Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)
1928-12-02 / nr. 7896
. Solemnitatea deschiderii cercului subofiţerilor reangajaţi din Dej Câteva reflecţiuni. Asistenţa. Cuvântările DEJ. — Raporturile sociale dintre ofiţeri şi o parte însemnată a publicului român din localiate, multă vrerae au fost cât se poate de încordate, aşa încât se înconjurau formal unii pe alţii. La seratele organizate de ofiţeri, civilii nu luau parte decât un număr foarte restrâns şi invers. Nu mergeau decât aceia dintre civili şi ofiţeri cari erau rude sau erau in relaţii de prietenie intimă. Nu voi arăta nici comenta aci motivele „răcelii“ dintre unii şi alţii, ci vreau numai să spun că ofiţerii au fost aceia din partea cărora s’a manifestat dorinţa de a restabili busale raporturi sociale cu civilii, pentru a se face atât de necesara apropiere şi socială şi sufletească, apropiere, fără de care societatea nu poate progresa nici a se consolida. Astfel,ouă fiinţă la câţiva ani după realizarea idealului naţional „Cercul Militar“ al ofiţerilor, care sub conducerea comandanţilor ce s’au perindat în fruntea regimentului 81 inf. şi cu concursul efectiv al d-lor generali de divizie şi brigadă, îşi începu, un local propriu, activitatea sub cel mai bun augur. Dar acest cerc, a cărui lipsă se resimţea atât de mult mai ales la ofiţeri, pe lângă scopul arătat, mai urmărea şi un altul: acela de a strânge laolaltă pe ofiţerii din garnizoana locală, a infiltra in ei dragostea de societate şi a le pune la dispoziţie un local în care ei, ofiţerii, să se poată întruni ori de câte ori vor avea nevoe, organizând in acelaş timp, petreceri şi ceaiuri dansante. Bineînţeles, la cele maai multe conveniri sunt invitaţi şi civilii, cari participă în număr destul de mare. In felul acesta „Cercul Militar“ care actualmente funcţionează sub preşidenţia de onoare a d-lor generali de divizie şi brigadă, Ignat şi Iorgulescu şi preşidenţia activă a d-lui colonel Kolomyjczuk, comandantul reg. 81 inf., aproape şi-a ajuns scopul pentru care fusese predat. Curând după înfiinţarea cercului ofiţerilor, comandantul garnizoanei locale, văzând că subofiţerii reangajaţi nu sunt organizaţi în cerc, a relevat acestora ideea constituirii unei societăţi a lor, în cadrele căreia să poată aranja reprezentaţii culturale, petreceri, etc. pentru cultivarea minţii şi a sufletului. Cercul militar a şi luat fiinţă şi a fost pus sub conducerea activului ofiţer d. căpitan Hossu. Insa multă vreme cercul reangajaţilor n’a putut să activeze din cauza lipsei de local. După multe sforţări însă şi acest inconvenient a fost înlăturat, cercul găsindu-şi locul corespunzător în clădirea restaurantului „Andrassy“ din str. Ilosvay. Solemnitatea deschiderii cercului a avut loc. Sâmbătă 24 Noembrie a. c. in cadrele unei frumoase serbări culturale, al cărei program s-a desfăşurat în faţa unei selecte asistenţe. Notez prezenţa: d. general Iorgulescu, comandantul brigăzii 4 inf., d. dr. Victor Munteanu, prefectul judeţului Someş, d. col. Kolomyjczuk comand, reg. 81 inf., d. dr. Augustin Bodea prim preşedintele tribunalului, d-na .şi d. căpitan Romulus Hossu, preşedintele cercului subofiţerilor reangajaţi, d. Şofrocescu, administrator financiar, d-na şi d. Alexandru Gherman preot-profesor, d. dr. Coza şi d. Vişinescu judecători, d-nii căpitan Vasîle loan, căpitan Campianu, medic căpitan Vasilache, căpitan Cozsma, locot. Popârţac, locot. Teodorescu, şeful muzicei," precum şi domnii reangajaţi cu doamnele. înainte de începerea programului, d. general Iorgulescu, într-o avântată cuvântare subliniază rolul şi importanţa cercului subofiţerilor reangajaţi, a cărui înfiinţare o saluta cu bucurie. Aduce salutul d-lui comandant al diviziei general Ignat şi mulţumeşte d