Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)
1924-04-19 / nr. 6267
't BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 8 pagini Ut 1111904 de ConstILE A. Iadul satelor Acum 15—20 de ani, și mai înainte, cele mai romantice idei domneau despre satele noastre prin cafenele și palate, adesea cu complicitatea unora dintre poeți. Țăranii au plătit însă asta cu tragedia din 1907, iar boerii cu exproprierea din 1917. Cine ar fi crezut vre odată că niște simple basme să se fi putut isprăvi astfel! Astăzi e la modă o altă poveste: teii cei proști au fost monopolizați de sate, unde se huzurește ca niciodată. Dar iată că un apostol neobosit, un învățat și un om de treabă, materiale din care se plămădesc de obicei apostolii, d. dr. Ștefan Irimescu, prin nenumărate conferinți, broșuri, ca și prin articole publicate în Adevărul, dă mereu alarma că în tot cuprinsul țării rurale, ca și la orașe de altmintreli, S’a încuibat groaznic tuberculoza. Și cum o nenorocire nu vine nici- o dată singură, în Arcadia noastră riserice mai lucrează din răsputeri încă trei demoni de mâna întâia: alcoolizmul, sifilisul și frigurile de baltă. Pe urmă tifosul, scarlatina, anghina, pelagra și altele contribue și ele ca populația satelor să fie depimată. Tuberculoza presupune însă neapărat pe cele trei, pe spirt, boalele lumești și frigurile palustre, la care se adaugă sub-alimentarea. Fără de acestea tuberculoza ar fi poate neglijabilă. Și cu modul acesta, deși dela D-zeu sătenii sunt foarte prolifici și de la natură robuști, ei pier ca muștele din pricina relelor întocmiri omenești. Căci dacă se nasc la noi mulți copii, mai mulți decât la aproape tot restul neamurilor, ei mor pe capete; iară prunci scăpați din ignoranța mamelor, de intemperii și de proastă alimentare, sunt pândiți, odată adulți, de sifilis și de tuberculoză. Toți vrăjmașii noștri de peste hotare, mână în mână și tăbărând delaolaltă asupră-ne, n’ar fi în stare să ne cășuneze cât oftica unită -Cu strenița și cu beția. In multe feluri se poate înțelege patriotizmul:" Negreșit că domnia legilor, o bună administrație, o cinstită guvernare în genere și știința de carte pe de-asupra, ar face din tara asta un adevărat rai și o cetate din cele mai tari, inexpugnabilă am putea zice. Dar fiindcă, cel puțin de o cam .flata, pe acestea nu le putem avea, am izbuti să ne înfigem pe glob pe vecie și cu tărie, să ținem piept ori și cui, să rezolvăm multe chestii, chiar și pe aceia a minorităților, dacă s’ar îngădui românului măcar exercițiul deplin al prolificității lui fără ca secera morții să-i zărească prea adânc rândurile. Numai timp de două generații, în 50 de ani, am ajunge să fim astfel vre-o 60 de milioane de români. Procentul nostru de natalitate, la sate în special, e de natură să ne dea câștig de cauză pe toată linia dacă n’ar fi tuberculoza, sifilisul, Tralcoolismul și frigurile de baltă, toate boale curabile când sunt luate din vreme. Domnia legilor, a libertăților și a omeniei pare că nu ne-o pot da guvernele. Nu’sele oare în stare să vadă nici de starea sanitară a țării? Nici atât nu pot să facă? Atunci să nu ne mirăm dacă într’o zi, într’o rea, nu într’o bună zi, ne vom pomeni cu noul catastrofe pe lângă care aceia a romantizmu hd rural de dinainte de război va rămânea ca o floare la ureche. Trebue neapărat ca în iadul satelor să se scoboare dacă nu lumina și legalitatea, cel puțin chinina, sărurile de mercur și altele, tratamentul tuberculozei și oprirea spirtului I. TEODORESCU Ud cartel electoral Clemenceau-Poincaré PARIS. 