Dimineaţa, octombrie 1926 (Anul 22, nr. 7128-7158)
1926-10-01 / nr. 7128
12 PAGINI Prețul Abonamentelor: Lei 850—pe timp de un an 440— H „0 luni „ 0“TV H » 230 - „n n n 3 * In străinătate dublu Fondată în 1904 de const. wiiLIB || 3 L131 II BIROURILE : BUCUrești, Str. Sărindar No. 7~9-11 || 3 NEI Asral SSU-Blo. 7128 VINERI I OCTOMBRIE 1926 TELEFOANELE I Centrala 6/67, 24/73, 46/79. NOASTRE | Direcţia 57/72, Adtta 7/69, Provincia 10/66 %BaKS3H Lămuririle d-lui general Averescu Răspunzând neliniştii generale provocate de pactul dela Roma, d. general Averescu a ţinut sa facă presei, îndată după sosirea d-sale In Capitală, o expunere lămuritoare. D. prim ministru nu aduce niciun fapt nou sau ştire precisă peste cele ce sunt în cunoştinţa publică, dar se arată împuternicit de un mare şi sigur optimism. Din expunerea d-lui general Averescu reiese că actul de la Roma e doar începutul unei desfăşurări de acţiune diplomatică foarte folositoare pe care, însă, discreţia d-sale n’o poate încă divulga. Bizuit pe realităţi, ce numai d-sa le are la cunoştinţă, primul ministru cere tuturor încredere. Fireşte, în faţa unei astfel de situaţii care ne face doar să regretăm şi să învederăm domnia diplomaţiei secrete, nu putem nici să făgăduim capacitatea d-lui general Averescu dar nici să acceptăm interdicţia de a judeca. Vom recunoaşte numai, după expunerea primului ministru, că nu fiveni la îndemână toate datele trebuitoare pentru a judeca deplin luminaţi. Expozeul făcut presei de d. general Averescu coboară asupra pactului de la Roma un mister în faţa căruia suntem nevoiţi să ne oprim. S’a putut întrezări, totuş, în unele părţi ale acestui expozeu, pe ce anume că i se găsesc azi realităţile de care dispune d. prim-ministru. Preocuparea d-sale de atitudinea Rusiei şi afirmaţia că recunoaşterea, dorită, a unirii Basarabiei de către Italia n’ar fi schimbat situaţia la Nistru, lasă să se înţeleagă destul de uşor către ce anume lucru ţintesc eforturile secrete ale actualei noastre politici externe. D. gen. Averescu a schiţat în vag toate aceste perspective, acordându-le’tin parte-i cea mai neturburată încredere. Expozeul ti-sale se poate numi un apel către toată lumea ca să fie crezut pe cuvânt. In acest optimism e, desigur, şi acceptarea întregii responsabilităţi a necunoscutei acţiuni ce s’’a întreprins. Aşa stând lucrurile, noi, cari, din capul locului, am scris că e nevoe să fie ascultat și cuvântul d-lui gen. Averescu pentru a putea formula aprecierea cea justă, nu putem face altceva decât să cerem o nouă precizare. Comunicările autorizate — sau cursul faptelor — vor face cunoscut fondul lucrurilor în chestia pactului italo-român. Până atunci opinia publică va rămânea în în doială. ______________ Gânduri simple Graiul omului Primesc următoarele: Onorată Redacţiuna I — „lată tu om tarele nu stau vara I umbră, nici iarna la căldură, am tat îndrăzneala să vă scriu, fiindă ce e drept trebue să tespund. Mai combateţi nu vă lăsaţi. In cesiunea luxului tippelilor cu tot feti de culori pe obraz. Cu durere ohii noştrii dela la Jard, văd că te vinde obiceiul luxului, ca o apă ce e revartă peste maluri Nulut defjed duceţi ti de pe la horă prin ate. Aţi varut fetele noastre ! Eu unul iu-mi prea arunc ochii uşor ca onul tburdalnic, dar orbul găinilor ă aibă care va fi tot vede că tum fi de noastre, spoite cu foiţă roţie, cu ■Mrbune pe sprincene ti eu var pe lut!Apoi rochiile cusute cu modele ti scurte, sfinte Ioane! încălţămintea de cea