M. căpitan Hossu pentru munca ce a depus-o şi continuă a o depune în interesul şi propăşirea cercului pe care-l conduce şi care sub o astfel de conducere va prospera spre via satisfacţie a tuturor. D. prefect dr. Victor Iunteanu, în cuvinte alese aduce elogii armatei apoi îşi exprimă mulţumirea sufletească ce i-a cauzat-o’constituirea acestui cerc, căreia îi doreşte mult spor la muncă. Ambilor antevorbitori printr’o însufleţită cuvântare le răspunde d. căpitan Hossu, preşedintele cercului arătând importanţa acestei instituţii la înfiinţarea căreia d-nii comandanţi de divizie, brigadă şi regiment, au contribuit in măsura atât de largă. Exprimă mulţumiri directorului liceului de băieţi d. dr. Victor Motogna, care a donat pentru biblioteca cercului 180 volume cărţi foarte folositoare şi instructive, pe care membrii cercului vor şti să le întrebuinţeze, încheie solicitând sprijinul publicului pentru propăşirea cercului. A urmat apoi desfăşurarea unui program bogat şi variat, compus din bucăţi muzicale executate, parte de orchestra regimentului sub conducerea d-lui locot. Teodorescu, parte de elevul Nistor anul al doilea la Conservator, apoi câteva declamări şi cântece cu cari serbarea a luat sfârşit. După program s’a servit o mică gustare, căreia i-a urmat dans. Muzica a fost susţinută de orchestra reg. 81 inf., care a delectat asistenţa cu cele mai plăcute arii. Pagina 12-a N. BODEA 0 eră nouă la Opera şi Teatrul Naţional din Cluj Atenţiunea noului director faţă de presă La teatrul Naţional şi Opera din Cluj s’a inaugurat o eră nouă, noului român din localitate,, mulţănesc din această metropolă a Ardealului. Odată cu instalarea d-lui Constantin Pavel, în postul de director, teatrul şi Opera au fost scoase nu numai de sub influenţa clubului liberal, ci şi de sub orice influenţă politică de partid. Noul director al teatrului şi Operei, nefiind om politic şi nefăcând parte din nici o grupare politică, este în schimb adevăratul om de teatru, este artistul în adevăratul înţeles al cuvântului, este omul înţelegător de ale cărui străduinţe sunt legate începuturile şi atâtea succese frumoase din primii ani de existenţă a operei Clujene. D. Constantin Pavel a ţinut ca odată cu instalarea, d-sale în postul de conducere a Operei şi teatrului să reia legăturile pe care aceste două instituţiuni de artă le aveau în trecut cu presa românească, şi să intensifice chiar raporturile dintre presă şi arta lirică şi dramatică. Noul director al Operei şi teatrului Naţional şi-a fixat în programul său de activitate contactul cu presa, punând-o în curent cu toată activitatea, cu toate proiectele sale artistice, D. Constantin Pavel a înţeles că presa trebue să fie puntea dintre public şi teatru. Acest fapt nu a putut să-l înţeleagă predecesorul, d-lui Constantin Pavel, care transformase opera şi teatrul clujan în tarabă liberală şi pentru ca să se pună la adăpostul oricăror critici juste, a interzis accesul ziariştilor la spectacole Presa, care în cursul ultimei guvernări liberale n’a putut să înregistreze decât activitatea negativă a unui politician maniac şi ambiţios, care reuşise să aducă cu el la conducerea teatrului atmosfera din clubul liberal, a asigurat noua direcţiune a teatrului şi Operei din Cluj de tot sprijinul şi solicitudinea curentă. Odată cu excluderea politicianismului liberal de la teatrul şi Opera din Cluj, s’au reluat din nou firele vechilor legaturi dintre publicul clujan şi cele două instituţii de cultură şi artă, cari începuseră să devină din zi in zi mai părăsite. Având în fruntea teatrului şi Operei un artist şi un organizator, cum este d. Constantin Pavel, publicul clujan, care anii trecuţi a cerut zadarnic această numire, şi-a întors din nou privirile spre arta dramatică