și alta știu că această pace nu poate fi menținută decât prin observarea loială a tratatelor cari au reorganizat Europa după vic­toria aliaților. „Aceste vederi le au călăuzit și pe una și pe alta când au încheiat cu națiuni amice acorduri pur defensive, prevăzute prin pactul Societăței Națiunilor cari, depar­te de a f incompatibile cu vreuna din dispozițiunile sale, se inspiră din spiritul de concordie și de pa­cificare care la dictat. „De aceia am siguranța că răs­pund dorințelor țărilor noastre când urez ca să se strângă tot mai mult legăturile cari le unesc și cari se afirmă tn mod deose­bit de fericit în domeniul gândi­rei și al artei. Amiciția popoare­lor noastre, fondată pe o comuni­tate permanentă de interese pri­mordiale, aduce o contribuție e­­ficace la consolidarea păcei, ai cărei cei mai fermi apărători sunt democrații ca ale noastre. „In gândul acesta ridic, în nu­mele guvernului republicei, în numele Franței întregi, ale cărei sentimente mă felicit de a le ex­prima, paharul, in sănătatea Ma­­jestăței Voastre, în sănătatea Ma­jestateii Sale regina și a familiei regale și pentru prosperitatea Ro­mâniei“, ......... O­glinda zilei [ L­a vitrină S’au roșit oule singure când au văzut ce scumpe sunt. Amiciția franco-română E Textul toasturilor d-lui Milterand și al regelui Ferdinand le au fost s­nsm­ise ciuntite Toastul d-lui Millerand Lire, Republica franceză este bucuroasă și­ mândră de a primi pe suveranii României. Ea se bu­cură de a saluta In Majestatea Voastră și In Majestatea Sa regi­na pe anguștii reprezentanți ai li­nei țării cu care o unește­ senti­mentul atât de viu­ al luptei ero­ice care a consacrat triumful dreptului și al libertăților națio­nale. Franța evocă cu emoție ziua tragică și glorioasă în care Ma­jestatea Voastră, la începutul dom­niei sale, amintind poporului ro­mân datoriile sale de națiune la­tină, l-a invitat să se unească cu aliații și să urmărească alături de­­­ realizarea aspirațiunilor sale seculare. Acest patriotism clar văzător avea să­ conducă pe Ma­jestatea Voastră în­­ vechea cetate istorică a Alba-Iuliei spre a fi în­coronat acolo, împreună cu gra­țioasa regina Maria, intr’o pro­vincie pe care aceiaș victorie care liberase Alsacia și Lorena, o res­­tituise, cu alte pământuri româ­nești, unităței naționale insfârșit reconstituite. Parlamentul nos­tru a ratificat ori ultimul instru­ment diplomatic care, consacrând darul de sine pe care Basarabia l-a făcut în cursul războiului Ro­mâniei, a închis ciclul gloris al r­einvier­ei Voastre. .In cursul acestor ani de încer­care, când răniții și bolnavii, la al căror căpătâie aduceau­, Doam­nă, Mângâierea prezenței voastre, salutau pe Majestatea Voastră , cu acel strigăt pe care lați cules; de pe buzele lor: „Să-ți dea Dumne­zeu ca să devii împărăteasa tutu­ror români­lori­, ei nu-și Inchibu­iau, cum nu-și închipuia Majes­tatea Voastră, f­nsăși, — cum a­i scris-o încă de­­ pe atunci,—„prin­tre sacrificii, mizerie și moarte, visul lor aurit dimea să se realizeze într’o zi". „AVEM NEVOE DE PACE“ „Visul lor s’a realizat. Frații despărțiți sunt reuniți. România Mare e făcută. Ea nu aspiră de­cât ca să-și realizeze destinele în pace. „Franța, ca și România, este profund atașată păcei. Ele au a­­mândouă o nevoie egală de dânsa Toastul regelui iată și textul toastului regelui Ferdinand I: „Suntem profund mișcați, regina și cu mine, de primirea atât de cor­dială ce me-a făcut-o Franța și sa­lutăm în dv., domnule președinte, pe nobila și glorioasa națiune a că­rei amiciție constantă a contribuit atât de puternic la renașterea, organizația democratică și la reali­za­tarea aspirațiunilor naționale ale României. „De la suirea mea pe tron, am fost pătruns de datoriile ce mi se impunea misiunea istorică a popo­rului meu. Susținut de fidelitatea sa și de dragostea sa, precum și de sprijinul amical al aliaților, am putut să înving toate încercările și să asigur triumful revendicărilor seculare ale neamului românesc. „Azi, când eforturile noastre nu mai tind decât la consolidarea pă­cei dobândite cu prețul atâtor sa­crifici, gând nostru, se întoarce spre ceasurile grele,și vin să vă exprim, recunoștința României întregi pen­tru amiciția sinceră și pentru soli­daritatea înviorătoare ce ne-o arată