Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)
1925-01-04 / nr. 6516
ţinem® SELECT CENTRAL Urmează rularea grandiosului film Hermann Gessler MLoarad Veldt Wilhelm Tell E-i Kees Herr Hedwig Tell D-na Xenia Kesu! Heinrich de Weichtal B-! Otto Getini Nemuritoarea operă CIPCITI FD • marelui ClufulLLIjlV 10 Acte Opera complectă Orchestra speată va acompania acest mdret film «statuatf In Întregime celebra opera W1LH Euît TELi Menepel Merrur Fiira Reprezentatille mncpo Fa Ora 2 ttx „ Deutschland — Rumänien“ Fabrică de maşini din centrul Grmaniei vinde iau preturi absolut offtme: „MOTOARE de BENZINA11 noi si intrebantate, dela 20 12 Car piliere Mijlociri Irt cumpărări de maşini „Diesel“, Industriale şi „agrricole" Preia orice demontări instalaţiuni. Rog a se adresa lupu STRULQVICl Str. Grivitei 78 - Focșani .’*omeuta. SALVATOR A urătorii fondai io 1906 i« trezit" specialisti peoru boa'el Venerice, Sifilis «i Piele, natam nlul blocoripei crono.f Miniectro*erapie ORITROSCOPI Contro ui diagnosticum rljmr prii ANALîZ* sângelui Crocopic şi I 'ItrainuT Iscomp PASAJ. ROMAN 9, Bucureşti Consult. 11-1 şi 6-9. IOL 1381 Dr. L. Gfielerter Boale interne şi de copii Str. Labirint 15 Si 7 p. m. Telei 49,65 al. N. ZISNAI Post ASISTENT la clinicele CHRURGICALE şi UROLOGIE din Borna şi Zurich hirnisiesillenstonmn’re Str. Coureanu 7 ConiMil11-3 îl 5 8 relat. 64IS8 Dr. A. IANCU Fost medic la spital MlFILlS-VbNEftlCB necțiuni intravenoase nedurrroas- Jons ut. 8 -10 a. m. și 6-3 ffr — Str. Carp. 51. Idei. 48131. Antropofagul dela Honsterberg Cum s’a făcut descoperirea Care ar fi numărul victimelor O lume întreagă are subiect de vorbă. Antropofagul de la Münsterberg, orăşel lângă Breslau, excită fantezia tuturor. Colegul efiu Hartman a fost la sat In urmă, ce a făcut el, este fleac In comparaţie cu opera lui Denke din Mfinsterberg. PERSONALITATEA OMULUI- HIENA Cunoscuţii lui Denke dau următoarele informaţii asupra acestui om-noom. Avea aproape 60 de ani; purta barbă tăiată scurt, avea faţa Încreţită şi era bine făcut Locuia de 20 de ani in Münsterberg, unde n’a vizitat niciodată nici un locaş public; n‘a fost văzut niciodată in tovărăşia unei femei. Nu vorbea cu nimeni; dacă-1 intreba cineva ceva, el rămflnea câtor va minute gânditor şi apoi răspundea : Da, sau nu, sau alt cuvânt scurt. Era, sau se prefăcea că este, foarte religios. Se durea regulat la biserică, se spovedea la vreme, la oriei ’nmormântare şi de procesiunile regioase ducea, gratuit, crucea, tr. fruntea cortegiului. Tocmai lucrul acesta a făcut să nu-l bănuiască nimeni „CLIENŢII“ LUI DENKE SE ÎMBOLNĂVESC DE GREAŢĂ Se ştie că Denke era grădinar ?• că avea mulţi clienţi, deoarece regimele lui erau de o calitate superioară. Sa aflat apoi că el îngrăşa pi mântui cu sângele victimelor. Lucrul acesta a produs o impresie grozavâ in Mfinsterberg. Numeroase persoane cari cumpărau legume de 1- 1 1, s'au îmbolnăvit de greaţă. O doanmă Bittner rare-l ajuta une ori la lucru şi căreia el l-a dat de câteva ori, în schimb câte o bucată de carne, sa îmbolnăvit grav de „vărsături incoernibile“, aşa că a fost internată In spital. CUM S’AU DESCOPERIT FAPTELE Denke locuia afară din oraş , Intr’o casă mai mare, In care avea o cameră, în parter, la dos. La faţă locueşte un Institutor, Vogt, refugiat din Silezia polonă, Iar In etaj se află apartamentul unui comerciant, Gabriel. Vogt povesteşte următoarele, asupra felului cum s’au descoperit faptele „Stăteam la