Dimineaţa, aprilie 1926 (Anul 22, nr. 6952-6977)
1926-04-01 / nr. 6952
fol I Aprinnts20 On Locarno al Europei centrate tail Împărţirea Austriei. — Rolul României „Daily Telegraph“ aduce extrem de interesanta ştire că in curând se va convoca o conferinţă diplomatică la care vor lua parte Franţa, Italia, Iugoslavia, România Si Cehoslovacia şi că acolo se va discuta chestia creării unui Locarno al Europei centrale, spre deosebire de un Locarno balcanic, la care ar fiurmat să adere şi Bulgaria şi Turcia. Ideea unui Locarno al Europei Centrale ar treşit din conversaţiile cari au avut loc la Roma Intre d-nii Ninoii şi Mussolini, apoi la Paris şi la Geneva, In timpul ultimei sesiuni a Societăţii Naţiunilor. Scopul nouii creaţium ar fi împiedicarea cu orice preţ a ulorii Austriei cu Germania. In ce priveşte împedicarea acestei uniri, Franţa şi Italia sunt de acord. Cehoslovacia de asemenea. Dar pe când Cehoslovacia este protivnică proectului unei împărţiri a Austriei intre vecini — împărţire ce se are în vedere în cazul când unirea ar fi în ajun de realizare — Iugoslavia şi Italia, spune „DailyTelegraph“, sunt partizanii împărţirii. Dar, nu numai atât. După „Daily Telegraph“ Franţa n’ar vedea cu ochi buni o mărire teritorială a Italiei, provenită dintr’o anexare a linei părţi a Austriei. Marele ziar englezesc crede că Italia şi Iugo-Slavia, decât să lase ca Austria să se alipească Germaniei, ar fi hotărîte să meargă până la extrem şi să desfiinţeze pur şi simplu Austria, anexând, fiecare, părţi dintr’însa. Iugo-Slavia ar dori in special să pună mâna pe Carintia. „Nu se ştie — scrie „Daily Telegraph“ — că în momentul când cearta intre Roma şi Berlin asupra Tirolului ajunsese la paroxism, Pra- 8a a trimis un avertisment la Viena atrăgându-i atenţia asupra proecte- lor existente în unele cercări (europene) de a se împărţi Austria (întrevecini). Dacă, spune ziarul englez, Italia Crede că o să obţie concursul, Jugo. S’avîeî, este tocmai fiindcă aceasta din urmă este şi dânsa hiotărîtă să facă mai bine să dispară Austriadecât să tolereze Incorporarea ei de către Germania. ţ Mai departe : ■ 1.Un alt punct de diferenţă între Franţa şi Cehoslovacia deoparte şi Italia de alta este politică faţă de Ungaria. Itala a fost mereu maghiaro-filă. Maghiarofilia aceasta a fost întărită prin aceea că ungurii au un regim intern asemănător celui fascist Cehoslovacia, însă este violent anti-maghiară, iar Franţa a devenit şi dânsa astfel, în urma afacerii biletelor false. Faptul ciudat că Ungaria n’a fost trecută printre statele cari trebue să ia parte la conferinţa asupra unui Locarno al Europei centrale dă impresia că ideea porneşte din Franţa". #• In ce privește România, „Daily Telegraph“ scrie: „Despre România se presupune că va rămânea „mai mult în orbita Franţei decât „în aceea a Italiei. România n’a uitat purtarea Italiei în chestia Basarabiei. Din punct de vedere sentimental, ea este filo-franceză şi ,anti-maghiară, cu toate că nu are niciun pact cu Franţa şi este prea preocupată de propriile primejdii „de la hotare pentru a deveni un aliat efectiv al Franţei în cazul unui război în Vest. De altă parte, „interesul vital al României în chestia libertăţii Strâmtorilor o face să „acorde un preţ excepţional prieteniei Angliei". La sfârşit, „Daily Telegraph“ Inches înaltele lui speculaţii diplomatice spunând că Iugo-Slavia „nu doreşte totuşi ca Italia să aibă hegemonia bn Balcanică se simte destul de tare ca să nu aibă nevoe de un garant acolo şi că, dacă se va pune