şi lirică românească, teatrul şi Opera având din nou săli pline. Este începutul erei noui, a înviorării de mult aşteptate. Iubit şi stimat de personalul ar‘tistic al Operei şi teatrului, d. Constantin Pavel, nu va fi stânjenit de nimerit în activitatea lui artistică, aşa că cu această,ocazie sperăm că s’a pus capăt şi conflictelor şi neinţelegerilor dintre personal şi direcţie, atât de dăunătoare bunului mers şi progresului celor două instituţii artistice AL. AVRAM Citiţi „Adevărul Literar" dimineața I»Dimineaţa“ în Campania electorală în Secuime Indiferenţa masselor secueşti faţă de partidul maghiar Campania electorală a început cu multă febrilitate în toată Secuimea şi ea de astă dată are un caracter cu totul distinct. Io judeţul Treiscaune s’au ţinut mai multe întruniri organizate de către partidul poporului cu concursul fruntaşilor maghiari iar în cursul săptamânei viitoare se vor tine câteva adunări mai mari. Lista averescană se compune din d. dr. C. Bucşan, fost subsecretar de stat şi ales în două rânduri în judeţul Treiscaune şi din doi cunoscuţi fruntaşi maghiari, d-nii dr. Kovasznay Gabor şi dr. Fekete. Organizaţia partidului maghiar din acest judeţ din cauza dizidenţii din sânul maghiarimii este problematic dacă participă efectiv la lupta electorală. Aceiaşi situaţie au şi liberalii. Certurile din partid şi amânarea depunerii listei au risipit până şi Minusculele zeci de voturi pe cari contau în judeţul Treiscaune. in Cine, agitaţia liberalilor în ajunul alegerilor a culminat în scene tragi-comice. Fostul deputat liberal de Civic, d. Şt. Bogdan obţinând autorizaţia centrului de a candida în acest judeţ, s’a isbit de protestarea unanimă a membrilor organizaţiei. Puţinii liberali din Ciuc, au împiedecat depunerea listei adusă de d. Bogdan şi au plecat la Bucureşti să ceară alt candidat. Tot în legătură cu campania electorală din Secuime, este demn de relevat faptul că massele secueşti arată o indiferenţă semnificativă faţă de partidul maghiar, răceală care a exasperat până şi pe cei mai optimişti conducători. Prin schimbarea situaţiei politice, cei cari au hotărât la Odorhei pâna la Geneva, au ajuns în contrast cu aspiraţiile şi revendicările actuale ale secuilor. Acest lucru se observă acum în mod distinct. Un fapt care demonstrează edificator actuala stare de spirit din Secuime, s’a produs la Treiscaune. Majoritatea conducătorilor delasate şi-au dat adeziunea la lista d-lor Bucşan, Kovasznay şi Fekete. La Ciuc s’a petrecut acelaş lucru. Conducătorii grupării populiste, au declarat că nu vor susţine candidaţii partidului maghiar. Procesul comuniştilor din Galaţi Interogarea acuzaţilor GALAŢI, 30. — Şedinţa de ori după amiază a consiliului de război era aşteptată cu viu interes de toată lumea, întrucât consiliul urma să se pronunţe asupra incidentului de necompetinţa ridicată de apărare. Apărarea motivase cererea cu aceea că faptele imputate acuzaţilor nu s’a produs pe teritoriul stării de asediu. Şedinţa a început la orele 3, sub preşidenţia d-lui col. Rădulescu, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. lt.-col. Demetrescu. Consiliul cere să se dea citire ordonanţei definitive, aşa cum se hotărise în şedinţa de dimineaţă, numai cu titlu informativ. D-nii avocaţi Veja şi Bălănescu cer ca după cetirea ordonanţei apărarea să aibă dreptul să facă o scurtă dare de seamă asupra actelor care alcătuesc ordonanţa. D. comisar regal se onune. ORDONANTA DEFINITIVA D. grefier Stegaru dă citire ordonanţei definitive, prin care următorii comunişti sunt trimişi în faţa consiliului de judecată: inginer Al. Gurov, Mózes Kaliane filolog şi ziarist, Const. Tirim, soldat din reg. 5 pioneri Galaţi, Jacob Lazăr bacalaureat, Jeny Averbuk, Dora Schwartz, Lazăr Fichman, A. Grincenko, Uda