Dimineaţa, iulie 1925 (Anul 21, nr. 6685-6715)

1925-07-01 / nr. 6685

WH DUMNEATA ssa! m jfi FW., & m m ü® i® H® marca ssa iisaera este mal eftinä m mitrațîuni!e e deoarece de o calitate superioarä și mult mai durabilă cereţi această marca . d’AiMGoddeBidin &Co. Eacnreşil, Strata ffiar®! No. 70, — Eânsaro En-gros fabricafiiinea Sdcc, Pentru fine de saison Marele Magazin 99La ©Fiii! Lf 81 6S m Strada Lipscani Ho. 76 si Str. Gabroveni Ho. 31 SOLDEAZĂ cu mare reducere de prețuri Lei ni An lufimat A. l?tj 91 i­. Srapeliae „ „ „ 150 Mir. Crepoane „ „ „ 45 „ Crepe Bonma­ne «ni „ „ 125 „ Crape Ritaie „ Crepe iara „ „ Crepe le Eline eto Imprimat i: Zel Larg 31 »F. H150 „ n150 „ n 219 , Tel©!,. sunEn gros și En detail PRIMA FABRICĂceMUBM _____■­­ : ct ip seer si encNZ _________ A SOCIETATEI ANONIME ROMÂNE DE FINANCIARE. . M­A2_BUCURE5T^TR. SFINȚII APOSTOLI TELEFON 6A/87.. .j ț —r­oşete­le din laptele şi muşama sh­imeie b©.­­t3|S mar© 25srfârs2EÎ eagrcs șl ăsîasl, prsÎH7i elita® &feâFla 1Esogr8SKS9­7 Sir. fenarl, e&pe­­dips ta provincie® 91^ Voiţi să aveţi un ten curat? a Voiţi să aveţi pielea feţei şi a mâinilor albă, fragedă, lipsită de pistrui, pete, coşuri, puncte negre? Voiţi să nu mai suferiţi de Transpiraţie prea mare ? Atunci Întrebuinţaţi renumitele AilTICSLS OI TOILS "A Crema Adelina AS.“ ti Pudra Adelina*£ÂS*£ ___iiOiiVitela!£a» Săpunul Adelina Bnc. Lei 30 Soluţia S.A.S. împiedică transpiraţii­ prea mare a mâinilor, a picioarelor, la subţiori Înlătură mirosul greu. [ Găsiţi această soluţie, la farmacii şi drognerii, cu preţul de Lei 30 flaconul mic, şi Lei 60 flaconul mare, sau direct I contra mandat poştal la FARMACIA IVOREL Piatra­ N. Representant SOC. I Orientala Bnouresti. Ciorapi Mănuşi si Flanele de Sport mei elita ce pri nade la Fraţii Rossin Strada Decebal No. 5 En gros Se vtan 3e şi En detail. La 3 Iulie în Strada Maramu­reş No. 11 şi Strada Berzei 55 colţ B-d Dinicu Golescu Plata se va face imediat la faţa­­ cuini. Citiţi adeverid Literar“ BĂILE Vatra Bornei Marele Serer TRAI­AN ! Aminte deschiderea sezonului la 15 Mai Pentru închirieri de camere onor, clientelă este rugată a se adresa şi In Bucureşti Blănăria Vladimir Bragnea Strada Sfinţilor No. 15, orele 9 12. Telefon 43118. Pentru luna Sep­tembrie mari reduceri de preţuri Jumătate oră distanţă c­unul de Tuşnad, două or la Braşov. Sezonul încet I­­ iulie 1925 Băi de acid tarfeoaie şi nomol boragil" a®s calda şi reci. Preţul maximale la băi şi Hoteluri­nformaţiuni la Ghiczov & 3r. Herotild­. Telefon 63185 ,tr. Câmpineanu 51 Bis, Bucureşti. De vânzare avantagios O INSTALAŢIE de ROARA egiptisă dtctr’o curuţătaars de cale, plansloter unilateral, scaun­e moară cu dublu mers, complect iu pietre, transmisiuni, elevatori, etc. A se adresa la C. Liebbarnd­­­ulenbauanstalt Apoldn filare Jnd. «bin.___________________ Anunţ Se aduce la cunoştinţa generală că Primăria ţine licitaţie publică orală în zilele de 1 şi 3 Iulie orele 10 dimineaţa pentru vânza­rea materialelor rezultate din dă­râmarea construcţiilor din străzile arătate mai jos, după cum ur­mează: La 1 Iulie în Strada Ştirbei Vodă No. 133, * Miercuri­­ Iulie 1923 nvalizi -Cu ocazia unei audienţe „Partea primă a memo­riului dv. este cam tare, vă sfătuiesc să vă menţineţi pe terenul moral, ca şi până a­­cuma. Sunteţi o clasă de ce­tăţeni, cari bine-merită dela ţară, încă puţine sacrificii mai faceţi".