Dimineaţa, iunie 1929 (Anul 25, nr. 8065-8094)

1929-06-01 / nr. 8065

Sâmbăta I Iunie 1929 Epopeea română in faţa Academiei franceze Nici­odată ţi nicăirea, dela războiu încoace, n'a răsunat un glas mai im­presionant fi mai evocator a vremu­rilor pline de glorie urmate de cli­pele de desnddejde prin care a trecut poporul român, ca glasul lui Louis Madelin săptămâna trecută, când A­­cademia franceză l’a primit ca mem­bru , In lolul regretatului scriitor Robert de Flers, Louis Madelin făcând elogiul lui Robert de Flers a făcut in acelas timp cu acest prilej istoricul tuturor clipelor tragice fi eroice prin care a trecut poporul român in timpul răz­boiului fi imediat după războiu. Noul academician francez descrie In toate detaliile ei misiunea încre­dinţată de guvernul francei lui Ro­bert de Flers In România In ajunul intrărei României In răibuiu. Misiunea lui Robert de Flers era o misiune de ordin pur sufletească, cu spiritul său, cu Insufirile sale su­­fleteşti, intelectuale el a ştiut să se­ducă la noi pe toţi. D. Madelin de­scrie in discursul său scene cum a ştiut de Flers să-i farmece pe toţi „de la şeful de gară din Ungheni, pâind la Regele Ferdinand“. Este imediat atacat la Statul Ma­jor al armatei ruso-române şi im­părtăşeşte alăturea de soldaţii noştri mizeriile înfrângerii iniţiale. De aci începe rolul său. Vine la Bucureşti fi timp de şase luni insu­flă tuturor optimismul binefăcător. Guvernul român ti dă o misiune se­veră tn Franţa. Cu mare curaj reu­şeşte să plece In Franţa ca apoi tn 1918 când România trecea prin cli­pele cele mai grele ale existenţei ei, să-i vie din nou un ajutor. D. Madeleine descrie aci un detaliu starea României sub călcâiul lui Ma­­kensen, constrânsă la teribila capitu­lare. ,J era acum mai multă nevoie la Iaşi de încurajare decât de muniţi­­uni. Şi d. de Saint-Aulaire se gândi fireşte la acela„ Robert de Flers, îm­­părţitorul de bucurii, care cu fapte luni înainte plecase lăsând nu urma-i o dâră luminoasă“. De aci înainte academicianul fran­cez în elogiul ce-l face lui Robert de Flers, descrie toată călătoria eroică şi atât de primejdioasă a marelui scriitor prin Rusia in plină revoluţie ocupată in parte de armatele germa­­ne. România era blocată din toate păr­­ţile şi totuşi el trebuia să ajungă la noi — fi a ajuns. Aci academicianul francez insistă asupra artelor de desperare prin care treceam noi când Makensen ne im­punea grozavele clauze ale tratatului de pace. Dar in acelaf timp micul grup francez condus de EL Flers fă­cea minuni. Insufla tuturor încredere in victo­ria finală a aliaţilor. In sfdrfit academicianul francez descrie torile victoriei dar pe cari România nu le cunoştea. Trebuia să plece cineva cu avionul la Salonic fi acolo tot Robert de Flers era. D. Madelein descrie toate peripeţi­ile la ducere fi întoarcere a periculo­sului voiaj aerian. Arată cum a fost primit la înapo­iere de ţăranii români, entuziasmul lor­­căzuse cu avionul intr'un sat). In sfdrfit România, aflând de situ­aţia reală, reia armele. La urmă Robert de Flers rămâne un timp ambasador al Franţei la noi. Căni l'a înapoiat apoi in Franţa el deveni in ziarul JFigaro“ apărător constant al intereselor româneşti. Discursul academicianului francez n'a fost numai un elogiu al predece­sorului său dar fi o splendidă apolo­gie a națiunii și armatei române. Med. 