Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)

1928-12-02 / nr. 7896

. Solemnitatea deschiderii cercului subofiţerilor reangajaţi din Dej Câteva reflecţi­uni.­­ Asistenţa.­­ Cuvântările DEJ. — Raporturile sociale dintre ofiţeri şi o parte însemnată a publi­­cului român din localiate, multă vrerae au fost cât se poate de în­cordate, aşa încât se înconjurau for­mal unii pe alţii. La seratele orga­nizate de ofiţeri, civilii nu luau par­te de­cât un număr foarte restrâns şi invers. Nu mergeau de­cât aceia dintre civili şi ofiţeri cari erau ru­de sau erau in relaţii de prietenie intimă. Nu voi arăta nici comenta aci motivele „răcelii“ dintre unii şi alţii, ci vreau numai să spun că ofi­ţerii au fost aceia din partea cărora s’a manifestat dorinţa de a restabili busale raporturi sociale cu civilii, pentru a se face atât de necesara a­­p­ropiere şi­ socială şi sufletească, a­­propiere, fără de care societatea nu poate progresa nici a se consolida. Astfel,ouă fiinţă la câţiva ani după realizarea idealului naţional „Cercul Militar“ al ofiţerilor, care sub con­ducerea comandanţilor ce s’au pe­rindat în fruntea regimentului 81 inf. şi cu concursul efectiv al d-lor generali de divizie şi brigadă, îşi începu, un local propriu, activitatea sub cel mai bun augur. Dar acest cerc, a cărui lipsă se resimţea atât de mult mai ales la ofiţeri, pe lângă scopul arătat, mai urmărea şi un altul: acela de a strânge laolaltă pe ofiţerii din garnizoana locală, a in­filtra in ei dragostea de societate şi a le pune la dispoziţie un local în care ei, ofiţerii, să se poată întruni ori de câte ori vor avea nevoe, or­ganizând in acelaş timp, petreceri şi ceaiuri dansante. Bine­înţeles, la cele maai multe conveniri sunt invi­taţi şi civilii, cari participă în nu­măr destul­ de mare. In felul acesta­ „Cercul Militar“ care actualmente funcţionează sub preşidenţia de onoare a d-lor gene­rali de divizie şi brigadă, Ignat şi Iorgulescu şi preşidenţia activă a d-lui colonel Kolomyjczuk, coman­dantul reg. 81 inf., aproape şi-a a­­juns scopul pentru care fusese predat. Curând după înfiinţarea cercului ofiţerilor, comandantul garnizoanei locale, văzând că subofiţerii reanga­jaţi nu sunt organizaţi în cerc, a re­levat acestora ideea constituirii unei societăţi a lor, în cadrele căreia să poată aranja reprezentaţii culturale, petreceri, etc. pentru cultivarea minţii şi a sufletului. Cercul militar a şi luat fiinţă şi a fost pus sub con­ducerea activului ofiţer d. căpitan Hossu. Insa multă vreme cercul re­angajaţilor n’a putut să activeze din cauza lipsei de local. După multe sforţări însă şi acest inconvenient a fost înlăturat, cercul găsindu-şi lo­cul corespunzător în clădirea restau­rantului „Andrassy“ din str. Ilosvay. Solemnitatea deschiderii cercului a avut loc. Sâmbătă 24 Noembrie a. c. in cadrele unei frumoase serbări culturale, al cărei program s-a des­făşurat în faţa unei selecte asisten­ţe. Notez prezenţa: d. general Iorgu­­lescu, comandantul brigăzii 4 inf., d. dr. Victor Munteanu, prefectul jude­ţului Someş, d. col. Kolomyjczuk comand, reg. 81 inf., d. dr. Augustin Bodea prim preşedintele tribunalu­lui, d-na .şi d. căpitan Romulus Hos­­­su, preşedintele cercului subofiţer­i­­lor reangajaţi, d. Şofrocescu, admi­nistrator financiar, d-na şi d. Alexan­dru Gherman preot-profesor, d. dr. Coza şi d. Vişinescu judecători, d-nii căpitan Vasîle loan, căpitan Cam­­pianu, medic căpitan Vasilache, că­pitan Cozsma, locot. Popârţac, locot. Teodorescu, şeful muzicei," precum şi domnii reangajaţi cu doamnele. înainte de începerea programului, d. general Iorgulescu, într-o avânta­tă cuvântare subliniază rolul şi im­portanţa cercului subofiţerilor rean­gajaţi, a cărui înfiinţare o saluta cu bucurie. Aduce salutul d-lui coman­dant al diviziei general Ignat şi mul­ţumeşte