vreodată chestia de a te goni turcii din Europa, „Serbia va voi ca să-i gonească ea şi să participe la distribuirea teritoriilor tari se află la vest de Bosfor“. Ajuns aci, „Daily Telegraph“ inches cu următoarele interesante observaţii: „Căci, credincioasă liberatorilor ruşi, cu toată oroarea ce o are pentru regimul sovietic şi cu toate că refuză să-l recunoască, Serbia s'ar opune unei soluţii finale ce s'ar da problemei Constantinopolului şi a Strâmtorilor atâta vreme cât „Rusia roşie“ nu şi-ar relua locul în consiliul naţiunilor“. După cum vedem, „Daily Telegraph“ a atins chestiuni variate şi toate, de cea mai mare importanţă, dar n'a arătat ce se poate face pentru a se realiza un Locarno al Europei centrale. Ce va putea da o conferinţă ca aceea pe care o anunţă când, în ţările interesate, există intenţii ca cele arătate de ziarul englezesc, se vorbeşte, de anexări şi distribuiri de teritorii etc. f # am Tratatu! româno-polon Declaraţiile d lui Sacovaky VARŞOVIA, 30. (Rador). — D. Jakovaky, ministrul României la Varşovia, a făcut presei următoarele declaraţiuni cu privire la încheierea tratatului de garanţie polono-român: „Acest tratat va contribui în cea mai largă măsură la consolidarea păcii, spre care tind cu aceeaş ardoare şi România şi Polonia. Tratatul a fost întocmit în conformitate cu principiile şi spiritul Ligii Naţiunilor şi acordurilor de la Locarno şi nu poate constitui nici o primejdie pentru nimeni. Noul tratat va garanta siguranţa şi prosperitatea celor două naţiuni interesate. II salut deci cu cea mai mare bucurie". Tratatul româno-polon judecat de polone?! VARŞOVIA, 30. (Rador). — „Nowy Kurier Polski", comentând semnarea tratatului cu România, scrie: „Tratatul de garanţie polono-român nu este desigur îndreptat împotriva nimănui. Tratatul acesta nu seamănă întru nimic cu tratatele defensive dinainte de război Această convenţie va determina România pe calea negocierii unor acorduri asemănătoare cu vecinii săi, dând astfel primul impuls pentru un Locarno al Europei centrale, stabilizând pacea şi în această operă convenţia polono-română va fi piatra fundamentală. Această convenţie este de asemenea primul pas spre un Locarno al Europei o dentale. Ziarul termină arătând că noul tratat dovedeşte o întărire a prieteniei polono-române. Conferinţa d-rului Ygrec la „Cercul de studii sociale“ din str. Orezoianu In seara de 28 Martie d-rul Ygrec şi-a desvoltat conferinţa asupra administraţiei privită prin prizma fayolismului, sindicalismului şi socialismului. Sub nume de fayolism se înţelege azi în Franţa o doctrină a administraţiei clădită de inginerul Henry Fayol, mort zilele trecute la Paris în vârstă de 80 de ani, după ce şi-a făcut toată cariera în societatea Comenty-Fonschambault din Franţa, începând prin a fi simplu inginer pe şantier şi ajungând la rangul de director şi la urmă administrator general al marei societăţi. Rezultatul vastei sale experienţe în administraţie, l-a expus în diferite lucrări şi fără voia lui a ajuns şeful unei şcoli, cu discipoli, care-i aplică şi-i interpretează doctrina. Conferenţiarul expune metoda, doctrina, principiile favolismului, care formează azi o ştiinţă. Cine cunoaşte aceste metode, le poate aplica cu succes în orice întreprindere mar© Industrială, astfel ca să dea randamentul cel mai mare. Dar această metodă de administraţie e aplicabilă şi la adminstraţia Statului. Conferenţiarul se miră că diferitele reforme în administraţia căilor ferate, a poştei-telegraf şi telefon etc. au fost