0 conferinţă a d-lui Boncescu la Washington WASHINGTON, 29 (Rador). — D. Boncescu, consilierul financiar al Legaţiei României a făcut azi, la Ne­­urcomers Club din Washington, o ex­punere asupra situaţiei generale din România, cu cetre ocaziane, d-sa a arătat pe larg, nouile directive ale politicei economice a României, şi îmbunătăţirile aduse situaţiei mino­rităţilor. D. Boncescu a explicat deaseme­­nea auditorilor săi, însemnătatea ser­bărilor Unirei. Ex-impărăteasa Zita se sta­bileşte in Franţa BERLIN, 29 (Rador). — Ziarele a­­nunţă că fosta Împărăteasă Zita a Austriei, a fost autorizată de guver­nul francez să se stabilească in Franţa, cu obligaţia de a se abţine de la orice acţiune politică. Mai multă solicitudine pentru invalizi Adunarea generală a soc. „Invalizii de război“ Din dimineaţă a avut loc la pa­latul Cotroceni, sub preşidenţia re­ginei Maria, adunarea generală a Societăţii invalizilor de război. Au asistat mitropolitul Pimen al Moldovei, d. Sever Dan, ministrul sănătăţii, general Cihoschi, minis­tru de război, Ciceo Pop şi Traian Bratu, preşedinţii Corpurilor Legiui­­toare etc. D­na SIMONA LAHOVARY, care este preşedinta activă a societăţii, a dat citire dării de seamă asupra activităţii societăţii pe anul trecut şi a arătat că este necesar să se facă o revizuire a Invalizilor şi a cotelor da pensiune. D. SETEANU, cenzor, cere descăr­carea gestiunii, care se aprobă. D. dr. GHIULAMILA arată lupta grea pe care a dus-o Societatea in­valizilor de la Înfiinţarea ei fără nici un sprijin din partea nimănui nici chiar statului. Astăzi toate mij­loacele sunt epuizate şi fără ajuto­rul statului nu se mai poate face nimic. CUVÂNTAREA REGINEI MARIA REGINA MARIA insistă asupra activităţii lăudabile a societăţii şi arată că statul este obligat să a­­corde mijloacele necesare. D. SEVER DAN, ministrul sănă­tăţii arată că ajutoarele au fost suprimate până acum, din cauză că modul lor de distribuire era de­fectuos. In viitor vor fi Înglobate şi destinate pentru mărirea pensiilor. Arată că la ministerul sănătăţii se lucrează acum la o lege In acest scop. Asigură că va avea toată so­licitudinea pentru problema invali­zilor. REGINA MARIA arată că actuala societate a invalizilor nu poate fi desfiinţată ci trebue ajutată de stat până când va exista altă instituţie, care să-i ia locul. Mitropolitul FIMEN cere de ase­­menea toată solicitudinea din par­tea patriei, pentru interesele osta­şului invalid. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL CIHOSCHI D. general CIHOSCHI arată că statul nu-şi poate lua întreaga sar­cină ce-i impune situaţia invalizi­lor, dar nici nu se poate desinte­­resa complect de această chestiune Problema invalizilor trebue rezol­vată cât mai grabnic şi în acest scop propune ministrului sănătăţii să consulte direct pe cei interesaţi la alcătuirea legii care este un stu­diu.D. general Cihoschi se ridică îm­potriva ideii să se desfiinţeze socie­tatea invalizilor care îndeplineşte un rol de neapărată necesitate. CORPURILE LEGIUITOARE DO­NEAZĂ PATRU MILIOANE PEN­TRU INVALIZI D. CICEO­­­OP, preşedintele Ca­merei anunţă că în numele Corpu­rilor Legiuitoare aduce societăţii un fond de patru milioane lei strâns de d-nii parlamentari. ★ D-nii Traian Bratu şi Ciceo Pop, sunt proclamaţi membri de onoare ai societăţii. Şedinţa s-a ridicat la ora 1­­uni. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL VINERI: Hamlet SAMBATA: Om şi supra om. DUMINICA matineu: Marcel şi Marcel; seara: Om şi supra om. OPERA ROMANA VINERI: Mignon. SÂMBĂTĂ : Bastien şi Bastiana, Secretul Suzanei. DUMINECĂ matineu : Rigoletto; seara : Mireasa vândută. GRADINA CĂRĂBUŞ JOI: In plini (premieră). ÎNTREAGA SAPTAMANA: In plini PARCUL OTETEUŞANU VINERI: Rămâi la nevastă-ta (pre­­mi­eră). INTREAGA SAPTAMANA: Rămâi lo navniS-ta GRADINA SCALA (fostă Colos) ÎNTREAGA SAPTAMANA: Lele cu scurtbica verde. TEATRUL LIPSCANI ÎNTREAGA SAPTAMANA: Bébé e bolnav GRADINA FRASCATI ÎNTREAGA SÄPTÄMÅNÄ: Eu mâna ți-o sărut madam. A apărut: Adevărul Literar şi Artistic No. 443 cu următorul sumar: Gala Galaction: Cămaşa fericitu­lui; Otilia Cazimir: Patriarhală; Paul Zarifopol: Bunul simţ şi arta; Cezar Petrescu: La Paradis General (Ro­man); Gh. Prnescu: Conaşii; Tudor Teodorescu-Branişte: Polemice. De vorbă cu d. Alexandru A. Philip­­roide: Gh. D. Haralamb: Un puşcaş iscusit- Isabela Sadoveanu: Recen­zii; D . Suchianu: Cronica cinema­­torrrafi"': AL Bilciurescu• Miniatură (Versuri); F. Aderca: Caleîdoseonul intelectual; George ‘ Bai­cui­es­cu: Ele­na Văcărescu şi contesa de No­a ii Ies; Barbu Lăzăreanu: Poemul căminu­lui; Rada N. Cioculesca: Cronica muzicală............. Recenzii; Revista Revistelor; în­semnări; Cronica şahului; Curiozi­tăţi; Caricaturi. DIMINEAȚA Curiozităţi din lumea largă Cişmigiului In mijlocul vacarmului din cen­trul oraşului, a prăfăriei ridicată de construcţii, a imbâcselii localu­rilor şi străzii, oameni de bine au avut fericita ideie a creării unui mic Eden, cochet, îngrijit, cu floră estetică, cu aer curat, în sfârşit o oază pentru omul obosit şi enervat de plictiselile zilei de lucru. Dar diabolica dorinţă de câştig a imaginat şi aci o sursă de veni­turi, şi odihnirea în Cişmigiu a fost concesionată unei societăţi, care a semănat în jurul lacului şi în lo­curile mai prielnice reveriei o linie cam prea dură de scaune solide, dar cam­ în definitiv Îşi împlinesc scopul. De îndată ce te-ai aşezat pe scaun ţi se percepe contra unui tichet gal­ben, taxa de 2 lei. Vra să zică, in primul rând, gratuitatea odihnei, atât de binevenită atâtor sărmani de care e populată grădina, s’a des­fiinţat. Poţi avea Intenţia să şezi numai o clipă ! Dai doi lei. Asta In ce pri­veşte un­ timp scurt. Dar, de îndată­­ce ai depăşit o oră, tichetul galben îţi aminteşte cu severitate: „Acest bilet e valabil pentru o oră şi numai pe acest scaun“. Astfel a ocupa un scaun pentru o zi întreagă în grădină, echivalează cu o sumă pe care mulţi pensionari nu o au pe zi! Noroc că biletele femei puse de societate cu vinderea biletelor, au ceva mai mult bun simţ decât patronii şi mai închid ochii dacă trec câteva minute peste termenul falat de o oră. Ce să mai spunem de dispoziţia draconică, ca­re nu-ţi permite să schimbi locul, peste care arde poate un soare omo­­râtor. Credem că primăria poate pune lucrurile la punct, aducând la rea­litate pe concesionari, altminteri ar trebui schimbat numele societăţii, din „Odihna" în Enervarea. F. Lb. Cerinţele modei. — Masagoul feței Un proces şi un verdict curios La Manchester a avut loc deună­zi un proces interesant. Un învăţă­tor pensionar, care, în calitatea lui de pedagog, n’a greşit, probabil, niciodată în viaţa