Dimineaţa, martie 1926 (Anul 22, nr. 6921-6951)
1926-03-01 / nr. 6921
IwnlTIWarTI# W&a Literatură-Artă-Ştiinţă Conferinţe şi şezător Costul Bonifaciu Florescu în sc.a bibliotecei Braseura din Strada Mircea Vodă 20, Universitatea populară a căminului cultural U E. R ţi-a redeschis In seara de Vineri 28 Februarie, cursul de estetică ţi de Istorie a literaturii. D. Barbu Lazăreanu a vorbit despre Bonifaciu Florescu. Conferenţiarul a Început printr’o ochire asupra compunerilor In proză şi In versuri, ale eruditului profesor de istorie şi de limba şi literatura franceză, cursurile căruia erau deopotrivii de ascultare pe vremuri de Studenţii facultăţii de litere şi filozofie din Iaşi, apoi de seminariştii de la Nifon, de elevii şcolii militare, iar mai încoace de liceenii „SfântuluiSava" şi ai lui „Mihai Viteazu". D. Lazăreanu citează în această privinţă poezia Mană, pe care Bonifaciu Florescu a alcătuit-o şi pentru demonstarea frumuseţii tetrametrului iambic şi pentru a zugrăvi castele brahmanice şi credinţa în metempsicoză Apoi arată, cum se orănduesc în rimele şi ritmului lui Florescu, chemările lui Buddha spre Nirvana: O, gloată! vin la mine, edr.1 Sfânta nimicire Ce măntue de viaţă, născut tă ţi-o arăt Şi, comparând versurile acestea Stu cele din satiral a lui Eminescu, conferenţiarul evidenţiază nu numai felul deosebit în car© unul şi altul s’au inspirat din aprofundarea literaturii sanscrite, dar scoate la iveală şi diferenţa între un învăţat ce confecţionează — chiar dacă confecţionează corect şi în aproape deplina cunoaştere a meşteşugului — şi între un mare creator de poezie. Trecând în revistă teoriile din „Literatorul”, „Portofoliul Român” şi „Stindardul” cu privire la poesia descriptivă şi la usul mitologiei, şi citând pasagii din studiile apărute în aceste publicaţiuni despre inversiune, precizie şi imagine, despre alegoria în literatură şi artă, vorbitorul descrie chipul în care Bonifaciu Florescu şi discipolii lui (dintre cari n'a lipsit nici Traian Demetrescu) au exemplificat formulele estetice ale profesorului. Şi-l arată pe Bonifaciu trecând la bătrâneţe de la preocupările grave şi solemne ale unui istoric diletant, folklorist şi lexicograf de valoare, la uşoare şi chiar frivole compoziţii de triolete şi pantumuri, printre care erotica Aluniţă: Un semn negru, — o aluniţă, M’a robit printre cosiţă. Arde’n mine-un foc nestins Al tău rob de veci sunt prins. Ţine strugurul de viţă s Rob mă face-o aluniţă, Şi cu boala'mi sunt deprins:' S’aibă, leac aş fi surprins. Rep. Demonstraţia de dans a d-nei Sybille , Kr după amiază a avut loc, la Bearul Mic o foarte Interesantă demonstraţi© de dana organizată de cunoscuta profesoară de balet d-na Sybille cu elevele sale. Un frumos mănunchiu de graţioase copile începând de la 0 până la 17—18 ani, au executat la Indicaţiile profesoarei lor diferiţi paşi de dans clasic şi modern după ritmul muzicei lui Chopin, Beethoven, etc. Câteva talente în adevăr real© sedesprind din numărul elevelor Care din lecţiile d-nei Sybille atâtde frecventate vor folosi atât ca mlădiere cât şi ca dezvoltare fizică. Publicul numeros din sală aplaudat atât pe elevele d-nei Sybille Cât și pe grațioasa lor maestră, FUL. Știri artistice TEATRALE După „Doi oameni” a cărei pre- I tnieră va avea loc Luni, la Teatrul Popular se va