subţire cu lozuri lungi şi cu oştea ţopăe la horă! Trebue să ştiţi că ţi flăcăii noştrii nu se mai răpăd să pue pirostriile din pricina asta. Aşa m’am gândit că bine să atragem atenţiunea la doamnele mari şi învăţate ca să se ocupe de fetele noastre dela ţară. Măcar prin câmp ţi pe la munţii noştrii cei falnici să fie portul curat naţional O vorbă bună spusă la timp face cât o gâscă friptă la botes. Ce zicăţi,im eu gând rău, greţesc sau am dreptate ? Al dvs. amic,Nicolae Strană dta.Berhaci Supunem aceste rânduri inimoase In atenţiunea celor cari au fost adresate cu multă dragoste de ţară ţie neam... stan bolovan Problema ciriîlor —• SF. DUMITRU: Unde fugi, fiule, că aici stai până se rezolva problema chiriilor. — Mulțumesc, n’am să stau aici o mie de ani... Pregătirea bugetelor ministerelor Un singur minister a întocmit proectul Lucrările ministerelor pentru a întocmi proectele lor de buget, care urmează să fie trimise ministerului de finanțe spre centralizare, merg extrem de greu. Pentru a evidenţia acest fapt e suficient să arătăm că până în momentul de faţă, cu toate Insistenţele ministerului de finanţe pentru a se grăbi lucrările şi a-i se trimete proectele, singur ministerul de Industrie — dintre toate ministerele — a parvenit să întocmească proectul bugetului său de venituri şi cheltueli pe 1927 şi să-l înainteze ministerului de finanţe. Unele din celelalte ministere, nu au trimes până azi decât bugetele de venituri iar restul nu au trimis nimic. GREUTATEA INTOCMIREI BUGETELOR DE CHELTUELI După cum se vede, afară de o singură excepţie, departamentele nu au fost in măsură până acum să-şi întocmească bugetul de cheltueli. Direcţiile generale de contabilitate ale ministerelor întrebate asupra cauzei Intărzierei, de ministerul de finanţe, au răspuns, unele, că sunt încă în elaborarea proictelor, iar altle, cum sunt ministerele de Interne, domenii şi instrucţie, că sunt In aşteptarea dispoziţiilor miniştrilor respectivi cari nu le-au dat încă iidicaţie necesare. CARE AR FI EXPLICAŢIA Explicaţia acestei situaţii nehotărltă se pare că stă In situaţia de impreciziune care însăşi domneşte la ministerul de finanţe, şi în sânul guvernului, cu privire la întocmirea bugetului viitor. In adevăr, în vreme ce d. ministru Lapedatu, care şi-a luat sarcina să vegheze la întocmirea bugetului viitor, a cerut ministerelor că la întocmirea bugetelor de cheltueli să nu depăşească, în general, cifra bugetului în curs, sunt membrii în guvern care, urmărind să dea un impuls mai viu întregii noastre vieţi de stat, intenţionează să creeze noulei mari resurse de venituri care să poată face faţă sporului de cheltueli ce va necesita politica lor bugetară. Cum pentru înfăptuirea acestor intenţii se aşteaptă anumite momente oportune, departamentele, la rândul lor, aşteaptă şi ele desfăşurarea evenimentelor şi precizarea atitudinei bugetare în însăşi sânul guvernului pentru a şti cum să-şi croiască bugetele. Nu ştim şi nici nu ne interesează aci cum se vor desfăşura aceste evenimente. Ceea ce Interesează însă pe toată lumea şi trebue s’o spunem această fără înconjur e constatarea nediscutabilăl că la conducerea ministerului de finanţe lipseşte complectamente unitatea de vederi Indispensabilă bonului mers al treburilor. E o situaţiune pe care, mai ales tn vremurile prin care trecem, nimeni nu şi-ar fi putut-o Închipui şi care trebue să fie curmată cât mai repede- m v. te ' ■ v Misiunea militară română in Polonia D. general Munteanu, inspectorul