Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)
1928-12-01 / nr. 7895
IO PAGINI Preţul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an 380- »un 6 luni 200-„ n „3 „ 91 99 In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 LEI II BIROURILE: București. Str. Sărindar No. 791 iffTTURI HTEStBLE [ Anul XXIV. NO. 7895 Sâmbătă 1 BECEMBRIE 1928 Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54. Direcția: 357/72. Atia 307/69. Provincia 310/66 Manifestul guvernului Manifestul electoral al guvernului a fost dat publicităţii. Cititorii noştri î1 găsesc în numărul de faţă al ziarului. Este un program detailat de activitate, nu pentru o sesiune, ci pentru o legislatură întreagă, dacă nu şi pentru mai mult. De altfel, chiar manifestul arată că nu se poate trece în mod subit de la starea de azi la o viaţă nouă, şi că e nevoe de mai mulţi ani pentru aceasta. Manifestul arată programul guvernului în toate ramurile de activitate. In linii generale, acest program se acopere cu programul partidului naţional-ţărânesc, de care se deosebeşte numai prin aceea,că indică punctele de grabnică realizare. Trebue relevată în primul rând promisiunea că guvernul se va strădui să introducă adevărata domnie a legilor; că va scoate justiţia şi armata de sub influenţele politice; ca va introduce o largă descentralizare administrativă; că vă repara greşelile făcute in înfăptuirea reformei agrare; că va reduce, cât mai repede posibil, taxele de export, că va face un satut special al minorităţilor. Ca chestiune de politică generală externă, este de relevat complimentul pe care manifestul guvernului il face Ligii Naţiunilor, ca instrument de asigurare a păcii. Manifestul guvernului va fi, desigur, tot atât de bine primit, inard şi în străinătate, ca şi declaraţia ministerială, făcută in ziua depmerii jurămdntului. Denunţarea cartelului petroliştilor Disensiuni grave intre societăţile de petrol .In Septembrie, anul trecut, după lungi tratative, principalele întreprinderi de petrol cari au la Tinerii s’au cartelat cu scopul de a înlătura concurenţa ce şi-o făceau reciptiv pe piaţa internă. Cartelul avea ca bază fixarea unor cote de vânzare în interior, în raport cu cantitatea de petrol trut prelucrată de fiecare din întreprinderile participante.Cu toate că în convenţia dintre societăţile de petrol,era stipulat că preţurile de vânzare în interior rămân libere, era evident că nici una din întreprinderi nu mai avea interes să forţeze vânzarea prin scăderea preturilor de vreme ce s’a legat prin convenţie să nu depăşească , cota fixată fiecăreia. Ba chiar, ca o complectare a acestei obligaţii, s’a, mai prevăzut in convenţia de cartelare că Întreprinderile cari vor pune în vânzare în interior o cantitate de produse superioara cotei lor respective, vor trebui sa verse la un fond conturm diferenta dintre preţul practicat pe piaţă internă şi cel care se putea obţine la export. In mod firesc rezultă clar că prin indicerea ■ cartelului preturile de vânzare in interior erau fixate de cartel. Bine inteles ca preturile s’au ur-, cat treptat, treptat in tot timpul funcţionării cartelului. Cartelul a fost încheiat pe un an si expira la 1 Octombrie. Cum însă până la acea dată întreprinderile participante n’au putut ajunge la oînţelegere asupra condiţiiluier pentru reinoireci cartelului, el a fost prelungit bând la 1 Decembrie. Intre timp insă, noua situaţie creată prin schimbarea guvernului şi prin urmările „ei asupra regrupărilor ce vor trebui să se producă in Industria română de petrol, a adâncit neînţelegerile existente şi a făcut cu neputinţă rennoirea cartelului. încă Înainte de 1 Decembrie, cartelul a fost virtualmente denunţat, deoarece sancţiuni juridice, convenţia nu putea conţine siin cauza unor prevederi ale legii minelor. De fapt, cartelul a funcţionat oarecum ilegal, preturile de vânzare in Interior iUu* -- --'v— celor îngăduite de legea miîlfîiOÎ. Aceasta, bine înţeles, cu consimţământul autorilor legii micelor, cari tolerau