Malamut, bacalaureată, soldat Haim Barasch, Neculaie Berz, sold. Voirica Vasile, Ivan Tracenco, Dumitru Socotitu, soldat Haim Grober, Samuel Rabinovici, Gh. Rusu, Iosef Abramovici (toţi aflaţi în stare de arest preventiv), I. Haham şi Tucherman (dispăruţi) precum şi Bunun Mihalovici, liber. In ordonanţa definitivă se arată ceea ce a făcut în parte fiecare inculpat, se precizează că ei aveau ca scop alcătuirea de nucleuri comuniste în toată ţara şi în special în rândurile muncitorilor şi a ţăranilor. Se relevă că principalul acuzat este soldatul Tirim Const., care după ce şi-a ispăşit o pedeapsă în închisoarea Doftana, de unde au început primele portrartatiuni comuniste, a venit la Galaţi cu scopul de a alcătui o vastă organizaţie clandestină comunistă. Toţi inculpaţii sunt daţi judecatei pentru infracţiuni la legea pentru reprimarea unor noui infracţiuni la liniştea publică din Decembrie 1929 Care prevede pedepse dela 5-10 ani închisoare. Primul acuzat este Aloise Rahane, care declară nu are pieţ o vipă. La primele cercetări nu i s'a luat nici o declaraţie, ci abia la Galaţi, la Siguranţă, după ce a fost bătut îngrozitor, i s’a smuls declaraţile. A cerut judecătorului instructor o anchetă amănunţită, dar nu s’a făcut nimic. Acuzaţia că în închisoarea Doftana a organizat cursuri şi conferinţe cu caracter comunist şi a fost profesor în această privinţă, este o absurditate. Sub regimul ce se practică la această închisoare n’ar fi posibil să se formeze nucleuri comuniste şi să se ţie cursuri pregătitoare de revoluţie. Am citit cărţi în închisoare, cum de exemplu a lui Rosetti, care tratează anumite chestiuni de ordin social, cărţi pe care le recomandă însuşi direcţia închisoarei, sau sunt cenzurate de dânsa. Preşed.: Dar ce sunt cărţile pe care le-ai primit din Elveţia, cărţi revoluţionare? Acuzatul: Nu e nimic adevărat, domnule preşedinte. Sunt înscenări. Trebuie să se ştie că din închisoare mulţi ies agenţi de Siguranţă. Nu mă surprinde ca şi acest aşa zis complot să fie pus la cale de acei, cari după ce au ieşit din închisoare, s’au pus la dispoziţia Siguranţei. Se pun altor inculpaţi câteva întrebări, asupra lui Kahane, după care şedinţa este închisă. Dezbaterile vor dura 4—5 zile. D. căpitan Pivniceru a fost numit apărător din oficiu. CONSILIUL RESPINGE INCIDENTUL PENTRU DECLINAREA COMPETINŢEI D. col. Rădulescu, preşedinte, declară că membrii consiliului au fost lămuriţi asupra tuturor elementelor din acest interesant proces şi urmează să delibereze asupra incidentului ridicat de apărare în ce priveşte declinarea competinţei. După 20 de minute, consiliul cu o majoritate de 4 voturi decide judecarea procesului. D. avocat Zisu, ridică un incident in ce priveşte pe patru dintre acuzaţi, anume: Kleiman, Rusu, Abramovici şi Mihalovici, cari după chiar ordonanţa definitivă a judecătorului nu au nici o vină în complotul de la Galaţi şi urmează să fie trimeşi instanţelor în drept. Cere eliminarea din proces a celor patru inculpaţi. Comisarul regal se opune. După o scurtă deliberare consiliul respinge incidentul. Se procedează apoi la apelul martorilor, între care d-nii: Ion Mihalache, Stelian Popescu, M. Bujor, Boris Ştefanov, G. Stere, inspector Popescu, Parhon Iaşi, D. R. Ioaniţescu, Victor Aradi, Ionel Ţăranu, Virgil Madgearu, dr. Mina Minovici, I. E. Vasiliu, căp. Bapile, avocat Longuceanu, Hristache Teodoru, decanul baroului Covurlui, H. Barbusse, It. Triaticenco, Ion Măgură ş. a. O mare parte din martorii strigaţi nu au răspuns. Apărarea renunţă la unii din ei. D-nii avocaţi Duca şi Zisu, cer aducerea martorilor cu mandate cum prevede legea, iar până la îndeplinirea acestor formalităţi să se suspende şedinţele pentru 24 ore. Comisarul regal este de părere ca procesul să fie amânat, iar în acest timp să se modifice lista martorilor. După o deliberare de 15 minute consiliul dispune judecarea procesului, iar martorilor să li se dea un termen de 48 de ore, pentru a putea fi chemaţi telegrafic. Comisarul regal d. lt.