general al armamentului s’a prezentat astăzi dim. d-lul general Mirceseff, ministrul de războiu, căruia i-a expus vizita pe care misiunea militară română a făcut-o la Polonia. D. general Munteanu a fost șeful acestei misiuni din care au mai făcut parte d-nii: general Eliad, colonel Petrovan, colonel Boian, maior Iliescu, căpitan Lupaşcu. Misiunea a vizitat toate fabricele de arme, muniţiuni, aeroplane, harnaşament din oraşele Lyon, Rodov, Katovitza, cât şi numeroase alte localităţi. Misiunea a fost primită cu un entuziasm de nedescris de către reprezentanţii autorităţilor militare, superioare şi civile. Misiunea a fost primită şi de preşedintele republicei poloneze care s-a întreţinut mult cu d. general Munteanu. Ofiţerii români au depus şi o coroană pe mormântul eroului necunoscut și Duminică s’au înapoiat la București. Ce e cu legea chiriilor? Audienţa delegaţiei proprietarilor la ministrul justiţiei De maî bine de două luni s’a anunţat că o comisiune de specialişti studiază problema chiriilor, stabilind principiile cari vor servi drept bază, legii proectate de ministrul justiţiei. Din cine e compusă această comisie, ce a lucrat până acum, mister. Organele competinte își fac chiar un titlu de glorie de a răspunde că habar n’au, sau în cel mai fericit caz, să comunice laconic că „se studiază“. Intre timp spinoasa chestiune a chiriilor a ajuns într’o fază acută. Raporturile dintre proprietari şi chiriaşi, nici înainte prea trandafirii, au devenit crâncene, întruniri deoparte şi de alta, memorii, polemici, procese, etc., un antagonism feroce, între două categorii, ce se consideră deopotrivă nedreptăţite. PROPRIETARII LA D. MINISTRU Eri o delegaţie de proprietari, compusă din d-nii Lahovary, Bosniei Paraschivescu, Costescu, AL Dobrescu, Pavelescu Dimo şi alţii, au fost primiţi de d. ministru Cudalba. Proprietarii au prezentat un luvig memoriu şi şi-au pledat cauza prin glasul d-lui Bosniei Paraschivescu. Audienţa a durat vreo două ore. Ce a răspuns ministrul, sau dacă a spus ceva, nu ştim. La eştre membrii delegaţiei păreau radios şi oarecum Încântaţi de demersul lor. Au refuzat însă să dea vreo lămurire, deşi zice-se, ministrul n’a formulat nici o părere. Totuşi un Indiscret a murmurat la urechile celor Interesaţi că „ministrul Justiţiei e un fervent apărător al proprietăţii urbane". O DECLARAŢIE A D-LUI CUDALBU L-am rugat pe D. Cudalbu, ministrul Justiţiei, să ne spue în ce stadiu se află chestiunea. D-sa ne-a declarat: — Deocamdată se studiază. Azi am ascultat doleanţele proprietarilor. Aştept şi pe acelea formulate de chiriaşi. N’am luat încă nici o hotărâre. Nu-i adevărat că am instituit o comisiune mixtă, din magistraţi, chiriaşi şi proprietari, cari să cerceteze problema. Pe aceştia din urmă i-am ascultat doar ca să mă documentez, în ceea ce privește dezideratele celor două categorii, ce reprezintă. Comisiunea instituită va fi acea formată din jurişti şi care-şi va începe lucrările la 6 octombrie. Sper însă că peste 10 zile să pot spune lucruri mai precise". Aşteptăm. F. Br. * 2 Călătoria reginei in America Amănuntele şi Itinerariul călătoriei reginei Maria in America sunt definitiv fixate şi ştirile răspândite de unele agenţii străine că ar fi intervenit o amânare a călătoriei nu corespunde adevărului. Regina va părăsi ţara în ziua de 5 octombrie şi se va îmbarca la Cherbourg, in ziua de 12 Octombrie. In cintea sosirii in rada New- York-ulu, suverana va radiofona de pe „Levyathan" un mesagiu