reprezenta la acest Teatru „încornoratul“ comedie în trei acte de Mazaud, împreună cu ,,Noapte de nuntă” comedie ongîtalâ intr’un act de cunoscuta scriitoare d-na Aida Vrioni. In „Încornoratul” rolurile principale de Teatru le joacă d-na Marmara Zlumbeanu de la Teatrul Naţional ..Noapte de nuntă” cuprinde în distribuţie pe d-nele Nelly Ciradoni, M. Nauvrina Ant Calinescu şi pe D. Nicolescu Brună, C. Damian, C. Cristobald, etc. # Patima Roşie, tragicomedia d-luiSorbul, continuă a se repeta la Teatrul Naţional sub regia d-lui Vasile Enescu. Interpreţii sunt: d-na Marioara Vivniceanu, d-nii: I. Brezeanu, Atanasiescu, etc. CONFERINŢE Societatea Română de Fizică vamîne a VI-a şedinţă Marţie 2 Martie 1928, orele 5 p. m. In localul facultăţii de Ştiinţe (clădirea nouă a Universităţii) etaj II, la ordinea zilei fiind : D. AL Bojinescu — asitent la laboratorul de gravitate, căldură şi electricitate — „Fluorescenţă şi fosforescenţă“ŞEZĂTORI Din motive neprevăzute şezătoarea literară artistică organizată de Revista Crucii Roşii a Tinerimii care urma să aibă loc Duminică 28 Februarie în sala Liedelald, se amână pentru Duminică 7 Martie, orele 11—13 dim. « * ' Duminică 28 Februarie, orele 4 pot., va avea loc la sediul Asociaţiei Creştine a Tinerilor (str. Sălciilor fi) o şezătoare distractivă pentru băieţi. Programul va cuprinde recitări umoritsice, cinematograf şi muzică. Toţi membrii şi prietenii departamentului de băieţi al A. C. T. sunt invitaţi a lua parte. EXPOZIŢII Azi Duminică se va închide încele două mari săli ale Ateneului, expoziţia pictorului S. Mutzner care a fost una din cele mai reuşite din iarnă aceasta.# * * In sala „Ileana“ de la „Cartea Rotmânească" interesanta expoziţie a d-lui Creţulescu care are o operă artistică variată şi bine studiată se va închide joi seara. De asemeni d. Condoiu, distinsul pictor umorist care expune în aceeaş sală un număr de apreciate bucăţi, va închidi exrţidiţia sa tot ip years, de tot * O revoluţie în toaleta doamnelor SMOKINDUL Un croitor parizian a lansat moda. Câteva pariziene elegante a adoptat-o, iar la Londra, fiica regelui, principesa Mary caută s-o impună celei mai conservatoare curţi regale din Europa. E vorba de smokingul pentru femei. Se zice că această nouă îmbrăcăminte ap ar potrivi de minune cu dispariţia pieptului a şoldurilor şi mai alese cu părul tuns şi ceafa goală a fiicelor Evei. Rămâne bine înţeles fusta, scurtă sau lungă, după cum decretează capriciul vremea şi îngăduie frumuseţea picioarelor. Smokingul, cruft ca la bărbaţi, scuteşte pe femei de guler şi cravată, aşa încât permite un discret decoltat. El va înlesni unificarea îmbrăcămintei femeii moderne, care nu mai are timp să se schimbe toată ziua, şi în acelaş timp face posibilă şi o mare economie, deoarece femeea nu va mai fi nevoită să se gătească mereu, la intervale scurte cu alte toalete luxoase şi costisitoare. Dispare, prin urmare, farmecul umerilor şi al braţelor goale. E ui neajuns pentru bărbaţii cari profitau de nuditatea femeilor... altora, dar în acela timp şi un avantagiu pentru ei, cheltuind mai puţin cu toaletele soțiilor lor. Cercetări filoso- Cărţi şi Reviste Au apărut: loan Petroviei, fice, ed. II. I. Vlădescu: Isvoarele Istoriei Românilor; Despre dări sau impozite (Birul); începutul anului In cronicile moldoveneşti