Dimineaţa, martie 1926 (Anul 22, nr. 6921-6951)

1926-03-01 / nr. 6921

Iwnl­T­IWarTI# W&a Literatură-Artă-Ştiinţă Conferinţe şi şezător Costul Bonifaciu Florescu în sc.­a bibliotecei B­raseura din Strada Mircea Vodă 20, Universita­tea populară a căminului cultural U E. R ţi-a redeschis In seara de Vineri 28 Februarie, cursul de este­tică ţi de Istorie a literaturii. D. Barbu Lazăreanu a vorbit des­pre Bonifaciu Florescu. Conferenţiarul a Început printr’o ochire asupra compunerilor In proză şi In versuri, ale eruditului profesor de istorie şi de limba şi literatura franceză, cursurile căruia erau de­o­­potrivii de ascultare pe vremuri de Studenţii facultăţii de litere şi filozo­fie din Iaşi, apoi de seminariştii de la Ni­fon, de elevii şcolii militare, iar mai încoace de liceenii „Sfântului­­Sava" şi ai lui „Mihai­ Viteazu". D. Lazăreanu citează în această privinţă poezia Mană, pe care Bo­nifaciu Florescu a alcătuit-o şi pen­tru demonstarea frumuseţii tetra­­m­etrului iambic şi pentru a zugrăvi castele brahmanice şi credinţa în metempsicoză Apoi arată, cum se orănduesc în rimele şi ritmului lui­­ Florescu, chemările lui Buddha spre Nirvana: O, gloată! vin la mine, edr.1 Sfânta nimicire Ce măntue de viaţă, născut tă ţi-o arăt Şi, comparând versurile acestea Stu cele din satira­l a lui Emin­escu, conferenţiarul evidenţiază nu numai felul deosebit în car© unul şi altul s’au inspirat din aprofundarea lite­raturii sanscrite, dar scoate la ivea­lă şi diferenţa între un învăţat ce confecţionează — chiar dacă confec­ţionează corect şi în aproape deplina cunoaştere a meşteşugului — şi în­tre un mare creator de poezie. Trecând în revistă teoriile din „Literatorul”, „Portofoliul Român” şi „Stindardul” cu privire la poesia descriptivă şi la usul mitologiei, şi citând pasagii din studiile apărute în aceste publicaţiuni despre inver­siune, precizie şi imagine, despre a­­legoria în literatură şi artă, vorbi­torul descrie chipul în care Bonifa­ciu Florescu şi discipolii lui (dintre cari n'a lipsit nici Trai­an Demetre­­scu) au exemplificat formulele este­tice ale profesorului. Şi-l arată pe Bonifaciu trecând la bătrâneţe de la preocupările grave şi solemne ale u­­nui istoric diletant, folklorist şi lexi­cograf de valoare, la uşoare şi chiar frivole compoziţii de triolete şi pan­­tumuri, printre care erotica Aluniţă: Un semn negru, — o aluniţă, M’a robit printre cosiţă. Arde’n mine-un foc nestins Al tău rob de veci sunt prins. Ţine strugurul de viţă s Rob mă face-o aluniţă, Şi cu boala'mi sunt deprins:' S’aibă, leac aş fi surprins. Rep. Demonstraţia de dans a d-nei Sybille , Kr­ după amiază a avut loc, la Bea­­rul Mic o foarte Interesantă de­monstraţi© de dana organizată de cunoscuta profesoară de balet d-na Sybille cu elevele sale. Un frumos mănunchiu de gra­ţioase copile începând de la 0 până la 17—18 ani, au executat la Indi­caţiile profesoarei lor diferiţi paşi de dans clasic şi modern după rit­mul muzicei lui Chopin, Beetho­ven, etc.