către poporul american. La Washington regina va fi întâmpinată de noul nostru ministru in America, d. Gheorghe Crețeanui, care pleacă zilele acestea la postul său. Intre timp suverana, a primit o serie de nouă invitaţiuni, printre cabana pentru vizitarea regiunii Rocky Montains, precum şi din partea guvernatorului Carolina de Nord, a preşedintelui Camerei de comerţ din Canton Ohio şi a comunităţii israelite române din Chicago. Regina va asista la inaugurarea muzeului din Mary Hiel, care cuprinde o sală de artă română cu opere donate de suverana noastră și va lua parte la Arkansans, la ceaiul oferit de fiica notabilului Robert Weber, în folosul operelor sale de caritate. Rolul pasagerului e foarte curios. Dacă ar căuta să-l fixăm, în raport cu importanţa la care-l reduc cele două zeci de accidente de automobil pe săptămână, am gări, că din momentul cănd se instalează pe scaunul de piele şi până la destinaţie, e o cantitate neglijabilă! Pasagerul începe să existe, deabea în momentul când a descins. Devine om şi faţă de el şi faţă de şofer, în cupa când, teafăr, duce mâna la portmoneu. Până atunci el trebue să se considere ca o piesă ordinară, cu mult inferioară unui şurub, cu mult inferior chiar sieşi, din momentul cândUn pieton a devenit călător. In tot timpul parcursulii primează cele patru roţi de cauciuc, cele câteva chilograme de metal şi... rutina şoferului. O pildă, jargonul technic al automobilismului, conţine termeni pentru tot ce priveşte şi poate surveni maşinei. Nici unul pentru călător. N ar fi timpul ca acest jargon să fie revizuit? Nu e mai logic să spui că nu mașina, ci pasagerul a avut o pană, când un fir de praf intrat în carburator (sau așa ceva), a avut drept efect, un braț sau un picior rupt? CE SPUNE ȘOFERUL Că în cele mai dese cazuri pasagerul e de vină. — De ce? înainte de a mă urca în vehiculul d-tale, trebue să-mi consult horoscopul, sau știinţa Mafaldei, că nu mi se va întâmpla nimic? — Nu şi da. Nu, când mă laşi să conduc normal, da, când mă sileşti să dau drumul maşinei, orbește, taman unde gloata e mai mare, unde traficul e mai intens. Să nu crezi că suntem ahtiaţi după „curse”, fără să ţinem seama de economia maşinei, de riscurile vitezei, de tot ce întâmplarea îţi poate aduce în cale. Dacă pasagerii n’ar fi grăbiţi, sau mai precis, dacă graba lor n’ar reclama 60—70 km. pe oră, ci 30—40, cu siguranţă că şi rezultatele ar fi mai sănătoase. Cursa de -viteză e bună pe şosea, nu un oraş, ia de te asiguata sub.1 la fiecare răscruce. Nu există şofer bun sau rău. Un şofer brevetat şi cu o experienţă de doi ani, e tot aşa de iscusit ca unul cu experienţa de 20. Poate diferenţa între amândoi să fie doar.... calitatea maşinei. Dar nu despre asta e vorba. In schimb există călători paşnici şi călători nervoşi, călători cuminţi şi călători candici. Acestora din urmă se datoreşte tot belşugul de accidente. UN EXEMPLU Iată din atâtea multe, un caz: Acum vreo trei ani staţionam pe’nserat, în faţa unei bodegi din Bd. Elisabeta. Mă pomenesc cu trei inşi... După înfăţişare, se vedea bine că In cârciumă n’au stat degeaba. Se urcă şi-mi cer să-i duc la Belu. Până la destinaţie s’au purtat cumsecade. Nu mi-au dat ghes, m’au lăsat să conduc în voie. In comuna Şerban Vodă, au descins la o cârciumă. M’au poftit şi pe mine. Ei a început un chef în regulă. îmi amintesc de unul Jenică, cu nas gros şi o fire pilită de harţag. M’a pus să concurez la o întrecere de sfărîmat sâmburi de măsline cu dinţii, să