intitulate de guvernul nostru trecut „Comercializări“, pe când termenul propriu — deşi leghe votate nu corespund în totul principiilor fayciste — ar fi fost „industrializări“. Favolismul a ajuns astăzi o metodă ştiinţifică generală, ca şi metoda pentru experienţe ştiinţifice a lui Claude Bernard. Conferenţiarul expune apoi concepţia Sindicalismului francez în privinţa administraţiei. Arată cum după această concepţie singura administraţie potrivită vremurilor noastre este un parlament, care să fie format, nu din reprezentanţi ai ideologiilor politice ci din aleşii tuturor sindicatelor, (a sindicatelor de inducţiune, de consumaţiune). În fruntea tuturor e „biroul central technice”. Capitalul să fie format din sindicalizarea tutror economiilor acelora, care pot economisi din câştigul lor. Băncile vor fi astfel democratizate şi plutocraţia bancară ar dispărea. La sfârşit conferenţiarul expune doctrina social-democraţiei franceze în privinţa adminstraţiei generale a statului". Concepţia ei admite parlamentul politic cum există azi, dar toate întreprinderile mari ale statului formează regii autonome independente politiceşte. Toate regiile acestea formează prin delegaţii lor un „Consiliu central superior", un fel de al doilea parlament dar profesional, în care intră reprezentanţi ai diferitelor interese. Numai „capitaliştii“ sunt excluşi. Admit şi descentralizare adică crearea de regii regionale, regiunea fiind o unitate economică, nu politică. Ren. Se poate realiza un pact balcanic? Părerile câtorva diplomaţi Ziarul „Neue Freie Presse“ publică părerile câtorva diplomaţi cu privire la planul unui pact balcanic, analog cu cel care a fost încheiat la Locarno. Corespondentul din Geneva al ziarului vienez a cerut părerea fostului ministru de externe ture, Schikkrn Bey, care i-a declarat: Mai suntem convinşi, că o Antantă Balcanică fără de Turcia, ar fi o întreprindere necomplectă. Orice înţelegere sau alianţă s’ar îndrepta în contra noastră. Turcia face azi o politică naţională, clară şi bine definită. Ea nu urmăreşte decât progresul şi civilizaţia .Dorinţa ei e să trăiască în pace cu toată lumea şi mai ales cu statele vecine. Orice atentat împotriva integrităţei sale teritoriale se va sfărâma de rezistenţa naţiunii întregi In ce priveşte atitudinea Turcieifaţă de Liga Naţiunilor, — a adăugat diplomatul turc, — avem convingerea că fără participarea Americei, Rusiei şi Turciei nu poate fi vorbă decât de o alianţă între câteva popoare şi nu de o Ligă a Naţiunilor. DECLARAŢIILE D-LUI RUFFOS, MINISTRUL DE EXTERNE AL GRECIEI Am avut la Geneva, — a declarat d. Buîîos, — câteva consfătuiri cu d. Nincici, ministrul de externe al iugoslaviei, și cu d. Burov, minis- ^ trul de externe al Bulgarei. Cunosc m si părerea Albaniei «1 «rod ci ne îndreptăm cu pași repezi spre un Locarno al statelor balcanice. In curând vom rezolva cu Iugoslavia chestiunea liniei ferate Ghengheli — Salonic; după semnarea acestui acord se va prezenta momentul pentru începerea negocierilor in scop de a asigura pacea definitivă în Balcani. DECLARAŢIILE D-LUI BUKOW, MINISTRUL DE EXTERNE AL BULGARIEI Dacă între Germania şi Franţa a ajuns posibilă o înţelegere, atunci trebue fireşte să fie posibilă şi între statele balcanice, înainte de a ajunge la un astfel de pact, care nu e o chestiune aşa de simplă, vor trebui rezolvate câteva mai mici. Tendinţele pacifiste ale statelor balcanice sunt aşa de vă, încât orice înţelegere, care le garantează pacea, intră in domeniul posibilităţii. Noi, — a adăugat ministrul bulgar — vom saluta cu entuziasm orice înţelegere care anulează sau reduce motivele de conflict între statele balcanice. Nu noi, bulgarii, putem lua iniţiativa unui pact balcanic, in mod formal nu s’a făcut Bulgariei, în această privință nici o propunere. Când vor fi propuneri, cari vor garanta independența Bulgariei, vom chibzui dacă putem participa la un acord analog cu cel de la Locarm * Malvy restabilit PARIS. 