d M. căpitan Hossu pentru munca ce a depus-o şi continuă a o depune în interesul şi propăşirea cercului pe care-l conduce şi care sub o astfel de conducere va prospe­ra spre via satisfacţie a tuturor. D. prefect dr. Victor I­­unteanu, în cuvinte alese aduce elogii armatei a­­poi îşi exprimă mulţumirea sufle­tească ce i-a cauzat-o’constituirea a­­cestui cerc, căreia îi doreşte mult spor la muncă. Ambilor antevorbitori printr’o în­sufleţită cuvântare le răspunde d. căpitan Hossu, preşedintele cercului arătând importanţa acestei instituţii la înfiinţarea căreia d-nii coman­danţi de divizie, brigadă şi regiment, au contribuit in măsura atât de lar­gă. Exprimă mulţumiri directorului liceului de băieţi d. dr. Victor Mo­­togna, care a donat pentru bibliote­ca cercului 180 volume cărţi foarte folositoare şi instructive, pe care membrii cercului vor şti să le între­buinţeze, încheie solicitând sprijinul publicului pentru propăşirea cer­cului. A urmat apoi desfăşurarea unui program bogat şi variat, compus din bucăţi muzicale executate, parte de orchestra regimentului sub conduce­rea d-lui locot. Teodorescu, parte de elevul Nistor anul al doilea la Con­servator, apoi câteva declamări şi cântece cu cari serbarea a luat sfârşit. După program s’a servit o mică gustare, căreia i-a urmat dans. Mu­zica a fost­ susţinută de orchestra reg. 81 inf., care a delectat asistenţa cu cele mai plăcute arii. Pagina 12-a N. BODEA 0 eră nouă la Opera şi Teatrul Naţional d­i­n Cluj Atenţiunea noului director faţă de presă La teatrul Naţional şi Opera din Cluj s’a inaugurat o eră nouă, n­oului român din localitate,, mulţă­nesc din această metropolă a Ar­dealului. Odată cu instalarea d-lui Constantin Pavel, în postul de di­rector, teatrul şi Opera au fost scoa­se nu numai de sub influenţa clu­bului liberal, ci şi de sub orice in­fluenţă politică de partid. Noul director al teatrului şi Ope­rei, nefiind om politic şi nefăcând parte din nici o grupare politică, este în schimb adevăratul om de tea­tru, este artistul în adevăratul în­ţeles al cuvântului, este omul înţe­legător de ale cărui străduinţe sunt legate începuturile şi atâtea succese frumoase din primii ani de existen­ţă a operei Clujene. D. Constantin Pavel a ţinut ca o­­dată cu instalarea, d-sale în postul de conducere a Operei şi teatrului să reia legăturile pe care aceste două instituţiuni de artă le aveau în trecut cu presa românească, şi să intensifice chiar raporturile dintre presă şi arta lirică şi dramatică. Noul director al Operei şi teatru­lui Naţional şi-a fixat în programul său de activitate contactul cu pre­sa, punând-o în curent cu toată ac­tivitatea, cu toate proiectele sale ar­tistice, D. Constantin Pavel a înţeles că presa trebue să fie puntea dintre public şi teatru. Acest fapt nu a pu­tut să-l înţeleagă predecesorul, d-lui Constantin Pavel, care transforma­se opera şi teatrul clujan în tara­bă liberală şi pentru ca să se pună la adăpostul oricăror critici juste, a interzis accesul ziariştilor la spec­tacole Presa, care în cursul ultimei gu­vernări liberale n’a putut să înre­gistreze decât activitatea negativă a unui politician maniac şi ambiţios, care reuşise să aducă cu el la conducerea teatrului atmosfera din clubul liberal,­­ a asigurat noua direcţiune a teatrului şi Operei din Cluj de tot sprijinul şi solicitudi­nea curentă. Odată cu excluderea politicianis­mului liberal de la teatrul şi Opera din Cluj, s’au reluat din nou firele vechilor legaturi dintre publicul clujan şi cele două instituţii de cul­tură şi artă, cari începuseră să de­vină din zi in zi mai părăsite. Având în fruntea teatrului şi O­­perei un artist şi un organizator, cum este d. Constantin Pavel, pu­blicul clujan, care anii trecuţi a ce­rut zadarnic această numire, şi-a întors din nou privirile spre arta dramatică