până la Ureche ; Adunarea, clasarea şi păstrarea materialului istoric. L’Est européen an. VI No. 1 un articol despre Ladislas mont. - cu Rey- Zilele astea va apărea de subt tipar, în editura Rampei „Dyonisia“ roman de voluptate și durere, al cunoscutei scriitoare Lucrezzia Karna&ott. eri după amiază, o delegaţie de studenţi a’a prezentat la ministerul instrucţiunii, spre a susţine doleanţele studenţimii. Delegaţia a fost primită la Casa şcoalelor, de către d-nii prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii, Ermil Pangratti, rectorul universi tr ---- - I , , tăţii şi Ştefan Minovici, fostul delegat al Senatului universitar în comisiunea de conducere a căminelor şi cantinelor studenţeşti. Studenţii au expus ministrului instrucţiunii dezideratele lor, cari au fost luate în discuţie, punct cu punct. 11 I lDStrUGtlUDil S’au discutat revendicările studenţilor „Humerus clausus“. Chestiunea cadavrelor: ■ Cazul Rainer mai dau permise gratuite pe c. f. r. Ministerul va interveni pentru acordarea de reduceri pe c. f. r. studenţilor, numai atunci când vor face escursiuni spre a vizita fabrici sau escursiuni culturale şi ştiinţifice. CHESTIUNEA ACADEMIEI DE DREPT DE LA ORADEA MARE In legătură cu cererea delegaţiei de a se modifica programul Academiei de drept din Oradea Mare, după programul facultăţilor de drept din Iaşi şi Bucureşti, suprimându-se examenul special de licenţă, o delegaţie de studenţi ai acestei academii se vor prezenta dlui ministru al instrucţiunii, spre a-l pune în curent cu cererile lor. Numai atunci se va putea lua în discuţie această chestiune. ALTE CHESTIUNI In ce priveşte echivalarea fără examen de diferenţă a diplomelor de seminar cu cele de liceu, chestiunea aceasta se va deferi consiliului permanent al ministerului, de a cărui competenţă cere RIDICAREA PEDEPSELOR Delegaţiunea a rugat apoi ca director să intervină la senatul universitar ca să se revină asupra pedepselor disciplinare ce s-au aplicat studenţilor. 3. rector a declarat că Senatul a hotărlt să nu se ridice nici o pesă prezinte FHITM SHiar”...I nsa re a studenţilor numai în cazul când vor da toate garanţiile că vor înceta greva şi vor pune capăt o dată pentru totdeauna tartaurărilor. EXAMENELE DE ECHIVALARE In ce priveşte examenele riguroase de echivalare a studiilor şi cunoaştere perfecte a limbei române, această chestiune a fost rezolvată prin legea bacalaureatului. Relativ la intervenţia cerută de studenţi pentru susţinerea şcolilor şi bisericilor româneşti din alte ţări, di rector Pangratti a declarat că aceasta chestiune nu priveşte pe studenţi, fiind o chestiune de guvern şi de politică externă. înainte de terminarea acestei consfătuiri, d. ministru Angelescu a făcut un călduros apel la membrii delegaţiei, ca să îndrumeze pe studenţi la linişte, în interesul ţării şi al învăţământului superior. BTMI Mfflf. „Numerus clausus” nu se admite cu privire In admnitera In universităţi şi şcoli superioare a *1« «lenţilor străini, in special evrei, d. ministru al instrucţiuni» a declarat categoric că nu se poate admite „Numerus clausus”, cerut de studenţi. Selecţiunea care se cere In această privinţă este stabilită prin însuşi examenul de bacalaureat, din ale cărui rezultate (din 7580 de candidaţi, au trecut numai 2500) reese efcaritatea SRL CHESTIUNEA REINTEGRĂRII 