17. — Ca un mare eveniment înaintea alegerilor e considerat aci cartelul electoral al partizanilor d-lui Poincaré având un cap pe d. Coriat, cu partizanii d-lui Clemenceau având în cap pe d. Tardieu, contra radicalilor si comuniștilor. Presa blocului național se pronunță contra acestei fuziuni care elimineaza elementele de extremă dreaptă. In tot cazul, fuziunea e neașteptată, fiind date recentele atacuri ale d-lui Tardieu contra d-lui Poincaré. Sovietele și călătoria d-lui Brătianu în Turcia CONSTANTINOPOL, 17 (Rader) — În legătură cu călătoria d-lui Brătianu în Turcia, reprezentantul sovietic de la Ancara a făcut imediat demersuri pe lângă guvernul turc pentru a afla care sunt intențiile Turciei, din politica externă. (Nota Red. — Din cercurile noastre autorizate se desminte că d. tótiel Brătianu s’ar duce la Angora. El ar face o excursiune de agrement la Constantinopol și Brussa. Că cu această ocaziune ar putea să caute a stabili o înțelegeri cu Turcia nu e decât firesc). D. ION SÂN-GEORGIU autorul piesei „Masca“, a cărei premieră a avut loc Vineri seara la Teatrul Național. Uita nîmipendată Tratativele merg greu Londra. 17. — Conferința anglo-rusă a început ori lucrările in ședință plenară. S’au constituit două comisii: economică și politică, cari vor ține astăzi ședință. Ambele părți par a fi foarte sceptice. Activitatea cercurilor comuniste cu ocazia grevelor din Anglia nu este deloc de natură a contribui la stabilirea încrederei. De altfel și declarațiile d-lui Trotzki la Tiflis arată că opinia rusă este departe de a fi unanimă în ceea ce privește oportunitatea unui acord cu capitaliștii englezi. Conferința anglo-rusă s-a întrunit azi după amiază la ministerul afacerilor străine. S’a discutat ordinea chestiunilor, lăsând comitetului de organizare însărcinarea de a refera în viitoarea întrunire ce se va ține la 24 Aprilie. ZIARUL „DIMINEATIA“ CUPON DE PREMII SERIA V-aro. 7 Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci locțiri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „In IMV>SEATA“ Am constatat cu mare surpindere, că Agenția oficioasă Rador, a găsit cu cale să transmită presei, tocmai toasturile pe cari președintele Republicei franceze și regele României le-au rostit ,la prânzul de la Elisée, intri un rezumat cât se poate de palid. Nici căldura, nici coloritul, nici forma literară impecabilă a ambelor cuvântări, n’au putut fi bănuite măcar, la cetirea acelui rezumat, mai mult, lipsesc din el cele mai caracteristice fraze, cele privitoare la democrație, cele privitoare la comunitatea spirituală,iar cele privitoare la strângerea și mai mare a relațiunilor dintre ambele țări, nu sunt redate tn rezumatul ce ni s’a trezimis, în așa chip, încât să restiMfi toată însemnătatea lor. Cred că cel puțin cuvântările rostiM>i într’o asemenea ocazie, ar fi Webuit transmise textual și căWemm pe reparând aceam greșeală, cititori, prin faptul că reprmucem aci textul integral al celor două toasturi, cari sunt documente importante ale politicei noastre. Subliniem pasagiile și cuvintele cari au lipsit cu totul din rezumatul transmis de Agenția noastră telegrafică și remarcăm că apără aceste omisiuni, uneii foarte stranii, sunt și contracțiuni de fraze, cari iau ideile exprimate, dacă nu totdeauna sensul, în general însă farmecul, spre a munci în libertate și a pansa rănile ce li se a lăsat cel mai cumplit dintre războaie. Și una și alta știu că această pace nu poate fi menținută decât prin observarea loială a tratatelor cari au reorganizat Europa după victoria aliaților. „Aceste vederi le au călăuzit și pe una și pe alta când au încheiat cu națiuni amice acorduri pur defensive, prevăzute prin pactul Societăței Națiunilor cari, departe de a f incompatibile cu vreuna din dispozițiunile sale, se inspiră din spiritul de concordie și de pacificare care la dictat. „De aceia am siguranța că răspund dorințelor țărilor noastre când urez ca să se strângă tot mai mult legăturile cari le unesc și cari se afirmă tn mod deosebit de fericit în domeniul gândirei și al artei. Amiciția popoarelor noastre, fondată pe o comunitate permanentă de interese primordiale, aduce o contribuție eficace la consolidarea păcei, ai cărei cei mai fermi apărători sunt democrații ca ale noastre. „In