­­ Câteva talente în adevăr real© se­­desprind din numărul elevelor Care din lecţiile d-nei Sybille atât­­de frecventate vor folosi atât ca mlădiere cât şi ca dezvoltare fizică. Publicul numeros din sală­­ a­plaudat atât pe elevele d-nei Sybille Cât și pe grațioasa lor maestră, FUL. Știri artistice TEATRALE După „Doi oameni” a cărei pre- I tnieră va avea loc Luni, la Teatrul­­ Popular se va reprezenta la acest Teatru „încornoratul“ comedie în trei acte de Mazaud, împreună cu ,,Noapte de nuntă” comedie ong­­îtalâ intr’un act de cunoscuta scrii­toare d-na Aida Vrioni. In „Încornoratul” rolurile princi­pale de Teatru le joacă d-na Ma­rmara Zlumb­eanu de la Teatrul Naţional ..Noapte de nuntă” cuprinde în distribuţie pe d-nele Nelly Ciradoni, M. Nauvrina Ant Calinescu şi pe D. Nicolescu Brună, C. Damian, C. Cristobald, etc. # Patima Roşie, tragicomedia d-lui­­Sorbul, continuă a se repeta la Tea­trul Naţional sub regia d-lui Vasile Enescu. Interpreţii sunt: d-na Marioara Vivniceanu, d-nii: I. Brezeanu, A­­tanasie­scu, etc. CONFERINŢE Societatea Română de Fizică va­mîne a VI-a şedinţă Marţie 2 Martie 1928, orele 5 p. m. In localul facul­tăţii de Ştiinţe (clădirea nouă a U­­niversităţii) etaj II, la ordinea zilei fiind : D. AL Bojinescu — asitent la la­boratorul de gravitate, căldură şi e­lectricitate — „Fluorescenţă şi fosfo­rescenţă“­ŞEZĂTORI Din motive neprevăzute şezătoarea literară artistică organizată de Re­vista Crucii Roşii a Tinerimii care urma să aibă loc Duminică 28 Fe­bruarie în sala Liedelald, se amână pentru Duminică 7 Martie, orele 11—13 dim. « * ' Duminică 28 Februarie, orele 4 p­ot., va avea loc la sediul Asociaţiei Creştine a Tinerilor (str. Sălciilor fi) o şezătoare distractivă pentru băieţi. Programul va cuprinde recitări u­­moritsice, cinematograf şi muzică. Toţi membrii şi prietenii departa­mentului de băieţi al A. C. T. sunt invitaţi a lua parte. EXPOZIŢII Azi Duminică se va închide în­­cele două mari săli ale Ateneului, expoziţia pictorului S. Mutzner care a fost una din cele mai reuşite din iarnă aceasta.# * * In sala „Ileana“ de la „Cartea Ro­­­tmânească" interesanta expoziţie a d-lui Creţulescu care are o operă artistică variată şi bine studiată se va închide joi seara. De asemeni d. Condoiu, distinsul pictor umorist care expune în aceeaş sală un nu­măr de apreciate bucăţi, va închidi exrţidiţia sa tot ip years, de tot * O revoluţie în toaleta doamnelor SMOKINDUL Un­ croitor parizian a lansat mo­da. Câteva pariziene elegante a a­­doptat-o, iar la Londra, fiica rege­lui, principesa Mary caută s-o im­pună celei mai conservatoare curţi regale din Europa. E vorba de smokingul pentru fe­mei. Se zice că această nouă îmbră­căminte ap ar potrivi de minune cu dispariţia pieptulu­­i a şoldurilor şi mai alese cu părul tuns şi ceafa goală a fiicelor Evei. Rămâne bine înţeles fusta, scurtă sau lungă, după cum decretează capriciul vre­mea şi îngăduie frumuseţea picioa­relor. Smokingul, cruft ca la bărbaţi, scuteşte pe femei de guler şi crava­tă, aşa încât permite un discret de­coltat. El va înlesni unificarea îm­brăcămintei femeii moderne, care nu mai are timp să se schimbe toată ziua, şi în acelaş timp face posibilă şi o mare economie, de­oarece fe­­meea nu va mai fi nevoită să se gătească mereu, la intervale scurte cu alte toalete luxoase şi costisi­toare. Dispare, prin urmare, farmecul u­merilor şi al braţelor goale. E ui neajuns pentru bărbaţii cari profi­tau de nuditatea femeilor... altora, dar în acela­ timp şi un avantagiu pentru ei, cheltuind mai puţin cu toaletele soțiilor lor. Cercetări filoso- Cărţi şi Reviste Au apărut: loan Petroviei, fice, ed. II. I. Vlădescu: Isvoarele Istoriei Ro­mânilor; Despre dări sau impozite (Birul); începutul anului In croni­cile