lui, — meseria impunându-i să fie o pildă bună pentru elevi, — s’a apucat la bătrâ­neţe să facă pozne... Oh ! aceste pozne nu sunt straş­nice, totuş reprobabile şi condam­nabile. învăţătorul pensionar sărea noaptea peste garduri în parcuri publice şi grădini particulare şi ru­pe florile. Fi­orile rupte de el nu-i aduceau nici un folos, le arunca şi pleca mai departe. Intr'o seară a fost prins şi a fost dat in judecată. Judecătorul şi-a zis: Să-i dau o lecţie bătrânului învăţător şi să-l condamn ? —E e absurd. — Să-l a­­chit, pe motiv că este maniac, ca să poată distruge mai departe florile din grădinile publice? — e absurd. Dar judecătorul, a găsit o eşire logică din această dilemă. El l-a con­damnat la trei luni Închisoare, cu dispoziţia specială ca ziua să fie li­ber şi să-şi caute de treburile sate, iar noaptea să stea la închisoare,, căci delictul l-a comis noaptea. ...Şi fiindcă cele mai multe delic­te se comit noaptea, nu e oare logic ca delicvenţii să nu fie sustraşi dela meseria lor şi să stea închişi numai in cursul nopţii? Intr’adevăr, întrucât este societa­tea în câştig, dacă un om este sus­tras dela ocupaţiile lui şi silit la o existenţă neproductivă ? Mai toţi delicvenţii aşteaptă asfinţitul soare­­lui pentru a comite acte pedepsite de lege. Ce e mai natural decât a-i ţine închişi pe timpul favorabil în­deletnicirii lor, împiedicându-i ast­fel de a-şi pune în practică intenţiile rele? Afară de asta, mulţi ar găsi un azil de noapte de care au nevoe şi din lipsa căruia se dedau la de­licte. Se va obiecta poate că această pedeapsă nu e suficientă. — Nu e adevărat ! A nu fi liber — este, poa­te o pedeapsă mai grea. Și a sus­trage un om de la muncă, nu este poate o pedeapsă atât de grea pe cât își inchipue unii. Orele de muncă se jertfesc mai ușor de către unii, decât orele de petrecere... Altă chestie e, dacă delicvenţii vor fi destul de cinstiţi şi oameni de cuvânt ca să se întoarcă seara la închisoare. Dar asta este o ches­tiune care nu se pune în Anglia. Colecţiune de cartofi Medicul polonez Wolschewski, de curând decedat, a lăsat prin testa­­s­ment oraşului Varşovia o colecţie­­de cartofi, care este unică In lume. Pentru a realiza o astfel de colec­ţie, d-rul Wolschewski a inventat un mijloc de conservare a cartofi­lor, mijloc care ii menţine în for­ma lor naturală. In această colecţie sunt cartofi de toate mărimile, formele şi culorile, în greutate de la 5 grame până la 3 kilograme. Această curioasă colecţie atrage foarte mulţi vizitatori.­ ­ suma fabuloasă pentru un portret al lui Oscar Wilde La licitaţia colecţiune­ de tablo­uri a lui Pauline s-a obţinut pentru un portret al lui Oscar Wilde de Toulouse Lautrec, suma maximală de 290.000 de franci. Portretul a fost cumpărat de că­tre un american. '■•N-x SgMj­­afli La Mare. — Primii vizitatori Ultima modă americană Culori, culori cât mai vii şi stri­dente — In moda masculină. Pălării de fetru roşii, portocalii, albastre de culoarea cerului, verzi ca iarba şi culori în fel de fel de nunte au fost introduse şi au prins. Fabricanţii de ghete nu vor să rămână mai prejos şi au hotărât să fabrice încălţăminte pentru bărbaţi care să corespundă culorilor pălă­riilor. De acum Înainte, în ce pri­veşte culoarea, ghetele bărbăteşti nu se vor deosebi de ghetele femeilor. Grijă fabricanţilor de ielele La adunarea anuală