şi lirică românească, tea­trul şi Opera având din nou săli pline. Este începutul erei noui, a învio­rării de mult aşteptate. Iubit şi stimat de personalul ar­‘­tistic al Operei şi teatrului, d. Con­stantin Pavel, nu va fi stânjenit de nimerit în­ activitatea lui artistică, aşa că cu această,ocazie sperăm că s’a pus capăt şi conflictelor şi nein­­ţelegerilor dintre personal şi direc­ţie, atât de dăunătoare bunului mers şi progresului celor două instituţii artistice AL. AVRAM Citiţi „Adevărul Literar" dimineața I»Dimineaţa“ în Campania electorală în Secuime Indiferenţa masselor secueşti faţă de partidul maghiar Campania electorală a început cu multă febrilitate în toată Secui­mea şi ea de astă dată are un ca­racter cu totul distinct. Io judeţul Treiscaune s’au ţinut mai multe întruniri organizate de către partidul poporului cu concur­sul fruntaşilor maghiari iar în cursul săptamânei viitoare se vor tine câteva adunări mai mari. Lis­ta averescană se compune din d. dr. C. Bucşan, fost subsecretar de stat şi ales în două rânduri în ju­deţul Treiscaune şi din doi cunos­cuţi fruntaşi maghiari, d-nii dr. Kovaszn­ay Gabor şi dr. Fekete. Organizaţia partidului maghiar din acest judeţ din cauza diziden­ţii din sânul maghiarimii este pro­blematic dacă participă efectiv la lupta electorală. Aceiaşi situaţie au şi liberalii. Certurile din partid şi amânarea depunerii listei au risipit până şi Minusculele zeci de voturi pe cari contau în judeţul Treiscaune. in Cine, agitaţia liberalilor în a­­junul alegerilor a culminat în scene tragi-comice. Fostul deputat liberal de Civic, d. Şt. Bogdan obţinând autorizaţia centrului de­ a candida în acest judeţ, s’a isbit de protesta­rea unanimă a membrilor organiza­ţiei. Puţinii liberali din Ciuc, au îm­piedecat depunerea listei adusă de d. Bogdan şi au plecat la Bucureşti să ceară alt candidat. Tot în legătură cu campania e­­lectorală din Secuime, este demn de relevat faptul că massele secu­eşti arată o indiferenţă semnificati­vă faţă de partidul maghiar, ră­ceală care a exasperat până şi pe cei mai optimişti conducători. Prin schimbarea situaţiei politice, cei cari au hotărât la Odorhei pâna la Geneva, au ajuns în contrast cu aspiraţiile şi revendicările­ actuale ale secuilor. Acest lucru se obser­vă acum în mod distinct. Un fapt care demonstrează edifi­cator actuala stare de spirit din Secuime, s’a produs la Treiscaune. Majoritatea conducătorilor dela­­sate şi-au dat adeziunea la lista d-lor Bucşan, Kovasznay şi Fekete. La Ciuc s’a petrecut acelaş lu­cru. Conducătorii grupării populis­­te, au declarat că nu vor susţine candidaţii partidului maghiar. Procesul comuniştilor din Galaţi Interogarea acuzaţilor GALAŢI, 30. — Şedinţa de ori du­pă amiază a consiliului de războ­i era aşteptată cu viu interes de­ toată lumea, întrucât consiliul urma să se pronunţe asupra incidentului de ne­­competinţa ridicată de apărare. Apărarea motivase cererea cu a­­ceea că faptele imputate acuzaţilor nu s’a produs pe teritoriul stării de asediu. Şedinţa a început la orele 3, sub preşidenţia d-lui col. Rădulescu, fo­toliul ministerului public fiind ocu­pat de d. lt.-col. Demetrescu. Consiliul cere să se dea citire or­donanţei definitive, aşa cum se ho­­tărise în şedinţa de dimineaţă, nu­mai cu titlu informativ. D-nii avocaţi Veja şi Bălănescu cer ca după cetirea ordonanţei apărarea să aibă dreptul să facă o scurtă da­re de seamă asupra actelor care al­­cătuesc ordonanţa. D. comisar regal se onune. ORDONANTA DEFINITIVA D. grefier Stegaru dă citire ordo­nanţei definitive, prin care următo­rii comunişti sunt trimişi în faţa consiliului de judecată: inginer Al. Gurov, Mózes Kaliane filolog şi zia­rist, Const. Tirim, soldat din reg. 5 pioneri Galaţi, Jacob Lazăr bacalau­reat, Jeny Averbuk, Dora Schwartz, Lazăr Fichman, A. Grincenko, Uda