moldoveneşti până la Ureche ; Adunarea, clasarea şi păstrarea materialului istoric. L’Est européen an. VI No. 1 un articol despre Ladislas mont. - cu Rey- Zilele astea va apărea de subt tipar, în editura Rampei „Dyoni­­sia“ roman de voluptate și durere, al cunoscutei scriitoare Lucrezzia Karna&ott. eri după amiază, o delegaţie de studenţi a’a prezentat la ministerul instrucţiunii, spre a susţine dolean­ţele studenţimii. Delegaţia a fost primită la Casa şcoalelor, de către d-nii prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii, Ermil Pangratti, rectorul universi­­ t­r­­ ---- - I , , tăţii şi Ştefan Minovici, fostul dele­gat al Senatului universitar în co­­misiunea de conducere a căminelor şi cantinelor studenţeşti. Studenţii au expus ministrului in­strucţiunii dezideratele lor, cari au fost luate în discuţie, punct cu punct. 11 I lDStrUGtlUDil S’au discutat revendicările studenţilor „Humerus clausus“.­­ Chestiunea cadavrelor: ■ Cazul Rainer mai dau permise gratuite pe c. f. r. Ministerul va interveni pentru acor­darea de reduceri pe c. f. r. studenţi­lor, num­ai atunci când vor face es­­cursiuni spre a vizita fabrici sau escursiuni culturale şi ştiinţifice. CHESTIUNEA ACADEMIEI DE DREPT DE LA ORADEA MARE In legătură cu cererea delegaţiei de a se modifica programul Acade­miei de drept din Oradea Mare, du­pă programul facultăţilor de drept din Iaşi şi Bucureşti, suprimându-se examenul special de licenţă, o dele­gaţie de studenţi ai acestei academii se vor prezenta d­lui ministru al in­strucţiunii, spre a-l pune în curent cu cererile lor. Numai atunci se va putea lua în discuţie această chestiune. ALTE CHESTIUNI In ce priveşte echivalarea fără examen de diferenţă a diplomelor de seminar cu cele de liceu, chestiunea aceasta se va deferi consiliului per­manent al ministerului, de a cărui competenţă cere RIDICAREA PEDEPSELOR Delegaţiunea a rugat apoi ca di­rector să intervină la senatul uni­versitar ca să se revină asupra pe­depselor disciplinare ce s-au apli­cat studenţilor. 3. rector a declarat că Sen­atul a hotărlt să nu se ridice nici o pe­­să prezinte FHITM SHiar”..­.I nsa re a studenţilor numai în cazul când vor da toate garanţiile că vor înceta greva şi vor pune capăt o­ dată pentru totdeauna tartaurări­­lor. EXAMENELE DE ECHIVALARE In ce priveşte examenele riguroa­se de echivalare a studiilor şi cu­noaştere­ perfecte a lim­­bei române, această chestiune a fost rezolvată prin legea bacalaureatului. Relativ la intervenţia cerută de studenţi pentru susţinerea şcolilor şi bisericilor româneşti din alte ţări, di rector Pangratti a declarat că a­ceasta chestiune nu priveşte pe stu­denţi, fiind o chestiune de guvern şi de politică externă. înainte de terminarea acestei con­sfătuiri, d. ministru Angelescu a făcut un călduros apel la membrii delegaţiei, ca să îndrumeze pe stu­denţi la linişte, în interesul ţării şi al învăţământului superior. BTMI Mfflf. „Numerus clausus” nu se admite cu privire In admnitera In univer­sităţi şi şcoli superioare a *1« «len­ţilor străini, in special evrei, d. ministru al instrucţiuni» a decla­rat categoric că nu se poate ad­mite „Numerus clausus”, cerut de studenţi. Selecţiunea care se cere In această privinţă este stabilită prin însuşi examenul de bacalau­reat, din ale cărui rezultate (din 7580 de candidaţi, au trecut numai 2500) reese ef­caritatea SRL