masă, când cineva a bătut la Uşă. Era un tânăr meseriaş ambulant, care cerea un ajutor, i-am dat ceva şi el s'a dus apoi In fund, la Denke, unde a rămas mai mult timp „Noi ne miram efl nu se mai tntoarce, când deodată, tânărul Gabriel, un băiat de 16 ani al corner, can tulul de la etaj, năvăli la noi in odaie, spunând: D- le Vogt, vino imediat în fund, s’fi întâmplat ceva. APATIA UCIGAŞULUI „Am alergat afară şi am văzut, la uşa lui Denke pe meseriaşul de odinioară, abia ţinându-se pe picioare, plin de sânge şi cu o rana adâncă la tâmplă. Denke stătea apatic pe pat, avea faţa roşie ca racul, făcea o grimasă oribilă, scrâşnea din dinţi şi din când un rând avea un cutremur în tot corpul. „Băiatul Gabriel mi-a spus că el şi cu fratele său mai mic, se aflau la etaj, în odaia deasupra lul Denke, când au auzit un zgomot teribil S'au dat jos să vadă ce este şi au găsit pe Denke şi ţ« tânărul meserie?, anume Oliver. Intrio luptă teribilă Ei i-au despărţit şi atunci Denke a lăsat un pare pe Oliver şi s’a aşezat pa pat. „Am luat pe Denke şi pe Oliver şi i am dus la primărie. Pe drum Oliver se ruga să-l lăsăm să fugă, căci altfel va fi trimes intr’o casă de curăţiune, pentru că a cerşit. De sigur că şi alţii au scăpat cu viaţă din mâna lui Denke, dar n'au denunţat, tot din acelaş motiv ca şi Oliver. SINUCIDEREA MONSTRULUI — La primărie, continuă institutorul Vogt, Danke a mărturisit că a atacat peOliver, dar n’a spus un ce scop. Poliţia a vrut să-i dea drumul deoarece ştia că e om de treabă şi profund religios, şi numai după stăruinţa noastră i’a arestat. Nu s’ar fi descoperit nimic, dacă Denke nu s’ar fi spânzurat, chiar în noaptea aceea, cu batista „A doua zi, poliţia a chemat pe rudele sinucigaşului pentru a le cere să acopere cheltuelile de imnormântat. Rudele fiind sărace, au venit acasă, unde împreună cu un agent de poliţie şi cu mine, ca mar- PomnljosTâ Care să ştie a »er« la ars'n* nemţeşte şi franţuzeşte se caute. Oferte şi pretenţuni sub AVEN r la Agenţia de Publicitate Vera Sărindar No. 6. Platzagent rutinat căre a lucrat in afacere de agentură, caută în condiţiuni foarte avantajoase CASA IMPORTANTA. Oferte detailate şi certificate la Agenţia de Publicitate D. Adania, Str. Sărindar 4 sub _154“ tor şi vecin, am început să căutăm bani sau obiecte de vândut. PRIMA DESCOPERIRE FIOROASĂ ..Căutând la magade, am găsit un butjiu cu carne, cu un miros pătrunzător. Am dus imediat capacul pe butoiu şi am trecut mai departe. Dar un nepot al lui Denke a ridicat capacul şi a scos puţină carne intrun ziar, pentru a o da la nişte păsări pe cari le avea acasă. „In acel moment am rămas cu toţii trăsniţi: butoiul era plin până a gură, cu degete, coaste, şi picioare. „Căutând mai departe, am mai găsit câteva oale cu un fel de carne foarte curioasă. Nu putea fi de porc bătrân pentru că pielea era prea subţire, şi nu putea fi de purcel, pentru că avea prea pahăr. Am scos din oală bucăţile, una după alta, înşirfindu-le pe o scândură De o dată am sărit ba lui cu toţii , aveam in mână, incontestabil, două piepturi de om. „Doctorul Mamalschke din Munterberg a declarat apoi că toată carnea din magazie e de om. „In magazie am mai găsit şi alte lucniri grozave Am găsit şireturi de ghete două perechi de bretele tot felul de şnururi făcute din pielele om. La bretele n’am cunoscut la' nceput că-s de om, dar apoi am ăzut, cătina era legată cu o bucată de piele dela cap, care mai avea păr pe ea’5. Se povesteşte victima sal-VATĂ Meseriaşul ambulant Oliver, povesteşte următoarele : — Trecând pe la locuinţa lui Denke, am intrat să cer un ajutor. Denke m‘a chemat înăuntru şi mi-a spus să-i scriu ceva şi Imi va da 20 de pfenigi. „M’am aşezat la masă, cu spatele la uşă, am luat tocul şi hârtia, iar Denke mi-a dictat: „Adolfe burtoşiile’5. Vrând să scriu aceste cuvinte, mi-a venit a râde şi m’am plecat Asta mi a salvat viaţa. „Căci in acelaş moment am şi fost lovit de toporul ascuţit al lui Denke, care vroia să mă izbească pe la spate, drept la tâmplă, dar din cauză că la aceeaşi secundă mă plecasem, m’a iovit numai uşor. Am sărit şi m’am aruncat tn braţele lui Denke, care vroia să mă lovească a doua oară. ..S*a tnceput o luptă grozavă intre noi. El mă ţinea foarte strâns şi era gata să mă trântească la pământ, pentru a mă lovi din nou cu toporul. In acel moment veniră cei doui salvatori ai mei, cari m’au scos din mâinile lui Denke’’ CEL PUTIN IS VICTIME Nu se poate cunoaşte numărul victimelor lui Denke. S’a dovedit că el căuta să şteargă orice urmă crimelor, îngropând şi arzând tot ce rămânea dela victime. Totuşi s'au găsit diverse haine dela 15 persoane diferite, aşa încât numărul victimelor este probabil mai mare, dar cel puţin 15. El nu căuta la vârstă. Ucidea şi mânca pe oricine-i cădea în cale. S’a dovedit câ între victimele sale se afla şi un moşneag de 70 de ani EXPLICAŢIA FIOROASELOR CRIME In ce priveşte motivul crimelor, se afirmă ca Denke era foarte carnivor. Mânca la o masă un kilogram de carne Cum in ultimii ani el sărăcise, iar carnea s’a scumpit, nu i-a rămas alt mijloc pentru a-şi procura carne decât să omoare meseriaşii ambulanţi. E uşor de înţeles de ce şi-a ales această clasă socială pentru ospeţele sale carnivore. In Germania, majoritatea meseriaşilor, când isprăvesc ucenicia pleacă să vadă lumea şi când n’au paraie, se duc pe jos dintr’un oraş in nitul, şi dorm prin aziluri. Denke se ducea in apropierea unui astfel de azil şi când vedea câte un meseriaş străin, pe care nu l cunoştea nimeni, fi chema să-i dea de lucru. Acasă d omora. In felul acesta, nimeni nu se mira de dispariţia victimelor. Denke era foarte bun gospodar şi foarte econom. Carnea o mânca, hainele le vindea, din piele f&cea curele, bretele, şireturi de ghete sângele 11 întrebuința pe citre îngrăşatul pământului. Intr’un nnvânt el poate fi dat ca exemplu de om de ordine.^ OimiNCA?« Serbarea Anului Nou In Te-Deumul dela Mitropolie.Cuvintirile mitropolitului primat, primului ministru şi regelui Conform tradiţiei ziua de 1 Ianuarie, Anul nou a fost serbată In Capitală, cu fastul obişnuit. Ia orele 10‘ dimineaţa s’a oficiat la Mitropiie un tedeum In prezenţa regelui, reginei, principelui Cărei principesei Elena, membrilor guvernului şi înalţilor demnitari ai statului. După oficierea slujbei religioasi suveranul şi principele Carol au primit in curtea mitropoliei defiarea companiei de onoare. In urmă suveranii ’ncipii moştenitori şi întreaga asistenţă au trecut in sala de recepţie a palatului mitropolitan unde a luat cuvântul mitropolitul primat Miron Cristea. CUVÂNTAREA MITROPOLITULUI PRIMAT „In starea mea de adâncă durere sufletească pe urma morţii iubitei mele mame, de la care — deşi ţărancă simplă — am moştenit tot ce lumea binevoitoare află bun In mine si munca mea: să mi fie permis, ca de astădată, In scurte cuvinte, să iau expresiune bucuriei, că vă pot elirija de Anul Nou In această si a alendarului astfel îndreptat, unedi să-ţi păstreze toate, nobilele caractristice, ce i le-au imprimat rănducirr bisericii ortodoxe. Biserica noastră a făcut prin această îndreptare trei lucruri mari: 1) A adus calendarul său — măsurătoarea timpului — la posibila conglăsuire cu legile firii şi ale stelelor de pe cer, cari determină timpa Şi astfel a pus capăt unei sinamăgiri care nu se mai putea menţine in măsurarea timpului. 