Malamut, bacalaureată, soldat Haim Barasch, Neculaie Berz, sold. Voirica Vasile, Ivan Tracenco, Dumitru So­­cotitu, soldat Haim Grober, Samuel Rabinovici, Gh­. Rusu, Iosef Abra­­movici (toţi aflaţi în stare de arest preventiv), I. Haham şi Tucher­­man (dispăruţi) precum şi Bun­un Mihalovici, liber. In ordonanţa definitivă se arată ceea ce a făcut în parte fiecare in­­culpat, se precizează că ei aveau ca scop alcătuirea de nucleuri comu­niste în toată­ ţara şi în special în rândurile muncitorilor şi a ţăra­nilor. Se relevă că principalul acu­zat este soldatul Tirim Const., care după ce şi-a ispăşit o pedeapsă în închisoarea Doftana, de unde au început primele portrartati­uni co­muniste, a venit la Galaţi cu scopul de a alcătui o vastă organizaţie clandestină comunistă. Toţi inculpaţii sunt daţi judecatei pentru infracţiuni la legea pentru reprimarea unor noui infracţiuni la liniştea publică din Decembrie 1929 Care prevede pedepse dela 5-10 ani închisoare. Primul acuzat este Aloise Rahane, care declară nu are pieţ o­ vipă. La primele cercetări nu i s'a luat nici o declaraţie, ci abia la Galaţi, la Siguranţă, după ce a fost bătut îngrozitor, i s’a smuls declaraţile. A cerut judecătorului instructor o an­chetă amănunţită, dar nu s’a făcut nimic. Acuzaţia că în închisoarea Doftana a organizat cursuri şi con­ferinţe cu caracter comunist şi a fost profesor în această privinţă, es­te o absurditate. Sub regimul ce se practică la această închisoare n’ar fi posibil să se formeze nucleuri comu­niste şi să se ţie cursuri pregăti­toare de revoluţie. Am citit cărţi în închisoare, cum de exemplu a lui Rosetti, care tratează anumite ches­tiuni de ordin social, cărţi pe care le recomandă însuşi direcţia închi­­soarei, sau sunt cenzurate de dânsa. Preşed.: Dar ce sunt cărţile pe care le-ai primit­ din Elveţia, cărţi revoluţionare? Acuzatul: Nu e nimic adevărat, domnule preşedinte. Sunt înscenări. Trebuie să se ştie că din închisoare mulţi ies agenţi de Siguranţă. Nu mă surprinde ca şi acest aşa zis com­plot să fie pus la cale de acei, cari după ce au ieşit din închisoare, s’au pus la dispoziţia Siguranţei. Se pun altor inculpaţi câteva în­trebări, asupra lui Kahane, după ca­re şedinţa este închisă. Dezbaterile vor dura 4—5 zile. D. căpitan Pivniceru a fost numit apă­rător din oficiu. CONSILIUL RESPINGE INCIDEN­TUL PENTRU DECLINAREA COM­­PETINŢEI D. col. Rădulescu, preşedinte, de­clară că membrii consiliului au fost lămuriţi asupra tuturor elementelor din acest interesant proces şi ur­mează să delibereze asupra inciden­tului ridicat de apărare în ce pri­veşte declinarea competinţei. După 20 de minute, consiliul cu o majoritate de 4 voturi decide jude­carea procesului. D. avocat Zisu, ridică un incident in ce priveşte pe patru dintre acu­zaţi, anume: Kleiman, Rusu, Abra­­movici şi Mihalovici, cari după chiar ordonanţa definitivă a jude­cătorului nu au nici o vină în com­plotul de la Galaţi şi urmează să fie trimeşi instanţelor în drept. Cere­ e­­liminarea din proces a celor patru inculpaţi. Comisarul regal se opune. După o scurtă deliberare consi­liul respinge incidentul. Se procedează apoi la apelul mar­torilor, între care d-nii: Ion Miha­­lache, Stelian Popescu, M. Bujor, Bo­ris Ştefanov, G. Stere, inspector Po­pescu, Parhon­ Iaşi, D. R. Ioaniţes­­cu, Victor Aradi, Ionel Ţăranu, Vir­gil Madgearu, dr. Mina Minovici, I. E. Vasiliu, căp. Bapile, avocat Lon­­guceanu, Hristache Teodoru, deca­nul baroului Covurlui, H. Barbusse, It. Triaticenco, Ion Măgură ş. a. O mare parte din martorii strigaţi nu au răspuns. Apărarea renunţă la u­­nii din ei. D-nii avocaţi Duca şi Zisu, cer a­­ducerea martorilor cu mandate cum prevede legea, iar până la îndeplini­rea acestor formalităţi să se suspen­de şedinţele pentru 24 ore. Comisarul regal­ este de părere ca procesul­ să fie amânat, iar în acest timp să se modifice lista martorilor. După o deliberare de 15 minute con­siliul dispune judecarea procesului, iar martorilor să li se dea un termen de 48 de ore, pentru a putea fi che­maţi telegrafic. Comisarul regal d. lt.