CHESTIUNEA REINTEGRĂRII 0­1.CR CUZA ŞI LEATRIS Apoi delegaţia a cerut reintegra­rea la catedrele lor a profesorilor A. C. Cuza şi Leatris. Li s’a răspuns că această chestiu­ne actualmente este de competenta înaltei Curţi de Casaţie, iar di­rec­tor Pangratti a adăugat că in ce priveşte pe d. A. C. Cuza, acesta chiar dacă ar fi reintegrat, avănd 70 de ani, cade in prevederile nouei legi, care il scoate la pensie pentru limită de vârstă. ÎNCURAJAREA CULTURII SUPE­RIOARE Pentru încurajarea culturală a studenţilor şi în special a elementu­lui etnic, di­rector a declarat că atât autorităţile superioare univer­sitare, cât şi ministerul, întotdeauna au dat sprijinul lor studenţimii. Ca dovadă, a încurajat înfiinţarea de cămine, cantine, laboratoare şi a înzestrat universitatea cu un măreţ palat, care să poată face faţă tutu­ror cerinţelor. Actuala universitate este de 4 ori mai mare decât cea veche, prin care s-au perindat 47 de generaţii de studenţi. Chestiunea ©aiaiis-eto _______ _„ . - - —,--- —.— i— «-u, I«,emu „ primit delegațiunea lor!u*P« *f.favreIe ®oreU»îo,iaii?or. din partea d-lui minstru al instruc­{il aa, ?rătiLl c5 p?na îa- tiunii, de a trimite câte o adresă Ia rezolvarea acestei chesîiuni vor - ■ -exista Îs medicina conflicte per­manente intre studenţi, D. Ministru Anghelescu, a decla­rat in această privinţă, că odată cu deschiderea Parlamentului, va depune In Camera deputaţilor, pre­celui de lege din Iniţiativă parla­mentara — care a fost dizcutat la Senat şi oara va împăca pa toată lumea, toate Senatele universitare, de a lua în cercetare­ cererile studenţilor. Se­natele universitare vor alege apoi câte un delegat, cari se vor întruni la Bucureşti, unde vor da forma de­finitivă a acestui regulament. POSTURILE DE ASISTENŢI Concursurile pentru ocuparea pos­turilor de asistenţi şi preparatori la toate facultăţile, vor fi reglementate şi fixate printr-o lege specială, alcă­tuită cu asentimentul tuturor facul­tăţilor, lege ce va fi depusă în Par­lament săptămâna viitoare. PARTICIPAREA STUDENŢILOR LA CONDUCEREA CAMINURILOR ŞI CANTINELOR Cu privire la participarea studen­ţilor la conducerea căminelor şi cantinelor universitare, discuţiunile au durat mai mult. S'a hotărât ca o delegaţie aleasă de studenţi să ia parte nu la conducerea şi adminis­trarea lor, ci numai la supraveghe­­mrr- ~~-a cumpărăturilor alimentelor din oraş şi la direcţia economatului. In acest scop de director a permis ca studenţii să se întrunească in to­catul cantinei din str. Gutenberg, spre a-şi desemna pe delegaţii lor, iar rezultatul să fie comunicat rec­toratului, până luni dimineaţa. RECUNOAŞTEREA SOCIETĂŢILOR STUDENŢEŞTI In chestiunea recunoaşterii de că­tre autorităţile superioare universi­tare a centrelor, societăţilor şi aso­ciaţilor studenţeşti, d. ministru a spus că competent este numai Sena­tul universitar. Ca atare, orice so­cietate studenţească, la constituirea ei trebue să-şi facă statutul şi să-l înainteze rectoratului, care este sin­gura autoritate in măsură să recu­noască o asemenea organizaţie stu­denţească. NOUL REGULAMENT AL VERSITAŢILOR In ca priveşte noul regulament al universităţilor, ’ d. rector Pangratti a declarat că în acest sens n’a pri­mit niciodată din partea studenţilor propuneri concreta In consecinţă. In memoriul lor, delegaţia de studenţi a cerut excluderea tutu­­ror studenţilor comunişti din