abateri pentru ca să nu fie nevoiţi de a-i aduce modificări. J. B. F. Ungaria şi Societatea Naţiunilor Un discurs al fostului ministru Lukacs in Cameră PARIS. Se anunţă din Budapesta. D. Georges Lukacs, fost ministru, a declarat in Cameră că Ungaria nu e satisfăcută de Societatea Naţiunilor, care nu asigură o protecţie eficace minorităţilor şi care nu realizează nici un progres in limitarea armamentelor. Societatea Naţiunilor, a adăugat oratorul, nu sprijină in mod suficient ideia arbitrajului internaţional, deşi această ideie formează baza existenţei Societăţii Naţiunilor. In schimb trebue să se recunoască că Societatea Naţiunilor desfăşoară o mare activitate in domeniul unde se serveşte ideia de solidaritate umană fără politică. Oratorul se felicită de amiciţia italienă şi simte o profundă recunoştinţă pentru d. Mussolini, care a stârnit cel dintâi asupra necesităţii de a se revizui tratatul de la Trianon. „Totuşi a adăugat d sa, amiciţia italiană nu trebue să ne împiedice de a recunoaşte meritele Franţei in opera de civilizatie. Intre Ungara şi Franţa nu există nimic care să poată aduce dificultăţi intre cele două ţări. Este regretabil că în ultimul timp am pierdut limnirile franceza în urma publicării de informaţii tendenţioase. Când Franţa va recunoaşte adevărata figură a Ungariei, ea ii va acorda din nou simpatie sale“. URMĂRIREA HOȚULUI — Şi de ce crezi tu că S’a prins? — Pentru că-1 urmărea unu care nu era dela poliţie». Furtuni şi zăpezi in toată Europa Uraganul care a bântuit timp de o săptămână în toată Franţa, a început să slăbească, dar temperatura .• — —it. i.. v—ot.in;rinei ninge. Puţină zăpadă a căzut şi la Paris. »« Mai toate apele mari ameninţă cu inundaţia. Iserul, Garonna şi Rhonul au trecut pe alocuri peste maluri. Din Neapole se anunţă că furtuna a făcut ravagii. O zi întreagă piaţa comercială a oraşului a stagnat. La Roma furtuna a provocat numeroase accidente. In partea de sud a Mării Adriatice comunicaţia a fost întreruptă timp de două zile. Furtuna care a bântuit in regiunea Bosforului s’a potolit. Au fost mai multe accidente pe mare. Numeroase corăbii mici au fost sfărâmate. — Uf» «—— Ambasadă germană la Angora CONSTANTINOPOL. 29 (Rador). — Ambasada germană din Constantinopol se va muta pe ziua de 1 Decembrie la Angora. La Constantinopol vor rămâne numai secţiunile consulare şi de politică comercială. Sinaia se’mbraca de iarnă „Giornale d’Italia“ despre guvernul român „Giornale UVUAUAâv * pubuiia udoei Mironescu, ministrul de Externe. Ziarul arată personalitatea politică a noului ministru, în legătură cu intrarea României in război, aminteşte activitatea, desfăşurată de Comitetul National Român la Paris şi apariţia darului „La Roumanie“, întemeiat de d. profesor Mironescu. Acest ziar, scrie „Giornale d'Italia“, a trecut în istoria glorioasă a neamului latin din Orient, fiind unul din cele mai bune periodice din punct de vedere ziaristic şi numărând printre redactorii săi pe Take Ionescu şi pe d. Titulescu. „Giornale d'Italia“ termină arătând că azi curente politice din vechiul regat s'au unit cu forţa politică a nouilor provincii, şi astfel s-a împlinit visul pentru cari au luptat Take Ionescu, Titulescu, Mironescu şi atâţi alţi apostoli ai unităţii naţionale. „Veţi vedea că s‘a înfăptuit o revoluţie la noi ca şi la voi“ — a declarat d. ministru Mironescu. Şi „Giornale d'Italia“ adaogă: „Vor sta la putere naţional-ţărăniştii un - *--- -■ importantă. Ceea ce trebue reţinut e faptul că în România s‘a înfăptuit o revoluţie liniştită, prin schimbarea unui regim“. ÎMPRUMUTUL dri dimineaţă a avut loc, la preşedinţia consiliului, o consfătuire, prezidată de d. Iuliu Maniu, şeful guvernului şi la care au luat parte d-nii: Gh. Gh. Mironescu, ministru de externe; Ion Mihalache, ministrul agriculturi; Mihai Popovici, ministru de finanţe şi Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului. D-nii luliu Maniu şi Gh. Gh. Mironescu au comunicat ştirle ce au primit, privitoare la