-col. Deme­trescu se opune şi cere stăruitor a­­rdânarea sau suspendarea procesului pentru 24 ore. Apărarea se declară mulţumită şi se procedează la as­cultarea acuzaţilor. alte incidente G. M. UIOARA întrunirea publică a partidului so­cial-democrat secţiunea Uioara Duminică la orele 3 partidul so­cial democrat secţiunea Uioara a ţi­nut o mare întrunire publică la care a­­ luat parte 1000 muncitori întru­nirea s-a ţinut în localul restauran­tului Moldovanu din localitate, unde au vorbit d. Şerbu Gligor preşedin­tele secţiunea Uioara, care printr'o frumoasă cuvântare spui« muncito­rime! că răsturnarea guvernului li­beral a rupt şi lanţurile cu cari muncitorimea a fost încătuşată. Dar nu s’ai rupt de tot şi pentru a le rupe de tot suntem chemaţi ca ală­­tur de partidul naţional-ţărănesc să luptăm pentr­u eliberarea muncito­rimii, încheind, cu cuvintele: trăiască dreptatea, trăiască partidul naţional­­ţărănesc. Vorbeşte apoi , Popescu Ioan delegat din partea direcţiunii muncitoreşti din Cluj, care comu­nică muncitorilor că partidul social­­democrat din întreaga ţară, a ho­­tărît ca in alegerile generale din luna Decembrie să nu depună nici o candidatură, c să lupte alături de partidul naţional-ţărănesc, ca prin acest concurs să scăpăm ţara de partidele, teroristei capitaliste o­­ligarhice liberale şi de interes pro­priu. Din partea muncitorilor au vorbit minerul Ştefan Vasile, care a decla­rat în numele m­incitprimei minie­­­re din Uioara, că sunt uniţi în lupta pentu reuşita d-lui Iuliu Maniu­. Moţiune. — Partidul social-demo­crat secţiunea Uioara, întrunit în 25 Noembrie 1928, în­ sala restau­rantului „Moldovan“ din localitate în urmă cuvântărilor ţinute a vo­tat următoarea moţiune: Cetăţenii şi muncitorii din Uioara întruniţi azi ,25 Noembrie 1928, cer cu unanimi­tate următoarele: 1) Modificarea legii electorale; 2) Abrogarea legilor Mârzescu. 3) Res­tabilirea da 8 ore în lucru, liberta­tea de organizare şi ajutorarea şo­majului de către stat. 4) Amnistie generală, în special eliberarea lui Bujor. Servitoare­a hoaţă.. — Servitoarea Feher Ana din comuna Sâmbenedic, în ziua de 25 Noembie 1928, a furat dela pantofarul Gudor Carol din Uioara două perechi de ghete noi în valoare de 1100 lei. Numita a­ fost a­­raatată. Declamație. — Locuitorul Bogdan Gherasim din comuna Ciunga, a reclamat postului de jandarmi din Uioara că în noaptea de 26 spre 27 Noembrie 1928 pe la ora 1 a surprins pe indivizii, Ioan San­islav lui Mar­timon şi pe Sanislav lui Nicodin ambii din comuna Ciungu, în mo­mentul când voiau să intre în pivni­ţă pentru a fura vin. . Cazul e în­cerc­eta­re. Dispariţia unei fete hoaţe. — Tâ­năra Popa Victoria de 18 ani din Uioara eliberată de curând, de la „In­stitutul de corecţie din Gherla“, unde a stat un an şi opt luni şi ren­toarsă la mamă-sa a început să dea dovezi de îndreptare, până în ziua de 25 No­embrie 1928, când furând de acasă suma de lei 700 şi nişte haine a unei surori a dispărut fără urmă. Criza economică din nordul Ardealului Situaţia satelor din regiunea Baia.NSare O regiune ne cât de frumoasă, pe atât de bântuită de criză şi sărăcie este regiunea Baia-Mare Dăruită de natură cu toate bogăţiile solului şi subsolului, având în rândul munţi­­lor­ ei belşug de aur, argint, aramă şi diferite alte metaluri, precum şi isvoare de apă minerală, iar solul bogat în tot soiul de pomi fructiferi, fiind ţinutul cel mai bogat în mere, pere de soi, nuci, prune, şi având întinse păduri de castani, cu ale că­ror fructe comestibile se aprovizio­nează toate pieţele din