­­Răspunsul d-lui prim mi­nistru după ce a citit moţiu­nea invalizilor de la Mără­­şeşti). Da­r dragi camarazi, ni s-a reco­mandat de d. prim ministru, un ton mai blajin şi noul sacrificii. Ton blajin, congrese şi memorii curtenitoare, au defilat cinci ani în faţa guvernelor noastre. Suntem să­­tui, domnule prim ministru. Reco­mandata aceasta ca şi recunoştinţa ţării, ne-aţi mai aruncat-o şi altă dată de la o tribună cu ocazia unui congres de invalizi. Ne-am săturat Sunt şapte ani. Am consimţit a­­tunci la cel mai mar© sacrificiu, acela în faţa căruia toate celelalte nu contează, acel care m­obilează, dar care ne-a costat aşa de mult: sacrificiul cărnii, al sângelui nos­tru. Era în cuvintele domniei voastre o vibraţiune caldă, poate sinceră, a­­tunci, aveaţi in faţă câţiva din cei cari vă aminteau, clipe grele trăite cândva, când părea că şi cei bine trăiţi, făceau mici sacrificii. Cam­ sunt oare urmele sacrificiilor aces­tora ?! O vibrare in glas, de durata unei clipe?! Atât! Totuş am pus multe nădejdi, în cele câte ne-aţi spus atunci. O lege nouă, o lege dreaptă cu care ne veţi întâmpina la toamnă pe dealul Mi­tropoliei. Şi am solit spusa dv. In toată tara, toţi desnădăjduiţii aş­teaptă împlinirea acestui ultim cu­vânt dat şi vă asigurăm că e ulti­mul credit ce-i mai acordă „cetăţe­nii ce bine merită de la ţară" căr­­muitorilor lor. A ne cere nouă alte sacrificii, es­te a ne trimite noi schije în trupu­rile ciopârţite. Cine se privează in ţara asta, domnule prim ministru? Nimeni, a­­fară de desmoştenţii războiului. Nici noii îmbogăţiţi, cari ne stropesc cu noroiul nesimţirei lor; nici îndestu­laţii politiciani cari înoată pâ­nă în gât în marile afaceri; nici burghezii — afară de prea puţini cari se veselesc. Nu ne mai vorbiţi nouă de „ton liniştit“ şi „noi sacrificii“. Sacrifi­ciul nostru s-a făcut de mult — să înceapă alţii, astăzi! Am fost cetăţeni liniştiţi şi fideli servitori ai ţării până azi, răbdători şi cuminţi, vrem să rămânem. Sus­ţineţi-ne pe această cale. Ordinea so­cială şi dreptatea sfântă o cere. De atitudinea dva. depinde terenul pe care vom păşi noi. Şi atitudinea aceasta e una singură. Afară de ea, e numai pericol şi nu pentru noi, ci pentru acei cari având frânele ţării în mână, cetăţenii liberi, pot ori­când să le ceară socoteală. Aşteptăm încă împlinirea cuvân­tului dat. C. KIRICUTZA invalizii, în ceea ce priveşte con­tractele cu chioşcurile din gări. Nu vedem de ce această prigoa­nă contra ciuntiţilor din război. Poate că şefii dela c. f. r. sunt urît impresionati când, dela geamul va­­gonului special, zăresc, într’o gară, un braţ ciuntit sau o cârjă târîtă cu greutate de bietul invalid, ce-şi hrăneşte copilaş» cu ce bruma câş­­igă întrun chioşc?! B sfătuim să îşi continue liniştiţi somnul in ele­­ganteie lor vagoane şi să lase pe invalizii In locui lor, legal plasaţi. Vom reveni cu precizări In această chestiune Invalizii din războiu şi văduvele, ca şi orfanii, pot călători cu numile carnet« şi pe Dunăre şi Marea Nea­­gră cu 78 la sută, ca şi cu vechile carnete. * Pentru toate reclamaţiunile ce ni se trimit Ia redacţie ca şi cele tri­mise direct d-lui căpitan Kiri­utză, colaboratorul nostru, se intervin la timp la locurile competinte și se vo­ răspunde la timp la această ru­brică. invalizii din Franţa Modificarea pensiilor de război Toate pensiile de război sunt mfi­­rite cu 880 la sută pe baza pensiei anul simplu soldat, până la cel mai înalt grad. VĂDUVE REMĂRITATE Singure, văduvele remăritate nu vor avea dreptul la mărirea pensiei. Ele vor avea vechea pensie, copii Copiilor 11 s’a mărit cota cu 80 la sută afară de copii marilor