-col. Demetrescu se opune şi cere stăruitor ardânarea sau suspendarea procesului pentru 24 ore. Apărarea se declară mulţumită şi se procedează la ascultarea acuzaţilor. alte incidente G. M. UIOARA întrunirea publică a partidului social-democrat secţiunea Uioara Duminică la orele 3 partidul social democrat secţiunea Uioara a ţinut o mare întrunire publică la care a luat parte 1000 muncitori întrunirea s-a ţinut în localul restaurantului Moldovanu din localitate, unde au vorbit d. Şerbu Gligor preşedintele secţiunea Uioara, care printr'o frumoasă cuvântare spui« muncitorime! că răsturnarea guvernului liberal a rupt şi lanţurile cu cari muncitorimea a fost încătuşată. Dar nu s’ai rupt de tot şi pentru a le rupe de tot suntem chemaţi ca alătur de partidul naţional-ţărănesc să luptăm pentru eliberarea muncitorimii, încheind, cu cuvintele: trăiască dreptatea, trăiască partidul naţionalţărănesc. Vorbeşte apoi , Popescu Ioan delegat din partea direcţiunii muncitoreşti din Cluj, care comunică muncitorilor că partidul socialdemocrat din întreaga ţară, a hotărît ca in alegerile generale din luna Decembrie să nu depună nici o candidatură, c să lupte alături de partidul naţional-ţărănesc, ca prin acest concurs să scăpăm ţara de partidele, teroristei capitaliste oligarhice liberale şi de interes propriu. Din partea muncitorilor au vorbit minerul Ştefan Vasile, care a declarat în numele mincitprimei miniere din Uioara, că sunt uniţi în lupta pentu reuşita d-lui Iuliu Maniu. Moţiune. — Partidul social-democrat secţiunea Uioara, întrunit în 25 Noembrie 1928, în sala restaurantului „Moldovan“ din localitate în urmă cuvântărilor ţinute a votat următoarea moţiune: Cetăţenii şi muncitorii din Uioara întruniţi azi ,25 Noembrie 1928, cer cu unanimitate următoarele: 1) Modificarea legii electorale; 2) Abrogarea legilor Mârzescu. 3) Restabilirea da 8 ore în lucru, libertatea de organizare şi ajutorarea şomajului de către stat. 4) Amnistie generală, în special eliberarea lui Bujor. Servitoarea hoaţă.. — Servitoarea Feher Ana din comuna Sâmbenedic, în ziua de 25 Noembie 1928, a furat dela pantofarul Gudor Carol din Uioara două perechi de ghete noi în valoare de 1100 lei. Numita a fost araatată. Declamație. — Locuitorul Bogdan Gherasim din comuna Ciunga, a reclamat postului de jandarmi din Uioara că în noaptea de 26 spre 27 Noembrie 1928 pe la ora 1 a surprins pe indivizii, Ioan Sanislav lui Martimon şi pe Sanislav lui Nicodin ambii din comuna Ciungu, în momentul când voiau să intre în pivniţă pentru a fura vin. . Cazul e încercetare. Dispariţia unei fete hoaţe. — Tânăra Popa Victoria de 18 ani din Uioara eliberată de curând, de la „Institutul de corecţie din Gherla“, unde a stat un an şi opt luni şi rentoarsă la mamă-sa a început să dea dovezi de îndreptare, până în ziua de 25 Noembrie 1928, când furând de acasă suma de lei 700 şi nişte haine a unei surori a dispărut fără urmă. Criza economică din nordul Ardealului Situaţia satelor din regiunea Baia.NSare O regiune ne cât de frumoasă, pe atât de bântuită de criză şi sărăcie este regiunea Baia-Mare Dăruită de natură cu toate bogăţiile solului şi subsolului, având în rândul munţilor ei belşug de aur, argint, aramă şi diferite alte metaluri, precum şi isvoare de apă minerală, iar solul bogat în tot soiul de pomi fructiferi, fiind ţinutul cel mai bogat în mere, pere de soi, nuci, prune, şi având întinse păduri de castani, cu ale căror fructe comestibile se aprovizionează toate pieţele din