fa­cultăţi, căminuri şi cantine. In această privinţă d. Pangratti a cerut delegaţiei să întocmească un tablou de toţi acei studenţi cari propagă in universităţi, căminari şi cantine Idei subversiva. Autori­tăţile universitare superioare Îm­preună cu siguranţa generală a sta­tului vor lua măsuri in contra lor. SESIUNILE DE EXAMENE Delegaţiunea de studenţi a arătat apoi greutăţile ce le întâmpină cu actualul mod de a se examina in două sesiuni ordinare pe an, cerând să li se aprobe trei sesiuni ordinare pe an. S'a hotărât să se facă demersurile necesare unde această înfăptuire se poate face. CHESTIUNEA REINER CAt priveşte cererea studenţilor pentru anchetarea activităţii şti­inţifice a d-lui profesor dr. F. L rector au declarat studenţilor că aceasta este o chestiune profesorală asupra căreia senatul universitar s’a pronunţat şi studenţii nu au dreptul s’o mai aducă in discuţie. VALUTA PENTRU STUDENŢI In această privinţă, d. dr. Ange­lescu a declarat că la venirea d-sale la minister, se aflau in străinătate 1800 de studenţi cari beneficiau de valută. Actualmente, comisiunea pen­tru acordarea valutei, din care face parte şi d. Pangratti, a redus numă­rul acestora la 280, printre cari sunt numai câţiva evrei. In ceea ce priveşte valuta acelor studenţi dela Paris, despre care s’a vorbit in presă, aceasta nu este dată de către statul român, ci de cel francez, căruia guvernul nostru a făcut mai multe adrese cu rugămin­tea de a se face selecţiune la acor­darea acestei valute. REDUCEREA PE In această privinţă, c. r. n. s’a adus la cunoştinţa delegaţiunii, că nu ee Sfi­tei şi comunişti Generalul Răşcanii şi agitape antisemite Am publicat la timp apelul pe are „Uniunea Evreilor Români“ il îndrepta către conştiinţa publică a ţării în chestia agitaţiilor antise­mite. U. E. R. a trimes acel apel mai multor oameni politici „Curierul Israelit“ publică răspunsul adresat Uniunii de d. general Răşcanu, fost ministru de război. II reproducem textual . Nimic nu este mai sfânt, pentru tine, de­cât iubirea de ţară. Iu­bind-o mai presus de orice, li do­resc din suflet, să se bucure de cea mai deplină linişte, în cuprinsul ho­tarelor ei astfel ca întreaga popu­­laţiune, de orice naţionalitate şi re­ligie, să poată munci pe cale paş­nică, în deplină siguranţă şi linişte, atât pentru binele ei, cât şi pentru propăşirea economică a Statului. In consecinţă, condamn energic toate pornirile şi mişcările menite să aducă tulburări în interiorul ţă­rii şi cari, fiind îndreptate impotri­­v­im, anumite categorii de laca­­tori, produc vrajba şi ura între cetăţeni, cari deşi de naţionalităţi sau religii deosebite, sunt totuşi fii ai uneia şi aceleiaşi patrii. In special tulburările şi excesele cu caracter antisemit sunt cu totul condamnabile, căci, pe lângă că lo­vesc în mod nedemn şi dureros în populaţunea evreiască care este solidară cu ţara şi cu marile ei in­terese, aceste tulburări compromit chiar şi interesele cele mai vitale ale Statului nostru, înstrăinăndu-ne şi presa şi marea nuanţă mondială. Pentru toate aceste consideraţi­­uni, răspund călduros, apelului ce rii-l adresează populaţiunea evre­iască, prin intermediul „Uniunii E­­vreilor Români", asigurând-o de tot concursul şi de tot sprijinul meu. Puteţi face uz de această scrisoa­re cum veţi crede de cuviinţă. Cu toată stima, (ss) General I. Răşcanu Vaslui, Februarie 