01.CR CUZA ŞI LEATRIS Apoi delegaţia a cerut reintegrarea la catedrele lor a profesorilor A. C. Cuza şi Leatris. Li s’a răspuns că această chestiune actualmente este de competenta înaltei Curţi de Casaţie, iar director Pangratti a adăugat că in ce priveşte pe d. A. C. Cuza, acesta chiar dacă ar fi reintegrat, avănd 70 de ani, cade in prevederile nouei legi, care il scoate la pensie pentru limită de vârstă. ÎNCURAJAREA CULTURII SUPERIOARE Pentru încurajarea culturală a studenţilor şi în special a elementului etnic, director a declarat că atât autorităţile superioare universitare, cât şi ministerul, întotdeauna au dat sprijinul lor studenţimii. Ca dovadă, a încurajat înfiinţarea de cămine, cantine, laboratoare şi a înzestrat universitatea cu un măreţ palat, care să poată face faţă tuturor cerinţelor. Actuala universitate este de 4 ori mai mare decât cea veche, prin care s-au perindat 47 de generaţii de studenţi. Chestiunea ©aiaiis-eto _______ _„ . - - —,--- —.— i— «-u, I«,emu „ primit delegațiunea lor!u*P« *f.favreIe ®oreU»îo,iaii?or. din partea d-lui minstru al instruc{il aa, ?rătiLl c5 p?na îa- tiunii, de a trimite câte o adresă Ia rezolvarea acestei chesîiuni vor - ■ -exista Îs medicina conflicte permanente intre studenţi, D. Ministru Anghelescu, a declarat in această privinţă, că odată cu deschiderea Parlamentului, va depune In Camera deputaţilor, precelui de lege din Iniţiativă parlamentara — care a fost dizcutat la Senat şi oara va împăca pa toată lumea, toate Senatele universitare, de a lua în cercetare cererile studenţilor. Senatele universitare vor alege apoi câte un delegat, cari se vor întruni la Bucureşti, unde vor da forma definitivă a acestui regulament. POSTURILE DE ASISTENŢI Concursurile pentru ocuparea posturilor de asistenţi şi preparatori la toate facultăţile, vor fi reglementate şi fixate printr-o lege specială, alcătuită cu asentimentul tuturor facultăţilor, lege ce va fi depusă în Parlament săptămâna viitoare. PARTICIPAREA STUDENŢILOR LA CONDUCEREA CAMINURILOR ŞI CANTINELOR Cu privire la participarea studenţilor la conducerea căminelor şi cantinelor universitare, discuţiunile au durat mai mult. S'a hotărât ca o delegaţie aleasă de studenţi să ia parte nu la conducerea şi administrarea lor, ci numai la supraveghemrr- ~~-a cumpărăturilor alimentelor din oraş şi la direcţia economatului. In acest scop de director a permis ca studenţii să se întrunească in tocatul cantinei din str. Gutenberg, spre a-şi desemna pe delegaţii lor, iar rezultatul să fie comunicat rectoratului, până luni dimineaţa. RECUNOAŞTEREA SOCIETĂŢILOR STUDENŢEŞTI In chestiunea recunoaşterii de către autorităţile superioare universitare a centrelor, societăţilor şi asociaţilor studenţeşti, d. ministru a spus că competent este numai Senatul universitar. Ca atare, orice societate studenţească, la constituirea ei trebue să-şi facă statutul şi să-l înainteze rectoratului, care este singura autoritate in măsură să recunoască o asemenea organizaţie studenţească. NOUL REGULAMENT AL VERSITAŢILOR In ca priveşte noul regulament al universităţilor, ’ d. rector Pangratti a declarat că în acest sens n’a primit niciodată din partea studenţilor propuneri concreta In consecinţă. In memoriul lor, delegaţia de studenţi a cerut excluderea tuturor studenţilor comunişti din