mutilaţi şi văduvelor (Senatul Francez a scăzut pentru aceştia cota la 12 la sută — căci aveau o cotă mare, mă­sură care n’a rămas definitivă). Data mărirei pensiilor este fixată pentru 1 Ianuarie 1925. (Va fi deci o sumă din urmă de primit de 6 luni). TUBERCULOS! Pentru tuberculoşi cota s*a sporit cu ICO la sută. Cei cari nu sunt In sanatorii vor lua o indemnizaţie su­­plimentarS, care nu va fi Inferioară sumei de 2400 fr. (25.000 Iei) pe an. ORFANII DE RĂZBOI Pentru fiecare copie, orfan din răz­­ boi s’a votat suma de 540 fr. (5886 lei) pe an văduvei de război, afară de pensiunea ei. Astfel ştie Franţa, marea noastră aliată, să-fi răsplătească fiii săi, cari s'au sacrificat pentru ţară. O comparaţie a acestui tratament cu mizeria de la noi nu este posibi­­lă; amintim doar că la noi, un in­valid, fără ambele picioare şi o mâ­nă lipsită de la cot, primeşte 120 LEI LUNAR, un tuberculos intre 100 şi 150 lei lunar. Frumoase exemple de îmbărbă­tare pentru nouile generaţii, de la cari aşteptăm sacrificii in viitor pentru apărarea ogorului câştigat cu atâtea jertfe. Am vrea să amin­tim, turnând cenuşe in cap pentru a nu zdruncina caracterele celor ce se ridică cum ne cerea cândva I. P. Sf. Sa Mitropolitul Moldovei cu oca­zia unei răfuieli, dar durerea şi gea­mătul celor mulţi nu ne lasă. Nu numai că nu vom înceta,dar vom începe a publica liste de toţi acei ce se sting zilnic in mizerie ,pe când guvernanţii fac banchete, sărbătoresc succesele seziunilor parlamentare şi pornesc in călătorii de agrement. la Franţa invalizii s’au pronunţat contra revizuirii pensiilor ,Journal des MutiUs et réformés 13 Iuin 1925. Uniunea Federală a invalizilor din Franţa, a avut un m­are congres la Bordeaux. Aci, în unanimitate, congresul s‘a pronunţat contra revi­zuirii generale a pensionaţilor in­valizi din războiu. Dezbaterile au ţinut şase ore în comisiunea care se ocupa cu aceas­­tă chestiune. Congresiştii, după c© au examinat cu deamănuntul toate avantagiile şi pericolele unei revizuiri a invalizilor au hotărât a cere ministrului res­pectiv aplicarea art. 67, care zice să se urmărească cei de rea credinţă, fără a crea o revizuire generală, ca­re ar face ca cei cu influenţe şi pro­tecţie să continue a fi pensionaţi şi în schimb să se ridice pensia la in­valizii deşi mai puţin suferinzi, sunt mai în drept decât protejaţii cari vor fi păsuiţi. Invalizii din Franţa au cerut să­­ lase dreptul ministerului pensii­­or, ca să aibă ori­când puterea de a urmări pensia invalidului şi a o modifica sau ridica, atunci când va putea dovedi prin acte şi documen­te irefutabile că boala sau Infirmi­tate, nu a fost contractată, sau a­­gravată în serviciu şi în timpul răz­boiului“. Măsura e foarte dreaptă şi s’ar pu­tea aplica şi la noi. Credem că ar fi uşor să se dovedească exact acest lucru. Comisiunile medico-militare nu au avut nici timpul necesar şi, credem, nici căderea să stabilească neîndoelnic. De altfel când s-a votat în cameră 80 la sută majorarea pensiilor inva­lizilor, mai multe glasuri s-au ridi­cat pentru această majorare numai la acei invalizi, cari s’au luptat în mod efectiv. Toate amendamentele au căzut, rămânând, doar acela prin care­ se modifică articolul relativ la dreptul ministerului pensiilor, de a urmării pensionarii dubioși și a ri­dica pensia, atunci când se va sta­bili, fără pic de îndoială, că invali­ditatea nu a provenit din război. . Ministrul pensiilor a încheiat se­,­m­a discursurilor cu următoarea frat­ză: _Ăsta an gest meschin și nea­pos