a Asociaţiei dentiştilor englezi, care a avut loc la Birmingham, s-a anunţat că fa­bricanţii de lulele au donat un fond important pentru ameliorarea cali­tăţii dinţilor artificiali. Fabricanţii de lulele au constatat că clienţii lor, care au dinţi artifi­ciali, se lasă de fumat, deoarece a­­ceşti dinţi nu sunt destul de rezis­tenţi pentru ţinerea lulelei. Filmul vorbitor La Hollywood s-a decretat că în ateliere cinematografice, unde se produc filme vorbitoare, este absolut interzis purtarea de orice fel de bi­juterii. Zgomotul produs de mişca­rea colierelor, brăţărilor şi chiar a cerceilor este exact reprodus de mi­crofon. Această înregistrare a sunetelor produce un deranjament în redarea film­ul vorbitor. Mult timp nu s’a ştiut care e cauza acestor sunete ne­plăcute şi dăunătoare calităţii fil­mului până ce s’a constatat ca su­netele metalice provin dela zgomo­tul produs de mişcarea bijuteriilor. Scene întregi au trebuit să fie din nou reproduse pentru a elimina su­netele străine. O femeie-episcop In localitatea Plock din Polonia a fost ales ca episcop al sectei Ma­­riaviţilor, care s-a despărţit acum 20 de ani de biserica catolică, o fe­meie cu numele de Isabella Wilu­­kal. D-na Wilukal este soţia episcopu­lui Kowalski care a fost condamnat la patru ani închisoare de către instanțele poloneze. O acţiune pacifistă orga­nizată de ofiţeri EI CER REDUCEREA ÎNARMĂ­RILOR VIENA. — „Neue Freie Presse“ a­­nunţat din Berlin. Un grup de ofiţeri activi şi de rezervă, aparţinând ce­lor mai diverse ţări, precum Germa­nia, Anglia Suedia, Danemarca, Nor­vegia, Finlanda şi Polonia, publică o declaraţie, în care se spune, că un eventual război european va fi ca­racterizat prin atacuri aeriene pe te­ritoriul Inamicului. Asemenea ata­curi ar avea de consecinţă o formi­dabilă nimicire reciprocă de valori materiale şi morale, împotriva că­reia nici adversarul superior un aer nu s’ar putea proteja. De aceia, po­poarele trebue să ia poziţie faţă de două alternative: Sau înarmări spo­rite, bazate mai ales pe arma aeria­nă, dar totuşi fără garanţie pentru pace sau protecţie, sau o politică care să caute a Împiedica prin toate mij­loacele războiul. Ca un corolar al unei asemenea politici este inevita­bilă o reducere generală imediată și efectivă a înarmărilor. Scandal de la „Societatea funcţionarilor” Un imens scandal a avut loc cu prilejul adunării generale a „Socie­tăţii funcţionarilor publici". A fost o revoltă generală mn­­oli­tra conducătorilor asociaţiei. Dar revolta nu e numai contra actualei conduceri, ci împotriva tuturor con­ducătorilor din trecut până azi. Trebue să se ştie că această orga­nizaţie­ profesională sate una din cele mai de seamă societăţi româneşti, dacă se ţine seamă de marele ei nu­măr de membri cotizanţi la curent cu cotizaţiile. Când o societate cu scopuri de a­­sistenţă mutuală şi de solidari»ni numără un sAmul el douăzeci de mii de membri cotizarăţi şi Încasează zeci de milioane de lei de la membrii ei, ar rebui să te aşteptă­n ce ea să fi realizat pentru membrii ei, în tim­pul de patruzer de ani de când e­­xistă, multe opere cu caracter so­cial, moral, economic, sanitar, edu­cativ, Instructiv, artistic, ete. Ei bine, când se face astăzi bilan­ţul activităţii „Societăţii funcţiona­rilor publici“, care datează da aproa­pe jumătate de secol se constată cu uimire că n’a realizat nimic ! Afirmăm ac­esta fără teamă de a o desminţiţi de cineva, căci n'au să pretindă conducătorii de e­i şi de eri, că un dispensar medical între­buinţat Ici-coloa­­n ultimul timp sau un magazin de consum, unde marfa se vinde mai scump ca pe plajă, înseamnă operă socială de a­­sistenţă pentru douăzeci de mii de funcţionari Împrăştiaţ!