Franța. ..N­u vom uita nici­odată ce dato­răm misiunei militare franceze, ofi­țerilor distinși medicilor, devotați, bravilor infirmieri ce m­-au­ trimis în timpul războiului și vom păstra ve­cinie o pioasă recunoștință vitejilor fii ai Franței cari, pe pământul ro­mânesc, și-au vărsat cu eroism sân­gele, alături de soldații noștri, pen­tru aceiaș cauză de dreptate și de civilizație. i..Ca și Franța, România urmă­rește o politică de pace, bazată pe aplicarea loială a tratatelor exis­tente și a acordurilor pur defensive prevăzute prin pactul Ligei Națiu­nilor, pe care ea le-a încheiat cu națiuni amice tocmai în scop de a mai întări această operă pacifică. • „Sacrificiile consimțite de popoa­rele noastre ca și aspirațiile co­mune nu pot decât să strângă tot mai mult, pe viitor, în interesul pă­cei, via și tradiționala amiciție care unește în mod atât de fericit Româ­nia și Franță. ’ „Interpret fidel ’ al sentimentelor poporului român,­ ridic paharul, în sănătatea dv., domniile președinte,­ și în sănătatea , d-nei Millerand, precum și pentru mărirea­­ și pros­peritatea Franței amice. Trăiască Franța 1“ ■ . ANUL XXI - No. 6267 Sâmbătă 19 Aprilie 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei In străinătate­ ­.. Ce cuprind statutele sindicatului de Doli - Vamă pentru avocați -­ Numeroase și de naturi diferite au fost argumentele celor, cari s’au opus cu tenacitate la ideia sindica­­lizărei barourilor. Dar oricât de te­meinice și înălțătoare au fost moti­vele indicate, nici unul din ele n’a fost edificator în forma în care este statutul sindicatului corpului de a­­vocați din Craiova, pentru redacta­rea actelor de notariat. Și, pentru a nu fi acuzați­ că res­­tălmăcim lucrurile, nu vom avansa nici un fapt, fără să punem sub o­­chii cititorilor textul articolelor din statut. ACTELE DE NOTARIAT Sindicatul în chestiune, ia ființă, în felul cum sună dispozițiile din art. 1 din statut și anume : „Intre toți membrii baroului de Dolj, ac­tuali și viitori, se înființează un sin­dicat obligator, pentru redactarea tuturor actelor de notariat, cu sco­pul, — prevăzut la al. a) art. 2 „ca să asigure membrilor lui, printr’un tarif minimal, o resplată mai justă a muzicei, care trebuie protejată“. Așa­dar, se constitue un sindicat obligator. Credeți poate să obligația este numai pentru avocați. ? Nu. Ea este și pentru marele public — căruia de asemenea îi si impune o­­bligati­vitatea. Moțiunea aceasta de obligativita­te este, evident, extrem de, curioasă, într’o materie de notariat, unde atât de multiple interese sunt în joc și se cer atâtea măsuri de precauție, un­de deci rolul avocatului este atât de important i­ar sindicatul de Dolj nu se mul­țumește numai cu obligativitatea, ci se încrede îndreptățit de a introduce și controlul. Intr’adevăr, art. 18 din statut spune : ..Fiecare act, înainte de a fi înfățișat autorităței spre în­deplinirea formalităților diferite, ori de a se încredința părților, va fi prezentat biuroului permanent al sindicatului SPRE A FI VIZAT CU SIGILIUL BAROULUI, SPRE A SE EFECTUA CONTROLUL NECESAR“. Astfel dar acte, care de multe ori se fac sub sceptrul celui mai mare secret, până ’n momentul autentifi­­cărei. — secret asigurat prin discre­ția profesională și a avocaților în­sărcinați cu redactarea actului, de­vine un lucru public, cercetat de biroul permanent, care controlează și aplica sigilii. O IMPUNERE NEDREAPTA Cum foarte bine au înțeles din primul moment cetitorii, scopul sin­dicatului înseamnă taxe exorbitan­­te, obligatorii, în special prin dis­poziția contrasemnării de către un avocat, sub pedeapsă de nulitate a­ acțiunilor introduse în instanță. De­cât un lucru, Sindicatul de Dolj face o mare inovație în materie de impunere. Intr’adevăr, pe când­ practica modernă a fiscalităței de­mocratice, prevede progresivitate în sensul ca cei mai bogați să fie și cei mai greu impuși, sindicatul avo­caților prevede exact contrarul. Cel cu tranzacțiile mici sunt impuși —­­cuvântul impus nu este, precum sa vede, impropriu întrebuințat —­ foarte greu, pe când tranzacțiile mari — mult mai rare — sunt mult­ mai redus taxate. Pentru acte până la 1000 lei inclusiv urmează să se plătească 800 lei, adică 30%, pe când la tranzacțiile de un milion inclu­siv se percepe 15.000 