să tulburăm întreaga operă de pensionare a invalizilor din război, prin o revizuire generală, chiar da­că s’au strecurat câţiva mai puţin sacrite şi printre sutele de mii de brazi, azi după şapte ani de pace, când marii profitori ai războiului, îmbogăţiţi, se răsfaţă în pernele moi ale maşinilor stropind cu noroi cârjele celor ce le-au dat liniştea traiului îmbelşugat în care se răs­faţă fără ca nimenii să-i tragă la răspundere. § I î r i Pe calea aceasta se anunță cama­radul căpitan loan Ungureanu, că cererea sa, cu certificatul medical, s’au înaintat locului în drept, cu in­­tervenirea necesară spre a se apro­ba * S’au primit numeroase aderări la moţiunea votată în congresul de la Mărăşeşti, în urma anunţului pus la această rubrică. Pe lângă cele cinci­sprezece mii de semnături cu dele­gaţie, zilnic se primesc zeci de scri­sori de aderare. In felul acesta deschiderea parlamentului, seziu­­nea de toamnă va găsi pe toţi in­valizii strânşi în jurul comitetului de acţiune şi formând un bloc pu­ternic în faţa căruia guvernul va trebui să se hotărască odată. * Zilnic primim zeci de scrisori, din partea camarazilor invalizi, prin care ni se cere să ne interesăm de chestiunea împroprietăririi şi de diferite dosare. S-a făcut intervenţie în bloc şi sperăm că d. secretar ge­neral al ministerului domeniilor şi agriculturei va avea grijă de data aceasta de invalizi. Nu ne putem o­­cupa pentru moment de fiecare caz în parte, căci ne-ar trebui un servi­ciu special. La toamnă va fi organizat şi a­­cest serviciu.. . Pentru ultima dată atragem aten­ta jf.irmaţiei generale a c. f. r. asu­lui cum se procedează ca în tratatcul nou al tuberculozei LONDRA, 29. tRador).­­ Grupul membrilor medicali din Camera co­munelor, reîntors de curând din misiunea specială care a avut-o la Geneva în scop de a studia trata­mentul lui Spahlinger împotriva tu­berculozei, raportează că este mul­ţumit cu rezultatele obţinute în ur­ma învestitraţiilor sale. Societatea „Apărătorii Patriei* cu adâncă durere şi regret anunţă pe membrii ei, încetarea din viaţă a preşedintelui societăţii inginer în etate de 51 ani şi roagă pe toţi membrii şi cunos­cuţii a lua parte la ceremonia fu­nebră care are loc Marţi 30 Iunie, orele 4 p. m. Cortegiul funebru va porni de la locuinţa defunctului, şoseaua Co­­troceni 31. Zdrobiţi de durere , Elise Blo­omfield cu copii, Londra; Lory şi Ing. Max Wohl, Constantinopol ; Rose şi Maurice Helder, Galaţi . Familiile Zis­su, Eigber, Werner, Galatzer Doctor Wechsler-Verea, anunţă încetarea din viaţă după o lungă suferinţă, a iubitei lor ma­me, bunice, străbunice, sore şi mă­tuşe, în ziua de 39 Iunie 1925 înmormântarea va avea loc Marţi 60 Iunie 1925. Cortegiul funebru va porni de la locuinţa decedatei stp. Udricani 24 la orele 3 p. m., la cimitirul Filan­tropia. SOCIETATEA SACRA de înmormântare şi binefacere a israilitilor de rit occidental Cu adâncă părere de rău aducem la cunoştinţă membrilor „Societăţii Sacre“ încetarea din viaţă a mult regretatei soţia răposatului nostru fost men­­bru ZISU LEIB GUTTMAN Domnii membri ai „Societăţii Sa­cre“ sunt rugaţi a lua parte la ce­remonia funebră, care se va oficia la locuinţa decedatei din str. Udri­cani 34, în ziua de Marţi 30 Iunie 1925, orele 3 după amiază. COMITETUL Iosef Herşcovici anunţă rudele şi prietenii încetarea din viaţă a bu­nei şi neuitatei sale mame smm HEHICOMIC! (născută Feldstein) înmormântarea va avea loc Marţi 30 Iunie c. ora 3 p. m. din capela cimitirului israelit, șos. Fi­lantropia.

Next