gândul acesta ridic, în numele guvernului republicei, în numele Franței întregi, ale cărei sentimente mă felicit de a le exprima, paharul, in sănătatea Majestăței Voastre, în sănătatea Majestateii Sale regina și a familiei regale și pentru prosperitatea României“, ......... Oglinda zilei [ La vitrină S’au roșit oule singure când au văzut ce scumpe sunt. Amiciția franco-română E Textul toasturilor d-lui Milterand și al regelui Ferdinand le au fost snsmise ciuntite Toastul d-lui Millerand Lire, Republica franceză este bucuroasă și mândră de a primi pe suveranii României. Ea se bucură de a saluta In Majestatea Voastră și In Majestatea Sa regina pe anguștii reprezentanți ai linei țării cu care o unește sentimentul atât de viu al luptei eroice care a consacrat triumful dreptului și al libertăților naționale. Franța evocă cu emoție ziua tragică și glorioasă în care Majestatea Voastră, la începutul domniei sale, amintind poporului român datoriile sale de națiune latină, l-a invitat să se unească cu aliații și să urmărească alături de realizarea aspirațiunilor sale seculare. Acest patriotism clar văzător avea să conducă pe Majestatea Voastră în vechea cetate istorică a Alba-Iuliei spre a fi încoronat acolo, împreună cu grațioasa regina Maria, intr’o provincie pe care aceiaș victorie care liberase Alsacia și Lorena, o restituise, cu alte pământuri românești, unităței naționale insfârșit reconstituite. Parlamentul nostru a ratificat ori ultimul instrument diplomatic care, consacrând darul de sine pe care Basarabia l-a făcut în cursul războiului României, a închis ciclul gloris al reinvierei Voastre. .In cursul acestor ani de încercare, când răniții și bolnavii, la al căror căpătâie aduceau, Doamnă, Mângâierea prezenței voastre, salutau pe Majestatea Voastră , cu acel strigăt pe care lați cules; de pe buzele lor: „Să-ți dea Dumnezeu ca să devii împărăteasa tuturor românilori, ei nu-și Inchibuiau, cum nu-și închipuia Majestatea Voastră, fnsăși, — cum ai scris-o încă de pe atunci,—„printre sacrificii, mizerie și moarte, visul lor aurit dimea să se realizeze într’o zi". „AVEM NEVOE DE PACE“ „Visul lor s’a realizat. Frații despărțiți sunt reuniți. România Mare e făcută. Ea nu aspiră decât ca să-și realizeze destinele în pace. „Franța, ca și România, este profund atașată păcei. Ele au amândouă o nevoie egală de dânsa Toastul regelui iată și textul toastului regelui Ferdinand I: „Suntem profund mișcați, regina și cu mine, de primirea atât de cordială ce me-a făcut-o Franța și salutăm în dv., domnule președinte, pe nobila și glorioasa națiune a cărei amiciție constantă a contribuit atât de puternic la renașterea, organizația democratică și la realizatarea aspirațiunilor naționale ale României. „De la suirea mea pe tron, am fost pătruns de datoriile ce mi se impunea misiunea istorică a poporului meu. Susținut de fidelitatea sa și de dragostea sa, precum și de sprijinul amical al aliaților, am putut să înving toate încercările și să asigur triumful revendicărilor seculare ale neamului românesc. „Azi, când eforturile noastre nu mai tind decât la consolidarea păcei dobândite cu prețul atâtor sacrifici, gând nostru, se întoarce spre ceasurile grele,și vin să vă exprim, recunoștința României întregi pentru amiciția sinceră și pentru solidaritatea înviorătoare ce ne-o arată Franța. ..Nu vom uita niciodată ce datorăm misiunei militare franceze, ofițerilor distinși medicilor, devotați, bravilor infirmieri ce m-au trimis în timpul războiului și vom păstra vecinie o pioasă recunoștință vitejilor fii ai Franței cari, pe pământul românesc, și-au vărsat cu eroism sângele, alături de soldații noștri, pentru aceiaș cauză de dreptate și de civilizație. i..Ca și Franța, România urmărește o politică de pace, bazată pe aplicarea loială a tratatelor existente și a acordurilor pur defensive prevăzute prin pactul Ligei Națiunilor, pe care ea le-a încheiat cu