ţară, româ­neasca regiune a Băii­ Mari, înoată cu toate acestea în valurile crizei şi ale sărăciei BATJOCURA LIBERALĂ Politica economică a guvernului liberal a însemnat nu numai o su­grumare, ci o adevărată batjocură pentru acest frumos colţ de Ardeal. Prin legea minelor, guvernarea li­berală a desfiinţat cu desăvârşire industria minieră a acestei regiuni, asvârlind numeroase familii de muncitori în şomaj şi în braţele mizeriei. Prin politica vamală, a împede­­cat exportul produselor acestui ţi­nut, luând satelor sursa de existen­ţă, neputându-şi valorifica prin ex­port vitele şi fructele. Nici o altă regiune din Ardeal nu a fost atât de grav lovită prin politica vamală a regimului liberal ca acest colţ din nordul Ardealului. SITUAŢIA SATELOR Viguroasa populaţie din satele a­­cestui românesc ţinut trăeşte astăzi în cea mai cumplită mizerie şi des­curajată, fiindcă prin produsul mun­­cii şi agoniselii sale, care nu poate fi valorificat în mod rentabil, nu-şi poate asigura nici strictul necesar celei mai modeste existenţe. Aceasta fiind situaţia, ţăranii au început din nou să se înglodeze în datorii pe la bănci minoritare, căci micile bănci româneşti din această regiune, aiu fost secătuite şi ele de forţele de altădată, prin politice ace­luiaşi partid liberal Astfel gospodă­­riile ţăranilor români sunt ame­ninţate ca vitele să fie vândute la licitaţie, de către băncile creditoa­re şi de către fisc, care aci în a­­cest colţ de ţară şi-a făcut de cap sub guvernarea liberală . SATELE ŞI NOUL GUVERN Acum când regimul de asuprire economică s’a prăbuşit, satele din nordul Ardealului se aşteaptă ca noul guvern să le vină într’ajutor dacă nu poate altfel, să ridice mă­car barierele puse de liberali în calea liberei desvoltări a produc­ţiei şi să facă posibilă valorizarea prin export a produselor, ridicând restricţiunile vamale, cari consti­­tue cea mai mare pacoste pentru viaţa economică a Ardealului. Ţărănimea cuminte şi disciplinată din acest colţ de ţară aşteaptă cu multă încredere punerea în aplica­re a programului economic al nou­lui guvern, care să lase Ardealului posibilitatea să se manifeste liber şi în domeniile vieţii economice, înă­buşite de politca de restricţiuni a partidului liberal. AU AVRAM Ploi torenţiale la Galaţi Bădălanul inundat.­Locuitorii in primejdie GALAŢI, 30. —­ O nespusă jale domneşte în cartierele din vale­a oraşului, unde furtuna de acum două zile şi ploile care nu mai încetează de atunci, au făcut adevărate ra­vagii. De lângă gara de pasageri şi până în Bădălan, pe această distanţă co­losală, apele au cauzat­ pagube enor­me. In strada Maramureş, care lea­gă artera Eliade Rădulescu cu calea Prutului, apa a pătruns în peste 30 de locuinţe. In multe locuri pivni­ţele sunt pline de apă şi locuitorii au trebuit să stea sechestraţi o zi întreaga în casă, căci circulaţia nu se putea face prin curţi şi pe străzi decât cu barca. Aseară pe la orele 5 a început o nouă ploaie torenţială care a inun­dat vreo 10 străzi. Pereţii caselor mai şubrede au început să crape şi ici colo să se prăbuşească. Locuitorii alergau disperaţi în toate părţile să-şi salveze cornii, care nu uşor au putut fi aduşi la uscat. Podeţele făcute au fost luate de apă­Furtuna de zilele trecute a dez­velit mai multe case, în care acu­ma plouă un voe. Inundaţiile acestea întrec pe cele care se înregistrează sistematic de câteva ori pe an în Galaţi. Trecând pe străzile din Bădălan, nu este lucru rar să vezi copii şi femei, ameninţaţi să fie luaţi de apă. Bărbaţii şi-au lăsat ocupaţiile şi lucrează la consolidarea pereţi­lor. Numeroase păsări şi animale de casă s-au înecat. Au fost aduşi pompierii sub co­manda maiorului Nicolau ca să pom­peze apele, dar cum de sus conti­nuă să toarne, ajutorul pompierilor nu poate folosi la nimic. IAR PROMISIUNI DIN