30. (Rador). —„Petit Journal'' anunţă că Malvy, fiind complect restabilit, îşi va relua mâine sau poimâine atribuţiunile la ministerul de interne. America şi datoriile aliaţilor WASHINGTON, 30. (Rador).—Senatul continuă examinarea acordurilor pentru consolidarea datoriilor europene de războiu. Adversarii acordului cu Italia se silesc să provoace amânarea votului Senatului asupra ratificării acestui a --------------------------- OIMfNCAT . Cercetările pireuilsi comisar regal Locotenent-colonelul in rezervă Ştefan Zăvoianu, fostul director al ziarului „Dacia“ din Capitală, — ziar care şi-a încetat de multă vreme apariţia — a fost arestat Luni noapte din ordinul comandamentului corpului II armată, bănuit că ar fi pus la cale o lovitură fascistă, care trebuia să se producă la Bucureşti, îndată după căderea guvernului Brătianu. In urma descinderii făcute la locuinţa sus zisului locol-colonel, s-au confiscat acte referitoare la situaţia unităţilor de trupe din garnizoana Bucureşti. * Fiind arestat, locot,colonelul Zăvoianu a fost condus la consiliul de război al corpului II armată, unde ori în cursul după amiezei, d. colonel Carapancea, prim-comisar regal, a procedat la facerea cercetărilor preliminare. Au fost aduse mai multe persoane — ale căror nume sunt ținute sub rezervă — şi cari au fost confruntate cu locuî.colonelul Zăvoianu. Din aceste confruntări, n’a putut rceşi însă vinovăţia celui arestat. Sus zisul ofiţer va continua să fie însă menţinut arestat la consiliul de război al corpului II armată. & D. prim-comisar regal colonel Carapancea, in urma cercetărilor preliminare făcute ori după amiază, a aqHH-«rkilMUBn întocmit un raport detailat, pe care l’a Înaintat d-lui general Fopescu Ion, comandantul corpului II armată, spre a lua o hotărire. Deocamdată însă, comandantul corpului II armată, din cauza unui deliu în familie, nu s’a putut ocupa de această chestiune. Gâturi strope Criza politică Oh, fericitele zile de criză politică! Mult aşteptatele zile după o lungă Saltară amară de ani făcuţi in opoziţie!... Freamătă codrul a primăvară, sau partidele in aşteptarea rezolvărei crizei mult dorită? Se împart atribuţiile, se fac vizite, mâinile se strâng, ochii vorbesc, cer, stăruesc, feţele zâmbesc, creditorii se îmblânzesc, inimile saltă!... Iar dincolo în tabăra care pleacă, rândurile se clatină, ba chiar să răresc pe une locuri, somnolenţa se declară sus pe când jos in gloată se strâng baerele pungilor in aşteptarea zilelor mai bune. Norocul unei ţări stă însă în faptul că microbul politicei pătrunde greu şi încet în straturile grase şi mănoase, altfel acest microb, ne-ar usca!... O criză politică generală ar produce o stagnare a muncii o enervare care ne-ar lăsa fără mămăliguţa cu iaurt sau cornul cu lapte cotidian. E drept încă că am început a cam duce lipsă de doctori, institutori şi chiar preoţi, această pătură utilă fiind actualmente atinsă de morbul politic. Dar bun e D-zeu! Criza politică de azi o să treacă, ţara o să-şi vadă de lucru şi vor veni noui crize ca să treacă, după cum trecea de astăzi Fiindcă