facultăţi, căminuri şi cantine. In această privinţă d. Pangratti a cerut delegaţiei să întocmească un tablou de toţi acei studenţi cari propagă in universităţi, căminari şi cantine Idei subversiva. Autorităţile universitare superioare Împreună cu siguranţa generală a statului vor lua măsuri in contra lor. SESIUNILE DE EXAMENE Delegaţiunea de studenţi a arătat apoi greutăţile ce le întâmpină cu actualul mod de a se examina in două sesiuni ordinare pe an, cerând să li se aprobe trei sesiuni ordinare pe an. S'a hotărât să se facă demersurile necesare unde această înfăptuire se poate face. CHESTIUNEA REINER CAt priveşte cererea studenţilor pentru anchetarea activităţii ştiinţifice a d-lui profesor dr. F. L rector au declarat studenţilor că aceasta este o chestiune profesorală asupra căreia senatul universitar s’a pronunţat şi studenţii nu au dreptul s’o mai aducă in discuţie. VALUTA PENTRU STUDENŢI In această privinţă, d. dr. Angelescu a declarat că la venirea d-sale la minister, se aflau in străinătate 1800 de studenţi cari beneficiau de valută. Actualmente, comisiunea pentru acordarea valutei, din care face parte şi d. Pangratti, a redus numărul acestora la 280, printre cari sunt numai câţiva evrei. In ceea ce priveşte valuta acelor studenţi dela Paris, despre care s’a vorbit in presă, aceasta nu este dată de către statul român, ci de cel francez, căruia guvernul nostru a făcut mai multe adrese cu rugămintea de a se face selecţiune la acordarea acestei valute. REDUCEREA PE In această privinţă, c. r. n. s’a adus la cunoştinţa delegaţiunii, că nu ee Sfitei şi comunişti Generalul Răşcanii şi agitape antisemite Am publicat la timp apelul pe are „Uniunea Evreilor Români“ il îndrepta către conştiinţa publică a ţării în chestia agitaţiilor antisemite. U. E. R. a trimes acel apel mai multor oameni politici „Curierul Israelit“ publică răspunsul adresat Uniunii de d. general Răşcanu, fost ministru de război. II reproducem textual . Nimic nu este mai sfânt, pentru tine, decât iubirea de ţară. Iubind-o mai presus de orice, li doresc din suflet, să se bucure de cea mai deplină linişte, în cuprinsul hotarelor ei astfel ca întreaga populaţiune, de orice naţionalitate şi religie, să poată munci pe cale paşnică, în deplină siguranţă şi linişte, atât pentru binele ei, cât şi pentru propăşirea economică a Statului. In consecinţă, condamn energic toate pornirile şi mişcările menite să aducă tulburări în interiorul ţării şi cari, fiind îndreptate impotrivim, anumite categorii de lacatori, produc vrajba şi ura între cetăţeni, cari deşi de naţionalităţi sau religii deosebite, sunt totuşi fii ai uneia şi aceleiaşi patrii. In special tulburările şi excesele cu caracter antisemit sunt cu totul condamnabile, căci, pe lângă că lovesc în mod nedemn şi dureros în populaţunea evreiască care este solidară cu ţara şi cu marile ei interese, aceste tulburări compromit chiar şi interesele cele mai vitale ale Statului nostru, înstrăinăndu-ne şi presa şi marea nuanţă mondială. Pentru toate aceste consideraţiuni, răspund călduros, apelului ce rii-l adresează populaţiunea evreiască, prin intermediul „Uniunii Evreilor Români", asigurând-o de tot concursul şi de tot sprijinul meu. Puteţi face uz de această scrisoare cum veţi crede de cuviinţă. Cu toată stima, (ss) General I. Răşcanu Vaslui, Februarie 