PARTEA PRIMĂRIEI Ca în atâtea rânduri şi de data aceasta sinistraţii s’au dus la primă­rie şi au cerut să li se salveze a­­vutul. D. primar Codreanu a hotă­rât să convoace delegaţia perma­nentă ca să vadă ce se poate face. Situaţia aceasta din Bădălan du­rează de atâta vreme, dar niciodată primăria n’a lucrat serios pentru asanarea cartierului. Să nu se creadă ca în cartierele din deal situaţia este mai bună. Şi acolo sunt cartiere fără canalizare, şi apa a pătruns în locuinţe. De altfel multe canaluri de scurgere au fost rupte şi asfaltul surpat. Astfel, în faţa parcului central s-a surpat o mare porţiune de trotuar, ame­ninţând să distrugă o vespasiană care a costat milioane de lei şi care încă nu a fost întrebuinţată. Gardul stadionului sportiv a fost rupt pe o mare porţiune din­spre str. Elena Doamna. I ISMAIL Crima. — In seara de 41 Noem­­­brie, indivizii Mihail Chirciu şi Pe­tre Marinov, ambii din comuna Vul­­căneşti, luându-se la ceartă­ pe uli­ţa acelei comune, cearta a degene­rat în bătae. La un moment dat, Petre Mari­nov a aplicat mai multe lovituri de cuţit lui Mihail Chirciu, care după o jumătate de oră a încetat din via­ţă. Criminalul­ a fost arestat de pos­tul de jandarmi. Delict. — Individul Matei Ibrien, însoţit de fratele său Teodosie din comuna Jibrieni, s-au dus la primă­ria­­acelei comune cerând primaru­lui un certificat. Primarul Mitrofan Conedor le-a refuzat cererea, din care­ cauză indivizii l-au luat la bătae chiar în oficiul primăriei. Cazul se cercetează personal de de­comandant de jandarmi. Politice. ■— Partidul naţional-ţa­rănesc de sub şefia d-lui Ştefan Constantinov, a organizat o mare întrunire în ziua de 2 Decembrie. Vor vorbi d-nii Ştefan Constan­tinov preşedintele organizaţiei, Ghelm­egeanu avocat din Bucureşti capul de listă din localitate, la Ca­meră, farmacist Topescu, Bonef primarul oraşului, Gavrilovich etc. ARAD Conferinţă. — A avut loc în sala Palatului Cultural conferinţa d-lui dr. Andrei Hersch, despre „Psiho­­analiză“. Au luat parte foarte mulţi inte­lectuali arădani, subiectul fiind foarte interesant. Bancnote false. — Un funcţionar de la casa cere­ală din localitate s-a prezentat la ghişeul oficiului poştal pentru a expedia suma de 13.000 lei. Intre această sumă, funcţionara poştei a găsit o hârtie de 1000 lei falsă. Imediat s-a sesizat poliţia, care a început cercetări spre a descoperi provenienţa acestei bancnote false. Trimis la parchet.­­ A fost înai­­intat parchetului tribunalului Arad, cu actele în regulă de către poliţie, individul Cofan Terente, pentru de­lict de furt. Spargere. — Indivizi necunoscuţi s’au introdus prin spargerea unui geam în locuinţa lui Czibik Ludovic din Piaţa Mihaiu-Viteazul No. 10 şi au furat dintr’un dulap suma de 3.500 lei şi un ceas de argint. Divizia de urmăriri cercetează cazul. Declamaţie. — Comerciantul de biciclete Ianoş Schambura din loca­litate, reclamă prefecturii de poli­ţie că individele Rozalia şi Ana Cordoş i-au furat suma de 4.500 lei. Divizia de urmăriri cercetează Duminică 2 Decenii), 1928 IN­EU Schim­bări in administraţia pla­­şii.— D. Aurel Oanea pretorul plăfeei Ineu a fost transferat în locul ăfiul Petrică la Sebiş iar­­ Petrica îni co­­muna Tarnova. In Ireu va veni d. Feer din comuna Târnava. Se­­mai aşteaptă şi alte schimbări în Admi­nistraţia judeţului Eliberarea cărţilor de alegător. — In oraşul nostru au început eli­bera­­rea cărţilor de alegător pe ziuua de 24 cor., în localul primar­ al Iţieu, iar după această dată se vor eljibere la judecătoria rurală până în ziua de 4 Decembrie Bal naţional-ţărănesc. In seara zilei de 6 Decembrie (Sf. Nicolae) a. c. va avea loc în­ saloanele „Central*, un grandios bal dat sub* patronajul d-nei Lucia Harduţiu şi­­a d-lui avo­cat Hidatu din localitate în folosul partidului naţional-ţărănesc