muşc pahare şi alte experienţe de acest soi, ameninţându-mâ că altfel nu-mi plăteşte. îmi mai amintesc de altul cu monoclu, care se măndria cu o pălărie la care înfipsese de jur împrejur, capete de ţâri. Acesta era cel mai periculos. Ştiţi de ce? Credea că se pricepe la automobilism. Or, nu există un individ mai plictisitor decât acel care se amestecă unde nu-i fierbe oala. Acum câţiva ani nu s'a întâmplat o nenorocire, datorită unui subcomisar, care, ca să epateze pasagerii unui autocamion, s'a apucat el să conducă maşina? Pe la 12 băefii erau „făcuţi”. Poruncă da întoarcere. Pe şosea întuneric. Tipul cu monoclu instalat lângă mine, îmi dă „lecţii’' de conducere. In spinare Jenică, îmi urla în ureche că mergem prea încet. Sâcâit în dreapta, îmboldit din stânga, l-am dat drumul Pofi să preved ce te aşteaptă în drum? Poţi vedea dincolo de zarea fanailor, când e beznă şi când pasagerii cer 45—50—60 ii 70 pe oră? Şi aşa s’a întâmplat nenorocirea. La un moment dat un şoc, o prăvălîre în şanţ și vaete. IsHsem o căruţă cu lemne, care ieşise dintr’o u- Dtă. Maşina sfărîmată, căruţa aşişdera Jenică cu mâna ruptă, tipul cu monoch* aruncat la patru metri. Ce-a urmat mai departe: spital, poliţie, proces, nu interesează. O întrebare numai. One e vinovat de acest accident? Eu, sau nebunii din maşină? Sau poate bietul sătean, care s’a brodit să fie în şosea taman când boierii veneau dela chef? ____________ FOX _ Taximetre şi şoferi Consiuni asupra accidentelor Sa fie pasagerul de rină! îndrăzneţ atac armat asupra unui magazin de bijuterii din Berlin Bandiţii uzează de focuri de artificii BERLIN. — Un îndrăzneţ atac, urmat de jafuri, a fost făptuit în plină zi, la Tanentzlenstrasse, una din străzile cele mai frecventate ale Berlinului. Doi bandiţi armaţi pătrunseră pe la ora 2 jum. d. a.,in magazinul de bijuterii artistice Moronnr Freink. Unul din bandiţi aprinse o rachetă, care exploadă cu mare zgomot producând în acelaş timp un nor des de fum. La adăpostul panicei cauzate de explozie printre trecătorii de pe strada respectivă, bandiţii au putut jefui vitrinele de cele mai preţioase bijuterii. Patronii magazinului şi unicul funcţionar aflat în acel moment în magazin, n’au putut opune nici ot împotrivire bandiţilor cari îi ţineau în respect cu revolverele întînse. După ce ascunseră în grabă într’un ghiozdan bogata lor pradă, ei ieşiră la stredă. Urmăriţi însă de public şi de agenţi chemaţi în grabă, el se refugiară într’un mare bazar din apropiere, în labirintul căruia reuşiră să dispară fără a li se putea da de urmă. Poliţia a fixa un premiu pentru prinderea lor. Inăsprirea stării de asediu la Cetatea Albă IAŞI, 29. Se anunţă că la Cetatea Albă starea de asediu s’a înăsprit. Pe cale particulară aflăm că autorităţile au interzis circulaţia pe străzi, după orele 9 seara. Cutremur de pământ la Austria VIENA, 29. (Rador). — Un cutremur de pământ, destul de violent, a fost înregistrat Marţi dimineaţă la Viena. Din fericire, nu s’au produs nici un fel de pagube. Transportarea rămăşiţilor lui Putnik In Iugoslavia BELGRAD, 29. (Rador). —Consiliul de miniştri a hotărât data de 31 octombrie pentru transferarea în patrie a rămăşiţelor pământeşti ale voevodului Putnik, fost preşedinte al Scupcinei. Andrei Nicolici, fost preşedinte al Consiliului şi a altor doisprezece foşti înalţi demnitari, morţi în Franţa în timpul refugiului. De la Congresul primarilor D. PAPA-HACI primarul din Balde fLORPILESCU deputat §i primar din Constanta !