1926. Matchu! international de tennis PARIS, 27 (Rador). — Din New- York se anunţă că la matchu! internaţional de tennis, dublu, Richards şi Tilden au învins pe Brugnon şi Lacoste cu 4 — 6, 6 — 2, 8 — 10, 6 — 1, 7 — 5. Memoriu! telegrafiştilor Jungüişti Telegrafiştii hughişti de la direcţia de exploatare 1914, nemulţumiţi de felul cum sunt trataţi şi calificaţi, au trimis direcţiunii generale a c. f. r. un memoriu, prin care expun situaţia lor care este mult inferioara aceleia a impiegaţilor de birou şi telegrafiştilor şi femulează următoarele doleanţe: 1. In afară de salar şi primă, o alte primă de specialitate etan s’a mai propus sub directoratul d-hrii general Ionosai şi care cel puţin să echivaleze cu diferenţa ce rezultă din drepturile băneşti ale acestor 2 categorii de funcţionari Impieg. de blurou şi hughişti. 2. înscrierea în statul funcţionarilor şi tabela Il cu titlul de „Hughişti” pe stagii şi gradaţii precum se uzează la direcţiunea glă P. T. T. deosebindu-ne astfel de restul telegrafiştilor morzişti. 3. încadrarea hughiştilor pe data de 1926 de la salarul de 590 la 600 şi 550 la 650 întocmai ca şi la împreg. de burrou care va profita şi de această revendicare şi de care noi hughiştii toţi în genere vom fi lipsiţi cu ocazia încadrărilor şi puşi în inferioritate faţă de aceşti funcţionari. Avănd în vedere că numărul hughiştilor este foarte restrâns în această instituţie, cu toate că formează o clasă aparte şi specială, ei speră că direcţia generală va da toată atenţiunea memoriului prezentat şi va satisface dreptele cereri formulate. ------- aap, ------- A apărut: Ca an bogat #1 variat sumar: FEMEIA IN PARLAMENT de Npa Palavră TELEFON ELECTORAL de Prikindol BIN HARFA FARA STRUNE de D. A. TAINA PROVERBELOR de Nae Franta COLTURI TRANDAFIRII de Valet de Coeur ACORD MUZICAL de Ivan Turbincă JURNALUL UNEI SUBRETE de Fragonard MANDA LA PRIMĂRIE de IonicăMeHela EXEMPLARUL IASI»/'. ' Elena şi A murit Elena Theodorini. A murit în retragerea ei mândră. — câţi ştiau că Elena Theodorini trăeşte în Bucureşti de câţiva ani ?— ascunzându-şi, cu un orgoliu de fee care şi-a Împlinit rosturile, gloria unui nume ce-a răsunat ani doar Sudul în entuziasmul artistic al Europei întregi. O mare artistă care, cea dintâi, a curtat peste hotarele greu de trecut ale ţârilor tradiţiei culturale, recomandarea existenţei şi sufletului românesc. Puţine artiste au respirat slava care a înconjurat în tot întinsul lumii triumfurile fără duşmani ale Elenei Theodorini. O cântăreaţă de cea mai pură şi nobilă rassa, ajutată de un talent actoricesc fără seamăn, făceau din Elena Theodorini un prototip de cinteză a teatralului în toată cuprinderea şi măreţia lui de sacră -sursă. Era din neamul admirabil al unor artişti olteni, cari au dat Craiovei cinstea unică in România, de a avea un teatru clădit din propriul avut al unor particulari. Și azi, Craiova — cetatea milionarilor — nu are alt teatru de cât cel clădit acum vreo 70 de ani de familia Theodo rini runi. Oficialitatea noastră n’a făut decât să șteargă de pe frontispiciulasset, zidit,« cu jertfe ruină Umre, numele Theodorinilor, pentru a pune triumfal şi cu brutalitatea unui nou îmbogăţit ce achiziţionează castelul nobilului sărăcit, firma de Stat. Se cade ca Impioasa expropriere morală, să fie reparată Teatrul