nimic pe acest pământ nu e mai trecător decât politica și mai ales crizele ei... STAN BOLOVAN Numiti in consiliusumilir In conformitate cu art. 11, 12 şi 28 din legea de organizare a ministerului sănătăţii şi ocrotirilor sociale, s’au făcut următoarele numiri de membri în consiliul sanitar superior şi în comisiunile medico-legală şi balneară: IN CONSILIUL SANITAR SUPERIOR Dntr: dr. P. Nicolaescu, delegat din partea epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi; dr. Theodor Mironescu, delegat de colegiul medical al Eforiei sp. civ. din Bucureşti; medic veterinar Gh. Ionescu-Brăila, delegat de direcţiunea generală zootechnică şi sanitară veterinară ; farmacist loan Mingulescu, delegat de Asociaţia generală a farmaciştilor din România şi d. dr. P. Niculescu, din partea Asoc. gen. a medicilor şi prof. dr. M. Manicatide. IN COMISIUNEA MEDICO-LEGALĂ D-nii : prof. dr. Mina Minovici; prof. dr. V. Babeş ; prof. dr. N. Gheorghiu; prof. dr. C. Dauvel; porf. dr. Al. Obrejea; prof. dr. Dimitrie Ionescu şi porf. dr. Zaharia. IN COMISIUNEA BALNEARĂ D-nii: dr. P. Niculescu, ca director medical al staţiunei Govora; Sever Movilă, ca proprietar de stabiliment balnear; directorul fondului regional din Cernăuţi, ca proprietar de ape minerale de băut; profesor Spancu, ca specialist de chimie analitică; dr. Zaharia ca chimist specialist în ape minerale ; prof. dr. Emil Racovitză, din partea oficiului naţional turistic. Azi s’a pus in vânzare la toate librăriile romanuluiSpre Flamura Roşie de Bem, Theodorescu, autorul romanului ,,lr. Cetatea Idealului“ care a avut un atât de mare răsunet. Guvernul britanic și lărgirea consiliului Ligii LONDRA, 30 (Rador). — Răspunzând interpelării din Camera Comunelor, ministrul Baldwin a declarat că guvernul nu a numit încă un reprezentant britanic, care va trebui să participe la comitetul însărcinat cu examinarea schimbărilor posibile în constituirea Consiliului Societăţii Naţiunilor. Guvernul britanic va asista la conferinţă, liber de orice angajamente şi se va sili să asigure un acord între membrii comitetului, sprijinind soluţiunea care îi va părea mai prielnică pentru a sluji interesele Societăţii Naţiunilor şi pentru a consolida pacea. D. Baldwin a adăugat că guvernul britanic nu a pregătit infracţiuni anumite, pentru delegatul eventual. Ştiri artistice Expoziţii. — Joi 1 Aprilie, se va inaugura In sala IlI-a de la Ateneu, intrarea prin strada Franklin, expoziţia distinsei artiste Lucie Rechenberg. Talentata pietoră ne va aduce o serie de admirabile aquarele, uleiuri desenuri cu vederi din ţară, din Bucureşti şi Parcul Carol. # Pictorul V. Hugo va inaugura expoziţia sa de pictură(Parcuri şi grădini) din sala Mozart Calea Victoriei 16, Joi 1 Aprilie, orele 11 a. m. & In cursul lunei Mai, pictorul V. Mogoş va deschide o expoziție de pictură In sala „Ileana“ de la Cartea Românească. * * Comitetele unite ale Teatrului raţional din Craiova, au premiat cu cinci mii lei comedia în versuri „Ciufulici“ a d-lui George Silviu. Societatea, „Scriitorilor români“ a primit o scrisoare din Atena prin care se cere d-şoarei Ticu Archip autorizaţia pentru traducerea şi reprezentarea dramei sale „Inelul“ pe scenele teatrelor greceşti. -îjf- Soc. „Buciumul“1 filiala „Tei“ şi-a ţinut Duminică 28 Martie a. c. a 4-a şezătoare artistică şi culturală, în localul şcolii de fete No. 32 Maşina de Pâine. A conferenţiat d. D. Ghiţulescu, student, despre „Duminica Floriilor“ insistând asupra însemnătăţii zilei şi asupra datoriilor creştineşti