națiuni amice tocmai în scop de a mai întări această operă pacifică. • „Sacrificiile consimțite de popoarele noastre ca și aspirațiile comune nu pot decât să strângă tot mai mult, pe viitor, în interesul păcei, via și tradiționala amiciție care unește în mod atât de fericit România și Franță. ’ „Interpret fidel ’ al sentimentelor poporului român, ridic paharul, în sănătatea dv., domniile președinte, și în sănătatea , d-nei Millerand, precum și pentru mărirea și prosperitatea Franței amice. Trăiască Franța 1“ ■ . ANUL XXI - No. 6267 Sâmbătă 19 Aprilie 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei In străinătate .. Ce cuprind statutele sindicatului de Doli - Vamă pentru avocați - Numeroase și de naturi diferite au fost argumentele celor, cari s’au opus cu tenacitate la ideia sindicalizărei barourilor. Dar oricât de temeinice și înălțătoare au fost motivele indicate, nici unul din ele n’a fost edificator în forma în care este statutul sindicatului corpului de avocați din Craiova, pentru redactarea actelor de notariat. Și, pentru a nu fi acuzați că restălmăcim lucrurile, nu vom avansa nici un fapt, fără să punem sub ochii cititorilor textul articolelor din statut. ACTELE DE NOTARIAT Sindicatul în chestiune, ia ființă, în felul cum sună dispozițiile din art. 1 din statut și anume : „Intre toți membrii baroului de Dolj, actuali și viitori, se înființează un sindicat obligator, pentru redactarea tuturor actelor de notariat, cu scopul, — prevăzut la al. a) art. 2 „ca să asigure membrilor lui, printr’un tarif minimal, o resplată mai justă a muzicei, care trebuie protejată“. Așadar, se constitue un sindicat obligator. Credeți poate să obligația este numai pentru avocați. ? Nu. Ea este și pentru marele public — căruia de asemenea îi si impune obligativitatea. Moțiunea aceasta de obligativitate este, evident, extrem de, curioasă, într’o materie de notariat, unde atât de multiple interese sunt în joc și se cer atâtea măsuri de precauție, unde deci rolul avocatului este atât de important iar sindicatul de Dolj nu se mulțumește numai cu obligativitatea, ci se încrede îndreptățit de a introduce și controlul. Intr’adevăr, art. 18 din statut spune : ..Fiecare act, înainte de a fi înfățișat autorităței spre îndeplinirea formalităților diferite, ori de a se încredința părților, va fi prezentat biuroului permanent al sindicatului SPRE A FI VIZAT CU SIGILIUL BAROULUI, SPRE A SE EFECTUA CONTROLUL NECESAR“. Astfel dar acte, care de multe ori se fac sub sceptrul celui mai mare secret, până ’n momentul autentificărei. — secret asigurat prin discreția profesională și a avocaților însărcinați cu redactarea actului, devine un lucru public, cercetat de biroul permanent, care controlează și aplica sigilii. O IMPUNERE NEDREAPTA Cum foarte bine au înțeles din primul moment cetitorii, scopul sindicatului înseamnă taxe exorbitante, obligatorii, în special prin dispoziția contrasemnării de către un avocat, sub pedeapsă de nulitate a acțiunilor introduse în instanță. Decât un lucru, Sindicatul de Dolj face o mare inovație în materie de impunere. Intr’adevăr, pe când practica modernă a fiscalităței democratice, prevede progresivitate în sensul ca cei mai bogați să fie și cei mai greu impuși, sindicatul avocaților prevede exact contrarul. Cel cu tranzacțiile mici sunt impuși —cuvântul impus nu este, precum sa vede, impropriu întrebuințat — foarte greu, pe când tranzacțiile mari — mult mai rare — sunt mult mai redus taxate. Pentru acte până la 1000 lei inclusiv urmează să se plătească 800 lei, adică 30%, pe când la tranzacțiile de un milion inclusiv se percepe 15.000 lei, adică 1W la sută CEI SĂRĂCI VOR FI MAI GREU, IMPUȘI Explicația acestei operațiuni fiscale a rebours este foarte simplă. Tranzacțiile mici sunt mult mai numeroase. Avocații din Dolj au uitat însă, că grație tarifului sindicatului, cei mai obijduiți vor fi tocmai cei săraci și fără dare