­mn toată ţara. Dar când a fost vreodată vorba de apărarea intereselor funcţionatrime, când se discută un public despre pa­­rasitismul social al funcţion­arului român sen de­mfism­l de luat Împo­triva Intereselor funcţionarilor, cine oare a avut prilejul de a auzi vreo­­dată glasul reprezentanţilor lor ? Când interese vitrue­ala statului cer reforme radicale In administra­­ţia ţării, care pune in joc soarta funcţionarilor, unde sunt reprezen­tanţii Asociaţia­ lor, spre a-şi spună cuvântul ! Intr'un dolce iar nieut* di-lor tşi di­geră wsntiewola Încasate, impasibili şi insensibili, la suferințele acelora tn­imntea cărora s’au pus. ^Dr. YCREO Atitudinea radical-socia­­liştilor francezi PARIS 30 (Rador). — Ca urmare a întrunirii grupului rădice­-socialist cu toate că moţiunea votată nu in­dică nici o modificare imediată a atitudine!, pe sălii a Camerei se con­sideră că ea lasă să sa vadă că o­tracţiune a crupului sus arătat In­­fanţion­ată să provoace o anumită destindere a poziţiei partidului faţă de guvern. Concursul de şah din Karlsbad Zilele acestea s’a încheiat lista participanţilor la concursul inter­naţional de şah din Karlsbad şi în­tocmai după cum s’a presupus, el va fi nu numai cel mai mare con­curs de şah ce s’a organizat când­va în Cehoslovacia, dar prin nu­mărul şi calitatea participanţilor, u­­nul din cele mai mari concursuri de şah din ultimul timp, în general. Tratativele cu maestrul lumii, Ale­­chin, sunt pe punctul de a se în­cheia. In afară de acest mare maes­tru al şahului, vor participa : Bogoliubov (Rusia), cel mai ma­re concurent al lui Alechin, cu care va lupta în anul acesta pentru cam­pionatul mondial, apoi Capablanca (Kuba), ex*Cam­­pionul mondial, Canal (Peru), Colic (Belgia), dr. Euwe (Olanda), Dr. Treybal (Cehoslovacia), Reti (Ce­hoslovacia), Gilg (Cehoslovacia), Cnynfeld (Austria), Johner (Elve­ția), Maroczy (Ungaria), Marshall (America) d-na Menşikova (Rusia), Nemcovici (Danemarca), Rubin*­st­ein (Polonia), Saemisch (Germa-* nia), Spielmann (Austria), Dr. Tra­­fakower (Franța), Thomas (An­glia), Vidmar (Jugoslavia), Yates (Arsglia), etc. Acest grandios concurs de șah va avea loc la începutul lui Iulie a. c. întâmplările zilei SUFLETE SUMATE „Mi s'a aşternut o pâcld in minte şi sufletul mi-e cuprins de pesi­mism". Aşa îmi scrie, intre altele, o tânără cititoare dintr'o modesta comună din Basarabia. A avut dorinţa de a învăţa carte, de a studia in deo­sebi literatura şi filozofia, dar i-au lipsit mijloacele materiale. A cău­tat să-şi potolească setea aceasta de învăţătură, căutând a se instrui sin­gură. Dar cărţile cu conţinut serios pe care le-a avut la îndemână, i-au arătat cât e de puţin pregătită pen­tru a-fi putea forma o cultură. E frământată de, o mulţime de probleme, cărora nu le poate găsi o dezlegare. Iar mediul în care tră­­eşte, mediu compus din oameni sim­pli şi mărginiţi, nu e de natură să-i ridice moralul şi să-i izgoneas­că pesimismul. îmi cere mie o reţetă, ca să iasă