cu ocaziunea Paştelui. A urmat un bogat program artistic, la care au dat binevoitorul concurs d-nii N. Baltă, Gr. Demetrescu, Jelescu şi M. Şeptelici. Astăzi, la orele 4 d. a. are loc la biserica Visarion un concert religios, cu concursul d-lui Gh. Bolescu, d-na Eliza Băicoianu și preotul I. D. Petrescu. # Serbare şcolară Liceul statifizat „Libro*“ de sub conducerea d-lui Emil Banielevici a dat Sâmbătă la Teatrul Carol cel Mare, o frumoasă serbare şcolară, cu un bogat program. S’a remarcat frumoasa orchestră a lceului, care a intonat imnul regal, imnul liceului Libro şi bucăţi grele din opere, sub conducerea maestrului Iveia şi a d-lui Cilibiu, fost elev al liceului. S’a reprezentat un fragment din „Inşirăte Mărgărite“ şi comedia „Recomandaţia“, sub conducerea d-lui I. Semo. S’au remarcat interpreţii Heilenbrand şi Ada Weber. Au dat concursul la această serbare şi câţiva artişti consacraţi: d-na Klang, d. Rosenbaum, d. Rosenberg şi baritonul Wechsler. Profesorul Krack a dirijat frumoase exerciţii gimnastica, executate de foşti elevi ai liceului, membrii ai societăţi de gimnastică „Aurora“. A plăcut mult secţia de box a maestrului Iorgulescu. Beneficiul serbării va servi ca un prim fond pentru clădirea unui liceu propriu, actualul locaș fiind neîncăpţitot pentru marele număr de elevi ai liceului. Şezătoarea „Turingclubui României“ Luni seara a avut loc a doua, şezătoare din acest an, organizată de Turing Clubul României, fost „Hanul drumeţilor“ în palatul societăţii Româno-Americană din calea Victoriei 126. D. , arhitect Constantin Popescu, a făcut o dare de seamă a mersului lucrărilor pregătitoare pentru „Troiţa şi Fântâna Bucure!“ ce se vor ridica de către asociaţie în preajma căsei „Peştara“ din valea Ialomiţei, în amintirea Bucurei Dumbravă, şi cari împreună vor fi realizate chiar în cursul acestui an. D. Mihail Ciupagea, a arătat rostul şezătorilor acestea, cari contribue la întărirea cunoştinţelor şi cultivarea spiritului prin latura artistică şi ştiinţifică. D. Nestor Ureche, a citit din lucrările sale după care a urmat conferinţa d-lui Mihai Haret preşedintele asociaţiei, despre „Parcurile naţionale mondiale“, — în special cele din Aujglria Părul mătăsos pe care părinţii îi mângâie şi-l sărută copiilor lor cu atâta dragoste, păstraţi-i copilaşului Dv., căt se poate de mult, spălându-1 numai cu un preparat absolut nevătămător, îngrijirea lui cu “Shampoo-Elida” dă părului un luciu frumos şi-i păstrează fermecătoarele onduline natural. Fără urma unui adaus vătămător "Shampoo Elida" curăţă cu uşurinţa, prin săpunul lui special, părul şi porii capului în mod sigur şi temeinic. Săpunul, cu faimoasa sa spumă, distruge prin milioanele de balonaşe orice necurăţenie. S H A U P O 3 ELI DA fără sodă. CEASORNIC ELVEȚIAN, ELEOANI SI Ot MECUWNLQ* VAN*AGP MAtASfittuJtntFSit Cl CBAJUlltHtCAOt Cel mai bun aliment al corpiilor* PHQSPHATINE FALiERES Recomandat de la vârsta de 7-8 luni, în momentul inţorcărel şi in timpul creşterei. Ajută dantiţiinei şi formărei oaselor. — Previne seu opreşte diareea aşa de frequentă In timpul căldurilor. Folositoare tuturor stomacurilor delicate, bătrânilor, convalescenților. FHORPHATINE FALIERES este inimitabilă. DEPOSIT GENERAL 1 6, Rus de la Tacherie, PARIS și pretutindeni. rf APARATE FOTOfiBAFaltt începând de la Lei 1200.—buc. Filme Plăci Offective BSnocIuyf De vânzare la toate magazinele.—Cataloage gratis la cerere prin Reprezentanța: Sir. kl Lahovari 30 București. Telefon 1296‘" B———HBBHWB——g ,îadeverul Literar‘1