lei, adică 1W la­­ sută CEI SĂRĂCI VOR FI MAI GREU, IMPUȘI Explicația acestei operațiuni fisca­le a rebours este foarte simplă. Tranzacțiile mici sunt mult mai numeroase. Avocații din Dolj au ui­tat însă, că grație tarifului sindicat­­ului, cei mai obijduiți vor fi tocmai­ cei săraci și fără dare de mână. Dar mai este un lucru. Al. b al art. 25 prevede o taxă unitară de 500 lei pentru toate actele care nu sunt­ cuprinse în enumerarea din acel articol. Or, contrasemnarea, care nu face parte din enumerarea, ar­ urma să fie taxată ca atare, ceea ce, incontestabil, apare ca excesiv și constituie un act de obijduire a mul­­țimei care are de făcut acte cu ca­racter contencios sau grațios, care de multe ori nu constituesc de­cât o consfințire a unui drept existent sau al unui act de simplă gestiune. UN BIR PENTRU AVOCAȚI Am relevat o parte din cele ce cuprind statutele sindicatului în chestiune, pentru că ni se par in­compatibile cu concepția de până a­­cum în privința rolului nobil al a­­vocaturei; pentru că socotim că prin astfel de întâmplări se contribue și mai mult la crearea unei atmosfere imposibile pentru corpul avocaților; pentru că, în fine, se face încă o­­dată dovada că grație legei noui a barourilor s’a înființat un bir pentru avocați, ceea ce nici legile funda­mentale, ale țarei, nici bunul simt nu pot admite. R. O. M­ișcarea populației României Cifre interesase. - Populația României a sporit cu jumătate d­e milion. - Mai multe fete decât băn­i.-la 30 de ani populația se va dubla. Cifre comparative față de alte țări europene Din Buletinul statistic al Româ­niei, No. 1, pe Ianuarie-Martie 1924, publicat de Direcțiunea generală a statisticei din­ ministerul industriei și comerțului," aflăm foarte intere­sante date asupra mișcării popula­ției României. Articolul asupra miș­cării populației țării noastre, e da­torit d-lui N. T. Ionescu, directorul statisticii din ministerul de­ interne. Datele se referă la anii 1921— 1922. D. Ionescu, după ce lămurește motivele pentru cari datele asupra mișcării populației în acești doi ani apar abia acum, dă toate detaliile cu privire la mișcarea populației în intervalul pomenit, înainte de a intra în expunerea amănunțită a datelor, d. Ionescu a­­rată că în 1922 s-au înregistrat 613.726 nașteri, față de 620.460 în 1921 și 539.359 în 1920, iar decese : 376.236 în 1922, 372.157 în 1921 și 414.629 în 1920. Anul 1922 prezintă un excedent de 273.490 suflete, față de 248.303 în 1921 și 124.730 în 1920. Din aceste date, reiese că în anii 1921 și 1922 România și-a mărit populația cu aproape jumătate de milion locuitori, ceea ce face pe d. Ionescu să tragă concluzia că, dacă vor urma împrejurări prielnice, în interval de 30 ani populația Româ­niei s’ar putea dubla. In cele șapte mari regiuni ale ta­rii : Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, care alcă­­tuesc România­ Mare, se găseau la finele anului 1921­ 16.255.000 locui­tori,și la finele anului 1922 16.500.000 locuitori. Recensământul general pe 1923 va găsi, deci, în România­­ o popula­ție residentă de circa 17 milioane locuitori, dintre care: Români 74 la sută. Unguri 8,4 la sută. Germani 4,3 la sută. Ruși 3,3 la sută. Bulgari 1,5 la sută. Turci 1,0 la sută. Evrei 5,0 la sută. Alte naționalități 2,5 la suta. Media numărului celor născuți în­ anii 1920—1922 este de 75,3 la sută ortodoxi, 2,86 la sută evrei. Restul diferite alte confesiuni.­­ Media numărului morților în a­­cești doi ani, este: 75,2 la sută ’or­todoxi, 2,63 la sută evrei, etc.­­ Interesantă este constatarea sta­tisticei pe anii 1920, 1921 și 1922, în cari s’au născut mai multe fete de­cât băeți! Doar în Transilvania au preponderat sexul masculin. Din alte date ale aceleași lucrări aflăm că România ocupă acum în Europa al șaptelea loc ca număr dej locuitori și al optulea loc ca supra­față teritorială. Clasificarea acea­sta a țărilor europene e făcută făral Rusia sovietică, despre care lipsesc» în prezent date oficiale. * Mai semnalăm apoi, din intere­santele tablouri cari însoțesc stun­diul de care ne ocupăm, că în Bu­curești s’a constatat un spor de 75?i suflete în 1920, 2745 în 1921 și 2134 în 1922. 1 Mâine Sâmbătă se pune în vânzare în toată țarat No. IO din excelenta re*. tistă ^Dimineața Copila *

Next