din acest chinuitor sbucium sufle­tesc. Să încercăm a-i fi de folos. Mai mnediu, drăguţă cititoare, sileşta-te să-ţi însuşeşti principiul următor: nu există situaţie, nu există mediu social care să nu aibă şi părţile lui bune. Totul este să ştii să le gă­seşti. Pentru aceasta, caută să te împaci cu situaţia şi să te acomo­dezi mediului social. Viaţa la ţară are, de pildă, atâta farmec şi este un izvor preţios de atâtea învăţături utile. In aceiaşi ordine de idei, să nu te izbească numai scăderile şi de­fectele celor din jurul tău, ci caută să le descoperi şi însuşirile lor bu­ne şi prin acestea să te legi de dân­şii. Apoi, ce nevoie este să te fră­mânţi cu problemele la a căror cele mai mari spirite ale omenirei? deslegare au lucrat de veacuri in­trigi — şi nu totdeauna cu spor — Nu-ţi strica în zadar liniştea su­fletească, iar satisfacţia să o cauţi tot in citire, in ocupaţii intelectuale. Şi nu uita că ai înaintea d-tale o viaţă întreagă. D-nii I. P. şi P. J.­Iaşi găsesc răs­punsul în „Adevărul“. ELVIN pos, 8-11 Transportarea rămăşiţelor lui Son Yat-Sen la Nanking LONDRA, 29 (Rador).­­ Conform ştirilor sosite din China, cadavrul lui Sun­ Yat-Sen adus din Peking, a sosit la Nanking, unde a fost sa­lutat cu salve de vasele de război chineze şi străine şi unde va sta ex­pus timp de trei zile pe catafalc, miniștrii făcând pe rând veghea mortuară. N. R. — După cuta­re știe, Sun-Yat-Sen, fostul şef al partidului so­cialist din China, este făuritorul republicei chineze, a! cărei prim preşedinte a fost O camionetă cade in prăpastie şi rupe o conductă de petrol Intre comunele Brăneşti şi Slobo­zia, jud. Prahova, rupându-se lan­ţul de tracţiune la o camionetă, frâna n’a mai putut rezista şi ma­­şina a căzut într'o prăpastie. In că­dere a izbit o conductă de petrol, pe care a spart-o, scurgându-se prin spărtură zece vagoane de țiței. z&ezmmmeMtM Diplomaţii institutul electro-, tehnic vor fi asimilaţi cu Inginerii UN PROECT DE LEGE DIN INI­­TIATIVĂ PARLAMENTARA Studenţii institutului electro-teh­­nic din Bucureşti, s’au întrunit zi­lele acestea de mai multe ori, pen­tru a discuta situaţia de inferiori­­tate în care sunt puşi faţă de stu­denţii de la şcolile politehnice. În a­­devăr, diplomaţii acestui institut nu sunt admişi în cadrele corpului tehnic. Studenta au hotărât să se retra­gă din institut şi să se abţină de la examene, până la soluţionarea ce­rerii lor. Moţiunea votată în acest sens, a fost prezentată d-lui rector N. Iorga, iar acesta le-a promis sprijinul său şi le-a arătat că d. mi­nistru al instrucţiunii îi susţine dea­­semeni. Duminică va a­­ea loc o nouă a­­dunare a studenţilor. ★ Eri s’a depus la Cameră un pro­­ect de lege din iniţiativă parlamen­tară, care rezolvă cererea studen­­­lor electro­tehnici, asimilându-i cu studenții politehnici. In fmntea sem­natarilor acestui proect este d. N. Inrga. Grevă la f­bricie de tutun din Bulgaria SOFIA. 25. — Lucrătorii fabrici­lor de tutun din Filipoxid­e, Hascovo şi celelalte oraşe, au declarat astăzi grevă. Sunt in grevă peste 25 de mii de lucrători. încercările de a se faca o in­ategorie directă între grevişti şi patroni au eşuat. Din această cauză d. Burcii, care ţine interimatul mi­­c..­steridul de industrie şi comerţ a trimes mai mulţi inspectori spre a încerca o mijlocire intre grevişti şi patronL -Ol.

Next