2) A apropiat popoarele din patrie unele de altele prin biserică, la a cărei temelie este ţi trebue să stea iubirea deaproapelui ceea ce numai în interesul consoliddrei ţării poate fi 3) înmulţind silele de lucru, a contribuit la sporirea producţiunii ţării. Sunt mulţumit, că aceste importante lucruri s'au putut îndeplini în silele domniei maiestăţii voastre. De aceea doresc, ca în pace, sănătos, scutit de supărări cam adeseori a Ung greu sufletul omului„, să gustaţi încă mulţi, mulţi ani roadele şinei domnii glorioase; iară de altă parte in deplină putere şi voios cum vă ţtim ti vedem — să puieți conduce ţara ţi spre alte succese tot mai simţite in toate direcţiunile. Trăiască întreaga familie regală! Dionist Brittianu, primul ministru luând cuvântul a spus următoarele: „Deşi lucrurile acestea se repetă şi ar putea fi considerate banale, totuşi cred to, e bine ca ele să fie spuse la Începutul fiecărei an nou. De aceea rog pe maiestăţile voaste să primească de Anul Nou, urăile noastre cele mai călduroase. Să dea Domnul ca anul ce începe să fie un an de pace in care ţara noastră harnică şi liniştită să poată urmări opera de consolidare căreea şi-a închinat cu rodnică hotărîre toate puterile ei. Vă urăm. Sire, să vedeţi şi în anul acesta şi neincet, înflorind România cea Mare care s’a infăptuit sub înţeleaptă şi inimoasa cârmuire a Maiestăţii Voastre. Urăm Majestăţilor Voastre din adâncul inimei să domniţi ani indelungaţi, înconjuraţi de recunoştinţa unui neam care are ce vă datoreşte şi ce nu va uita niciodată lui câtă dragoste „şi credinţă v’aţi devotat între îndeplinirea visului tău de veacuri. S3 trăiţi mulţi şi fericiţi ani. Trăiască întreaga familie regală!" La cuvântările ţinute a răspuns ■egele. DISCURSUL SUVERANULUI „Din tot sufletul vă mulţumesc entru urările ce nii-au fost aduse 'a zi atât din partea bisericii cât şi din partea conducătorilor tării. Adesea, se zice că urăr’le cari vin din Inimă câştigă cu cât sunt mai bine shntite $1 câştigă ca vaoare când sunt repetate. Multe s’au făcut In tara noastră dar multe mai sunt de făcut. De acea, cu drept cuvânt, unim cât sna* d'n Inimă şî sincer urările noastre calde pentru binele acestei ţări. ht ce mă priveşte voftt urma munca mea cu tot ce poate folosi tării noastre si sunt slcrttr că voia găsi ahrtonul tuturor din tară cari an o ’nună caldă pentru poporul, pentru neamul nostru. Căci ceea ce ne desparte ca Idee, nu trebue să ne despartă in muncă. Doresc ca anul acesta toți să muncească cu aceeaș dragoste, cu aceeas râvnă, cu aceeaș căldură. Să trăiască scumpa noastră țară!