ţară, româneasca regiune a Băii Mari, înoată cu toate acestea în valurile crizei şi ale sărăciei BATJOCURA LIBERALĂ Politica economică a guvernului liberal a însemnat nu numai o sugrumare, ci o adevărată batjocură pentru acest frumos colţ de Ardeal. Prin legea minelor, guvernarea liberală a desfiinţat cu desăvârşire industria minieră a acestei regiuni, asvârlind numeroase familii de muncitori în şomaj şi în braţele mizeriei. Prin politica vamală, a împedecat exportul produselor acestui ţinut, luând satelor sursa de existenţă, neputându-şi valorifica prin export vitele şi fructele. Nici o altă regiune din Ardeal nu a fost atât de grav lovită prin politica vamală a regimului liberal ca acest colţ din nordul Ardealului. SITUAŢIA SATELOR Viguroasa populaţie din satele acestui românesc ţinut trăeşte astăzi în cea mai cumplită mizerie şi descurajată, fiindcă prin produsul muncii şi agoniselii sale, care nu poate fi valorificat în mod rentabil, nu-şi poate asigura nici strictul necesar celei mai modeste existenţe. Aceasta fiind situaţia, ţăranii au început din nou să se înglodeze în datorii pe la bănci minoritare, căci micile bănci româneşti din această regiune, aiu fost secătuite şi ele de forţele de altădată, prin politice aceluiaşi partid liberal Astfel gospodăriile ţăranilor români sunt ameninţate ca vitele să fie vândute la licitaţie, de către băncile creditoare şi de către fisc, care aci în acest colţ de ţară şi-a făcut de cap sub guvernarea liberală . SATELE ŞI NOUL GUVERN Acum când regimul de asuprire economică s’a prăbuşit, satele din nordul Ardealului se aşteaptă ca noul guvern să le vină într’ajutor dacă nu poate altfel, să ridice măcar barierele puse de liberali în calea liberei desvoltări a producţiei şi să facă posibilă valorizarea prin export a produselor, ridicând restricţiunile vamale, cari constitue cea mai mare pacoste pentru viaţa economică a Ardealului. Ţărănimea cuminte şi disciplinată din acest colţ de ţară aşteaptă cu multă încredere punerea în aplicare a programului economic al noului guvern, care să lase Ardealului posibilitatea să se manifeste liber şi în domeniile vieţii economice, înăbuşite de politca de restricţiuni a partidului liberal. AU AVRAM Ploi torenţiale la Galaţi Bădălanul inundat.Locuitorii in primejdie GALAŢI, 30. — O nespusă jale domneşte în cartierele din valea oraşului, unde furtuna de acum două zile şi ploile care nu mai încetează de atunci, au făcut adevărate ravagii. De lângă gara de pasageri şi până în Bădălan, pe această distanţă colosală, apele au cauzat pagube enorme. In strada Maramureş, care leagă artera Eliade Rădulescu cu calea Prutului, apa a pătruns în peste 30 de locuinţe. In multe locuri pivniţele sunt pline de apă şi locuitorii au trebuit să stea sechestraţi o zi întreaga în casă, căci circulaţia nu se putea face prin curţi şi pe străzi decât cu barca. Aseară pe la orele 5 a început o nouă ploaie torenţială care a inundat vreo 10 străzi. Pereţii caselor mai şubrede au început să crape şi ici colo să se prăbuşească. Locuitorii alergau disperaţi în toate părţile să-şi salveze cornii, care nu uşor au putut fi aduşi la uscat. Podeţele făcute au fost luate de apăFurtuna de zilele trecute a dezvelit mai multe case, în care acuma plouă un voe. Inundaţiile acestea întrec pe cele care se înregistrează sistematic de câteva ori pe an în Galaţi. Trecând pe străzile din Bădălan, nu este lucru rar să vezi copii şi femei, ameninţaţi să fie luaţi de apă. Bărbaţii şi-au lăsat ocupaţiile şi lucrează la consolidarea pereţilor. Numeroase păsări şi animale de casă s-au înecat. Au fost aduşi pompierii sub comanda maiorului Nicolau ca să pompeze apele, dar cum de sus continuă să toarne, ajutorul pompierilor nu poate folosi la nimic. IAR PROMISIUNI