Naţional din Craiova va rămâne tot atât de naţional reluându şi vechiul nume de Teatrul Theodorini f purtat mai bine de o jumătate de veac), fiindcă numele acesta propriu e e mai expresiv pentru fata naţională a naţiei decât un gol adjectiv iar, drept, compensaţia nedreptei exproprieri morale, sperăm că oficialitatea va avea inspiraţia să numească noua clădire de teatru ca Craiova aşteaptă. Teatrul Theodorini. E monumentul de recunoştinţă r© Vor cuveni nu numai unei artiste care a crescut atât de darnic mândria naţională ni şi generozităţii unei familii care a Înălţat cu generozitate de ctitori străvechi in ţelina artistică, de acum vre-o 70 de ani a ţârii, unim. nostru teatru civilizat, DEM. TEODORESCU Accidentul de automobil vi Ml Elisabeta Un accident de automobil, care din fericire nu a fost grav, s’a întâmplat ori dimineaţă pe b-dul Elisabeta, în dreptul liceuui Lazăr. Iată împrejurările: Bona Marcus Maria trecea pe bulevard împreună cu copilul Nicolae Grigore Racoviceanu în vârstă de 5 ani, ai cărui părinţi locuesc în str. dr. Furnescu. 9. In dreptul liceului Lazăr Iona a voit să traverseze pe trotuarul celălalt ţinând de mână pe copil. In mijlocul străzei au fost surprinşi de automobilul no. 346, care venea cu viteză de pe b-dul Schitu Magureanu. O aripă a maşinei a trântit la pSmilut pe copil, bona scăpând neatinsă. Datorită prezenţei de spirit a şoferului care a oprit brusc motorul, copilul, nu a fost târît sub roate. In cădere, din cauza lovire! de caldarâmul străzei, copilul s’a ales cu o leziune uşoară la cap. Rănitul a fost dus imediat la sediul „Salvărei” unde i s-au dat primele îngrijiri, după care a fost transportat cu ambulanţa la spitalul Brâlncovenesc, făcându-i-se tratamentul medical Tânărul Ştefan Ion, la vârstă de 20 ani, domicillat la str. Costache Stamate 14, trecea pe caisa Văcăreşti aseară. In drumul său a fost lovit la partea stângă a pieptului cu un cuţit, spre a-1 jefui de către individul Ion Iordan, de 18 ani, din str. Spiradie Oprea, 17. Rănitul a fost internat la salteiul Brâncovenesc, unde i s-au dat îngrijirile medicale necesare. Criminalul a fost arestat la circ. 6 -a periferie, unda a fost anchetat de d. comisar Izescu. început de Incendiu Eri la orele 11.45 a. m. s-a declarat un început de incendiu la construcţia din str. Mistreţului, 4, aparţinând d-l Max Berman. Focul a luat naştere de la un coş şi a ars o parte din acoperiş, înainte de a lua proporţii Incendiul a fost stins de vecini. Mort din cauza mizeriei din noapte pe la orele 2 a fost găsit de către sergentul din post, zăcând la nesimţire, un necunoscut în vârstă de vreo 50 ani. Necunoscutul a fost găsit pe calea Griviţei în dreptul căsei cu No. 514 şi a fost dus la circa 2-a periferie, înainte de a-şi putea da sfârşitul el a ingtimat că se află la mizerie şi nu are unde locui. Din ordinul procurorului de serviciu, d. Procop Dumitrescu, cadavrul a fost trimis la institutul medicolegal. Din lucru la fabrica „Fapt” din strada Sfinţi Apostoli, a căzut, din nebăgare de seamă. In prim canal a dâns de vreo 3 metri, alegându-se cu contuziuni pe coloana vertebrala şi piciorul stâng. Cu „Salvarea" a fost dus şi Internat la spitalul Colţea. Şeful de birou Aurel P. Ghermac, in etate de 26 ani, din serviciul societăţii de asigurare „Victoria", ieri după amiază pe la