1926. Matchu! internatio­nal de tennis PARIS, 27 (Rador). — Din New- York se anunţă că la matchu! inter­naţional de tennis, dublu, Richards şi Tilden au învins pe Brugnon şi Lacoste cu 4 — 6, 6 — 2, 8 — 10, 6 — 1, 7 — 5. Memoriu! telegrafişti­­lor Jung­üişti Telegrafiştii hughişti de la direcţia de exploatare 1914, nemulţumiţi de felul cum sunt trataţi şi calificaţi, au trimis direcţiunii generale a c. f. r. un memoriu, prin care expun situaţia lor care este mult inferioara aceleia a impiegaţilor de birou şi telegrafişti­­lor şi femulează următoarele doleanţe: 1. In afară de salar şi primă, o alte primă de specialitate etan s’a mai pro­pus sub directoratul d-hrii general Io­nosai şi care cel puţin să echivaleze cu diferenţa ce rezultă din drepturile bă­neşti ale acestor 2 categorii de func­ţionari Impieg. de blur­ou şi hughişti. 2. înscrierea în statul funcţionarilor şi tabela Il cu titlul de „Hughişti” pe stagii şi gradaţii precum se uzează la direcţiunea g­lă P. T. T. deose­­bindu-ne astfel de restul telegrafiştilor morzişti. 3. încadrarea hughiştilor pe data de 1­926 de la salarul de 590 la 600 şi 550 la 650 întocmai ca şi la împreg. de bu­rrou care va profita şi de această revendicare şi de care noi hughiştii toţi în genere vom fi lipsiţi cu ocazia încadrărilor şi puşi în inferioritate faţă de aceşti funcţionari. Avănd în vedere că numărul hu­­ghiştilor este foarte restrâns în această instituţie, cu toate că formează o clasă aparte şi specială, ei speră că direcţia generală va da toată atenţiunea me­moriului prezentat şi va satisface drep­tele cereri formulate. ------- aap, -------­ A apărut: Ca an bogat #1 variat sumar: FEMEIA IN PARLAMENT de Npa Palavră TELEFON ELECTORAL de Prikindol BIN HARFA FARA STRUNE de D. A. TAINA PROVERBELOR de Nae Franta COLTURI TRANDAFIRII de­ Valet de Coeur ACORD MUZICAL de Ivan Turbincă JURNALUL UNEI SUBRETE de Fragonard MANDA LA PRIMĂRIE de Ionică­­MeHela EXEMPLARUL I­ASI»/'. ' Elena şi A murit Elena Theodorini. A murit în retragerea ei mândră. — câţi ştiau că Elena Theodorini trăeşte în Bucureşti de câţiva ani ?— ascunzând­u-şi, cu un orgoliu de fee care şi-a Împlinit rosturile, gloria unui nume ce-a răsunat ani doar Su­dul în entuziasmul artistic al Eu­ropei întregi. O mare artistă care, cea dintâi, a curtat peste hotarele greu de trecut ale ţârilor tradiţiei culturale, reco­mandarea existenţei şi sufletului ro­mânesc. Puţine artiste au respirat slava care a înconjurat în tot întin­sul lumii triumfurile fără duşmani ale Elenei Theodorini. O cântăreaţă de cea mai pură şi nobilă rassa, ajutată de un talent actoricesc fără seamăn, făceau din Elena Theodorini un prototip de cinteză a teatralului în toată cu­prinderea şi măreţia lui de sacră -sursă. Era din neamul admirabil al unor artişti olteni, cari au dat Craiovei cinstea unică in România, de a avea un teatru clădit din propriul avut al unor particulari. Și azi, Craio­va — cetatea milionarilor — nu are alt teatru de cât cel clădit acum vreo 70 de ani de familia Theodo­­ ­rini runi. Oficialitatea noastră n’a fă­ut decât să șteargă de pe frontispiciul­­­asset, zidit,« cu jertfe ruină Um­re, numele Theodorinilor, pentru a pu­ne triumfal şi cu brutalitatea unui nou îmbogăţit ce achiziţionează cas­tel­ul nobilului sărăcit, firma de Stat. Se cade ca Im­pioasa expropriere morală, să fie reparată Teatrul Na­ţional din