DIN PARTEA PRIMĂRIEI Ca în atâtea rânduri şi de data aceasta sinistraţii s’au dus la primărie şi au cerut să li se salveze avutul. D. primar Codreanu a hotărât să convoace delegaţia permanentă ca să vadă ce se poate face. Situaţia aceasta din Bădălan durează de atâta vreme, dar niciodată primăria n’a lucrat serios pentru asanarea cartierului. Să nu se creadă ca în cartierele din deal situaţia este mai bună. Şi acolo sunt cartiere fără canalizare, şi apa a pătruns în locuinţe. De altfel multe canaluri de scurgere au fost rupte şi asfaltul surpat. Astfel, în faţa parcului central s-a surpat o mare porţiune de trotuar, ameninţând să distrugă o vespasiană care a costat milioane de lei şi care încă nu a fost întrebuinţată. Gardul stadionului sportiv a fost rupt pe o mare porţiune dinspre str. Elena Doamna. I ISMAIL Crima. — In seara de 41 Noembrie, indivizii Mihail Chirciu şi Petre Marinov, ambii din comuna Vulcăneşti, luându-se la ceartă pe uliţa acelei comune, cearta a degenerat în bătae. La un moment dat, Petre Marinov a aplicat mai multe lovituri de cuţit lui Mihail Chirciu, care după o jumătate de oră a încetat din viaţă. Criminalul a fost arestat de postul de jandarmi. Delict. — Individul Matei Ibrien, însoţit de fratele său Teodosie din comuna Jibrieni, s-au dus la primăriaacelei comune cerând primarului un certificat. Primarul Mitrofan Conedor le-a refuzat cererea, din care cauză indivizii l-au luat la bătae chiar în oficiul primăriei. Cazul se cercetează personal de decomandant de jandarmi. Politice. ■— Partidul naţional-ţarănesc de sub şefia d-lui Ştefan Constantinov, a organizat o mare întrunire în ziua de 2 Decembrie. Vor vorbi d-nii Ştefan Constantinov preşedintele organizaţiei, Ghelmegeanu avocat din Bucureşti capul de listă din localitate, la Cameră, farmacist Topescu, Bonef primarul oraşului, Gavrilovich etc. ARAD Conferinţă. — A avut loc în sala Palatului Cultural conferinţa d-lui dr. Andrei Hersch, despre „Psihoanaliză“. Au luat parte foarte mulţi intelectuali arădani, subiectul fiind foarte interesant. Bancnote false. — Un funcţionar de la casa cereală din localitate s-a prezentat la ghişeul oficiului poştal pentru a expedia suma de 13.000 lei. Intre această sumă, funcţionara poştei a găsit o hârtie de 1000 lei falsă. Imediat s-a sesizat poliţia, care a început cercetări spre a descoperi provenienţa acestei bancnote false. Trimis la parchet. A fost înaiintat parchetului tribunalului Arad, cu actele în regulă de către poliţie, individul Cofan Terente, pentru delict de furt. Spargere. — Indivizi necunoscuţi s’au introdus prin spargerea unui geam în locuinţa lui Czibik Ludovic din Piaţa Mihaiu-Viteazul No. 10 şi au furat dintr’un dulap suma de 3.500 lei şi un ceas de argint. Divizia de urmăriri cercetează cazul. Declamaţie. — Comerciantul de biciclete Ianoş Schambura din localitate, reclamă prefecturii de poliţie că individele Rozalia şi Ana Cordoş i-au furat suma de 4.500 lei. Divizia de urmăriri cercetează Duminică 2 Decenii), 1928 INEU Schimbări in administraţia plaşii.— D. Aurel Oanea pretorul plăfeei Ineu a fost transferat în locul ăfiul Petrică la Sebiş iar Petrica îni comuna Tarnova. In Ireu va veni d. Feer din comuna Târnava. Semai aşteaptă şi alte schimbări în Administraţia judeţului Eliberarea cărţilor de alegător. — In oraşul nostru au început eliberarea cărţilor de alegător pe ziuua de 24 cor., în localul primar al Iţieu, iar după această dată se vor eljibere la judecătoria rurală până în ziua de 4 Decembrie Bal naţional-ţărănesc. In seara zilei de 6 Decembrie (Sf. Nicolae) a. c. va avea loc în saloanele „Central*, un grandios bal dat sub* patronajul d-nei Lucia Harduţiu şia d-lui avocat Hidatu din localitate în folosul partidului naţional-ţărănesc