împrumut. S’au discutat apoi măsurile pe cari guvernul urmează să le ia in urma acestor ştiri. Contele Tisza și tratativele de pace cu România O scrisoare de rectificare a fostului ministru de externe Czernin VIENA. — „Neue Freie Presse“ publică următoarea scrisoare din partea contelui Ottokar Czernin, fostul ministru de externe al Austro- Ungarei: „îmi rezerv ca, eventual, să răspund diferitelor afixmaţiuni nejuste din partea contelui Folzer, când voi fi citit cartea, care până acuma n’a apărut încă. Mă simt totuşi obligat să intervin de pe acum intr’o controversă referitoare la aceasta, care s'a iscat prin scrisoarea publicată în numărul dela 25 a. c. al lui „Neue Freie Presse“ de către Excelenţa sa fostul ministru de externe dr. Gustav Gratz. Dr. Gratz scrie: „In interesantele amintiri pe care fostul director de cabinet al impăratului-rege Carol, contele Arthur Polzer-Hodltz, de publică in ziarul „Neue Freie Presse“, se pomeneşte Intre altele şi de un consiliu de miniştri comun care a avut loc la 22 Martie 1917, in Luxenburg, şi in cursul căruia primul-ministru al Ungariei, contele Stefan Tisza, ar fi prelins pentru Ungaria anexarea intregei Românii. Fireşte, nu ştiu nimic din cele ce s'au petrecut in acest consiliu de miniştri, totuşi cererea atribuit a contelui Tisza, este atât de diametral opusă părerilor sale, expuse incepezite rânduri şi faţă de mine, in cât nu poate să fie vorba deât de o confuzie de neînţeles“. Doctorul Gratz leagă de cele de mai sus propriile sale amintiri, cari contrazic versiunea Polzer şi se referă la mărturia mea. Trebue în consecinţă să declar, pentru stabilirea adevărului istoric, ca doctorul Gratz are perfectă dreptate în versiunea sa, şi că şi mie mi se pare atât de neînţeleasă ca şi lui versiunea Polzer. Constant ca un ac magnetic contele Tisza s'a arătat împotriva anexiunii sau chiar împotriva unei alipiri paşnice de teritorii străine către Ungaria, şi astfel el era şi cel mai mare adversar al ideii de a alipi România de Ungaria. El Împărtăşea totdeauna punctul de vedere, de a nu slăbi influenţa elementului maghiar în Ungaria prin atragerea de naţiuni străine. De aceia tocmai contrariul versiunii Polzer este cea adevărată“. N. R. Am publicat într’un număr anterior al ziarului „Dimineaţa“ versiunea contelui Polzer-Hoditz. Ne facem o datorie de rectitudine profesională de a înregistra şi dezminţirea contelui Czernin, fără a ne însuşi nici una din cele două versiuni. Lăsăm viitorului să stabileacă adevărul definitiv în această chestiune controversată. AGITAŢIILE MAGBI£”E contra tratatului dela Triansi GENEVA, 29 (Rudor). — Asupra Secretariatului Ligii Naţiunilor s’a revărsat zilele trecute o adevărată avalanşă de scrisori din partea celor 2000 comune din Ungaria, protestând împotriva tratatului dela, Trianon. Rezoluţiile înaintate Ligii Naţiunilor, repetă argumentele cunoscute ale propagandei ungare împotriva păcii stabilite şi inchee toate cu aceeaşi cerere: „Populaţiunea comunelor ungare declară in unanimitate că socoteşte necesară şi indispensabilă revizuirea tratatului de la Trianon şi că se adresează pentru a obţine această revizuire, gu-BwgnMiiwaa—a—numai PARIS. —■ Corespondentul particular din Sofia al ziarului „Le Temps“ telegrafiază. Desbaterile asupra răspunsului la mesagiul regal, începute Join Sobranie, au furnizat şefului opoziţiei democrate, fostul prim ministru Malinoff, prilejul unui important discurs, in care d-sa a examinat politica generală a ţării, oprindu-se în special asupra unor anumite probleme, care, după d-sa, trebue să se pună actualmente diriguitorilor bulgari. După evocarea disensiunilor dintre revoluţionarii macedoneni, care au însângerat de curând capitala, d. Malinoff subliniază atenţiunea particulară ce o merită mişcarea macedoneană, care are rădăcini adânci şi care se bucură de simpatii particulare in sânul poporului bulgar; d-sa declară în special că, dacă un guvern bulgar, ori care ar fi el, nu poate să rămână indiferent la atingerile aduse