secţia locală. Sunt preferite „costume naţi­onale Muzica regimentului 34 inf. Arad şi orchestra va iu­stra publicul tot timpuL In vederea aceasta se fac mari pregătiri de pe acum­, se crede că va fi unul dintre c­ele mai reușite de până acum. SALONTA MARE Teatru nou. — La 6 Decembrie se deschide în localitate sala teatrului „Reduta“. Era vorba ca această sală să fie gata la 1 Decembrie iar serba­rea naţională de la acea dată să fi fost prima reprezentaţie a acestei săli. Ar fi fost minunat să fi putut fi aşa, pentru că prima dată în a­­ceastă sală s’ar fi auzit numai cân­tece românești, iar atmosfera de înalt entuziasm ce ar fi fost răspân­dită cu această ocazie, poate ar fi fost bun început. Nu s'a putut însă şi serbarea de deschidere a acestui teatru nu va mai fi aceia pe care o visasem noi, mâna de români ce trăim aici. Pregătire pentru alegeri. —In ve­derea alegerilor, judecătoria de ocol din localitate a suspendat orice des­­bateri cu începere de la 28 Noembrie şi până la 15 Decembrie, rămânând ca în acest timp să poată împărţi cărţile de alegător şi să se lucreze numai în vederea alegerilor. Orăşelul nostru cam izolat de cen­trele în care se face politică mili­tantă de partid, aşteaptă în deplină linişte alegerile cele noui pe care guvernul actual le introduce pentru cea dintâia oară în obiceiurile ţării noastre, căci nu mai credem că vor fi alegeri libere ale guvernelor de până acum ci suntem încredinţaţi că vor fi alegeri libere adevărate, în care voinţa poporului ce votează nu va fi întru nimic influenţată, iar istoricii jandarmi ce în asemenea o­­­cazii obişnuiau să, facă acte de e­­roism­ împiedecând chiar sate în­tregi a vota, prin diferite ticăloşii, nu vor mai avea rolul ce l-au avut până acum la alegeri. Iar noi cei ce credem şi simţim româneşte suntem siguri că în ale­gerile ce vor veni, nu se va ştirbi întru nimic prestigiul ţării, aşa cum sub un guvern anterior ungurii au­ fost aduşi la vot­ în convoiuri iar în frunte mergea tricolorul maghiar. De aceia, aşteptăm cu linişte să ne bucurăm de felul cum un guvern conştient de înalta lui chemare, va înţelege să-şi exercite puterea. SULINA Pentru direcţia generală a poşte­lor.— Cetăţenii oraşului nostru nu mai ştiu la ce sfinţi să se adreseze ca să-i facă să-şi îndrepte privirile şi asupra Sulinei Iarna se apropie şi din nou vasele poştale N. F. R. îşi vor suspenda cursele, iar Suli­­na va rămâne izolată de restul ta­rii. , Nu cerem direcţiei poştelor să ne asigure legătura cu restul ţării prin aeroplane, aşa cum se obişnu­­eşte în ţările civilizate, ca să nu ni se spună că suntem prea preten­ţioşi. Dar cerem să se organizeze căruţe care să transporte sacii de corespondenţă­­şi ziare de la Tul­­cea la Sulina. Asemenea căruţe au existat şi a­­nul trecut, dar... sacii­ de corespon­denţă sosiţi la Tulcea erau ţinuţi acolo câte o lună de zile şi apoi expediaţi, cum da Du­­m­nezeu, la Sulina. Cerem ca anul acesta cursele să se organizeze cum se cuvine. ORĂȘTIE Administrtaive. — D. pretor dr. Jantea, fiind numit notar public în Geoagiu, a fost delegat, că­­substi­tut cu conducerea plasei, d. Gh. Ba­­lamari, pretor la Plasa „A­ .Iancu". Personale. — D. ministru dr. A. Vlad, a plecat azi la București ve­nind din Cluj, unde a fost chemat la o consfătuire. D. Ioan Băila, cunoscutul publi­cist ardelean, din aceste părţi, şi colaborator la ziarul „Adevĕrul“ a vizitat oraşul nostru, iiin­d însoţit de d-nii Damian director, Stanciu prof. şi d. Eug Munteanu, ziarist, din localitate Dânsul a fost găzduit la Internatul „A. Vlaicu“. Şcolare.— D. C­laicu, un vechiu dascăl şi intelectual, fost senator, în calitate de revizor de plasă în Orăş­­tie, după o rodnică activitate ele 45 ani, pe tărâmul învăţămân­tului în­văţământului, se retrage, având anii­­-«ceruţi şî limita, de vârstă.

Next