Craiova va rămâne tot atât de naţional reluându şi vechiul nume de Teatrul Theodorini f purtat mai bine de o jumătate de veac), fiindcă numele acesta propriu e e mai expresiv pentru fata naţională a naţiei decât un gol adjectiv iar, drept, compensaţi­­a nedrep­­tei exproprieri morale, sperăm că oficialitatea va avea inspiraţia să numească noua clădire de teatru ca Craiova aşteaptă. Teatrul Theodo­rini. E monumentul de recunoştinţă r© Vor cuveni nu numai unei artiste care a crescut atât de darnic mân­dria naţională ni şi generozităţii u­­nei familii care a Înălţat cu gene­rozitate de ctitori străvechi in ţelina artistică, de acum­ vre-o 70 de ani a ţârii, unim.­ nostru teatru civilizat, DEM. TEODORESCU Accidentul de automobil vi Ml Elisabeta Un accident de automobil, care din fericire nu a fost grav, s’a întâm­plat ori dimineaţă pe b-dul Elisab­eta, în dreptul liceu­ui Lazăr. Iată împrejurările: Bona Marcus Maria trecea pe bu­levard împreună cu copilul Nicolae Grigore Racoviceanu în vârstă de 5 ani, ai cărui părinţi locuesc în str. dr. Furnescu. 9. In dreptul liceului Lazăr Iona a voit să traverseze pe trotuarul celă­lalt ţinând de mână pe copil. In mijlocul străzei au fost surprinşi de automobilul no. 346, care venea cu viteză de pe b-dul Schitu Ma­­gureanu. O aripă a maşinei a trântit la pS­­milut pe copil, bona scăpând nea­tinsă. Datorită prezenţei de spirit a şofe­rului care a oprit brusc motorul, co­pilul, nu a fost târît sub roate. In cădere, din cauza lovire! de cal­darâmul străzei, copilul s’a ales cu o leziune uşoară la cap. Rănitul a fost dus imediat la sediul „Salvărei” unde i s-au dat primele în­grijiri, după care a fost transportat cu ambulanţa la spitalul Brâlncove­­nesc, făcându-i-se tratamentul medi­cal Tânărul Ştefan Ion, la vârstă de 20 ani, domicillat la str. Cost­ache Sta­­mate 14, trecea pe caisa Văcăreşti aseară. In drumul său a fost lovit la par­tea stângă a pieptului cu un cuţit, spre a-1 jefui de către individul Ion Iordan, de 18 ani, din str. Spiradie Oprea, 17. Rănitul a fost internat la salteiul Brâncovenesc, unde i s-au dat îngri­jirile medicale necesare. Criminalul a fost arestat la circ. 6 -a periferie, unda a fost anchetat de d. comisar Izescu. început de Incendiu Eri la orele 11.45 a. m. s-a decla­rat un început de incendiu la con­strucţia din str. Mistreţului, 4, apar­ţinând d-l Max Berman. Focul a luat naştere de la un coş şi a ars o parte din acoperiş, înainte de a lua proporţii Incen­diul a fost stins de vecini. Mort din cauza mizeriei din noapte pe la orele 2 a fost găsit de către sergentul din post, zăcând la nesimţire, un necunoscut în vârstă de vreo 50 ani. Necunoscutul a fost găsit pe calea Griviţei în dreptul căsei cu No. 514 şi a fost dus la circa 2-a periferie, înainte de a-şi putea da sfârşitul el a ingtimat că se află la mizerie şi nu are unde locui. Din ordinul procurorului de ser­viciu, d. Procop Dumitrescu, cada­vrul a fost trimis la institutul medico­legal. D­in lucru la fabrica „Fapt” din strada Sfinţi­ Apostoli, a căzut, din nebă­gare de seamă. In prim canal a dâns de vre­o 3 metri, alegându-se cu con­­tuziuni pe coloana ver­tebrala şi­­ piciorul stâng. Cu „Salvarea" a fost dus şi Internat la spitalul Colţea. Şeful d­e birou Aurel P. Gherm­ac, in etate de 26 ani, din serviciul socie­tăţii de asigurare „Victoria", ieri după amiază pe la orele 2 luni, pe când se sila pe scara unui vagon al tran­­vaiurii­ electric de pe Enia 14, a că­zut jos, zdrobn­­du-şi laba piciorului stâng şi provocându-se şi o rană la huiie. Cu o ambulanţa a „Salvarii” s a fost transportat la spitalul Colţei Internet acolo. lu­cstoare de sinucidere Femeia Elena Barbu, la etate ăe 30 an!