legii şi ordinei publice, el n’ar putea nici să ignoreze că toate atentatele sunt datorite condiţiilor speciale cărora este supusă naţiunea şi faptului „că maiuu |f- —v --* -- —“ --- *--* rezolvate aşa cum poporul crede că ar trebui să fie“. „Iată pentru ce, adaugă d. Malinoff, sfaturile cari ne vin din diferite părţi şi după care guvernul trebue să reguleze chestiunea recurgând la mijloacele cele mai riguroase şi cu orice preţ, arată că sensul mişcărei revoluţionare nu este vernului ungar şi Ligii Naţiunilor. Demonstraţia n’a impresionat pe nimeni la Geneva, iar toate cercurile Ligii au rămas indiferente. Manifestaţia intempestivă, neavănd nici caracterul unei petiţiuni a minorităţilor nici caracterul de comunicare din partea vreunui guvern, nu poate fi uimită. Dacă agitatorii unguri şi-au făcut vreo iluzie asupra efectului acestui demers, dezamăgirea lor va fi mare, căci nu se vor bucura nici măcar de o adeverire de primire din partea Consiliului Ligii Naţiunilor, căruia s’au adresat priceput. Presupunând că ar fi cu putinţă să se sfârşească cu organizaţiile şi cu indivizii, aceasta nu va rezolva problema. Chiar dacă soluţia ei este căutată conform vederilor in care suntem sfătuiţi din diferite părţi a ne angaja, eu rămân convins’ câ nu numai că nu veţi ’rezolva ci veţi agrava problema, şi veţi pune poate ţara în faţa unei grave primejdii. Singura soluţiune este protecţia şi recunoaşterea drepturilor minorităţilor etnice“. După ce aminteşte discursul d-lui Briant din această privinţă, ţinut la sesiunea din Septembrie a Societăţii Naţiunilor, oratorul declară: „Dacă se va urma impulsiunea dată din partea Franţei, sunt convins că tot ceea ce noi deplângem in Bulgaria va disncge“. q» li l|Q. D. Malinoff despre chestia macedoneană Declaraţii făcute în Sobranne de şeful opoziţiei democrate bulgare Boala regelui Angliei Eri a avut loc un al treilea consult medical la regele Angliei. Medicul şef al regelui a adresat o scrisoare primului ministru Baldwin, rugându-l să comunice membrilor guvernului că regele suferă de o congestie pulmonară şi de pleurezie. Boala este de natură serioasă. Prinţul de Walles a telegrafiat că se întoarce in Anglia. Decizia este luată din iniţiativă proprie, deoarece fiii suveranului n’au fost chemaţi. Călătoria va dura nouă zile pe apă şi încă o zi cu trenul, de la Brindisi la Londra. Regele a primit o telegramă din partea preşedintelui Irlandei, care-şi exprimă regretul pentru boala suveranului. Deasemenea comitetul general al sindicatelor muncitoreşti a votat o moţiune in acelaş sens. Presa germană despre vizita d-lui Răducanu la Berlin BERLIN, 29 (Rador). — Publicaţia oficioasă „Deutsche Diplomatische Politische Korrespondenz“, comentând vizita d-lui ministru Răducanu la Berlin, scrie : „D. Răducanu cunoaşte Germania de multă vreme, şi are legături active cu cercurile ştiinţifice germane. Vizita sa e pentru noi un indiciu îmbucurător al faptului că guvernul Maniu acordă însemnătate cultivării şi desvoltării relaţiilor germano-române. Aceste relaţii au fost regulate prin Încheierea acordului de la 1 Noembrie, de care din ambele părţi se leagă speranţa într’o înviorare extindere a schimburilor econonie „D. Răducanu, care este cel dentâi membru al unui guvern româ ce vizitează Berlinul, va fi salutat şi primit cu amiciţie în capitala Reichului.“ Vizita d-lui Hoover în America latină NEW-YORK, 29 (Rador). D. Hoover continuându-şi călătoria în America de Sud, a plecat de la Honduras spre Salvador. Intr’un discurs ţinut la Launion, d. Hoover a declarat că voiajul său are ca scop îmbunătăţirea relaţiilor dintre Statele Unite şi America latină. O dubă a penitencarului Văcăreşti se răstoarnă CÂŢIVA RĂNIŢI O dubă a penitenciarului Văcăreşti s-a răsturnat din neglijenţa şoferului, la o cotitură, în apropiere de închisoare, pe când transporta vreo 20 de deţinuţi. Câţiva deţinuţi au fost uşor răniţi, iar o femee gravidă a avortat. Ulxisttren&a 28 pagini mari 100 ilustratsmi Exemplarul 8 lei '