de mână. Dar mai este un lucru. Al. b al art. 25 prevede o taxă unitară de 500 lei pentru toate actele care nu sunt cuprinse în enumerarea din acel articol. Or, contrasemnarea, care nu face parte din enumerarea, ar urma să fie taxată ca atare, ceea ce, incontestabil, apare ca excesiv și constituie un act de obijduire a mulțimei care are de făcut acte cu caracter contencios sau grațios, care de multe ori nu constituesc decât o consfințire a unui drept existent sau al unui act de simplă gestiune. UN BIR PENTRU AVOCAȚI Am relevat o parte din cele ce cuprind statutele sindicatului în chestiune, pentru că ni se par incompatibile cu concepția de până acum în privința rolului nobil al avocaturei; pentru că socotim că prin astfel de întâmplări se contribue și mai mult la crearea unei atmosfere imposibile pentru corpul avocaților; pentru că, în fine, se face încă odată dovada că grație legei noui a barourilor s’a înființat un bir pentru avocați, ceea ce nici legile fundamentale, ale țarei, nici bunul simt nu pot admite. R. O. Mișcarea populației României Cifre interesase. - Populația României a sporit cu jumătate de milion. - Mai multe fete decât băni.-la 30 de ani populația se va dubla. Cifre comparative față de alte țări europene Din Buletinul statistic al României, No. 1, pe Ianuarie-Martie 1924, publicat de Direcțiunea generală a statisticei din ministerul industriei și comerțului," aflăm foarte interesante date asupra mișcării populației României. Articolul asupra mișcării populației țării noastre, e datorit d-lui N. T. Ionescu, directorul statisticii din ministerul de interne. Datele se referă la anii 1921— 1922. D. Ionescu, după ce lămurește motivele pentru cari datele asupra mișcării populației în acești doi ani apar abia acum, dă toate detaliile cu privire la mișcarea populației în intervalul pomenit, înainte de a intra în expunerea amănunțită a datelor, d. Ionescu arată că în 1922 s-au înregistrat 613.726 nașteri, față de 620.460 în 1921 și 539.359 în 1920, iar decese : 376.236 în 1922, 372.157 în 1921 și 414.629 în 1920. Anul 1922 prezintă un excedent de 273.490 suflete, față de 248.303 în 1921 și 124.730 în 1920. Din aceste date, reiese că în anii 1921 și 1922 România și-a mărit populația cu aproape jumătate de milion locuitori, ceea ce face pe d. Ionescu să tragă concluzia că, dacă vor urma împrejurări prielnice, în interval de 30 ani populația României s’ar putea dubla. In cele șapte mari regiuni ale tarii : Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, care alcătuesc România Mare, se găseau la finele anului 1921 16.255.000 locuitori,și la finele anului 1922 16.500.000 locuitori. Recensământul general pe 1923 va găsi, deci, în România o populație residentă de circa 17 milioane locuitori, dintre care: Români 74 la sută. Unguri 8,4 la sută. Germani 4,3 la sută. Ruși 3,3 la sută. Bulgari 1,5 la sută. Turci 1,0 la sută. Evrei 5,0 la sută. Alte naționalități 2,5 la suta. Media numărului celor născuți în anii 1920—1922 este de 75,3 la sută ortodoxi, 2,86 la sută evrei. Restul diferite alte confesiuni. Media numărului morților în acești doi ani, este: 75,2 la sută ’ortodoxi, 2,63 la sută evrei, etc. Interesantă este constatarea statisticei pe anii 1920, 1921 și 1922, în cari s’au născut mai multe fete decât băeți! Doar în Transilvania au preponderat sexul masculin. Din alte date ale aceleași lucrări aflăm că România ocupă acum în Europa al șaptelea loc ca număr dej locuitori și al optulea loc ca suprafață teritorială. Clasificarea aceasta a țărilor europene e făcută făral Rusia sovietică, despre care lipsesc» în prezent date oficiale. * Mai semnalăm apoi, din interesantele tablouri cari însoțesc stundiul de care ne ocupăm, că în București s’a constatat un spor de 75?i suflete în 1920, 2745 în 1921 și 2134 în 1922. 1 Mâine Sâmbătă se pune în vânzare în toată țarat No. IO din excelenta re*. tistă ^Dimineața Copila *