orele 2 luni, pe când se sila pe scara unui vagon al tranvaiurii electric de pe Enia 14, a căzut jos, zdrobndu-şi laba piciorului stâng şi provocându-se şi o rană la huiie. Cu o ambulanţa a „Salvarii” s a fost transportat la spitalul Colţei Internet acolo. lucstoare de sinucidere Femeia Elena Barbu, la etate ăe 30 an!cin fundătura Lăutari No. S. Ieri după amiază pe la orele 5 lum, a încercat să se sinucidă, înghiţind 150 grame de spirt denaturat. A fost dusă cu o ambulanţă & „Salvării" la spitalul Brâncovenei, unda a fost Internată. înjunghiere Cazul din tramvai Accidentul de la fabrica Falk Erl dim, pe la orele 9, boiangiu! Cristea Vasile, domiciliat în str. Radu nawrum tip» s» sBw* w «9a m ¥' BwnniiiywHWiwiw. ■».*»■ - Universitar©» scalara D. profesor M. Pascunu a fost însărcinat de, consiliul facultăţii de drept din Bucureşti să suplinească I şi catedra de drept comercial şi maritim de la această facultate. D. docent I. Finţescu a fost numit conferenţiar al cooperaţie şi legislaţie cooperatistă la facultatea de drept din Bucureşti. Dri dimineaţă a încetat din viaţă Elena Teodorini, profesoară la Conservatorul din Capitală. Defuncta a fost una din figurile reprezentative ale muzicii româneşti. La înmormântare va lua parte şi d. ministru al cultelor Alex. Lapedatu. D D. Ghica Popescu a fost numit revizor şcolar inamovibil al judeţului Argeş. D. I. Manolache a fost numit revizor şcolar inamovibil al judeţului Braşov. ro . Ministerul cultelor a decis ca pe viitor să nu se mai acorde examene de diferenţă la seminarii pentru elevii celorlalte şcoli secundare fii de la licee, fie de la şcolile normal. Pe viitor aceşti elevi vor fi primiţi pe baza unui concurs de actilitere numai în clasa V-a a seminarrului din Craiova. Prin excepţie, pentru anul viitor vor fi admişi şi în clasa V-a a sseminariiul din Dorohoi. De asemenea sunt oprite cu desăvârșire transferările de la un seminar la altul, fie pentru froquentarv® cursurilor, fie pentru examene. Examenele de clasă ori de coringența se vor depune numai la seminarîile la care elevii sunt regula Înscriși. * Intrunirea ţărănistă din cartierul Tei Aseară Sâmbătă la orele 7, a avut, loc in sala Aurel Vlaicu o mare Intrunire ţărănistă la care au asistat foarte mulţi cetăţeni din cartierul Tei şi cei de pe şoseaua Ştefan cel Mare şi Colorit Ina. Au luat cuvântul d. Nae Vasilem en, vechi luptător ţărănişi, avocat Miloşi, cari in cuvinte bine simţite a scos in evidenţă succesul obţinut de opoziţia unită în alegerile communale. D. avocat Al. Iorgulescu, între al fete a arătat meritele d-lui avocat Bolintineanu, care de patru ani In chip perseverent, face educaţia celor ce vin regulat la Casa de stat Besericie. Asigură pe cei de faţă că guvernul est© virtualmente căzut şi să fie gata pentru noul lupte ce vor veni. După aceea ia cuvântul nou talee al culoarei de galben de avocat Austel Bc.Catocana care este salutat de cetăţeni prin ropote de aplauze. D-sa Începe prin a aduce laude celor ce şi-au făcut datoria în luptele date, şi la rândul său asigură pe cei de faţă că şi-o va face pe a sa. Cuvântarea d-lui Bolintineanu a fost aprobată prin aplausa putere nice. S’a decis cai’n fiecare săptămână să aibă loc întruniri la care cetăţenii să-şi spue doleanțele lor, iar cel în drept să le transforme in fapt. REP. t ni is