­cin fundătura Lăutari No. S. Ieri după amiază pe la orele 5 lum, a încercat să se sinucidă, înghiţind 150 grame de spirt denaturat. A fost dusă cu o ambulanţă & „Salvării" la spitalul Brâncovenei,­ unda a fost Internată. înjunghiere Cazul din tramvai Accidentul de la fabrica Falk Erl dim, pe la orele 9, boiangiu! Cristea Vasile, domiciliat în str. Radu nawrum tip»­­ s» sBw* w «9a m ¥' BwnniiiywHWiwiw. ■».*»■ - Universitar©» scalara D. profesor M. Pascunu a fost în­sărcinat de, consiliul facultăţii de­­ drept din Bucureşti să suplinească I şi catedra de drept comercial şi ma­­­­ritim de la această facultate. D. docent I. Finţescu a fost numit conferenţiar al cooperaţie şi legis­­l­­aţie cooperatistă la facultatea de drept din Bucureşti. Dri dimineaţă a încetat din viaţă Elena Teodorini, profesoară la Con­serva­torul din Capitală. Defuncta a fost una din figurile reprezentative ale muzicii româneşti. La înmormântare va lua parte şi d. ministru al cultelor Alex. Lape­­datu. D D. Ghica Popescu a fost numit re­vizor şcolar inamovibil al judeţului Argeş. D. I. Manolache a fost numit re­vizor şcolar inamovibil al judeţului Braşov. r­o . Ministerul cultelor a decis ca pe viitor să nu se mai acorde examene de diferenţă la seminarii pentru e­levii celorlalte şcoli secundare fii de la licee, fie de la şcolile normal. Pe viitor aceşti elevi vor fi pri­­miţi pe baza unui concurs de act­ili­tere numai în clasa V-a a seminar­rului din Craiova. Prin excepţie, pentru anul vii­tor vor fi admişi şi în clasa V-a a sse­minariiul din Dorohoi. De asemenea sunt oprite cu desă­vârșire transferările de la un semi­­nar la altul, fie pentru froquentarv® cursurilor, fie pentru examene. Examenele de clasă ori de corin­gența se vor depune numai la semi­narîile la care elevii sunt regula Înscriși. * Intrunirea ţărănistă din cartierul Tei Aseară Sâmbătă la orele 7, a avut, loc in sala Aurel Vlaicu o mare In­­trunire ţărănistă la care au asistat foarte mulţi cetăţeni din cartierul Tei şi cei de pe şoseaua Ştefan cel Mare şi Colorit Ina. Au luat cuvântul d. Nae Vasilem en, vechi luptător ţă­rănişi, avocat Miloşi, cari in cuvinte bine simţite a scos in evidenţă succesul obţinut de opoziţia unită în alegerile commu­­nale. D. avocat Al. Iorgulescu, între al­ fete a arătat meritele d-lui avocat Bolintineanu, care de patru ani In chip perseverent, face educaţia ce­lor ce vin regulat la Casa de stat Be­serici­e. Asigură pe cei de faţă că guvernul est© virtualm­ente căzut şi să fie gata pentru noul lupte ce vor veni. După aceea ia cuvântul nou t­alee al culoarei de galben de avocat Aus­tel Bc­.Catocana care este salutat de cetăţeni prin ropote de aplauze. D-sa Începe prin a aduce laude ce­lor ce şi-au făcut datoria în luptele date, şi la rândul său asigură pe cei de faţă că şi-o va face pe a sa. Cuvântarea d-lui Bolintineanu a fost aprobată prin aplausa putere nice. S’a decis cai’n fiecare săptămână să aibă loc întruniri la care cetăţe­nii să-şi spue doleanțele lor, iar cel în drept să le transforme in fapt. REP. t­ ni is

Next