“ S-a servit apoi asistenței, ca de obicei de către casa Ign. Mircea câte ocupa de simpanîe Royal Chamber?, Cuvée Réterrér. ftahtirife Mimmile 1925. Neni arestări de comunişti In Capitală şi provincie După cum suntem Informaţi, arestările de comunişti continuă şi acuma *1 In cursul tilor da erl au fost arestaţi numai tn Bucureşti inert (3 comunişti. La Arad poliţia a arestat pe un funcţionar Erkermann de la o fabrică de produse chimice, apoi pe un alt tânăr Bullman Mihai, până ce după o percheziţie făcută in casele lor, unde s’a descoperit o listă din organizaţia ..Tineretul muncitor“ — s‘a procedat la arestarea a 120 tineri din Arad. Intre aceştia se află 8 doamne şi o domnişoara din Arad, Irina Ortner, apoi un tânăr Mauriciu Fischer, funcţionar la o drogerie din Sibiu, venit de curând din Berlin cu paşaport nemţesc. Joi seara la orele 1, au fost aduşi in Bucureşti cu trenul de Craiova, dacă IM dintre comuniştii arestat zilele acestea prin diferite oraşe din ţară.Eu au fost transportaţi sub pază militară la siguranţa generală a Statului, unde vor H anchetaţi pentre ca siguranţa să obtia eftt mal multa detalii asupra organizational de propagandă comunistă in genere sl in special In ce zlvaste propaganda din România. găzii de siguranţă din Arad pe când mergea spre casă a zărit pe una din străzile centrale un om ce avea sub braţ un teanc de hârtii. Necunoscutul a încercat să lipească pe zid una din aceste ! ’rttî. Pocistul s’a apropiat şi a declarat arestat pe suspectul individ. Fiind anchetat, arestatul a declarat că este comunist şi că era to* sărcinat cu lipirea d manifeste tab cendiare, pe zidurile oraşului. „ Necunoscutul a indicat apoi se diul organizaţiilor comuniste clandestine din Capitala. 1 A doua zi d. Mărcuîescu a tetagraf al siguranţei generale din Ca? pitală şi în cursul nor*' .ie 19 De* cembrie s’au operat cunoscutele arestări. Cercetările sunt tn curs iar pro*cesul va avea loc tn curând tn fața consiliului de răsboiu al corpul^tl de armată. Cum sau descoperit comploturile comuniste ROLUL UNUI ŞEF DE SIGURANŢĂ In jurul ultimelor arestări de comun şti în Capitală cât şi în provincie ni se comunică urătoarele amănunte asupra modului In Care s’au făcut descoperirile organizaţiilor complotiste. In noaptea de 18 Decembrie, pe la orele 2 d. Mărculescu şeful brn Incendiul din str. Vişini Joi dimineaţa a izbucnit un incendiu in strada Vişini nr. 7, la apartamentul locuit de CL Mişu Frei,man. « Focul a luat naştere de la o lampă defectă rămasă „aprinsă, provocând aprinderea obiectelor ce se aflau in cameră. Prin tavan flăcările sau întins cu iuţeală la pod şi acoperiş. Au sosit la faţa locului posturile de pompieri Central şi Foişor, cam după o muncă de aproape o oră, au localizat Incendiul. A ars o parte din acoperiş şi obiectele ce se aflau în vecinătatea lămpei Agresiunea din str. Foişor Locuitorul Truţu Vasile avea de mai multă vreme o ură înverşunată împotriva unui fost prieten al său anume Lazăr Hossu din fundătura Topor No. 14. Aseară pe la orele 7 luni. Truţu Vasile g’a hotărât să se răzbune. In Ciocnirea de trenuri din statia Bâlca ---------- l Stația Bitca a comunicat direcftunel generala C. F. R. «5 ne când Intra In stație trenul Nr. 1254 de marfă, cineva a tn* tors acul pe Uni« la pe care ea afla o punta din trenul 4505 dea*semeni de marfă. Din această cauză s’a produs ciocnirea celor două trenuri. Frânarul Antoch! Vasile fiind rănit, a fost trimes spitalului dla Adjud. Au deraiat 8 vagoane- 3 fiind sfărâmate. Atacul banditesc din casa S labei Un comerciant rănit de servitorul sau Miercuri noaptea, înainte de orele 12, câţiva indivizi au antvârşit o spargere in calea Rahovei in următoarele împrejurări : In aceasta stradă, la nr. 193, locueşte d. Ion Georgescu, comerciant manufacturist, împreună cu soţia şi nepoată asale. In acea noapte d. Georgescu se culcase singur in pat, iar in altă cameră se afla soţia şi treptata acestuia. RĂNIREA