secţia locală. Sunt preferite „costume naţionale Muzica regimentului 34 inf. Arad şi orchestra va iustra publicul tot timpuL In vederea aceasta se fac mari pregătiri de pe acum, se crede că va fi unul dintre cele mai reușite de până acum. SALONTA MARE Teatru nou. — La 6 Decembrie se deschide în localitate sala teatrului „Reduta“. Era vorba ca această sală să fie gata la 1 Decembrie iar serbarea naţională de la acea dată să fi fost prima reprezentaţie a acestei săli. Ar fi fost minunat să fi putut fi aşa, pentru că prima dată în această sală s’ar fi auzit numai cântece românești, iar atmosfera de înalt entuziasm ce ar fi fost răspândită cu această ocazie, poate ar fi fost bun început. Nu s'a putut însă şi serbarea de deschidere a acestui teatru nu va mai fi aceia pe care o visasem noi, mâna de români ce trăim aici. Pregătire pentru alegeri. —In vederea alegerilor, judecătoria de ocol din localitate a suspendat orice desbateri cu începere de la 28 Noembrie şi până la 15 Decembrie, rămânând ca în acest timp să poată împărţi cărţile de alegător şi să se lucreze numai în vederea alegerilor. Orăşelul nostru cam izolat de centrele în care se face politică militantă de partid, aşteaptă în deplină linişte alegerile cele noui pe care guvernul actual le introduce pentru cea dintâia oară în obiceiurile ţării noastre, căci nu mai credem că vor fi alegeri libere ale guvernelor de până acum ci suntem încredinţaţi că vor fi alegeri libere adevărate, în care voinţa poporului ce votează nu va fi întru nimic influenţată, iar istoricii jandarmi ce în asemenea ocazii obişnuiau să, facă acte de eroism împiedecând chiar sate întregi a vota, prin diferite ticăloşii, nu vor mai avea rolul ce l-au avut până acum la alegeri. Iar noi cei ce credem şi simţim româneşte suntem siguri că în alegerile ce vor veni, nu se va ştirbi întru nimic prestigiul ţării, aşa cum sub un guvern anterior ungurii au fost aduşi la vot în convoiuri iar în frunte mergea tricolorul maghiar. De aceia, aşteptăm cu linişte să ne bucurăm de felul cum un guvern conştient de înalta lui chemare, va înţelege să-şi exercite puterea. SULINA Pentru direcţia generală a poştelor.— Cetăţenii oraşului nostru nu mai ştiu la ce sfinţi să se adreseze ca să-i facă să-şi îndrepte privirile şi asupra Sulinei Iarna se apropie şi din nou vasele poştale N. F. R. îşi vor suspenda cursele, iar Sulina va rămâne izolată de restul tarii. , Nu cerem direcţiei poştelor să ne asigure legătura cu restul ţării prin aeroplane, aşa cum se obişnueşte în ţările civilizate, ca să nu ni se spună că suntem prea pretenţioşi. Dar cerem să se organizeze căruţe care să transporte sacii de corespondenţăşi ziare de la Tulcea la Sulina. Asemenea căruţe au existat şi anul trecut, dar... sacii de corespondenţă sosiţi la Tulcea erau ţinuţi acolo câte o lună de zile şi apoi expediaţi, cum da Dumnezeu, la Sulina. Cerem ca anul acesta cursele să se organizeze cum se cuvine. ORĂȘTIE Administrtaive. — D. pretor dr. Jantea, fiind numit notar public în Geoagiu, a fost delegat, căsubstitut cu conducerea plasei, d. Gh. Balamari, pretor la Plasa „A .Iancu". Personale. — D. ministru dr. A. Vlad, a plecat azi la București venind din Cluj, unde a fost chemat la o consfătuire. D. Ioan Băila, cunoscutul publicist ardelean, din aceste părţi, şi colaborator la ziarul „Adevĕrul“ a vizitat oraşul nostru, iiind însoţit de d-nii Damian director, Stanciu prof. şi d. Eug Munteanu, ziarist, din localitate Dânsul a fost găzduit la Internatul „A. Vlaicu“. Şcolare.— D. Claicu, un vechiu dascăl şi intelectual, fost senator, în calitate de revizor de plasă în Orăştie, după o rodnică activitate ele 45 ani, pe tărâmul învăţământului învăţământului, se retrage, având anii-«ceruţi şî limita, de vârstă.