Comerciantul adormise, când deodată a fost sculat din somn şi înainte de a-şi putea da seama de ce e împrejurul său, a primit câteva lovituri puternice in cap In timp ce rănitul scotea strigăte disperate, criminalul împreună, cu ceilalţi complici, a dispărut. D. Georgescu, in stare gravă, a fost transportat cu o ambulanţă a Salvarei“ la spitalul Brâncovenesc. CERCETĂRILE A fost anunţată circa poliţienească respectivă, care a început cercetările pentru prinderea criminalului şi complicilor lui. Joi dimineaţa a fost arestat servitorul d-lui Georgescu, care a declarat că împreună cu alţi câţiva prieteni a încercat să-l jefuiască pe stăpânul său. Loviturile au fost date cu un box şi cu intenţiunea de a suprima chiar viaţa stăpânului său. Se fac cercetări pentru prinderea complicilor servitorului, cari încă in acea noapte au dispărut -------- in scopul acesta »’» aşezat la pândă pe str. Foişor prin dreptul casei cu No. 98, pe unde ştia că va trece Ilossig iar când l-a văzut a sărit asupra lud aplicându-i câteva lovituri cu o lopată In cap, spărgându-1-1 în “'•I multe locuri. După săvârşirea acestei isprăvi, atgresorul s’a făcut nevăzut. Accindent de automobil Joi dimineaţa precupeţul l’etm Iordache, domiciliat in str. Vasilg Dumitrescu al 11- lea, a fost vi® tima unui accident de automobil. Numitul trecea pe calea Rahovei iar la un moment dat a voit s traverseze strada. Ajuns din urmă de automobilul cu No. 740, a fost apucat sub roate şi târât o bună distanţă. P Petre Iordache sa ales cu răni la cap şi pe picioare, a fost pansat la sediul „Salvarei*’, după care a fost dus cu o ambulanţă acasă. Intre chiriaş şi proprietar dri dimineaţă s’a prezentat la circumscripţia I-a poliţienească, d. C. Marinescu din serviciul poliţiei gărei Ploeşti şi domiciliat în Capitală, str. Romană No. 116. D sa avea fața arsă și a declarat că in urma unei certe cu proprietăreasa sa, aceasta i-a aruncat pe fața o oală cu untură fierbinte. Nenorocire D-na Ecaterina Dumitrescu, domiciliată in strada Rumeoară nr. 2, s’a dus în ziua de anul nou în vizită la o prietenă a d-sale din strada Sfinţilor. Pe când urca scara, i-a alunecat un picior de pe o treaptă, căzând jos. D-na Dumitrescu s’a ales cu piciorul stâng fracturat. Cu o ambulanță a „Salvarei** a fost dusă la spitalul Colțea. Victimele muncii în ziua de 1 Ianuarie a Încetat din viaţă în sos. Pantelinon Na U’3 vizitiul de camioane IonIonian, in vârstă de 40 ani. Atesta a fost victima unui archdent de muncă In ziua de 26 Decembrie, pe când încărca un hateig in curtea depului d-lul G. Răuff din str Traian No. 132. Butoiul a căzut peste el fructe, rându i șira spinărei. Hoţi înaintaţi parchetului In urma unor îndelungi cercetări făcute au fost arestaţi de către comisar Ştefan Popescu din siguranţa Capitalei doui cunoscut! hoţi Ei se numesc : Stan Gh. zis Polizache zis Rwet, de fel din comuna Potlogi (Dâmboviţa) şi N Tudor zis N. Borcea, de fel din comuna Ciocănești (Ilfov). La activul lor au mai multe fururi săvârșite în scurtă vreme. Rănirea din calea Plevnei Miercuri noaptea, un individ rămas nedescoperit până acum, s’a introdus prin efracţie în casa d-lui Stelian Georgescu, gravor, din calea Plevnei. Individul s-a repezit asupra victimei lui şi i-a aplicat câteva lovituri cu un cuţit, provocându-i răni grave pe mâini. Criminalul, după ce a devastat camera acestuia, a dispărut Victima a fost găsită in casă de vecini, cari au imniintat și circ. IL* poliţieneaecA / M